MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 391/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 391         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 7 mai 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 724 din 21 noiembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 3, art. 4, art. 5, art. 6, art. 7, art. 8, art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a Legii nr. 77/2016, în ansamblul său

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

269. - Hotărâre privind trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a unor construcţii şi amenajări la terenuri din cadrul unor imobile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, situate în judeţele Buzău, Constanţa, Timiş şi municipiul Bucureşti, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării acestora şi pentru actualizarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

192. - Decizie privind constatarea încetării exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Consultării Publice şi Dialogului Social de către domnul Marian Cătălin Marinov

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

12. - Circulară privind nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 724

din 21 noiembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 3, art. 4, art. 5, art. 6, art. 7, art. 8, art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a Legii nr. 77/2016,

în ansamblul său

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Varga Attila - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 953/310/2016 al Judecătoriei Sinaia şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.433D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.569D/2016, nr. 1.596D/2016, nr. 1.966D/2016, nr. 2.054D/2016, nr. 2.121D/2016, nr. 2.202D/2G16, nr. 2.222D/2016, nr. 2 242D/2016, nr. 2.279D/2016, nr. 2.297D/2016, nr. 2.309D/2016, nr. 2.330D/2016, nr. 2.333D/2016, nr. 2.354D/2016, nr. 2.378D/2016, nr. 2.386D/2016, nr. 2.397D/2016, nr. 2.401 D/2016, nr. 2.407D/2016, nr. 2.420D/2016, nr. 2.441 D/2016, nr. 2.444D/2016, nr. 2.474D/2016, nr. 2.477D/2016, nr. 2.478D/2016, nr. 2.513D/2016, nr. 2.514D/2016, nr. 2.562D/2016, nr. 2.583D/2016, nr. 2.647D/2016, nr. 2.688D/2016, nr. 2.691 D/2016, nr. 2.707D/2016, nr. 2.711D/2016 şi nr. 2.722D/2016, având ca obiect excepţii de neconstituţionalitate parţial identice, ridicate de Societatea OTP Bank România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.865/219/2016 al Judecătoriei Dej şi în Dosarul nr. 14.523/325/2016 al Judecătoriei Timişoara - Secţia a II-a civilă, de Societatea ERB New Europe Funding II B.V. În Dosarul nr. 9.396/55/2016 al Judecătoriei Arad - Secţia civilă, de Societatea Garanţi Bank - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 14.695/325/2016 al Judecătoriei Timişoara - Secţia I civilă, de Societatea OTP Bank România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 28,032/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, de Societatea Garanţi Bank - SA. din Bucureşti în Dosarul nr. 11.148/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, de Piraeus Bank România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 10.066/280/2016 al Judecătoriei Piteşti - Secţia civilă şi în Dosarul nr. 16.389/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea OTP Bank România - SA. din Bucureşti în Dosarul nr. 21.263/245/2016 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă, în Dosarul nr. 10.631/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 980/787/2016 al Judecătoriei Avrig, în Dosarul nr. 2.716/257/2016 al Judecătoriei Mediaş - Secţia generală, în Dosarul nr. 18.021/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi în Dosarul nr. 7.027/320/2016/a1 al Judecătoriei Târgu Mureş - Secţia civilă, de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 3.884/221/2016 al Judecătoriei Deva - Secţia civilă şi în Dosarul nr. 8.268/225/2016 al Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, de Societatea OTP Bank România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 16.738/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă şi în Dosarul nr. 16.637/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, de Societatea Alpha Bank România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.424/268/2016 al Judecătoriei Odorheiu Secuiesc şi în Dosarul nr. 14.107/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, de Societatea Garanţi Bank - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 11.147/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă şi în Dosarul nr. 16.461/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea OTP Bank România - S.A., din Bucureşti în dosarele nr. 14.750/197/2016 şi nr. 18.909/197/2016 ale Judecătoriei Braşov, de OTP Faktoring Z.R.T. din Budapesta, prin reprezentant OTP Factoring - S.R.L. din Bucureşti, în Dosarul nr. 31.561/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, de Societatea OTP Bank România - S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 16.924/4/2016 şi nr. 17.169/4/2016 ale Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi în Dosarul nr. 13.257/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, de Societatea Alpha Bank România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 10.458/94/2016 al Judecătoriei Buftea - Secţia civilă, de Societatea Credit Europe Bank NV, reprezentata legal de Credit Europe Ipotecar IFN - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 17.090/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, de BRD - Groupe Société Générale - SA. din Bucureşti în Dosarul nr. 27.726/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi în Dosarul nr. 22.044/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, de Societatea Credit Europe Bank (România ) - S.A. şi Credit Europe Ipotecar IFN - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 28.043/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi în Dosarul nr. 12.988/197/2016 al Judecătoriei Braşov şi de Societatea Credite Europe Bank România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 20.818/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

4, La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.433D/2016, nr. 1.569D/2016, nr. 1.596D/2016, nr. 1.966D/2016, nr. 2.054D/2016, nr. 2.121 D/2016, nr. 2.202D/2016, nr. 2.222D/2016, nr. 2.242D/2016, nr. 2.279D/2016, nr. 2.297D/2016, nr. 2.309D/2016, nr. 2.330D/2016, nr. 2.333D/2016, nr. 2.354D/2016, nr. 2.378D/2016, nr. 2.386D/2016, nr. 2.397D/2016, nr. 2.401 D/2016, nr. 2.407D/2016, nr. 2.420D/2016, nr. 2.441 D/2016, nr. 2.444D/2016, nr. 2.474D/2016, nr. 2.477D/2016, nr. 2.478D/2016, nr. 2.513D/2016, nr. 2.514D/2016, nr. 2.562D/2016, nr. 2.583D/2016, nr. 2.647D/2016, nr. 2.688D/2016, nr. 2.691 D/2016, nr. 2.707D/2016, nr. 2.711D/2016 şi nr. 2.722D/2016 au obiect parţial identic, pune în discuţie, din oficiu, conexarea cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.569D/2016, nr. 1.596D/2016, nr. 1.966D/2016, nr. 2.054D/2016, nr. 2.121 D/2016, nr. 2.202D/2016, nr. 2.222D/2016, nr. 2.242D/2016, nr. 2.279D/2016, nr. 2.297D/2016, nr. 2.309D/2016, nr. 2.330D/2016, nr. 2.333D/2016, nr. 2.354D/2016, nr. 2.378D/2016, nr. 2.386D/2016, nr. 2.397D/2016, nr. 2.401 D/2016, nr. 2.407D/2016, nr. 2.420D/2016, nr. 2.441 D/2016, nr. 2.444D/2016, nr. 2.474D/2016, nr. 2.477D/2016, nr. 2.478D/2016, nr. 2.513D/2016, nr. 2.514D/2016, nr. 2.562D/2016, nr. 2.583D/2016, nr. 2.647D/2016, nr. 2.688D/2016, nr. 2.691 D/2016, nr. 2.707D/2016, nr. 2.711 D/2016 şi nr. 2.722D/2016 la Dosarul nr. 1.433D/2016, care este primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantul Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 şi ale art. 8 din Legea nr. 77/2016, şi ca neîntemeiată cu privire la celelalte dispoziţii de lege criticate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

7. Prin încheierea din 26 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 953/310/2016, Judecătoria Sinaia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de Societatea Banca Transilvania - S A. din Cluj-Napoca şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.433D/2016.

8. Prin încheierea din 17 august 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.865/219/2016, Judecătoria Dej a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 3, art. 4, art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (4)-(6), art. 8, art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de Societatea OTP Bank România - S.A. din Bucureşti şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.569D/2016.

9. Prin încheierea din 24 august 2016, pronunţată în Dosarul nr. 14.523/325/2016, Judecătoria Timişoara - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 3, art. 4, art. 5, art. Salin. (1), art. 7 alin. (4)-(6), art. 8, art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de Societatea OTP Bank România - S A. din Bucureşti şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.596D/2016.

10. Prin încheierea din 22 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 9,396/55/2016, Judecătoria Arad - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5) şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de Societatea ERB New Europe Funding II B.V. şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.966D/2016.

11. Prin încheierea din 27 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 14.695/325/2016, Judecătoria Timişoara - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (5) şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de Societatea Garanţi Bank - S.A. din Bucureşti şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.054D/2016.

12. Prin încheierea din 26 august 2016, pronunţată în Dosarul nr. 28.032/299/2016, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 3, art. 4, art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (4)-(6), art. 8, art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de Societatea OTP Bank România - S.A. din Bucureşti şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.121 D/2016.

13. Prin încheierea din 6 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 11.148/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de Societatea Garanţi Bank - S.A. din Bucureşti şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.202D/2016.

14. Prin încheierea din 7 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 10.066/280/2016, Judecătoria Piteşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de Piraeus Bank România - S A. din Bucureşti şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.222D/2016.

15. Prin încheierea din 12 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 16.389/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4, art. 5 alin. (3), art. 8 alin. (5) şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de Piraeus Bank România - S.A. din Bucureşti şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.242D/2016,

16. Prin încheierea din 6 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 21.263/245/2016, Judecătoria Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 3r art. 4, art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (4)-(6), art. 8, art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de Societatea OTP Bank România - S.A. din Bucureşti şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.2790/2016.

17. Prin încheierea din 11 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 10.631/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 3, art. 4, art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (4)-(6), art. 8, art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de Societatea OTP Bank România - S.A. din Bucureşti şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.297D/2016.

18. Prin încheierea din 29 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 980/787/2016, Judecătoria Avrig a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (5) şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de Societatea OTP Bank România - S.A. din Bucureşti şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.309D/2016.

19. Prin încheierea din 17 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.716/257/2016, Judecătoria Mediaş - Secţia generală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 3, art. 4 alin. (1) şi (2), art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (4)-(6), art. 8, art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de Societatea OTP Bank România - S.A. din Bucureşti şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.330D/2016.

20. Prin Sentinţa civilă nr. 10.634 din 3 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 18.021/4/2016, astfel cum a fost rectificată prin încheierea din 18 octombrie 2016, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (5) şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de Societatea OTP Bank România - S.A. din Bucureşti şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.333D/2016.

21. Prin încheierea din 10 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 7.027/320/2016/a1, Judecătoria Târgu Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 3, art. 4, art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (4)-<6), art. 8, art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de Societatea OTP Bank România - S.A. din Bucureşti şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.354D/2016.

22. Prin încheierea din 13 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.884/221/2016, Judecătoria Deva - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de Societatea Banca Transilvania - SA din Cluj-Napoca şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.378D/2016.

23. Prin încheierea din 12 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 8.268/225/2016, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5)r art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.386D/2016.

24. Prin încheierea din 13 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 16.738/300/2016, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 3, art. 4, art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (4)-(6), art. 8, art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de Societatea OTP Bank România - S.A. din Bucureşti şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.397D/2016.

25. Prin încheierea din 5 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 16.637/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 4 alin, (1), art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (4)-(6), art. 8 alin. (5) şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum şi a Legii nr. 77/2016, în ansamblul său. Excepţia a fost ridicată de Societatea OTP Bank România - S.A. din Bucureşti şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.401D/2016.

26. Prin încheierea din 17 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.424/268/2016, Judecătoria Odorheiu Secuiesc a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4, art. 6, art. 7, art. 8 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de Societatea Alpha Bank România - S.A. din Bucureşti şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.407D/2016.

27. Prin încheierea din 14 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 14.107/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 6, art. 7, art. 8 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum şi a Legii nr. 77/2016, în ansamblul său. Excepţia a fost ridicată de Societatea Alpha Bank România - S.A. din Bucureşti şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.420D/2016.

28. Prin încheierea din 18 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 11.147/303/2016, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 77/2016, în ansamblul său. Excepţia a fost ridicată de Societatea Garanţi Bank - S.A. din Bucureşti şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.441D/2016.

29. Prin încheierea din 6 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 16.461/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 7, art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de Societatea Garanţi Bank - S.A. din Bucureşti şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.444D/2016.

30. Prin încheierile din 17 octombrie 2016, pronunţate în dosarele nr. 14.750/197/2016 şi nr. 18.909/197/2016, Judecătoria Braşov a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (5) şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de Societatea OTP Bank România - S.A. din Bucureşti şi formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 2.474D/2016 şi nr. 2.477D/2016.

31. Prin încheierea din 25 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 31.561/299/2016, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de OTP Faktoring Z.R.T. din Budapesta, prin reprezentant OTP Factoring - S.R.L. din Bucureşti, şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.478D/2016.

32. Prin încheierile din 23 septembrie 2016, pronunţate în dosarele nr. 16.924/4/2016 şi nr. 17.169/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 3, art. 4, art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (4)-(6), art. 8, art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de Societatea OTP Bank România - S.A. din Bucureşti şi formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 2.513D/2016 şi nr. 2.514D/2016.

33. Prin încheierea nr. 16 138 din 24 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 13.257/212/2016/a1, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 3, art. 4 alin. (1) şi (2), art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (4)-(6), art. 8, art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum şi a Legii nr. 77/2016, în ansamblul său. Excepţia a fost ridicată de Societatea OTP Bank România - S.A. din Bucureşti şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.562D/2016.

34. Prin încheierea din 19 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 10.458/94/2016, Judecătoria Buftea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, art. 3, art. 4, art. 5, art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (4)-(6), art. 8, art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de Societatea Alpha Bank România - S.A. din Bucureşti şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.583D/2016.

35. Prin încheierea din 3 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 17.090/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 6, art. 8 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de Societatea Credit Europe Bank NV, reprezentată legal de Credit Europe Ipotecar IFN - S.A. din Bucureşti şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.647D/2016.

36. Prin încheierea din 16 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 27.726/299/2016, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de BRD - Groupe Société Générale - S.A. din Bucureşti şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.688D/2016.

37. Prin încheierea din 26 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 22.044/300/2016, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de BRD - Groupe Société Générale - S.A. din Bucureşti şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.691D/2016.

38. Prin încheierea din 19 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 28.043/299/2016, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 6, art. 7, art. 8 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum şi a Legii nr. 77/2016, în ansamblul său. Excepţia a fost ridicată de Societatea Credit Europe Bank (România ) - S.A. şi Credit Europe Ipotecar IFN - S.A. din Bucureşti şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.707D/2016.

39. Prin încheierea din 25 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 12.988/197/2016, Judecătoria Braşov a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 6, art. 7, art. 8 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016. Excepţia a fost ridicată de Societatea Credit Europe Bank (România) - S.A. şi Credit Europe Bank N.V. şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.711D/2016.

40. Prin încheierea din 27 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 20.818/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 6, art. 7, art. 8 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum şi a Legii nr. 77/2016, în ansamblul său. Excepţia a fost ridicată de Societatea Credite Europe Bank România - S.A. din Bucureşti şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.722D/2016.

41. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarele susţin, în esenţă, că dispoziţiile Legii nr. 77/2016 contravin art. 1 alin. (3) din Constituţie prin consacrarea dreptului debitorilor de a da în plată.

42. Cu privire la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 1 alin. (4) coroborat cu art. 126 alin. (1) din Constituţie, se arată că legiuitorul a încălcat autoritatea de lucru judecat a hotărârilor judecătoreşti prin care au fost respinse acţiunile în constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale sau prin care au fost respinse contestaţii la executare formulate în procedura executării silite.

43. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 1 alin. (5) privind securitatea juridică, se apreciază că dispoziţiile de lege criticate contravin neretroactivităţii, exigenţelor de calitate a legii, stabilităţii juridice şi respectării drepturilor dobândite şi a intereselor legitime. Se arată că modificarea/reaşezarea riscurilor asumate prin contract sau chiar modificarea preţului agreat de părţi nu poate avea loc printr-o ingerinţă a legiuitorului în economia contractului, ci doar în ipoteze excepţionale de rupere a echilibrului contractual ce trebuie cercetate pentru fiecare contract în parte de către instanţa judecătorească. Se apreciază că art. 8 din lege încalcă principiul securităţii raporturilor juridice, al legalităţii şi al statului de drept. Se mai arată că previzibilitatea impunea menţinerea aceloraşi efecte ale contractului de credit cu cele pe care părţile le-au prevăzut sau ar fi putut în mod rezonabil să le prevadă la momentul încheierii contractului; or, transformarea bunului din garanţie imobiliară în mijloc de plată cu efect liberatoriu pe parcursul derulării contractului de credit, fără acordul creditorului încalcă accesibilitatea şi previzibilitatea legii.

44. Cu privire la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 11 şi 20 din Constituţie, se consideră că legea criticată nu respectă principiul securităţii juridice şi cerinţele de calitate a legii astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

45. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 15 alin. (2) din Constituţie, se apreciază că prin reglementarea cu titlu obligatoriu a mecanismului dării în plată în cazul contractelor încheiate înainte de intrarea în vigoare a legii legiuitorul a intervenit într-o situaţie juridică ale cărei efecte au fost epuizate încă de la momentul încheierii contractului de credit, drept care dispoziţiile art. 8 alin. (5) şi art. 11 din lege sunt neconstituţionale. În acelaşi sens, se arată că principiul neretroactivităţii legii civile este încălcat atât timp cât se conferă debitorilor executaţi silit posibilitatea de a cere instanţei constatarea ştergerii unor datorii rezultate din contracte de credit declarate scadente anticipat, cu mult înainte de intrarea în vigoare a legii. Mai mult, după darea în plată forţată a bunului imobil, creditorul trebuie să preia toate costurile de administrare, conservare, valorificare aferente proprietăţii, devenind în acelaşi timp şi garant în favoarea debitorului, în situaţia în care acesta a constituit garanţii reale asupra imobilului sau alte sarcini, efecte inexistente la data încheierii contractului de credit. Astfel, legea nu face diferenţa între facta praeterita, facta pendentia şi facta futura.

46. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 16 alin. (1) din Constituţie, se arată că, în urma ştergerii creanţei ipotecare prin darea în plată a bunului imobil, creditorul ipotecar diligent, care şi-a constituit o garanţie, dobândeşte o situaţie juridică inferioară altor creditori care, deşi nu au o garanţie, pot urmări bunuri mobile şi imobile prezente şi viitoare ale debitorilor până la satisfacerea întregii creanţe. Se mai precizează că art. 1, art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) şi art. 7 alin. (4)-(6) din lege au un caracter discriminatoriu, întrucât se aplică numai consumatorilor care îndeplinesc cerinţele prevăzute la art. 4 din lege, iar ceilalţi consumatori nu se pot bucura de beneficiile acestui act normativ.

47. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 21 alin. (1) şi (3) şi art. 24 din Constituţie, se arată că art. 4 şi 7 din lege dau dreptul debitorilor să schimbe obiectul, preţul, riscul contractului după bunul lor plac şi în lipsa verificărilor prealabile privind îndeplinirea condiţiilor obiective şi subiective pentru aplicarea „protecţiei”. Se mai arată că art. 4 şi art. 7 alin. (1) din lege limitează acţiunea creditorului de a contesta starea bunului dat în plată, culpa debitorului în diminuarea valorii bunului ipotecat sau starea de necesitate învederată de debitor, drept care nu se respectă cerinţele accesului liber la justiţie.

48. Cu privire la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 44 şi art. 136 alin. (5) din Constituţie, se apreciază că dreptul de proprietate al băncii asupra acestei creanţe este iremediabil afectat, prin efectul liberatoriu, constând în ştergerea creanţei reziduale a băncii formată din diferenţa dintre soldul creditorului la momentul plăţii şi valoarea imobilului, ceea ce duce la concluzia neconstituţionalităţii art. 5 alin. (2) şi art. 10 din lege. De asemenea, pentru aceleaşi motive este neconstituţional şi art. 8 alin. (5) din lege; se mai indică faptul că se încalcă atât dreptul de proprietate al băncii, cât şi al creditorului cesionar, după caz. Se ajunge la pierderea dreptului de creanţă avut împotriva împrumutatului/garanţilor, acesta fiind înlocuit cu un drept real asupra unui imobil care are o valoare incertă. Mai mult, se poate întâmpla ca bunul imobil să nu fie transmis în patrimoniul băncii liber de sarcini, nefiind reglementată nici măcar obligaţia de garantare a debitorului ce apelează la procedura dării în plată a imobilului. Se mai indică faptul că, prin efectul art. 3 din lege, banca este deposedată de un bun actual, respectiv dreptul de creanţă născut în temeiul contractului de credit. Se mai susţine că Legea nr. 77/2016 restrânge dreptul de proprietate privată, fără ca niciuna dintre justificările cuprinse la art. 53 din Constituţie să existe.

49. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 45 din Constituţie, se subliniază că libertatea contractuală a părţilor nu presupune doar libertatea acestora de a-şi asuma obligaţii şi de a dobândi drepturi, ci şi libertatea de a-şi asuma riscuri ale contractului, pe care trebuie să le respecte. Libertatea economică presupune un cadru economic caracterizat prin stabilitate, în care participanţii pot stabili un preţ al contractului prin negociere în funcţie de condiţiile de pe piaţă. Se susţine că Legea nr. 77/2016 restrânge libertatea contractuală, fără ca niciuna dintre justificările cuprinse la art. 53 din Constituţie să existe.

50. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 53 alin. (2) din Constituţie, se apreciază că art. 3 şi 4 din lege permit hazardul moral al liberării discreţionare de datorie de către debitori aflaţi în situaţii economico-financiare care nu sunt excepţionale. Astfel, se permite modificarea discreţionară a preţului contractului de către debitor, ceea ce reprezintă un Stimulent pentru ca acesta să nu îşi execute obligaţiile de plată a datoriilor. Se mai indică faptul că legea nu urmăreşte un scop legitim în sensul că vizează interese pur private, şi nu cele de generale, că adoptarea acesteia nu a fost necesară, existând la îndemâna părţilor contractante şi alte mecanisme, precum cel al impreviziunii, şi că legea nu asigură un just echilibru între interesele creditorului şi al debitorului.

51. Cu privire la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituţie, se arată că legea, reglementând aspecte referitoare la proprietate, trebuia adoptată ca lege organică, şi nu ordinară. Din moment ce legea criticată reglementează derogări de la Codul civil, lege organică, se subliniază că şi normele derogatorii trebuiau să fie adoptate ca lege organică.

52. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 135 din Constituţie, se apreciază că dispoziţiile de lege criticate aduc atingere principiilor libertăţii contractuale, întrucât procedura dării în plată, deşi ar fi trebuit să aibă un caracter consensual, este lăsată exclusiv la opţiunea debitorului, nefiind, astfel, necesar consimţământul creditorului. Mai mult, legea în ansamblul său favorizează comportamentul iresponsabil al consumatorilor care, la momentul încheierii contractului de credit, trebuiau să prevadă şi riscurile acestuia cu privire la aprecierea/deprecierea monedei de schimb.

53. În final, referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 148 din Constituţie, este invocat caracterul contrar al legii cu referire la Directiva 2014/17/UE şi, în special, art. 43 alin. (1) al acesteia. Se mai arată că legea criticată este contrară Directivei 2014/17/UE, aceasta din urmă reglementând într-un mod proporţional, adecvat şi cu respectarea exigenţelor principiului neretroactivităţii posibilitatea stingerii obligaţiilor rezultate din contractele de credit prin darea în plată a bunului imobil.

54. Judecătoria Sinaia, în Dosarul nr. 1.433D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

55. Judecătoria Dej, în Dosarul nr. 1.569D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

56. Judecătoria Timişoara - Secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. 1.596D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

57. Judecătoria Arad - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.966D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.

58. Judecătoria Timişoara - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 2.054D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.

59. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în Dosarul nr. 2.121D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.

60. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.202D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.

61. Judecătoria Piteşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.222D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

62. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.242D/2016, apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale.

63. Judecătoria Iaşi - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.279D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

64. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.297D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, prin raportare la prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2), art. 44 alin, (2) şi art. 53.

65. Judecătoria Avrig, în Dosarul nr. 2 309D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.

66. Judecătoria Mediaş - Secţia generală, în Dosarul nr. 2.330D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

67. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.333D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

68. Judecătoria Târgu Mureş - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.354D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.

69. Judecătoria Deva - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.378D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.

70. Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, în Dosarul nr. 2.386D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

71. Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.397D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

72. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, în Dosarul nr. 2.401D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, prin raportare la prevederile constituţionale ale art. 53.

73. Judecătoria Odorheiu Secuiesc, în Dosarul nr. 2.407D/2016, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

74. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, în Dosarul nr. 2.420D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, prin raportare la prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2).

75. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.441 D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, prin raportare la prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), art. 44 alin. (1) şi (2), art. 53 şi art. 135.

76. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.444D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, prin raportare la prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) şi art. 44 alin. (2).

77. Judecătoria Braşov, în dosarele nr. 2.474D/2016 şi nr. 2.477D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

78. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în Dosarul nr. 2.478D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.

79. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, în dosarele nr. 2.513D/2016 şi nr. 2.514D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

80. Judecătoria Constanţa - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.562D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

81. Judecătoria Buftea - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.583D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

82. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.647D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

83. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în Dosarul nr. 2.688D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.

84. Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, în Dosarul nr. 2.691 D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

85. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în Dosarul nr. 2.707D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.

86. Judecătoria Braşov, în Dosarul nr. 2.711D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

87. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, în Dosarul nr. 2.722D/2016, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

88. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

89. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

90. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. I alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

91. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1, art. 3, art. 4, art. 5, art. 6, art. 7, art. 8, art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a Legii nr. 77/2016, în ansamblul său, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016. Dispoziţiile legale criticate punctual au următorul cuprins:

- Art. 1: „(1) Prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre consumatori şi instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare sau cesionarii creanţelor deţinute asupra consumatorilor.

(2) Consumatori sunt persoanele definite de Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Dispoziţiile prezentei legi se aplică şi în căzui în care creanţa creditorului izvorând dintr-un contract de credit este garantată cu fideiusiunea şi/sau solidaritatea unuia sau mai multor codebitori sau coplătitori.

(4) Prevederile prezentei legi nu se aplică creditelor acordate prin programul «Prima casă», aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului «Prima casă», aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 368/2009, cu modificările şi completările ulterioare.”;

- Art. 3: „Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile Izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părţile contractului de credit nu ajung la un alt acord.”;

- Art. 4: „(1) Pentru stingerea creanţei izvorând dintr-un contract de credit şi a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

a) creditorul şi consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislaţia specială;

b) cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depăşea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Naţională a României în ziua încheierii contractului de credit;

c) creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă sau. indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă;

d) consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea prezentei legi.

(2) în situaţia în care executarea obligaţiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri, în vederea aplicării procedurii prevăzute de prezenta lege debitorul va oferi în plată toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului.”;

- Art. 5: „(1) în vederea aplicării prezentei legi, consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind şi condiţiile de admisibilitate a cererii, astfel cum sunt reglementate la art. 4.

(2) Notificarea prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă şi stabilirea unui interval orar, în două zile diferite, în care reprezentantul legal sau convenţional al instituţiei de credit să se prezinte la un notar public propus de debitor în vederea încheierii actului translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie a debitorului, principal, dobânzi, penalităţi, izvorând din contractul de credit ipotecar, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.

(3) Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor, precum şi orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia.

(4) Cu cel puţin 3 zile libere înainte de prima zi de convocare la notarul public, părţile transmit acestuia informaţiile şi înscrisurile necesare încheierii actului de dare în plată.

(5) Toate costurile notariale şi, după caz, ale executorului judecătoresc sau ale avocatului se suportă de către debitor.”;

- Art. 6: „(1) De la data primirii notificării prevăzute la art. 5 se suspendă dreptul creditorului de a se îndrepta împotriva codebitorilor, precum şi împotriva garanţilor personali sau ipotecari.

(2) în situaţia admiterii definitive a contestaţiei prevăzute la art. 7, creditorul poate demara sau, după caz, relua orice procedură judiciară sau extrajudiciară atât împotriva debitorului, cât şi împotriva altor garanţi personali sau ipotecari.

(3) Demersurile prevăzute la art. 5 şi art. 7-9 pot fi întreprinse şi de codebitori, precum şi de garanţii personali sau ipotecari ai consumatorului principal, cu acordul acestuia sau al succesorilor săi.

(4) Acţiunea în regres împotriva debitorului principal va putea fi formulată numai după stingerea integrală a datoriei izvorând din contractul de credit, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.”;

- Art. 7: „(1) în termen de 10 zile de la data comunicării notificării emise în conformitate cu dispoziţiile art. 5, creditorul poate contesta îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de prezenta lege.

(2) Cererea se judecă în procedură de urgenţă, cu citarea părţilor, de judecătoria în circumscripţia căreia domiciliază consumatorul.

(3) Apelul împotriva hotărârii pronunţate în conformitate cu dispoziţiile alin. (2) se depune de partea interesată în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicare şi se judecă cu celeritate.

(4) Până la soluţionarea definitivă a contestaţiei formulate de creditor se menţine suspendarea oricărei plăti către acesta, precum şi a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoanele care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului.

(5) în situaţia în care se admite contestaţia formulată de creditor, părţile vor fi puse în situaţia anterioară îndeplinirii demersurilor prevăzute de prezenta lege.

(6) în termen de 10 zile de la data respingerii definitive a contestaţiei, creditorul are obligaţia să se prezinte, în conformitate cu notificarea prealabilă a debitorului, la notarul public indicat în cuprinsul acesteia. Dispoziţiile art. 5 alin. (4) Sunt aplicabile atât în vederea transmiterii informaţiilor şi a înscrisurilor, cât şi în vederea stabilirii datei exacte a semnării actului de dare în plată.

- Art. 8: „(1) în situaţia în care creditorul nu se conformează dispoziţiilor prevăzute de prezenta lege. debitorul poate cere instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligaţiilor născute din contractul de credit ipotecar şi să se transmită dreptul de proprietate către creditor.

(2) Cererea se judecă cu celeritate, cu citarea părţilor, de către judecătoria în circumscripţia căreia domiciliază debitorul.

(3) Până la soluţionarea definitivă a cererii prevăzute la alin. (1) se menţine suspendarea oricărei plăti către creditor, precum şi a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului.

(4) Acţiunea prevăzută de prezentul articol este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

(5) Dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului”;

- Art. 10: „(1) La momentul încheierii contractului translativ de proprietate, respectiv de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive, potrivit prevederilor art. 8 sau, după caz, ale art. 9, va fi stinsă orice datorie a debitorului faţă de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.

(2) De dispoziţiile prezentului articol beneficiază şi codebitorul sau fideiusorul care a garantat obligaţia debitorului principal.”;

- Art. 11: „În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată.”

92. În opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), (4) şi (5) privind statul de drept, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 privind tratatele internaţionale în domeniul drepturilor omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 73 alin. (1) şi

(3) lit. m) privind categoriile de legi, art. 126 alin. (1) referitor la instanţele judecătoreşti, art. 135 privind economia, art. 136 alin, (5) privind proprietatea, art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană, precum şi prevederilor art. 1 - Protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 14 din Convenţie,

93. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, În prezentele cauze, în ceea ce priveşte o parte dintre dispoziţiile legale criticate, nu sunt respectate condiţiile de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate, a căror existenţă rezultă din dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei [...]”, precum şi din dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”.

94. Astfel, Curtea reţine, ca element comun situaţiei de fapt din cauzele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti care au sesizat Curtea în prezentele dosare, că toate contractele de credit au fost încheiate înaintea intrării în vigoare a noului Cod Civil, respectiv 1 octombrie 2011. Autoarele excepţiei au invocat neconstituţionalitatea art. 3 din Legea nr. 77/2016, fără să se raporteze în mod distinct la cele două ipoteze ale acestuia, respectiv ipoteza care vizează aplicabilitatea noului Cod civil („Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare”) şi ipoteza care vizează aplicabilitatea vechiului Cod civil. În aceste condiţii, instanţa de contencios constituţional va respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi raportate la dispoziţiile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016.

95. Faptul că toate contractele de credit ce fac obiectul cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti care au sesizat Curtea au fost încheiate înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil este relevant şi în examinarea admisibilităţii excepţiei având ca obiect neconstituţionalitatea tezei a două a art. 11 din Legea nr. 77/2016. Se reţine că, potrivit primei teze a acestuia, dispoziţiile Legii nr. 77/2016 se aplică şi contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, iar, potrivit celei de-a două teze a art. 11, Legea nr. 77/2016 se aplică acelor contracte de credit încheiate după data intrării sale în vigoare. Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza a două din Legea nr. 77/2016 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, întrucât acestea vizează contracte încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016.

96. În continuare, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, Curtea a constatat că dispoziţiile ari 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 77/2016, sunt constituţionale numai în măsura în care instanţa judecătorească are posibilitatea şi obligaţia de a verifica îndeplinirea condiţiilor impreviziunii pentru fiecare contract de credit în parte. Curtea a mai reţinut că, în cazul în care instanţa judecătorească nu ar avea posibilitatea să verifice îndeplinirea condiţiilor impreviziunii, aceste dispoziţii legale ar încălca normele constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, pe cele ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum şi pe cele ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei.

97. Având în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”, faptul că, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a constatat că prevederile menţionate în prealabil sunt constituţionale numai în măsura în care instanţa judecătorească, în condiţiile manifestării opoziţiei creditorului, poate şi trebuie să facă aplicarea teoriei impreviziunii la contractele în derulare, precum şi faptul că decizia precitată a fost pronunţată anterior datei la care a fost sesizată Curtea Constituţională în dosarele conexate în prezenta cauză, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la prevederile art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 alin. (1)-(3) şi alin, (5)-(6) şi art. 8 din Legea nr. 77/2016 va fi respinsă ca devenită inadmisibilă.

98. Soluţia respingerii ca devenită inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi raportate la dispoziţiile art. 3 teza a doua, art. 4 şi art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 este valabilă şi în condiţiile în care, în prezentele cauze, acestea sunt criticate şi din perspectiva altor standarde constituţionale decât cele prin raportare la care Curtea a reţinut neconstituţionalitatea lor, dar avute în vedere de instanţa constituţională în considerentele Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, respectiv dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 44, art. 45, art. 53, art. 135 alin. (2) lit. b) referitor la economie şi în art. 148 din Constituţie. Curtea a reţinut conformitatea dispoziţiilor art. 3, art. 4, art. 8 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 cu normele fundamentale mai sus menţionate, precum şi lipsa incidenţei dispoziţiilor art. 53 din Constituţie. Plecând de la această constatare şi în urma examinării criticilor formulate de autoarele excepţiei din perspectiva acestor dispoziţii constituţionale, apreciem că se impune menţinerea soluţiei pronunţate în prealabil. De altfel, jurisprudenţa ulterioară a Curţii a confirmat această soluţie, amintim Decizia nr. 696 din 24 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 13 aprilie 2017, Decizia nr. 35 din 19 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 10 mai 2017, sau deciziile nr. 568*) şi nr. 569**) din 19 septembrie 2017, nepublicate la data pronunţării prezentei decizii.


*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 568 din 19 septembrie 2017 a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 28 noiembrie 2017.

**) Decizia Curţii Constituţionale nr. 569 din 19 septembrie 2017 a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.015 din 21 decembrie 2017.

 

99. Astfel, în ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea a reţinut prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, c㠄Indiferent de textul legal specific în baza căruia au fost încheiate contractele până la data de 1 octombrie 2011, ele se supun reglementării de drept comun, Codul civil din 1864, care, în mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, în temeiul art. 969 şi art. 970. Având în vedere că Legea nr. 77/2016 reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, prevederile acesteia nu retroactivează.”(paragraful 115).

100. Cu privire la critica raportată la art. 16 din Constituţie referitor la principiul egalităţii, Curtea a reiterat jurisprudenţa sa constantă potrivit căreia noţiunea fundamentală de egalitate în faţa legii nu presupune că stabilirea unui tratament juridic diferenţiat unor situaţii distincte este discriminatorie. Dimpotrivă, în acest fel se asigură deplina respectare a acestui principiu constituţional fundamental. Astfel, în Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005, Curtea a precizat c㠄Egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituţie, îşi găseşte aplicare doar atunci când părţile se găsesc în situaţii identice sau egale, care impun şi justifică acelaşi tratament juridic şi, deci, instituirea aceluiaşi regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situaţii diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluţie legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunţat”. Cu referire la criticile autoarelor excepţiei, Curtea reţine că deosebirile obiective dintre categoria profesioniştilor şi cea a consumatorilor sunt suficient de relevante şi semnificative încât să justifice opţiunea legiuitorului de a le aplica un regim juridic distinct.

101. Cu referire la criticile prevederilor Legii nr. 77/2016 formulate din perspectiva art. 45 şi art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie, Curtea reţine, în plus faţă de ceea ce reiese din motivarea Curţii din Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, că însuşi textul art. 45 din Constituţie dispune că accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora sunt garantate în condiţiile legii. Or, dispoziţiile criticate din Legea nr. 77/2016 se pot încadra în această categorie - în condiţiile legii - legiuitorul constituant însuşi acordându-i legiuitorului ordinar prerogativa de a stabili condiţiile exercitării accesului liber al persoanei la o activitate economică, precum şi pe cel al liberei iniţiative. De altfel, Curtea Constituţională a stabilit în Decizia nr. 282 din 8 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2014, c㠄principiul libertăţii economice nu este un drept absolut al persoanei, ci este condiţionat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum şi asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale tuturor,”(paragraful 16).

102. În ceea ce priveşte criticile aduse Legii nr. 77/2016 din perspectiva art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituţie, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragraful 108, Curtea a statuat c㠄Legea nr. 77/2016 reglementează situaţii specifice care nu se referă la regimul general al proprietăţii, în sensul că vizează doar o modalitate de executare a unor obligaţii derivate din contractul de credit în ipoteza intervenirii impreviziunii. Chiar dacă aplicarea Legii nr. 77/2016 are drept efect un transfer de proprietate, acest lucru nu semnifică faptul că legea în sine reglementează regimul general al proprietăţii, sintagmă ce vizează cadrul general al proprietăţii în România, şi nu orice transfer al dreptului de proprietate ca urmare a aplicării unor instituţii de drept civil. În concordanţă cu jurisprudenţa sa (Decizia nr. 5 din 14 iulie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 22 iulie 1992), Curtea constată că regimul juridic general al proprietăţii, publică sau privată, vizează, ca esenţă, cele trei elemente ale dreptului de proprietate: posesia, folosinţa, dispoziţia, fiind preponderent un regim de drept privat. Regimul proprietăţii şi al dreptului de proprietate, şi încă la nivel general, reprezintă o realitate juridică care guvernează raporturile juridice de o valoare socială semnificativă ce reclamă reglementarea printr-o lege organică, pe când regulile specifice pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate reprezintă o altă realitate juridică, de o importanţă mai mică, putând fi stabilită prin legi ordinare sau, după caz, prin ordonanţe. De altfel, legiuitorul a mai adoptat reglementări care au un impact asupra dreptului de proprietate prin intermediul unor legi ordinare, cum ar fi Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015) care în art. 348 reglementează confiscările dispuse potrivit legii. Prin urmare, Curtea constată că această critică de neconstituţionalitate extrinsecă este neîntemeiată”.

103. Prin Decizia nr. 93 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 22 mai 2017, Curtea a constatat că, reglementând procedura dării în plată, ca expresie a impreviziunii contractuale, legiuitorul, prin art. 5 alin. (3) şi art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, a pus la îndemâna debitorului obligaţiei un mecanism procedural specific, prin efectul căruia are loc o suspendare de drept a executării plăţilor pe care debitorul le-ar datora în temeiul contractului de credit. Curtea a constatat că un asemenea mecanism procedural nu este de natură să afecteze sau să anuleze dreptul de proprietate privată al creditorului, pentru că suspendarea plăţilor este o măsură imediată, care este menită să împiedice ruina iminentă a debitorului, înlăturând efectele negative asupra patrimoniului acestuia în condiţiile în care creditorul decide să demareze o procedură judiciară. Este o măsură provizorie prin natura sa, întrucât, în cazul în care este admisă contestaţia creditorului, debitorul obligaţiei va trebui să execute în continuare contractul de credit, plata sumelor de bani aferente perioadei de suspendare urmând a fi reluată. Mai mult, Curtea a reţinut că, în condiţiile în care instanţa judecătorească admite contestaţia formulată de profesionist, prestaţiile băneşti datorate în temeiul contractului de credit trebuie executate întocmai, creditorul obligaţiei, în acest caz, având dreptul şi la repararea prejudiciului în măsura în care instanţa judecătorească a constatat reaua-credinţă a debitorului în exercitarea dreptului său la notificarea prevăzută de art. 5 din Legea nr. 77/2016.

104. Cu privire la invocarea art. 148 din Constituţie, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a reţinut că, în cauzele deduse judecăţii, prevederile Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale şi de modificare a Directivelor 2008/48/CE şi 2013/36/UE şi a Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010, publicată în jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 60 din 28 februarie 2014, nu au legătură cu ipoteza normativă a legii criticate, ele referindu-se la conversia creditelor în valută. Prin urmare, Curtea a constatat că dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 148 nu au incidenţă în cauză.

105. Referitor la critica potrivit căreia dispoziţiile de lege criticate încalcă autoritatea de lucru judecat a hotărârilor judecătoreşti, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragraful 123, şi Decizia nr. 638 din 27 octombrie 2016, paragraful 20, Curtea constatat c㠄darea în plată poate opera şi în faza executării silite, neputându-se reţine încălcarea autorităţii de lucru judecat al hotărârii instanţei judecătoreşti care a încuviinţat executarea silită, întrucât aceasta nu are ca obiect soluţionarea fondului. Chiar şi în această fază instanţa poate aprecia cu privire la îndeplinirea condiţiilor privind existenţa impreviziunii”.

106. În fine, referitor la prevederile art. 11 teza întâi prin raportare la celelalte dispoziţii ale Legii nr. 77/2016 criticate, Curtea reţine că toate considerentele anterioare sunt aplicabile mutatis mutandis. În plus, reiterează cele reţinute în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 cu privire la criticile aduse din perspectiva art. 44 din Constituţie privind dreptul de proprietate privată: „Curtea reţine că în jurisprudenţa sa (a se vedea Decizia nr. 270 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 28 iulie 2014, paragraful 19) a statuat că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie, legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul şi limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate şi atributele acestuia şi se instituie în vederea apărării intereselor sociale şi economice generale sau pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale altor persoane, esenţial fiind ca prin aceasta să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate (în acest sens, a se vedea şi Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993). De asemenea, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constituţie, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind, astfel, nişte limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Aşadar, textul art. 44 din Constituţie cuprinde expres în cadrul alin. (1) o dispoziţie specială în temeiul căreia legiuitorul are competenţa de a stabili conţinutul şi limitele dreptului de proprietate, inclusiv prin introducerea unor limite vizând atributele dreptului de proprietate. În aceste condiţii, Curtea reţine că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie; însă limitele dreptului de proprietate, indiferent de natura lor, nu se confundă cu însăşi suprimarea dreptului de proprietate. Statul protejează dreptul de proprietate în condiţiile exercitării sale CU bună-credinţă (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 245 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 20 iulie 2016, paragrafele 59 şi 60). Dreptul de proprietate al instituţiilor de credit nu cunoaşte nicio limitare în condiţiile impreviziunii, adaptarea/încetarea contractelor neînsemnând nici măcar limitarea dreptului de proprietate”. Prin urmare, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la celelalte dispoziţii din Legea nr. 77/2016.

107. Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele care au fundamentat-o îşi menţin valabilitatea.

108. Totodată, Curtea reiterează faptul că este rolul instanţelor de judecată să interpreteze normele legale şi să facă aplicarea acestora în funcţie de conţinutul normativ, respectiv dacă sunt norme de drept substanţial sau de drept procesual şi dacă sunt de imediată aplicare, precum şi cu privire la prioritatea acestora, în funcţie de caracterul de normă specială sau de drept comun.

109. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 5 alin. (3) şi art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, şi cu unanimitate de voturi, cu privire la celelalte dispoziţii legale,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza întâi, precum şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza a două din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Banca Transilvania - SA. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 953/310/2016 al Judecătoriei Sinaia, de Societatea OTP Bank România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.865/219/2016 al Judecătoriei Dej şi Dosarul nr. 14.523/325/2016 al Judecătoriei Timişoara - Secţia a II-a civilă, de Societatea ERB New Europe Funding II B.V. În Dosarul nr. 9.396/55/2016 al Judecătoriei Arad - Secţia civilă, de Societatea Garanţi Bank - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 14.695/325/2016 al Judecătoriei Timişoara - Secţia I civilă, de Societatea OTP Bank România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 28.032/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, de Societatea Garanţi Bank - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 11.148/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, de Piraeus Bank România - SA. din Bucureşti în Dosarul nr. 10.066/280/2016 al Judecătoriei Piteşti - Secţia civilă şi în Dosarul nr. 16.389/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea OTP Bank România - SA. din Bucureşti în Dosarul nr. 21.263/245/2016 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă, Dosarul nr. 10.631/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, Dosarul nr. 980/787/2016 al Judecătoriei Avrig, Dosarul nr. 2.716/257/2016 al Judecătoriei Mediaş - Secţia generală, Dosarul nr. 18.021/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi în Dosarul nr. 7.027/320/2016/a1 al Judecătoriei Târgu Mureş - Secţia civilă, de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 3.884/221/2016 al Judecătoriei Deva - Secţia civilă şi în Dosarul nr. 8.268/225/2016 al Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, de Societatea OTP Bank România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 16.738/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă şi în Dosarul nr. 16.637/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, de Societatea Alpha Bank România - SA. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.424/268/2016 al Judecătoriei Odorheiu Secuiesc şi în Dosarul nr. 14.107/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, de Societatea Garanţi Bank - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 11.147/303/2016 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă şi în Dosarul nr. 16.461/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, de Societatea OTP Bank România - S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 14.750/197/2016 şi nr. 18.909/197/2016 ale Judecătoriei Braşov, de OTP Faktoring Z.R.T. din Budapesta, prin reprezentant OTP Factoring - S.R.L., din Bucureşti, în Dosarul nr. 31.561/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, de Societatea OTP Bank România - S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 16.924/4/2016 şi nr. 17.169/4/2016 ale Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi în Dosarul nr. 13.257/212/2016/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, de Societatea Alpha Bank România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 10.458/94/2016 al judecătoriei Buftea - Secţia civilă, de Societatea Credit Europe Bank NV, reprezentată legai de Credit Europe Ipotecar IFN - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 17.090/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, de BRD - Groupe Société Générale - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 27 726/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi în Dosarul nr. 22.044/300/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, de Societatea Credit Europe Bank (România) - S.A. şi Credit Europe Ipotecar IFN - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 28.043/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi în Dosarul nr. 12.988/197/2016 al Judecătoriei Braşov şi de Societatea Credite Europe Bank România - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 20.818/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

2. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 alin. (1)-(3) şi alin. (5)-(6) şi ale art. 8 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de aceleaşi părţi în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe.

3. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la celelalte dispoziţii din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a legii în ansamblul său, excepţie ridicată de aceleaşi părţi în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe, şi constată că sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sinaia, Judecătoriei Dej, Judecătoriei Timişoara - Secţia I civilă, Judecătoriei Piteşti - Secţia civilă, Judecătoriei Timişoara - Secţia a II-a civilă, Judecătoriei Târgu Mureş - Secţia civilă, Judecătoriei Deva - Secţia civilă, Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă, Judecătoriei Braşov, Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă, Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă. Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, Judecătoriei Odorheiu Secuiesc, Judecătoriei Arad - Secţia civilă, Judecătoriei Avrig, Judecătoriei Buftea - Secţia civilă, Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, Judecătoriei Mediaş - Secţia generală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 21 noiembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a unor construcţii şi amenajări la terenuri din cadrul unor imobile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, situate în judeţele Buzău, Constanţa, Timiş şi municipiul Bucureşti, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării acestora şi pentru actualizarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 10 alin. (2) şi art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere prevederile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcţiune, casare şi valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorii de inventar a bunului imobil din domeniul public al statului aflat în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1, ca urmare a reevaluării acestuia.

Art. 2. - Se aprobă trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a unor părţi de imobile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, constituite din construcţii şi amenajări la terenuri, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării acestora.

Art. 3. - Se aprobă actualizarea adresei poştale a unui imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 3, ca urmare a înscrierii acestuia în cartea funciară.

Art. 4. - Ministerul Apărării Naţionale îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - Anexele nr. 1*), 2 şi 3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul apărării naţionale,

Mihai-Viorel Fifor

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 24 aprilie 2018.

Nr. 269.


*) Anexa nr. 1 nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale unor părţi de imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, constituite din construcţii şi amenajări la terenuri, care se trec în domeniul privat al statului în vederea scoaterii din funcţiune şi casării acestora

 

Nr. crt.

Nr. M.F.P.

Codul de clasificare

Denumirea bunului din domeniul public al statului

Adrese

Elemente-cadru de descriere tehnică, construcţii cu destinaţie speciala şi amenajări la teren aferente imobilului propuse pentru trecere în domeniul privat al statului şi valoarea contabilă totală a acestora propusă pentru diminuare din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului/nr.

CF/nr. cadastral

Persoana juridica - administrator al imobilului/CUI

0

1

2

3

4

5

6

1.

106967 - parţial

8.19.01

Imobil 404 - parţial

Municipiul Buzău,

Strada Hangarului nr. 2,

judeţul Buzău

1. Construcţii:

Pavilionul B/C11:

- suprafaţa construită = 657,00 mp

– valoarea contabilă = 475.476,10 lei

Pavilionul X4/C18:

- suprafaţa construită = 61,00 mp

– valoarea contabilă = 8.487,61 lei

Total valoare contabilă: imobil 404 - parţial = 483.963,71 lei

CF nr. 63926 - Buzău/Nr. cadastral 6135

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

2.

107075 - parţial

8.19.01

Imobil 1369 - parţial

Municipiul Constanţa,

Strada Fulgerului nr. 1,

judeţul Constanţa

1. Construcţii:

Pavilionul S:

- suprafaţa construită = 25,00 mp

- valoarea contabilă = 15.426,82 lei

Total valoare contabilă: imobil 1369 - parţial = 15.426,82 lei

CF nr. 210739 Constanta/Nr. cadastral 210739

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

3.

107104 - parţial

8.19.01

Imobil 1275 -

parţial

Municipiul Mangalia,

Bulevardul 1 Decembrie 1918 nr. 13,

judeţul Constanţa

1. Construcţii:

Pavilionul H4:

- suprafaţa construită = 316,00 mp

– valoarea contabilă = 1.225,10 lei

Pavilionul P1:

- suprafaţa construită - 77,00 mp

– valoarea contabilă = 2.847,00 lei

Pavilionul P2:

- suprafaţa construită = 64,00 mp

– valoarea contabilă = 2.340,00 lei

Pavilionul P3:

- suprafaţa construită = 117,00 mp

- valoarea contabilă = 3,861,00 lei

Pavilionul N:

- suprafaţa construită = 128,00 mp

- valoarea contabilă = 3,103,60 lei

Total valoare contabilă: imobil 1275 - parţial = 13.376,70 lei

CF nr. 108167 Mangalia/Nr. cadastral 108167

Ministerul Apărării Naţionale

4183229

4.

107095 - parţial

8.19.01

Imobil 1733 - parţial

Comuna Limanu,

satul 2 Mai,

judeţul Constanţa

1. Construcţii:

Pavilionul A2:

- suprafaţa construită = 653,87 mp

- valoarea contabilă = 85.197,00 lei

Pavilionul C3:

- suprafaţa construită = 3,88 mp

- valoarea contabilă = 5.486,00 lei

Pavilionul D3:

- suprafaţa construită = 55,73 mp

- valoarea contabilă = 74.065,00 lei

Pavilionul G:

- suprafaţa construită = 95,33 mp

- valoarea contabilă = 1.800,00 lei

Pavilionul H2:

- suprafaţa construită = 3,91 mp

- valoarea contabilă = 2.100,00 lei

Pavilionul H4:

- suprafaţa construită = 86,84 mp

- valoarea contabilă = 129.978,44 lei

Pavilionul H5:

- suprafaţa construită = 30,80 mp

- valoarea contabilă = 151.924,00 lei

Pavilionul I:

- suprafaţa construită = 134,52 mp

- valoarea contabilă = 119.790,00 lei

Pavilionul 01:

- suprafaţa construită = 42,90 mp

- valoarea contabilă = 57.544,00 lei

Pavilionul P1:

- suprafaţa construită = 64,35 mp

– valoarea contabilă = 14.531,00 lei

Pavilionul P2:

- suprafaţa construită = 70,65 mp

– valoarea contabilă = 6.710,60 lei

Pavilionul P3:

- suprafaţa construită = 61,54 mp

– valoarea contabilă = 28.772,00 lei

Total valoare contabilă: imobil 1733 - parţial = 677.898,04 lei

CF nr. 104962 Limanu/Nr. cadastral 104962

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

5.

163519 - parţial

8.19.01

Imobil 3537 - parţial

Municipiul Bucureşti,

strada profesor Grigore Cobălcescu nr. 28,

sectorul 1

1. Reţele:

Reţea alimentare cu gaze:

- lungime = 60,70 mp

– valoarea contabilă = 134,75 lei

Total valoare contabilă: imobil 3537 - parţial = 134,75 lei

CF nr. 269208 Bucureşti Sectorul 1/ Nr. cadastral 269208

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

6.

106614 - parţial

8.19.01

Imobil 1368 - parţial

Comuna Giroc,

judeţul Timiş

1. Construcţii:

Pavilionul R20:

- suprafaţa construită = 520,92 mp

– valoarea contabilă = 17,57 lei

Pavilionul R21:

- suprafaţa construită = 520,92 mp

– valoarea contabilă = 17,57 lei

Pavilionul R22:

- suprafaţa construită = 520,92 mp

- valoarea contabilă = 17,57 Iei

Pavilionul R23:

- suprafaţa construită = 520,92 mp

- valoarea contabilă = 17,57 lei

Pavilionul R24:

- suprafaţa construită = 520,92 mp

- valoarea contabilă = 17,57 lei

Pavilionul R25:

- suprafaţa construită = 520,92 mp

- valoarea contabilă = 17,57 lei

Pavilionul R26:

- suprafaţa construită = 520,92 mp

- valoarea contabilă = 17,57 lei

Pavilionul R27;

- suprafaţa construită = 520,92 mp

- valoarea contabilă = 17,57 lei

Pavilionul R28:

- suprafaţa construită = 520,92 mp

- valoarea contabilă = 17,57 tei

Pavilionul R29:

- suprafaţa construită = 520,92 mp

- valoarea contabilă = 17,57 lei.

2. Reţele:

Reţea alimentare cu energie electrică aeriană:

- lungime = 610,00 mp

- valoarea contabilă = 1,92 lei.

Total valoare contabilă: Imobil 1368 - parţial = 177,62 lei.

CF nr. 410945 Giroc/Nr. cadastral 410945

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

7.

106958 - parţial

8.19.01

Imobil 1256 - parţial

Municipiul Buzău,

strada General Grigore Baştan nr. 1,

judeţul Buzău

1. Construcţii:

Pavilionul U3:

- suprafaţa construită = 29,00 mp

- valoarea contabilă = 141,20 lei

Total valoare contabilă: imobil 1256 - parţial = 141,20 lei

CF nr. 61612 Buzău/Nr. cadastral 61612

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

8.

106961 - parţial

8.19.01

Imobil 2369 - parţial

Comuna Mărăcineni,

judeţul Buzău; comuna Mărăcineni,

satul Căpăţâneşti,

judeţul Buzău

1. Construcţii:

Pavilionul EC5:

- suprafaţa construită = 132,00 mp

– valoarea contabilă = 3.114,50 lei

Total valoare contabilă: imobil 2369 - parţial = 3.114,50 lei

CF nr. 23741 Mărăcineni/Nr. cadastral 976;

CF nr. 24074 Mărăcineni/Nr. cadastral 974;

CF nr. 23737 Mărăcineni/Nr. cadastral 975.

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

 

ANEXA Nr. 3

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunului imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, la care se actualizează adresa poştală, în urma înscrierii în cartea funciară

 

Nr. crt.

Nr. M.F.P.

Codul de clasificare

Denumirea bunului

Adresa actualizată a bunului imobil, conform cărţii funciare

1.

106961

6.19.01

Imobil 2369

Comuna Mărăcineni, judeţul Buzău;

CF nr. 23741 Mărăcineni/Nr. cadastral 976;

CF nr. 23737 Mărăcineni/Nr. cadastral 975;

Comuna Mărăcineni, satul Căpăţâneşti, judeţul Buzău;

CF nr. 24074 Mărăcineni/Nr. cadastral 974.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind constatarea încetării exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Consultării Publice şi Dialogului Social de către domnul Marian Cătălin Marinov

 

Având în vedere prevederile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2018 pentru aprobarea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative şi ale art. II şi III din Hotărârea Guvernului nr. 150/2018 pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 21/2017 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Secretariatului General al Guvernului,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), art. 89 alin. (21) şi al art. 92 alin. (1^) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii se constată încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Consultării Publice şi Dialogului Social de către domnul Marian Cătălin Marinov.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează;

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 7 mai 2018.

Nr. 192.

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu completările ulterioare, ale Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României şi hotărârea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din data de 7 mai 2018,

Banca Naţională a României hotărăşte:

Începând cu data de 8 mai 2018, nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României este de 2,50% pe an.

 

Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 7 mai 2018.

Nr. 12.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.