MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 541/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 541         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 29 iunie 2018

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

445. - Ordin al ministrului tineretului şi sportului privind aprobarea Programului naţional de utilitate publică „România în mişcare”

 

568/3.090. - Ordin al ministrului fondurilor europene şi al ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru îmbunătăţirea infrastructurii în bandă largă (NGA) şi a accesului la internet în cadrul Programului operaţional Competitivitate

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 13 din 14 mai 2018 (Completul competent să judece recursul în interesul legii)

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TINERETULUI ŞI SPORTULUI

 

ORDIN

privind aprobarea Programului naţional de utilitate publică „România în mişcare”

În conformitate cu ari 20 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la atribuţiile din domeniul sportului ale direcţiilor de tineret şi sport din subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului, în conformitate cu art. 51 şi 54 din Hotărârea Guvernului nr. 884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu privire la repartizarea veniturilor destinate activităţilor sportive derulate de direcţiile pentru tineret şi sport, respectiv cu privire la aprobarea programelor sportive de utilitate publică,

în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007 privind aprobarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, cu modificările şi completările ulterioare, în baza căreia se stabileşte maniera prin care direcţiile de sport şi tineret pot susţine finanţarea activităţilor prevăzute în cadrul Programului Naţional de Utilitate Publică „România în mişcare”,

în conformitate cu art. 1 lit. o) din Hotărârea Guvernului nr. 311/2003 privind aprobarea înfiinţării pe lângă Ministerul Tineretului şi Sportului a unei activităţi finanţate integral din venituri proprii, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la implementarea programelor sportive naţionale prin direcţiile pentru sport şi tineret,

în conformitate cu art. 2 lit. o) din Hotărârea Guvernului nr. 776/2010 privind organizarea şi funcţionarea direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a Direcţiei pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti, în baza căruia acestea pot finanţa programe speciale pentru sportivi, secţii sau echipe din raza administrativ-teritorială,

în conformitate cu Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare,

în conformitate cu Legea finanţelor publice nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Sport nr. 130/2006 privind finanţarea nerambursabilă din fonduri publice a proiectelor cluburilor sportive de drept privat şi ale asociaţiilor pe ramură de sport judeţene şi ale municipiului Bucureşti, cu modificările ulterioare, care oferă cadrul general privind organizarea schemelor de finanţare nerambursabilă a proiectelor sportive propuse de structuri sportive de drept privat,

în conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. d) şi art. 8 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 11/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă Programul naţional de utilitate publică „România în mişcare” (Programul).

(2) Programul „România în mişcare” devine al cincilea program de utilitate publică (P5) al Ministerului Tineretului şi Sportului În continuarea programelor „Sportul de performanţă” (P1), „Sportul pentru toţi” (P2), „întreţinerea, funcţionarea şi modernizarea bazei materiale” (P3) şi „Redescoperă oină” (P4).

Art. 2. - În înţelesul prezentului ordin, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

1. Sport organizat reprezintă activităţile sportive care au loc în cadrul organizatoric specific structurilor sportive 1, spre deosebire de activităţile sportive întreprinse la nivel individual sau de grup ce au loc într-un cadru informai. Programul „România în mişcare” încurajează practicarea sportului în structuri sportive, deoarece acesta este mediul care asigură Siguranţa practicanţilor, precum şi furnizarea de servicii sportive care respectă standardele de calitate în vederea formării şi pregătirii în ramura sportivă dorită.

2. Persoane cu oportunităţi reduse se referă la:

a) persoanele sau familiile care sunt beneficiare ale unei măsuri de asistenţă socială din partea statului român în sensul Legii asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

b) persoanele sau familiile care sunt expuse riscului de excluziune socială în sensul Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 383/2015, care identifică principalele grupuri vulnerabile din România: persoanele sărace; copiii şi tinerii lipsiţi de îngrijire şi sprijin parental; persoanele vârstnice singure sau dependente; romii; persoanele care trăiesc în comunităţi marginalizate; alte grupuri vulnerabile în sensul prezentat la anexa 1 a aceleiaşi strategii 2.

 

1 Structură sportivă este aici înţeleasă în sensul art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000.

2 Strategia include şi persoanele cu dizabilităţi, dar a fost preferată definiţia strategiei naţionale care vizează direct acest grup.

 

3. Persoane cu dizabilităţi este folosit în sensul Strategiei naţionale „O societate fără bariere pentru persoanele cu  dizabilităţi” 2016- 2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 655/2016, în care acestea sunt definite drept acele persoane care au deficienţe fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale de durată, deficienţe care, în interacţiune cu diverse bariere, pot îngrădi participarea deplină şi efectivă a persoanelor în societate, în condiţii de egalitate cu ceilalţi.

4. Proiecte sportive se referă la un complex de activităţi cu caracter sportiv ce vizează iniţierea, selecţia, pregătirea de sportivi într-o anumită ramură sau disciplină sportivă.

Art. 3. - Scopul Programului naţional de utilitate publică „România în mişcare” este de a îmbunătăţi accesul la sport organizat pentru cetăţenii români, indiferent de vârstă, gen sau de profilul socioeconomic.

Art. 4. - Obiective generale ale Programului:

1. creşterea numărului de participanţi din rândul populaţiei generale la activităţi sportive desfăşurate în cadrul structurilor sportive din România;

2. creşterea gradului de participare la activităţi sportive desfăşurate în cadrul structurilor sportive din România pentru persoanele din mediul rural, cu oportunităţi reduse din punct de vedere socioeconomic şi cu dizabilităţi;

3. creşterea numărului de participanţi din rândul populaţiei şcolare din România la competiţiile sportive destinate sistemului şcolar;

4. creşterea numărului de evenimente şi acţiuni cu caracter sportiv de nivel judeţean;

5. stimularea activităţilor de voluntariat ca instrument de susţinere şi promovare a structurilor sportive de la nivel local;

6. creşterea gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la beneficiile şi oportunităţile de practicare a sportului în cadrul structurilor sportive;

7. Întărirea capacităţii structurilor sportive de a selecţiona sportivi din rândul tuturor categoriilor de vârstă începând cu 6 ani;

8. diversificarea surselor de finanţare a structurilor sportive din România.

Art. 5. - Beneficiarii Programului sunt cetăţeni din toate categoriile sociale începând cu vârsta de 6 ani, în egală măsură femei şi bărbaţi/fete şi băieţi, din mediul urban şi rural, persoane cu oportunităţi reduse şi cu dizabilităţi.

Art. 6. Programul „România în mişcare” este format din trei subprograme, după cum urmează: „Finanţarea nerambursabilă a structurilor sportive”, concurs de proiecte sportive la nivel judeţean, „Calendar competiţional, susţinerea şi dezvoltarea unui calendar competiţional şcolar adresat elevilor din clasele V-VIII la nivel judeţean, şi „Sport pentru sănătate”, sistem competiţional pe probe atipice, neclasice, pe categorii de vârstă, începând cu elevi din clasa I până la persoane cu vârsta de peste 50 de ani, cu finalizare la nivel naţional.

Art. 7. - (1) Prin subprogramul „Finanţarea nerambursabilă a structurilor sportive”, denumit în continuare P 5.1, direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti vor putea oferi finanţări nerambursabile structurilor sportive de pe raza judeţului/ municipiului Bucureşti din care fac parte, prin organizarea de concursuri de proiecte sportive, la nivel local/judeţean, respectiv la nivelul municipiului Bucureşti.

(2) Ghidul privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi sportive nonprofit de interes general în cadrul P 5.1 va fi aprobat ulterior prin ordin al ministrului tineretului şi sportului.

Art. 8. - (1) Subprogramul „Calendar competiţional”, denumit în continuare P5.2, constă în organizarea de competiţii sportive, prin direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti, destinate elevilor din sistemul de învăţământ preuniversitar, clasele I-VIII, nelegitimaţi în structuri sportive.

(2) Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti vor elabora propriul regulament de competiţii, dar vor ţine cont de următoarele elemente:

a) se va urmări atragerea a minimum 5.000 de elevi la nivelul unui judeţ, respectiv 15.000 de elevi la nivelul municipiului Bucureşti, pe parcursul anului;

b) cel puţin 60% din numărul total al elevilor participanţi vor proveni din localităţi sub 10.000 de locuitori;

c) se vor organiza competiţii pentru minimum 3 ramuri sportive (dintre care 2 sporturi - jocuri sportive şi un sport - sport individual, la alegerea fiecărei direcţii judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a Direcţiei pentru Sport şi tineret a municipiului Bucureşti, în funcţie de tradiţie, baza materială, potenţialul uman şi financiar şi de numărul de structuri sportive legal constituite).

(3) Cerinţele minimale privind organizarea de competiţii sportive, prin direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti, destinate elevilor din sistemul de învăţământ preuniversitar, clasele I-VIII, nelegitimaţi în structuri sportive, sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 9. - (1) Subprogramul „Sport pentru sănătate”, denumit în continuare P 5.3, constă în organizarea de acţiuni cu caracter Sportiv, prin direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv Direcţia pentru Sport şi tineret a Municipiului Bucureşti, în vederea creşterii interesului cetăţenilor de pe raza judeţelor, respectiv a municipiului Bucureşti pentru a participa în număr cât mai mare la evenimente cu caracter sportiv.

(2) Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a municipiului Bucureşti vor organiza şi premia câştigătorii etapelor pe centru metodic şi faza finală pe judeţ, respectiv pe municipiul Bucureşti şi vor desemna participanţii pentru faza finală pe ţară, iar premierea câştigătorilor la faza finală pe ţară va fi realizată de Ministerul Tineretului şi Sportului.

(3) Cerinţele minimale referitoare la activităţile competiţionale sunt prevăzute în anexă.

Art. 10. - (1) Ministerul Tineretului şi Sportului va fi responsabil cu promovarea şi crearea unei identităţi vizuale a Programului.

(2) Toţi beneficiarii ale căror acţiuni şi proiecte vor fi finanţate prin intermediul Programului vor avea obligaţia afişării însemnelor „România în mişcare” şi, pentru anul 2018, „România 100” pe materialele de promovare ale acestora.

Art. 11. - (1) Programul va fi coordonat de direcţiile de specialitate de la nivelul aparatului central şi va fi implementat prin direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti.

(2) Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti vor fi responsabile cu selecţia, monitorizarea, evaluarea rezultatelor proiectelor şi acţiunilor finanţate prin Program, precum şi cu raportarea finală către Ministerul Tineretului şi Sportului a rezultatelor acestora.

(3) Graficul de implementare a Programului este prevăzut în anexă.

Art. 12. - Pentru buna organizare şi desfăşurare a Programului vor fi cooptaţi parteneri după cum urmează:

1. La nivelul administraţiei publice centrale, Ministerul Tineretului şi Sportului va urmări încheierea unui protocol de colaborare CU Ministerul Educaţiei Naţionale cu privire la P 5.2 şi P 5.3.

2. Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti vor putea încheia parteneriate cu persoane juridice de drept public sau privat, cu sau fără scop lucrativ, în vederea unei mai bune desfăşurări a subprogramelor pe care le vor implementa. În situaţia în care vor exista obligaţii financiare din partea direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a Direcţiei pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti, în vederea încheierii de parteneriate, acestea nu vor putea fi acoperite decât din veniturile proprii ale acestora.

Art. 13. - (1) Finanţarea Programului „România în mişcare” se va realiza din cap.67.10 „Cultură, recreere şi religie” - bugetul activităţilor finanţate integral din venituri proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului.

(2) Bugetul este stabilit de către ordonatorul principal de credite, iar pentru fiecare subprogram vor fi repartizate sume în mod egal la nivelul fiecărei direcţii judeţene pentru sport şi tineret, cu excepţia Direcţiei pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti care, pentru subprogramul P 5.1, va avea repartizat bugetul echivalent al două direcţii judeţene pentru sport şi tineret.

(3) După primul an de desfăşurare a Programului se va putea ţine cont de gradul de absorbţie la nivelul fiecărei direcţii, pentru a repartiza apoi sume în mod diferenţiat.

(4) Bugetul va fi repartizat distinct de Ministerul Tineretului şi Sportului fiecărei direcţii judeţene pentru sport şi tineret, respectiv Direcţiei pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti pentru Programul „România în mişcare” şi va fi utilizat exclusiv în acest scop.

Art. 14. - Direcţia generală politici, strategii şi programe în domeniul sportului din cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului, direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 15. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul tineretului şi sportului,

Cosmin Răzvan Butuza,

secretar de stat

 

Bucureşti, 8 iunie 2018.

Nr. 445.

 

ANEXA

 

Cerinţe minimale pentru realizarea subprogramului P 5.2 „Calendar competiţional”

Subprogramul se adresează elevilor din clasele V-VI şi, respectiv, VII-VIII, elevi din sistemul de învăţământ preuniversitar, nelegitimaţi în structuri sportive.

 Se vor desfăşura întreceri, pe etape, respectiv:

- etapa pe clasă;

- etapa pe localitate;

- etapa pe centru metodic;

- etapa finală, pe judeţ.

Etapele pe clasă şi, respectiv, pe localitate se vor realiza la nivel local.

Etapa pe centru metodic şi etapa finală, pe judeţ, se vor realiza prin direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv prin Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti.

I. Pentru faza pe centre metodice

Sunt prevăzute a se desfăşura întreceri la două jocuri sportive, la alegerea organizatorilor, în funcţie de tradiţie, baza materială şi interesul public, şi întreceri la un sport individual, o singură probă, atât la fete, cât şi la băieţi.

1. Jocuri sportive

Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului

Bucureşti vor elabora propriul regulament de competiţii, dar vor ţine cont de următoarele elemente:

a) se va urmări atragerea a minimum 5.000 de elevi la nivelul unui judeţ, respectiv 15.000 de elevi la nivelul municipiului Bucureşti, pe parcursul anului;

b) cel puţin 60% din numărul total al elevilor participanţi vor proveni din localităţi sub 10.000 de locuitori;

c) se vor organiza competiţii pentru două ramuri sportive (jocuri sportive), la alegerea fiecărei direcţii judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a Direcţiei pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti, în funcţie de tradiţie, baza materială, potenţialul uman şi financiar şi de numărul de structuri sportive legal constituite.

Jocurile sportive se vor desfăşura conform regulamentelor de desfăşurare a competiţiilor oficiale elaborate de federaţiile sportive naţionale de specialitate, cu următoarele amendamente:

- reprizele vor avea durata de 15 minute, cu pauză de 5 minute;

- meciurile se vor desfăşura în sistem turneu, cel puţin două serii la fiecare categorie de vârstă, eliminatoriu;

- primele două echipe dintr-o serie vor juca încrucişat cu primele două din cealaltă serie, respectiv locul I din seria I cu locui II din seria II şi locul II din seria I cu locul I din seria II. Câştigătoarele vor juca între ele pentru desemnarea echipei care va participa la faza finală (pe judeţ). Perdantele vor juca între ele pentru desemnarea locului III;

- primele trei echipe, la fiecare categorie de vârstă, vor fi premiate cu cupe, medalii şi diplome.

2. Sporturi individuale

întrecerile la sporturile individuale se vor desfăşura conform regulamentelor de desfăşurare a competiţiilor oficiale elaborate de federaţiile sportive naţionale de specialitate, cu următoarele amendamente:

- se va stabili o singură probă de concurs, cu excepţia sporturilor care prevăd şi probe de dublu mixt (fete şi băieţi);

- se vor stabili clasamente în urma cărora câştigătorii vor participa la faza finală (pe judeţ);

- primii trei clasaţi, la fiecare categorie de vârstă, vor fi premiaţi cu cupe, medalii şi diplome.

II. Pentru faza finală (pe judeţ)

1. Jocuri sportive

Jocurile sportive se vor desfăşura conform regulamentelor de desfăşurare a competiţiilor oficiale elaborate de federaţiile sportive naţionale de specialitate, cu următoarele amendamente:

- reprizele vor avea durata de 20 de minute, cu pauză de 5 minute;

- meciurile se vor desfăşura în sistem turneu, o singură grupă la fiecare categorie de vârstă, eliminatoriu;

- primele trei echipe, la fiecare categorie de vârstă, vor fi premiate cu cupe, medalii şi diplome, iar câştigătoarea va primi titlul de campioană a judeţului.

2 Sporturi individuale

Întrecerile la sporturile individuale se vor desfăşura conform regulamentelor de desfăşurare a competiţiilor oficiale elaborate de federaţiile sportive naţionale de specialitate, cu următoarele amendamente:

- se va stabili o singură probă de concurs, cu excepţia sporturilor care prevăd şi probe de dublu mixt (fete şi băieţi);

- se vor stabili clasamente în urma cărora primii trei clasaţi, la fiecare categorie de vârstă, vor fi premiaţi cu cupe, medalii şi diplome, iar câştigătorii vor fi declaraţi campioni ai judeţului.

Atât la jocurile sportive, cât şi la sporturile individuale, festivitatea de premiere vă fi făcută de prefectul judeţului, preşedintele consiliului judeţean, de primarul municipiului reşedinţă de judeţ şi cu prezenţa obligatorie a inspectorului general şcolar, a inspectorului de specialitate şi a directorului executiv al direcţiei judeţene pentru sport şi tineret/Direcţiei pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti, precum şi a altor personalităţi ale judeţului.

Cerinţe minimale pentru realizarea subprogramului P 5.3 „Sport pentru sănătate”

Subprogramul constă în organizarea de acţiuni cu caracter sportiv, prin direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti, în vederea creşterii interesului cetăţenilor de pe rază judeţelor, respectiv a municipiului Bucureşti pentru a participa în număr cât mai mare la evenimente cu caracter sportiv, şi se adresează unor ample categorii de populaţie, începând cu elevi din clasele I-IV, V-VIII, IX-XII, până la persoane cu vârsta de 19-25 de ani, 26-35 de ani, 36-50 de ani şi peste 50 de ani.

Sunt prevăzute întreceri la diferite probe atipice, sub forma unui circuit de exerciţii fizice şi probe de control. Pentru clasele I-IV şi V-VIII, circuitul exerciţiilor fizice constă în susţinerea probelor clasice de selecţie. Clasele IX-XII şi categoriile de vârstă 19-25 de ani, 26-35 de ani, 36-50 de ani şi peste 50 de ani vor susţine un circuit care constă în susţinerea unor probe de control specifice jocurilor sportive.

Se vor desfăşura întreceri, pe etape, respectiv:

- etapa pe clasă;

- etapa pe localitate;

- etapa pe centru metodic;

- etapa pe judeţ;

- etapa naţională, finală, pe ţară.

Etapele pe clasă şi, respectiv, pe localitate se vor realiza la nivel local.

Etapa pe centru metodic, etapa pe judeţ şi etapa naţională, finală, pe ţară se vor realiza prin direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, prin Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti şi, respectiv, prin Ministerul Tineretului şi Sportului.

Pentru etapele: centru metodic, judeţ şi naţională, finală, pe ţară

Pentru clasele I-IV şi V-VIII, circuitul exerciţiilor fizice constă în susţinerea probelor clasice de selecţie, respectiv 50 mp; lungime fără elan, aruncarea mingii de oină şi alergare de rezistenţă pe 300-600 mp. Opţional se pot adăuga probele de abdomen şi tracţiuni/menţinut în atârnat.

Clasele IX-XII şi categoriile de vârstă 19-25 de ani, 26-35 de ani, 36-50 de ani şi peste 50 de ani vor susţine un circuit care constă în susţinerea unor probe de control specifice jocurilor sportive, fetele un circuit şi băieţii un circuit uşor diferit.

CIRCUIT

1. Feminin

1.1. De la prima linie de start se măsoară înălţimea din stând lipit la un perete cu braţul sus; se execută o săritură cu două picioare şi se măsoară înălţimea la care se ajunge cu braţul sus; se măsoară diferenţa - detenta - viteză/forţă.

1.2. De la a două linie de start. stând pe două picioare, se execută o săritură în lungime cu aterizare pe două picioare şi se măsoară distanţa (la călcâie) - lungime de pe loc - forţă.

1.3. De la a treia linie de start se aruncă mingea de handbal cu elan de trei paşi şi se măsoară distanţa - aruncarea mingii de handbal - viteză/forţă braţ.

1.4. De la a patra linie de start (linia de mijloc a terenului de baschet) se aleargă până la linia de aruncări libere şi se execută trei aruncări la coş, apoi se aleargă până la centrul terenului, se depăşeşte cu un picior linia de centru, apoi se aleargă din nou până la linia de aruncări libere şi se execută două aruncări la coş, apoi se aleargă până la centrul terenului, se depăşeşte cu un picior linia de centru, apoi se aleargă din nou până la linia de aruncări libere şi se execută o aruncare la coş. Se repetă circuitul. Se cronometrează timpul de execuţie din momentul în care se pleacă de la centrul terenului până la momentul în care se execută ultima aruncare la coş şi se contabilizează şi numărul de aruncări reuşite - aruncări libere baschet - rezistenţă, coordonare/îndemânare,

1.5. De la a cincea linte de start. la semnal, se execută alergare pe 30 m cu start din picioare - viteză.

2. Masculin

2.1. De la prima linie de start se măsoară înălţimea din stând lipit la un perete cu braţul sus; se execută o săritură cu două picioare şi se măsoară înălţimea la care se ajunge cu braţul sus; se măsoară diferenţa - detenta - viteză/forţă.

2.2. De la a două linie de start. stând pe două picioare, se execută trei sărituri consecutive, în lungime, pe două picioare (broaşte) şi se măsoară distanţa totală - triplusalt pe două picioare - forţă.

2.3. De la a treia linie de start se aruncă mingea de handbal cu elan de trei paşi şi se măsoară distanţa - aruncarea mingii de handbal - viteză/forţă braţ.

2.4. De la a patra linie de start (linia de mijloc a terenului de baschet) se aleargă până la linia de aruncări libere şi se execută trei aruncări la coş, apoi se aleargă până la centrul terenului, se depăşeşte cu un picior linia de centru, apoi se aleargă din nou până la linia de aruncări libere şi se execută două aruncări la coş, apoi se aleargă până la centrul terenului, se depăşeşte cu un picior linia de centru, apoi se aleargă din nou până la linia de aruncări libere şi se execută o aruncare la coş. Se repetă circuitul. Se cronometrează timpul de execuţie din momentul în care se pleacă de la centrul terenului până la momentul în care se execută ultima aruncare la coş şi se contabilizează şi numărul de aruncări reuşite - aruncări libere baschet - rezistenţă, coordonare/îndemânare.

2.5. De la a cincea linie de start. la semnal, se execută alergare pe 30 m cu start din picioare-viteză.

Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului

Bucureşti vor organiza şi premia câştigătorii etapelor pe centru metodic şi faza pe judeţ, respectiv pe municipiul Bucureşti, vor stabili campionii judeţeni care vor participa la faza naţională, finală, pe ţară. Premierea câştigătorilor la faza naţională, finală, pe ţară va fi realizată de Ministerul Tineretului şi Sportului.

 

Criterii de apreciere pentru clasele I-IV

 

I. Fete

 

Proba

vârsta

Alergare 50 m - alergare cu start din picioare

Proba vârsta

Lungime fără elan

30

40

50

60

70

80

90

100

30

40

50

60

70

80

90

100

7

10”8

10”4

10”0

9”5

9”0

8”5

8”1

7”7

7

105

117

130

140

150

160

170

180

8

10”5

10”1

9”7

9”2

9”7

8”3

7”8

7”4

8

115

125

140

150

160

170

180

190

9

10”2

9”8

9”4

8”9

8”4

8”0

7“5

7”1

9

125

137

149

162

174

186

198

210

10

9”9

9”5

9”0

8”6

8”1

7”6

7“2

6”7

10

134

145

158

170

182

194

206

218

Proba

vârsta

Rezistenţă 9-11 ani - 600 m, 12-15 ani - 600 m

Proba vârsta

Aruncarea mingii de oină

30

40

50

60

70

80

90

100

30

40

50

60

70

80

90

100

7

3’50

3’35

3’15

3’07

2’52

2’40

2’45

2’08

7

3.5

7.5

11.5

14.5

17.5

20.5

23.5

26.5

8

3’35

3’20

2’52

2’52

2’40

2’25

1’55

1’52

7

5.0

9.0

13.0

16.0

19.0

22.0

25.0

28.5

9

3’20

3’07

2’52

2’38

2’25

2’08

1’40

1’38

9

7.9

11.4

14.9

18.4

21.9

25.4

28.9

31.0

10

3’13

2’58

2’45

2’28

2’45

2’00

1’50

1’42

10

10.9

14.5

18.0

21.5

25.0

28.5

31.0

33.0

Proba

vârsta

Menţinut în atârnat

Proba vârsta

Abdomen

30

40

50

60

70

80

90

100

30

40

50

60

70

80

90

100

7

0’09

025

0’42

0’50

0’58

1’00

1’25

1’40

7

11

14

18

22

24

26

27

28

8

0’10

026

0’43

0’55

1’05

1’40

1’35

1’50

8

12

15

19

23

25

27

28

29

9

0’11

027

0’44

0’59

1’15

1’23

1’48

2’04

9

13

16

20

24

27

30

31

32

10

0’12

028

0’45

1’01

1’17

1’34

1’50

2’06

10

14

17

20

24

27

30

31

32

 

II. Băieţi

 

Proba

vârsta

Alergare 50 m - alergare cu start din picioare

Proba

vârsta

Lungime fără elan

30

40

50

60

70

80

90

100

30

40

50

60

70

80

90

100

7

10”5

10”0

9”5

9”0

8”5

8”0

7”5

7”0

7

118

128

138

148

158

168

178

188

8

10”3

9”8

9”3

8”8

8”3

7”8

7“3

6”8

8

122

132

142

152

162

172

182

192

9

100

9”5

9”0

8”5

8”0

7”5

6”9

6”5

9

128

140

152

163

175

187

199

211

10

9”7

9”2

8”7

8”3

7”8

7”3

6”8

6”4

10

136

148

162

174

186

199

212

224

Proba

vârsta

Rezistenţă 9-11 ani - 600 m, 12-15 ani - 1.000 m

Proba vârsta

Aruncarea mingii de oină

30

40

50

60

70

80

90

100

30

40

50

60

70

80

90

100

7

3’32

3’27

3’22

3’17

3’12

3’07

3’02

2’56

7

11.0

12.0

13.0

14.0

15.0

16.0

19.0

22.0

8

3’22

3’17

3’12

3’07

3’02

2’56

2’50

2’40

8

12.0

13.0

14.0

15.0

16.0

17.0

20.0

23.0

9

3’12

2’56

2’41

2’26

2’11

1’56

1’45

1’34

9

15.9

19.5

23.1

26.7

30.4

34.0

37.6

41.3

10

3’12

2’51

2’36

2’22

2’08

1’54

1’42

1’32

10

19.3

23.2

27.1

30.9

34.8

38.7

42.5

46.4

Proba

vârsta

Menţinut în atârnat 9-11 ani, tracţiuni 12-15 ani

Proba vârsta

Abdomen

30

40

50

60

70

80

90

100

30

40

50

60

70

80

90

100

7

0’10

0’15

0’20

0’25

0’30

0’35

0’42

0’50

7

12

13

14

15

16

18

20

22

8

0’15

0’20

0’25

0’30

0’35

0’40

0’47

1’00

8

13

14

15

16

17

19

21

24

9

0’17

0’36

0’55

1’14

1’34

1’53

2’12

2’31

9

14

17

20

23

26

29

31

32

10

0’17

0’37

0’57

1’18

1’38

1’59

2’19

2’39

10

14

17

20

23

27

30

31

32

 

Criterii de apreciere pentru clasele V-VIII

 

I. Fete

 

Proba

Vârsta

Alergare 50 m - alergare cu start din picioare

Proba

vârsta

Lungime fără elan

30

40

50

60

70

80

90

100

30

40

50

60

70

80

90

100

11

9”6

9”1

8”7

8”2

7”8

7”4

6”9

6”5

11

142

154

166

179

191

204

216

228

12

9”4

9”1

8”5

7”9

7”5

6”6

6“5

5”4

12

146

158

170

185

195

207

219

232

13

9”2

9”0

8”4

7”8

7”4

6”5

6”4

6”3

13

150

165

175

190

200

215

225

238

14

9”0

8”9

8” 3

7”7

73

6”4

6 “3

6”2

14

154

170

180

195

205

220

230

245

15

8”9

8”8

8”2

7”6

7”2

6”3

6”2

6”1

15

158

175

185

200

210

225

235

250

Proba

vârsta

Rezistenţă 9-11 ani - 600 m, 12-15 ani - 800 m

Proba

vârsta

Aruncarea mingii da oină

30

40

50

60

70

80

90

100

30

40

50

60

70

80

90

100

11

3’07

2’52

2’37

2’22

2’07

1’52

1’42

1’38

11

12.4

16.2

19.9

25.7

27.4

31.1

34.9

38.0

12

3’20

3’10

2’55

2’40

2’30

2’20

2’15

2’10

12

13.5

18.5

23.5

28.0

32.8

37.6

42.4

45.0

13

3’15

3’05

2’50

2’37

2’27

2’17

2’13

2’09

13

14.4

20.5

27.0

30.5

36.0

42.0

46.5

50.0

14

3’10

3’00

2’45

2’34

2’24

2’13

2’11

2’08

14

15.5

22.0

29.5

33.0

39.5

46.5

48

53.0

15

3’05

2’55

2’40

2’30

2’20

2’15

2’10

2’07

15

16.5

23.5

31.0

36.0

42.0

48.0

51.1

55.0

Proba

vârsta

Menţinut în atârnat

Proba

vârsta

Abdomen

30

40

50

60

70

80

90

100

30

40

50

60

70

80

90

100

11

0’12

0’30

0.47

1’04

1’22

1’39

156

2’14

11

14

171

20

24

27

30

31

32

12

0’13

0’3

0.49

1’06

1’25

1’43

200

2’17

12

14

17

20

24

27

30

31

32

13

0’14

0’32

0.49

1’06

1’25

1’43

200

2’17

13

15

18

21

25

28

31

32

33

14

0’15

0’34

0.51

1’08

1’27

1’48

203

2’20

14

15

18

21

25

28

31

32

33

15

0’16

0’36

0.53

1’10

1’30

1’50

206

2’25

15

15

18

21

25

28

31

32

34

 

II. Băieţi

 

Proba

vârsta

Alergare 50 m - alergare cu start din picioare

Proba vârsta

Lungime fără elan

30

40

50

60

70

80

90

100

30

40

50

60

70

80

90

100

11

9”4

9”0

8”5

8”1

7”6

71

6“7

63

11

144

156

168

180

192

204

216

228

12

9”2

8”7

8”3

7”8

7”4

6”9

6”5

6”0

12

152

164

176

188

200

212

224

236

13

9”1

8”6

8” 3

7”8

7„2

6”8

6”3

5”8

13

152

165

178

171

204

217

229

242

14

9”1

8”6

8”3

7”7

7”2

6”7

6”1

5”7

14

152

165

178

194

209

225

240

255

15

9”0

8”5

8”2

7”6

7”1

6”6

6”0

5”6

15

155

170

180

197

212

230

250

270

Proba

vârsta

Rezistenţa 9-11 ani - 600 m, 12-15 ani - 1.000 m

Proba vârsta

Aruncarea mingii de oină

30

40

50

60

70

80

90

100

30

40

50

60

70

80

90

100

11

3’04

2’49

2’34

2’20

2’06

1’52

1’40

1’30

11

21.6

25.6

29.7

33.7

37.8

41.8

45.9

49.9

12

4’19

4’04

3’49

3’33

3’19

3’00

2’45

2’30

12

24.5

28.9

33.3

37.6

42.1

46.4

50.8

55.2

13

4’15

4’00

3’45

3’30

3’15

2’58

2’38

2’28

13

24.6

29.5

34.3

39.2

44.0

48.9

55.7

58.6

14

4’10

3’55

3’40

3’25

3’40

2’55

2’35

2’27

14

27.9

33.1

38.2

43.4

48.5

53.7

58.8

64.0

15

4’05

3’50

3’35

3’20

3’05

2’50

2’30

2’25

15

29.0

35.0

40.0

45.0

50.0

55.0

60.0

67.0

Proba

vârsta

Menţinut în atârnat 9-11 ani, tracţiuni 12-15 ani

Proba vârsta

Abdomen

30

40

50

60

70

80

90

100

30

40

50

60

70

80

90

100

11

0’19

0’41

1’02

1’23

1’45

2’06

2’27

2’48

11

14

17

21

24

27

30

31

32

12

1

3

5

7

10

12

14

16

12

15

18

21

24

27

30

31

32

13

1

4

7

9

11

14

17

18

13

15

18

21

24

27

30

31

32

14

1

4

7

10

13

16

18

21

14

16

19

22

24

27

30

31

32

15

2

5

8

11

14

17

19

22

15

17

20

23

25

28

31

32

33

 

CIRCUIT

 

Punctaj feminin

 

Puncte proba

Detentă

cm

Lungime

m

Aruncare

m

Circuit

30 m sec

sec

coş

1

2

3

4

5

20

67

2,75

50

44,0

12

4,4

19

66

2,70

48

44,1

12

4,4

18

65

2,65

46

44,2

11

4,5

17

64

2,60

44

44,3

11

4,5

16

63

2,55

42

44,4

10

4,6

15

62

2,50

40

44,5

10

4,6

14

61

2,45

38

44,6

9

4,7

13

60

2,40

36

44,7

9

4,7

12

58-59

2,35

35

44,8

8

4,8

11

56-57

2,30

34

44,9

8

4,8

10

54-55

2,25

33

45,0

7

4,9

9

52-53

2,20

32

45,1

7

5,0

8

50-51

2,15

31

45,2

6

5,1

7

48-49

2,10

30

45,3

6

5,2

6

45-47

2,00

29

45,4

5

5,3

5

42-44

1,95

28

45,5

4

5,4

4

39-41

1,85

27

45,6

3

5,5

3

36-38

1,75

26

45,7

3

5,6

2

33-35

1,65

25

45,8

2

5,7

1

30-32

1,55

24

45,9

1

5,8

 

Punctaj masculin

 

Puncte proba

Detentă

cm

Triplu

m

Aruncare

m

Circuit

30 m sec

sec

coş

1

2

3

4

5

20

84

8,00

75

37,0

12

3,9

19

83

7,80

73

37,5

12

3,9

18

82

7,60

71

38,0

11

4,0

17

81

7,40

69

38,5

11

4,0

16

80

7,20

67

39,0

10

4,1

15

79

7,00

65

39,5

10

4,1

14

78

6,90

63

40,0

9

4,2

13

77

6,80

61

41,0

9

4,2

12

75-76

6,70

60

42,0

8

4,3

11

73-74

6,60

59

43,0

8

4,3

10

71-72

6,50

58

44,0

7

4,4

9

69-70

6,30

57

44,1

7

4,5

8

67-68

6,10

55

44,2

6

4,6

7

65-66

5,90

53

44,3

6

4,7

6

63-64

5,70

52

44,4

5

4,8

5

60-62

5,50

51

44,5

4

4,9

4

57-59

5,30

50

44,6

3

5,0

3

54-56

5,10

49

44,7

3

5,1

2

51-53

5,05

48

44,8

2

5,2

1

49-50

5,00

47

44,9

1

5,3

 

DIAGRAMA ACTIVITĂŢILOR/ACŢIUNILOR

în cadrul Programului „România în mişcare”

 

Activitatea/Acţiunea

Mai 2018

Iunie 2018

Iulie 2018

August 2018

21-27

28-3.06

4-10

11-17

18-24

25-1.07

2-8

9-15

16-22

23-29

30-5.08

6-12

13-19

20-26

Ordin „România în mişcare” şi metodologie

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Promovare ordine comune

 

 

X

X

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Difuzare ordin şi metodologie

 

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Date subordonate şi eventual corecţii

 

 

 

 

 

 

 

X

X

X

 

 

 

 

Promovare parteneriate la nivel local

 

 

 

 

 

X

X

X

 

 

 

 

 

 

Desfăşurare activităţi P 5.1

 

 

 

 

X

X

 

 

 

 

 

 

 

 

Desfăşurare activităţi P 5.2

Septembrie 2018

Desfăşurare activităţi P 5.3

Septembrie 2018

 

 

MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE

MINISTERUL COMUNICAŢIILOR ŞI SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE

Nr. 568 din 19 iunie 2018

Nr. 3.090 din 20 iunie 2018

 

ORDIN

privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru îmbunătăţirea infrastructurii în bandă largă (NGA) şi a accesului la internet în cadrul Programului operaţional Competitivitate

 

Având în vedere prevederile Deciziei de punere în aplicare a Comisiei C(2014) 10233 final din 19.12.2014 de aprobare a anumitor elemente din Programul operaţional Competitivitate pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională în temeiul obiectivului referitor la investiţiile pentru creştere şi locuri de muncă în România,

luând în considerare prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare,

ţinând cont de avizele favorabile ale Consiliului Concurenţei nr. 7.074 din 31.05.2018, respectiv nr. 7.893 din 18.06.2018 referitoare la proiectul de ordin comun al ministrului fondurilor europene şi al ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru îmbunătăţirea infrastructurii în bandă largă (NGA) şi a accesului la internet în cadrul Programului operaţional Competitivitate,

luând în considerare prevederile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2018 pentru aprobarea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative,

în temeiul art. 14 alin, (5) din Hotărârea Guvernului nr. 52/2018 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Fondurilor Europene şi al art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 36/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul fondurilor europene şi ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale emit prezentul ordin.

Art. 1, - Se aprobă Schema de ajutor de stat pentru îmbunătăţirea infrastructurii în bandă largă (NGA) şi a accesului la internet în cadrul Programului operaţional Competitivitate, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul fondurilor europene,

p. Ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale,

Rovana Plumb

Ionuţ-Valeriu Andrei,

 

secretar de stat

 


*) Anexa se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

 

DECIZIA Nr. 13

din 14 mai 2018

 

Dosar nr. 408/1/2018

 

Iulia Cristina Tarcea - preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Completului

Lavinia Curelea - preşedintele delegat al Secţiei I civile

Eugenia Voicheci - preşedintele Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Mirela Sorina Popescu - preşedintele delegat al Secţiei penale

Andreea Marchidan - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Iuliana Măiereanu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Marius Ionel Ionescu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Carmen Maria Ilie - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Eugenia Ion - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Luiza Maria Păun - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Ana-Hermina Iancu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Adriana Elena Gherasim - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Cristian Daniel Oana - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Dana Iarina Vartires - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Cezar Hîncu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Claudia Marcela Canacheu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Laura-Mihaela Ivanovici - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Mariana Constantinescu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Adina Georgeta Nicolae - judecător la Secţia I civilă

Eugenia Puşcasiu - judecător la Secţia I civilă

Iulia Manuela Cîrnu - judecător la Secţia a II-a civilă

Rodica Dorin - judecător la Secţia a II-a civilă

Simona Elena Cîrnaru - judecător la Secţia penală

Dan Andrei Enescu - judecător la Secţia penală

 

Completul competent să judece recursul în interesul legii este constituit conform art. 516 alin. (1) din Codul de procedură civilă şi art. 271 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul Î.C.C.J.).

Şedinţa este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Avocatul Poporului este reprezentat de doamna consilier juridic Emma Turtoi, şef birou în cadrul instituţiei pe care o reprezintă, iar Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna

procuror Diana Berlic, şef birou, în cadrul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil.

La şedinţa de judecată participă domnul Aurel Segărceanu, magistrat-asistent desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 273 din Regulamentul Î.C.C.J.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare sesizarea formulată de Avocatul Poporului cu privire la „interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 16 şi 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a se stabili dacă descrierea insuficientă a faptei echivalează cu lipsa menţiunilor privind fapta săvârşită, atrăgând astfel nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenţie (art. 17) sau echivalează cu neîndeplinirea cerinţei privind descrierea faptei contravenţionale şi atrage nulitatea relativă a actului de constatare (art. 16)”.

Magistratul-asistent prezintă referatul privind obiectul recursului în interesul legii, arătând că la dosar au fost depuse raportul comun întocmit de judecătorii-raportori, precum şi punctul de vedere formulat de Ministerul Public cu privire la problema de drept supusă dezlegării.

Preşedintele completului de judecată, constatând că nu există chestiuni prealabile sau excepţii, acordă cuvântul reprezentanţilor Avocatului Poporului, autorul sesizării, şi procurorului general pentru susţinerea recursului în interesul legii, respectiv pentru expunerea punctului de vedere cu privire la acesta.

Reprezentantul Avocatului Poporului prezintă, pe scurt, obiectul sesizării, jurisprudenţa neunitară şi argumentele care au stat la baza formulării sesizării, punând concluzii pentru admiterea recursului în interesul legii şi pronunţarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor legale supuse interpretării, în sensul că insuficienta descriere a faptei, în cuprinsul procesului-verbal de constatare a contravenţiei, atrage incidenţa dispoziţiilor art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.

Reprezentantul Ministerului Public arată că, potrivit punctului de vedere al procurorului general, recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului este inadmisibil, în raport cu Decizia în interesul legii nr. XXII din 19 martie 20071, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile unite, prin care consideră că problema de drept ce face obiectul sesizării a fost dezlegată. În subsidiar apreciază ca fiind în litera şi spiritul legii orientarea jurisprudenţială potrivit căreia, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale ce fac obiectul sesizării, descrierea insuficientă a faptei echivalează cu neîndeplinirea cerinţei privind descrierea faptei contravenţionale, prevăzută de dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, şi atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenţiei, condiţionat de dovada producerii unei vătămări.

Preşedintele completului de judecată declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunţare asupra recursului în interesul legii.


1 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 5 decembrie 2007.

 

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

I. Problema de drept care a generat practica neunitară

1. Recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului vizează interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 16 şi 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001), în sensul de a se stabili dacă descrierea insuficientă a faptei, în cuprinsul procesului-verbal de contravenţie, echivalează cu lipsa menţiunilor privind fapta săvârşită, atrăgând nulitatea absolută a actului, conform art. 17 din actul normativ menţionat, sau echivalează cu neîndeplinirea cerinţei privind descrierea faptei contravenţionale, sancţiunea aplicabilă fiind nulitatea relativă a actului de constatare, conform art. 16 din acelaşi act normativ.

II. Dispoziţiile legale supuse interpretării

2. Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001:

„Art. 16. - (1) Procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu: data şi locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupaţia şi locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia; indicarea societăţii de asigurări, în situaţia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care se depune plângerea.

(11) În cazul contravenienţilor cetăţeni străini, persoane fără cetăţenie sau cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, în procesul-verbal vor fi cuprinse şi următoarele date: seria şi numărul paşaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia şi statul emitent.

(...)

(5) în cazul în care contravenientul este minor, procesul-verbal va cuprinde şi numele, prenumele şi domiciliul părinţilor sau ale altor reprezentanţi ori ocrotitori legali ai acestuia.

(6) în situaţia în care contravenientul este persoană juridică, în procesul-verbal se vor face menţiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerţului şi codul fiscal ale acesteia, precum şi datele de identificare a persoanei care o reprezintă.

(7) în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare. Obiecţiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica «Alte menţiuni», sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal.

Art. 17. - Lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrag nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată şi din oficiu.”

III. Examen jurisprudenţial - principalele coordonate ale divergenţelor de jurisprudenţă

3. Prin recursul în interesul legii se arată că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale sus-menţionate, astfel:

A. Unele instanţe au considerat că cerinţa descrierii în concret, în cuprinsul procesului-verbal de constatare a contravenţiei, a acţiunii sau inacţiunii autorului faptei săvârşite are o natură imperativă, întrucât, în lipsa unei descrieri corespunzătoare a faptei, instanţa nu poate exercita controlul de legalitate şi temeinicie a procesului-verbal, raţiunea instituirii ei fiind aceea de a permite instanţei de judecată cercetarea legalităţii actului constatator, prin stabilirea faptelor materiale şi verificarea încadrării juridice.

4. Cu alte cuvinte, s-a reţinut de către aceste instanţe că descrierea insuficientă a faptei echivalează cu lipsa menţiunii privind fapta săvârşită, ceea ce face imposibilă verificarea aspectelor de legalitate şi temeinicie supuse controlului judecătoresc, respectiv stabilirea faptelor materiale şi verificarea încadrării juridice pe care acestea au primit-o şi a justeţii sancţiunii aplicate, împrejurare care atrage sancţiunea nulităţii absolute a proceselor-verbale de contravenţie încheiate în aceste condiţii.

B. Alte instanţe au considerat că descrierea insuficientă a faptei contravenţionale reţinute în sarcina petentului echivalează cu neîndeplinirea cerinţei privind descrierea faptei

contravenţionale şi atrage nulitatea relativă a actului sancţionator, condiţionată de producerea unei vătămări ce nu poate fi înlăturată, în temeiul dispoziţiilor art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, astfel cum acestea au fost interpretate prin Decizia în interesul legii nr. XXII din 19 martie 2007, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile unite.

5. În sprijinul acestei orientări s-a susţinut că nulitatea absolută, necondiţionată de existenţa vreunei vătămări, intervine în temeiul art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, numai atunci când menţiunile cu privire la faptă, descrierea acesteia sau prezentarea ei lipsesc cu desăvârşire, în timp ce nulitatea relativă, condiţionată de dovedirea unei vătămări, este incidenţă în temeiul art. 16 din acelaşi act normativ, atunci când prezentarea faptei este deficitară, neputându-se stabili, de exemplu, elemente din care să reiasă gravitatea faptei sau forma de vinovăţie a contravenientului.

6. S-a reţinut, totodată, că nu îi este îngăduit judecător ului, în cadrul procedurii contravenţionale, să reîncadreze, să reevalueze sau să reconsidere fapta imputată contravenientului, precizând că această atribuţie îi revine exclusiv agentului constatator; a considera altfel ar însemna ca judecătorul să depăşească limitele puterii judecătoreşti şi să exercite atribuţii specifice altei puteri a statului, încălcându-se, astfel, principiul separaţiei puterilor în stat.

IV. Opinia autorului sesizării

7. Avocatul Poporului apreciază că insuficienta descriere a faptei în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei atrage incidenţa dispoziţiilor art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.

8. S-a arătat de către autorul sesizării că Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 instituie cadrul general de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, în art. 16 din cuprinsul acesteia fiind prevăzute menţiunile pe care trebuie să le cuprindă, în mod obligatoriu, procesul-verbal de constatare a contravenţiei.

9. Având în vedere considerentele care au stat la baza Deciziei în interesul legii nr. XXII din 19 martie 2007, Avocatul Poporului apreciază că situaţiile în care nerespectarea anumitor cerinţe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenţiei sunt strict şi limitativ determinate în cuprinsul art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.

10. Regimul nulităţii absolute este unul particular, aceasta fiind sancţiunea aplicabilă în cazul încălcării unor norme legale care protejează interesul general al societăţii, iar aplicarea ei presupune o vătămare prezumată absolut, care nu poate fi înlăturată altfel, decât prin anularea procesului-verbal de contravenţie. Având în vedere efectele juridice drastice, legiuitorul a redus mult situaţiile în care această sancţiune este incidenţă, astfel încât din cerinţele existente la art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 âu fost reţinute şi reluate în cuprinsul art. 17 din acelaşi act normativ doar elementele de bază, a căror lipsă din cuprinsul actului constatator atrage nulitatea absolută.

11. În toate celelalte cazuri de nerespectare a cerinţelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, între care şi descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite, lipsa acestor elemente se sancţionează cu nulitatea relativă, petentul trebuind să facă dovada unei vătămări ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.

12. În caz contrar, omisiunile pot fi acoperite direct în faţa instanţei de judecată, care va putea să individualizeze sancţiunea aplicată, când sesizează circumstanţe faptice diferite de cele succint prezentate în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.

V. Punctul de vedere al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

A) Prin Adresa nr. 398/C/493/111-5/2018 din 7mai 2018, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat, în principal, că recursul în interesul legii este inadmisibil, întrucât prin Decizia în interesul legii nr. XXII din 19 martie 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile unite a decis, cu valoare de principiu, că reglementarea cuprinsă în dispoziţiile art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 instituie în mod limitativ cazurile de nulitate absolută a procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, în timp ce toate celelalte situaţii enumerate în prevederile art. 16 din acelaşi act normativ constituie cazuri care atrag nulitatea relativă a actului constatator. S-a susţinut, de asemenea, că problemei de drept vizate de recursul în interesul legii supus analizei i s-a răspuns, în parte, pe calea considerentului formulat în paragraful 71, teza finală din Decizia nr. 44 din 21 noiembrie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept 2.


2 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.055 din 28 decembrie 2016; potrivit acestui considerent „Chiar şi în cazul unei descrieri sumare a faptei reţinute, petentul contravenient are posibilitatea, fie de a invoca nulitatea procesului-verbal de contravenţie, pe considerentul că descrierea sumară a faptei echivalează în fapt cu lipsa motivării, fie de a contesta comiterea faptei sumar descrise.”

 

B) Pe fondul problemei de drept supuse dezlegării, în opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în interpretarea şi aplicarea art. 16 şi 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, descrierea insuficientă a faptei echivalează cu neîndeplinirea cerinţei privind descrierea faptei contravenţionale, prevăzută de dispoziţiile art. 16 alin. (1) din acelaşi act normativ, atrăgând nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenţiei, condiţionat de dovada producerii unei vătămări.

13. S-a arătat, în acest sens, că regimul nulităţii absolute este unul particular, această sancţiune fiind aplicabilă în cazul încălcării unor norme legale care protejează interesul general al societăţii, când vătămarea este prezumată absolut şi nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal de contravenţie.

14. Aplicând raţionamentul instanţei de unificare a practicii judiciare, folosit în Decizia în interesul legii nr. XXII din 19 martie 2007, atâta vreme cât neîndeplinirea de către agentul constatator a obligaţiei de a descrie în concret fapta contravenţională cu indicarea orei şi a locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite nu se regăseşte printre cazurile de nulitate absolută, strict şi limitativ prevăzute de art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, trebuie să se considere că o astfel de omisiune se încadrează în categoria nulităţilor virtuale, astfel încât, pentru a se dispune anularea procesului-verbal de constatare a contravenţiei, este necesar ca reclamantul-contravenient să dovedească nu numai că agentul constatator şi-a încălcat obligaţia, ci şi că această încălcare i-a produs o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului constatator al contravenţiei.

15. Astfel, simpla omisiune a unor menţiuni care, aparent, au caracter obligatoriu, în prezenţa altor menţiuni care vin să le suplinească, nu va atrage o anumită sancţiune. Orice eroare materială, chiar dacă poartă asupra numelui contravenientului sau asupra CNP-ului acestuia ori chiar asupra încadrării în drept a faptei reţinute, trebuie analizată atent de Instanţa de judecată, iar, în situaţiile în care acea eroare a procesului-verbal de constatare a contravenţiei este de natură să creeze o îndoială rezonabilă asupra săvârşirii faptei de către persoana sancţionată, instanţa trebuie să procedeze la anularea procesului-verbal.

16. Întrucât nulitatea relativă poate fi acoperită, lipsa uneia dintre menţiunile prevăzute în mod obligatoriu de dispoziţiile art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 poate fi suplinită prin coroborarea celorlalte date înscrise în procesul-verbal.

VI. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

17. În jurisprudenţa instanţei supreme au fost identificate Decizia în interesul legii nr. XXII din 19 martie 2007, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile unite, şi Decizia nr. 6 din 16 februarie 20153, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii -, decizii prin care au fost dezlegate aspecte ce privesc reglementarea motivelor de nulitate relativă, potrivit dispoziţiilor art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, şi a motivelor de nulitate absolută a proceselor-verbale de contravenţie, potrivit dispoziţiilor art. 17 din acelaşi act normativ. Dezlegările date în cuprinsul deciziilor menţionate se referă la alte aspecte decât cele care au determinat apariţia practicii neunitare în prezenta cauză.


3 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 25 martie 2015.

 

18. Astfel, prin Decizia în interesul legii nr. XXII din 19 martie 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile unite a statuat cu privire la dispoziţiile art. 16 alin. (7) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, în sensul că nemenţionarea în procesul-verbal de contravenţie a faptului că persoana sancţionată are obiecţiuni atrage nulitatea relativă a actului de constatare.

19. De asemenea, prin Decizia nr. 6 din 16 februarie 2015 - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat cu privire la dispoziţiile art. 17 din actul normativ menţionat, în sensul că procesele-verbale transmise persoanelor sancţionate contravenţional pe suport hârtie sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

VII. Raportul asupra recursului în interesul legii

20. Raportul analizează sesizarea formulată de Avocatul Poporului, apreciind că s-a făcut dovada existenţei unei jurisprudenţe neunitare în privinţa problemei de drept ce constituie obiectul recursului în interesul legii, conform dispoziţiilor art. 515 din Codul de procedură civilă, respectiv că autorul sesizării este legitimat procesual, potrivit prevederilor art. 514 din acelaşi cod.

21. În ceea ce priveşte fondul problemei de drept supuse dezbaterii, prin raport se apreciază că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale supuse analizei, descrierea insuficientă a faptei echivalează cu neîndeplinirea cerinţei privind descrierea faptei contravenţionale şi atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenţiei, potrivit dispoziţiilor art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.

VIII. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

A) Cu privire la admisibilitatea recursului în interesul legii

22. Verificarea regularităţii învestirii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie impune analizarea condiţiilor de admisibilitate a recursului în interesul legii, în conformitate cu dispoziţiile art. 515 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecăţii au fost soluţionate în mod diferit prin hotărâri judecătoreşti definitive, care se anexează cererii”, precum şi ale art. 514 din acelaşi cod, referitoare la obiectul recursului şi la titularul dreptului de sesizare.

23. Analiza implică, aşadar, mai multe aspecte:

- cel al cerinţei de ordin formal prevăzute de dispoziţiile art. 515 din Codul de procedură civilă - dovada că problemele de drept care formează obiectul sesizării au fost soluţionate în mod diferit prin hotărâri judecătoreşti definitive, care se anexează cererii; această cerinţă de admisibilitate se constată a fi îndeplinită, având în vedere jurisprudenţa anexată sesizării, ilustrată prin hotărâri judecătoreşti definitive, din care rezultă că practica neunitară se identifică la nivelul mai multor curţi de apel din ţară;

- sub aspectul obiectului recursului în interesul legii, în sensul că acesta trebuie să se circumscrie dispoziţiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, respectiv să privească probleme de drept soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti, întrucât finalitatea acestei instituţii juridice o constituie asigurarea interpretării şi aplicării unitare a legii, condiţie care se constată a fi îndeplinită, de asemenea;

- sub aspectul titularului dreptului de a formula recursul în interesul legii se constată că autorul sesizării, Avocatul Poporului, se regăseşte printre titularii dreptului de sesizare, prevăzuţi de art. 514 din Codul de procedură civilă.

24. În ceea ce priveşte Decizia în interesul legii nr. XXII din 19 martie 2007, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile unite, şi Decizia nr. 6 din 16 februarie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, aşa cum s-a arătat în cele ce preced, la cap. VI din prezenta decizie, dezlegările date prin aceste decizii se referă la alte aspecte decât cele care au determinat apariţia practicii neunitare vizate prin sesizarea ce face obiectul analizei de faţă.

25. Se constată, aşadar, că recursul în interesul legii este admisibil.

B) Analiza problemei de drept soluţionate în mod neunitar de instanţele judecătoreşti

26. În ceea ce priveşte fondul problemei de drept supuse dezbaterii, ca urmare a analizării dispoziţiilor art. 16 şi 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, se apreciază că descrierea insuficientă a faptei în cuprinsul procesului-verbal de contravenţie nu echivalează cu lipsa menţiunilor privind fapta săvârşită, astfel încât descrierea incompletă a faptei contravenţionale atrage nulitatea relativă a actului de constatare, în temeiul dispoziţiilor art. 16 din actul normativ menţionat, pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

27. Un prim argument este unul de text, în sensul că legiuitorul a înţeles să reglementeze în mod distinct, atât aspectele de nelegalitate ce atrag nulitatea relativă a procesului-verbal de contravenţie, potrivit art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, cât şi aspectele ce atrag nulitatea absolută a actului constatator, în temeiul dispoziţiilor art. 17 din aceeaşi ordonanţă.

28. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, „Procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu: (...) descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;”.

29. De asemenea, potrivit art. 17 din acelaşi act normativ, „Lipsa menţiunilor privind (...) a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată şi din oficiu.”

30. Interpretarea literală şi teleologică determină concluzia că intenţia legiuitorului a fost ca, în materie contravenţională, să reglementeze în mod expres şi cu caracter imperativ care sunt motivele de nulitate relativă ce afectează procesul-verbal de contravenţie, indicându-le în cuprinsul art. 16 din actul normativ în discuţie, precum şi pe cele de nulitate absolută, în temeiul dispoziţiilor art. 17 din textul citat.

31. Sub acest aspect, instanţele de judecată nu pot depăşi cadrul legal, în sensul realizării unei interpretări extensive a textului de lege, având ca rezultat instituirea unui motiv de nulitate absolută virtuală cu privire la descrierea insuficientă a faptei contravenţionale, care ar echivala cu lipsa menţiunii privind fapta săvârşită, deoarece s-ar ajunge la depăşirea limitelor puterii judecătoreşti.

32. Un al doilea argument rezultă din dezlegările date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia în interesul legii nr. XXII din 19 martie 2007 a Secţiilor unite şi prin Decizia nr. 6 din 16 februarie 2015 a Completului competent să judece recursul în interesul legii.

33. Astfel, prin Decizia în interesul legii nr. XXII din 19 martie 2007, instanţa supremă, în aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (7) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, a stabilit că „Nerespectarea cerinţelor înscrise în art. 16 alin. (7) din actul normativ menţionat atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenţiei.”

34. În considerentele acestei decizii s-a reţinut că situaţiile în care nerespectarea anumitor cerinţe atrage nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenţiei sunt strict determinate, prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din ordonanţă, în situaţia identificării altor cazuri de nerespectare a cerinţelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, inclusiv cel referitor la consemnarea distinctă a obiecţiunilor contravenientului la conţinutul lui, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenţiei nu poate fi invocată, decât dacă s-a pricinuit părţii o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.

35. Prin Decizia nr. 6 din 16 februarie 2015, Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că „în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, (...) procesele-verbale transmise persoanelor sancţionate contravenţional pe suport hârtie sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator”.

36. În considerentele acestei decizii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că motivele de nulitate absolută ce afectează procesul-verbal de contravenţie sunt reglementate de dispoziţiile art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.

37. Aşadar, din statuările anterioare ale instanţei supreme rezultă că, în mod constant, s-a reţinut că, în ceea ce priveşte procesele-verbale de contravenţie, motivele de nulitate relativă sunt reglementate de dispoziţiile art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 şi motivele de nulitate absolută sunt reglementate de dispoziţiile art. 17 din acelaşi act normativ.

38. Un al treilea argument vizează respectarea dreptului la apărare şi a principiilor contradictorialităţii şi „egalităţii armelor” în cadrul procesului civil ca elemente ce conturează dreptul la un proces echitabil.

39. În cursul judecării cauzelor, instanţele de judecată au apreciat că insuficienta descriere a faptei contravenţionale nu permite petentului să realizeze o apărare eficientă în contradictoriu cu organul constatator, punându-l într-o situaţie de inegalitate cu organul administrativ, în ceea ce priveşte posibilitatea combaterii constatărilor efectuate în cuprinsul procesului-verbal de contravenţie.

40. De asemenea s-a reţinut de către instanţele de judecată că nu pot realiza controlul de legalitate, dacă fapta pentru care a fost sancţionat petentul nu poate fi identificată corespunzător, pentru a determina încadrarea în drept şi sancţiunea aplicabilă.

41. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că, în conformitate cu regimul juridic al nulităţii relative, aceasta poate fi invocată numai de persoana al cărei interes a fost nesocotit la emiterea actului contestat. În cadrul procesului civil, numai petentul este în măsură să aprecieze că, drept urmare a descrierii insuficiente a faptei, nu poate să identifice în ce constă contravenţia şi să combată susţinerile organului constatator.

42. În acest context, vătămarea suferită de petent constă tocmai în punerea acestuia în imposibilitatea de a-şi efectua apărarea, vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului, aspect ce trebuie analizat de instanţă, în cadrul fiecărui litigiu dedus judecăţii.

43. Nelegalitatea ce afectează procesul-verbal de contravenţie, prin descrierea insuficientă a faptei, nu este, aşadar, intrinsecă, adică nu duce în orice situaţie la anularea actului respectiv - aceasta se va întâmpla numai dacă vătămarea produsă este de natură să împiedice identificarea faptei săvârşite, încadrarea în drept, sancţiunea aplicabilă - cu consecinţa imposibilităţii efectuării apărărilor în cadrul procesului judiciar.

44. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 517 alin. (1) cu referire la art. 514 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi, în consecinţă, stabileşte că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 16 şi 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare:

Descrierea insuficientă a faptei echivalează cu neîndeplinirea cerinţei privind descrierea faptei contravenţionale şi atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenţiei, potrivit dispoziţiilor art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 14 mai 2018.

 

PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

IULIA CRISTINA TARCEA

Magistrat-asistent,

Aurel Segărceanu


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.