MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 396/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 396         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 9 mai 2018

 

SUMAR

 

ACTE ALE SENATULUI

 

56. - Hotărâre referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2009/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2011/61/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte distribuţia transfrontalieră a fondurilor de plasament colectiv - COM (2018) 92 final şi Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind facilitarea distribuţiei transfrontaliere a fondurilor de plasament colectiv şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 345/2013 şi (UE) nr. 346/2013 - COM (2018) 110 final

 

57. - Hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce priveşte expunerile sub formă de obligaţiuni garantate - COM (2018) 93 final

 

58. - Hotărâre referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2014/65/UE privind pieţele instrumentelor financiare - (COM 2018) 99 final

 

59. - Hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind furnizorii europeni de servicii de finanţare participativă (ECSP) pentru întreprinderi - COM (2018) 113 final

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 60 din 13 februarie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

284. - Hotărâre privind recunoaşterea Asociaţiei „Organizaţia Judeţeană Argeş” BASARAB I ca fiind de utilitate publică

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

293. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru modificarea Ordinului directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.162/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 15 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Caraş-Severin

 

384. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Institutului Regional de Oncologie Iaşi

 

395. - Ordin al ministrului apelor şi pădurilor pentru stabilirea caracteristicilor armelor de foc, a calibrelor acestora şi a categoriilor de muniţie care se pot folosi la vânătoare în România

 

ACTE ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2009/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2011/61/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte distribuţia transfrontalieră a fondurilor de plasament colectiv - COM (2018) 92 final şi Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind facilitarea distribuţiei transfrontaliere a fondurilor de plasament colectiv şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 345/2013 şi (UE) nr. 346/2013 - COM (2018) 110 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicata, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalitaţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/210 din 25.04.2018,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul României:

Consideră că propunerile respectă principiul subsidiarităţii deoarece doar o armonizare a normelor la nivel UE privind comunicările publicitare adresate potenţialilor investitori şi creşterea transparenţei dispoziţiilor din afara domeniilor armonizate pot conduce la dezvoltarea în întreaga Uniune a unor pieţe de capital mai integrate pentru fondurile de investiţii. De asemenea se introduc sarcini suplimentare ale Autorităţii Europene pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA), instituită în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1.095/2010, care nu pot fi îndeplinite de statele membre acţionând în mod individual.

În plus, existenţa barierelor normative în calea distribuţiei transfrontaliere a fondurilor de investiţii nu se limitează la teritoriul unui singur stat membru. În consecinţă, doar o acţiune întreprinsă la nivelul UE poate asigura faptul că pe piaţa internă a serviciilor fondurilor de investiţii funcţionează fără sincope, de exemplu, prin armonizarea (suplimentară a) cerinţelor privind punerea la dispoziţia investitorilor a unor structuri locale în statele membre gazdă, precum şi prin uniformizarea şi securitatea juridică a exercitării libertăţilor prevăzute în tratat.

De asemenea, propunerile respectă principiul proporţionalităţii deoarece reduc sarcina şi costurile de asigurare a conformităţii pentru fondurile de investiţii, prin creşterea transparenţei. Deşi pentru crearea şi menţinerea bazelor de date ale ESMA este nevoie ca autorităţile competente din statele membre să transmită date (în special notificările către ESMA), eforturile financiare aşteptate din partea statelor membre vor fi limitate. Datorită datelor colectate, ESMA îşi va îndeplini mai bine roiul de convergenţă. O mai mare concurenţă în sectorul fondurilor de investiţii va avea un efect pozitiv asupra ofertei disponibile pentru investitori şi asupra economiilor statelor membre.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 3 mai 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 3 mai 2018.

Nr. 56.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce priveşte expunerile sub formă de obligaţiuni garantate - COM (2018) 93 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/208 din 25.04.2018,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul României:

Consideră că propunerea de Regulament respectă principiul subsidiarităţii deoarece legislaţia Uniunii acordă un tratament preferenţial privind cerinţele de capital obligaţiunilor garantate, în consecinţă, modificările cerinţelor aferente trebuie să fie efectuate tot la nivelul Uniunii. În plus, se consideră necesar ca dispoziţiile în materie de tratament preferenţial privind cerinţele de capital să fie reglementate la nivelul Uniunii pentru a se asigura un nivel consecvent de protecţie al investitorilor şi condiţii de concurenţă echitabile pentru instituţiile de credit europene.

De asemenea, propunerea de Regulament respectă principiul proporţionalităţii deoarece asigură un echilibru adecvat între crearea unui cadru suficient de robust pentru obligaţiunile garantate cărora li se acordă un tratament preferenţial şi evitarea unei creşteri disproporţionate a costurilor de emisiune. Propunerea include, de asemenea, dispoziţii privind păstrarea drepturilor obţinute aferente obligaţiunilor garantate existente vizând atenuarea costurilor pentru emitenţii acestora şi pentru pieţe. Astfel, costurile preconizate pot fi considerate proporţionale cu beneficiile scontate.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 3 mai 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI.

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 3 mai 2018.

Nr. 57.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2014/65/UE privind pieţele instrumentelor financiare - (COM 2018) 99 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/209 din 25.04.2018,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul României:

Consideră că propunerea de Directivă respectă principiul subsidiarităţii deoarece obiectivul de a asigura întreprinderilor inovatoare, întreprinderilor nou-înfiinţate şi altor societăţi necotate la bursă un acces mai uşor la finanţarea pentru fazele de constituire şi de începere a activităţii, precum şi în a crea un mediu de reglementare clar, uniform şi transparent pentru investitorii care doresc să sprijine aceste proiecte nu poate fi atins prin acţiunea individuală a statelor membre, ci numai la nivelul Uniunii Europene.

De asemenea, propunerea de Directivă respectă principiul proporţionalităţii deoarece finanţarea participativă se referă la micile activităţi de atragere de capital pentru întreprinderi nou-înfiinţate sau pentru întreprinderi de mici dimensiuni cu creştere rapidă. În unele state membre, furnizorii acestor servicii ar putea fi obligaţi să aplice legislaţia sectorială existentă, precum MIFID II şi MIFIR care s-ar putea dovedi disproporţionate în raport cu aceste mici activităţi. Dacă sunt excluşi de la obligaţiile prevăzute de MIFID şi dacă, ulterior, li se va aplica exclusiv Regulamentul (UE) XXXX/XX, furnizorii de servicii de finanţare participativă vor beneficia de un mediu de reglementare mai proporţional, obţinându-se o reducere relativ rapidă şi semnificativă a costurilor de intrare pe piaţă (costurile de reglementare şi de supraveghere) pentru platformele de finanţare participativă care desfăşoară (sau care intenţionează să desfăşoare) activităţi transfrontaliere, deoarece platformele în cauză nu ar avea nevoie să fie autorizate decât o singură dată şi ar profita de reducerea incertitudinii în materie de reglementare.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 3 mai 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 3 mai 2018.

Nr. 58.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind furnizorii europeni de servicii de finanţare participativă (ECSP) pentru întreprinderi - COM (2018) 113 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/211 din 25.04.2018,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul României:

Consideră că propunerea de Regulament respectă principiul subsidiarităţii întrucât regimurile naţionale speciale reprezintă principalul obstacol pentru platformele de finanţare participativă şi conduc la fragmentarea şi mai accentuată a pieţei de capital. Stabilirea unui cadru la nivelul UE ar asigura posibilitatea utilizării unei proceduri de „paşaport” pentru activităţile de finanţare participativă în întreaga piaţă internă. S-ar crea astfel o concurenţă mai intensă între furnizorii de servicii de finanţare participativă, iar statele membre cu pieţe interne mici ar avea posibilitatea de a dezvolta surse alternative de finanţare. De asemenea, un cadru la nivelul UE ar pune mai mult capital la dispoziţia întreprinderilor nou-înfiinţate şi a IMM-urilor şi ar da acces investitorilor la o clasă alternativă de active.

De asemenea, propunerea de Regulament respectă principiul proporţionalităţii deoarece un regim european de finanţare participativă facultativ, de sine stătător, sub eticheta de furnizor european de finanţare participativă, pe care platformele l-ar alege în momentul în care doresc să desfăşoare activităţi transfrontaliere, ar menţine neschimbate cadrele naţionale adaptate de finanţare participativă, oferind în acelaşi timp o oportunitate pentru platformele care doresc să îşi extindă operaţiunile la nivel european şi să desfăşoare activităţi transfrontaliere. Un astfel de regim ar determina o reducere destul de rapidă şi de semnificativă a costurilor de intrare pe piaţă (de reglementare şi de supraveghere) pentru platformele de finanţare participativă care desfăşoară (sau intenţionează să desfăşoare) operaţiuni transfrontaliere, deoarece acestea vor fi autorizate doar o singură dată, în acelaşi timp. regimul ar fi mai proporţional decât în cazul normelor MIFID. Regimul propus, orientat către furnizarea de servicii, ar permite, de asemenea, o anumită flexibilitate în ceea ce priveşte reglementarea activităţilor platformelor care combină mai multe modele de afaceri, deoarece prevede un regim unic care ar urma să se aplice atât modelelor bazate pe investiţii, cât şi celor bazate pe creditare (reducând incertitudinea în materie de reglementare).

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 3 mai 2018.

Nr. 59.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 60

din 13 februarie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cosmin-Marian Văduva - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca, în Dosarul nr. 11.881/236/2016 al Judecătoriei Giurgiu - Secţia civilă. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.897D/2017.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost în mod legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că instanţa constituţională s-a pronunţat cu privire la textele legale criticate şi solicită Curţii să îşi menţină jurisprudenţa în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 15 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 11.881/236/2016, Judecătoria Giurgiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.897D/2017, excepţie ridicată de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca, pârâtă într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni formulate, în temeiul Legii nr. 77/2016, de consumatori.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea arată că se încalcă principiile previzibilităţii şi accesibilităţii legii, întrucât i se impune creditorului ipotecar să accepte bunul în orice condiţii, cu efect liberatoriu, sub sancţiunea pronunţării împotriva sa a unei hotărâri judecătoreşti care să confirme transferul dreptului de proprietare în patrimoniul său. Se mai arată că legiuitorul modifică destinaţia bunului, afectat iniţial garantării executării unui contract de credit, în bun ce serveşte ca mijloc de plată cu efect liberatoriu.

În plus, Legea nr. 77/2016 nu menţine, pe întreaga perioadă a derulării contractului de credit, efectele prevăzute de părţi sau care ar fi putut fi prevăzute la încheierea acestuia. Art. 3 din Legea nr. 77/2016 dispune că dispoziţiile sale derogă de la Codul civil, fără a se indica expres textul/articolul de la care se derogă. În sfârşit, întrucât regimul juridic general al proprietăţii trebuie să fie reglementat, potrivit Constituţiei, prin lege organică, şi dispoziţiile derogatorii de la acest regim trebuie să fie reglementate prin lege organică, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul Legii nr. 77/2016.

6. Cu privire la încălcarea principiului neretroactivităţii legii, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate arată că, întrucât modalitatea de rambursare, prin plată, a creditului este un element asupra căruia părţile contractului cad de acord, obligatoriu şi definitiv, la momentul încheierii acestuia, aceasta reprezintă o situaţie juridică consumată la momentul încheierii contractului. De aceea nu se poate susţine că părţile realizează un nou acord cu fiecare plată a ratei de credit.

7. În continuare se mai arată că, la data încheierii contractului, legislaţia nu prevedea ca modalitate alternativă de stingere a obligaţiei darea în plată. Din acest motiv, o intervenţie ulterioară a legiuitorului, în sensul obligării creditorului de a accepta darea în plată a imobilului ce face obiectul garanţiei, înşelă aşteptarea legitimă a creditorului de la momentul încheierii contractului şi este, ca atare, retroactivă.

8. Din perspectiva dreptului fundamental de proprietate se susţine că acesta este în mod evident limitat, întrucât statul intervine în acordul de voinţă deja format cu privire la stingerea împrumutului. În acest fel se ajunge la o veritabilă expropriere, realizată în favoarea unei terţe persoane de drept privat, fără a exista însă o garanţie oferită creditorului.

9. Autoarea arată că scopul urmărit de legiuitor - degrevarea de datorii a unei categorii limitate de debitori din contractele de credit bancar - nu constă în satisfacerea unui interes general. Susţine că legea criticată nu respectă condiţia referitoare la necesitatea restrângerii exerciţiului dreptului de proprietate, întrucât legiuitorul avea la dispoziţie instituţia juridică a impreviziunii, mai puţin restrictivă în ceea ce priveşte exercitarea dreptului de proprietate privată. Cu referire la încălcarea principiului proporţionalităţii, autoarea susţine că nu există o justificare raţională pentru stabilirea unui tratament juridic identic pentru situaţii diferite, cu efectul instituirii unei poveri excesive asupra creditorului. Tratamentul juridic al debitorilor care se pot prevala de dispoziţiile legii criticate este identic atâta vreme cât aceasta nu stabileşte criterii de diferenţiere a debitorilor care se află în imposibilitate de plată de cei care nu se află în această situaţie. Consecinţa unei asemenea omisiuni este că banca este obligată să suporte, în mod nejustificat, atingerile aduse dreptului său de proprietate generate de liberarea de datorie inclusiv a debitorilor care nu se află în imposibilitate efectivă de plată.

10. Judecătoria Giurgiu - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

11. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (3), art. 3, art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016. Dispoziţiile legale criticate punctual au următorul cuprins:

- Art. 1 alin. (3): „Dispoziţiile prezentei legi se aplică şi în cazul în care creanţa creditorului izvorând dintr-un contract de credit este garantată cu fideiusiunea şi/sau solidaritatea unuia sau mai multor codebitori sau coplătitori.

- Art. 3: „Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părţile contractului de credit nu ajung la un alt acord.

- Art. 5 alin. (2) „Notificarea prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă şi stabilirea unui interval orar, în două zile diferite, în care reprezentantul legal sau convenţional al instituţiei de credit să se prezinte la un notar public propus de debitor în vederea încheierii actului translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie a debitorului, principal, dobânzi, penalităţi, izvorând din contractul de credit ipotecar; în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.”

- Art. 8 alin. (5): „Dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului.

- Art. 10: „(1) La momentul încheierii contractului translativ de proprietate, respectiv de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive, potrivit prevederilor art. 8 sau, după caz, ale art. 9, va fi stinsă orice datorie a debitorului faţă de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.

(2) De dispoziţiile prezentului articol beneficiază şi codebitorul sau fideiusorul care a garantat obligaţia debitorului principal

- Art. 11: „În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată”.

15. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin principiilor constituţionale ale previzibilităţii şi accesibilităţii legii, celui al legalităţii şi al securităţii legii, consacrate de art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării legilor, a Constituţiei şi a supremaţiei sale, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 135 alin. (2) privind economia. De asemenea sunt invocate şi prevederile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate a unora dintre prevederile criticate ridică probleme de admisibilitate, similare cu cele soluţionate în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017.

17. Curtea observă că contractul de credit a fost încheiat înaintea intrării în vigoare a noului Cod civil, respectiv 1 octombrie 2011. Autoarea excepţiei a invocat neconstituţionalitatea art. 3 din Legea nr. 77/2016, fără să se raporteze, în mod distinct, aşa cum a procedat Curtea în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, la cele două ipoteze ale acestuia, respectiv ipoteza care vizează aplicabilitatea noului Cod civil C,Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare) şi ipoteza care vizează aplicabilitatea vechiului Cod civil. În aceste condiţii, având în vedere şi dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor [...] privind neconstituţionalitatea [...] unei dispoziţii dintr-o lege [...] care are legătură cu soluţionarea cauzei[...J\ excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă.

18. Faptul că contractul de credit ce face obiectul cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti care a sesizat Curtea în prezentul dosar a fost încheiat înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil este relevant şi în examinarea admisibilităţii excepţiei de neconstituţionalitate a tezei a două a art. 11 din Legea nr. 77/2016. Astfel, potrivit primei teze a acestuia, dispoziţiile Legii nr. 77/2016 se aplică şi contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, iar, potrivit celei de-a două teze a art. 11, Legea nr. 77/2016 se aplică acelor contracte de credit încheiate după data intrării sale în vigoare. Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza a două din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă, întrucât acestea vizează contracte încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016.

19. În continuare, Curtea observă că imobilul ipotecat în favoarea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, în legătură cu care s-a născut litigiul de pe rolul instanţei judecătoreşti, nu a fost supus executării silite (în acest sens a se vedea şi Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 8 august 2017, paragraful 40). În consecinţă, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016.

20. Prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 11 teza întâi, raportate la inter alia dispoziţiile art. 3 teza a două din Legea nr. 77/2016, sunt constituţionale numai în măsura în care instanţa judecătorească are posibilitatea şi obligaţia de a verifica îndeplinirea condiţiilor impreviziunii pentru fiecare contract de credit în parte.

21. Având în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”, faptul că, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a constatat că prevederile menţionate în prealabil sunt constituţionale numai în măsura în care instanţa judecătorească, în condiţiile manifestării opoziţiei creditorului, poate şi trebuie să facă aplicarea teoriei impreviziunii la contractele în derulare, precum şi faptul că decizia precitată a fost publicată în Monitorul Oficial ulterior datei la care a fost sesizată Curtea Constituţională în prezenta cauză, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza a doua, din Legea nr. 77/2016 va fi respinsă ca devenită inadmisibilă.

22. În continuare, Curtea va examina pretinsa contrarietate dintre, pe de o parte, principiile şi dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea prezentei excepţii de neconstituţionalitate şi, pe de altă parte, celelalte dispoziţii ale Legii nr. 77/2016 criticate.

23. Curtea reţine că prevederile criticate din Legea nr. 77/2016 au mai format, în repetate rânduri, obiect al controlului de constituţionalitate, în acest sens fiind, spre exemplu, deciziile nr. 623 din 25 octombrie 2016, precitată, nr. 15 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 7 aprilie 2017, nr. 35 din 19 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 10 mai 2017, nr. 92 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 8 august 2017, nr. 93 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 22 mai 2017, nr. 94 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 4 august 2017, nr. 95 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017, nr. 238 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficiat al României, Partea I, nr. 666 din 11 august 2017, nr. 240 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 29 mai 2017, nr. 357 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 19 octombrie 2017, nr. 358 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 3 octombrie 2017, nr. 359 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 1 noiembrie 2017, nr. 367 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 564 din 17 iulie 2017, şi nr. 391 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 31 octombrie 2017.

24. În ceea ce priveşte criticile formulate din perspectiva respectării exigenţelor impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie şi a principiilor subsumate acestuia de către autoarea excepţiei, respectiv al accesibilităţii, previzibilităţii, securităţii, legalităţii, siguranţei circuitului civil, statului de drept, autorităţii de lucru judecat şi stabilităţii legii, Curtea aminteşte că, în paragrafele 109-111 ale Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, a reţinut că aspectele invocate în legătură cu art. 1 alin. (5) din Constituţie vizează, mai degrabă, chestiuni care ţin de interpretarea sau aplicarea legii de către instanţa judecătorească sau se referă la corelarea dintre prevederi legale din acte normative diferite.

25. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea a reţinut, în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, că „Indiferent de textul legal specific în baza căruia au fost încheiate contractele până la data de 1 octombrie 2011, ele se supun reglementării de drept comun, Codul civil din 1864, care, în mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, în temeiul art. 969 şi art. 970. Având în vedere că Legea nr. 77/2016 reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, prevederile acesteia nu retroactivează.”(paragraful 115).

26. În ceea ce priveşte criticile formulate din perspectiva prevederilor art. 44 din Constituţie, Curtea observă că, în paragraful 128 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, a reţinut că, în jurisprudenţa sa (a se vedea Decizia nr. 270 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 28 iulie 2014, paragraful 19), a statuat că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie, legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul şi limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate şi atributele acestuia şi se instituie în vederea apărării intereselor sociale şi economice generale sau pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale altor persoane, esenţial fiind ca prin aceasta să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate (în acest sens a se vedea şi Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993). De asemenea, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constituţie, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Aşadar, textul art. 44 din Constituţie cuprinde expres în cadrul alin. (1) o dispoziţie specială în temeiul căreia legiuitorul are competenţa de a stabili conţinutul şi limitele dreptului de proprietate, inclusiv prin introducerea unor limite vizând atributele dreptului de proprietate. În aceste condiţii, Curtea a reţinut că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie; însă limitele dreptului de proprietate, indiferent de natura lor, nu se confundă cu însăşi suprimarea dreptului de proprietate. Statul protejează dreptul de proprietate în condiţiile exercitării sale cu bună-credinţă (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 245 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 546 din 20 iulie 2016, paragrafele 59 şi 60). Dreptul de proprietate al instituţiilor de credit nu cunoaşte nicio limitare în condiţiile impreviziunii, adaptarea/încetarea contractelor neînsemnând nici măcar limitarea dreptului de proprietate.

27. Cu referire la criticile prevederilor Legii nr. 77/2016 formulate din perspectiva art. 45 şi art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie, Curtea a reţinut, în Decizia nr. 35 din 19 ianuarie 2017 (paragraful 65), că însuşi textul art. 45 din Constituţie dispune că accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora sunt garantate în condiţiile legii. Or, dispoziţiile criticate din Legea nr. 77/2016 se pot încadra în această categorie - în condiţiile legii - legiuitorul constituant însuşi acordându-i legiuitorului ordinar prerogativa de a stabili condiţiile exercitării accesului liber al persoanei la o activitate economică, precum şi pe cel al liberei iniţiative. De altfel, Curtea Constituţională a stabilit în Decizia nr. 282 din 8 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2014, că „principiul libertăţii economice nu este un drept absolut al persoanei, ci este condiţionat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline ecxmomice ori protejarea unor interese generale, precum şi asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale tuturor”.

28. Cu privire la criticile formulate în această excepţie de neconstituţionalitate din perspectiva prevederilor art. 53 din Constituţie, pentru identitate cu raţiunea avută în vedere în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 [paragraful 130], Curtea reţine că acestea nu au incidenţă în soluţionarea prezentei cauze.

29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (5) şi art. 11 teza a doua, precum şi a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Banca Transilvania - S.A. din Cluj-Napoca, în Dosarul nr. 11.881/236/2016 al Judecătoriei Giurgiu - Secţia civilă.

2. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza a două din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de aceeaşi parte, în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.

3. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la celelalte dispoziţii din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de aceeaşi parte în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe, şi constată că acestea sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generat obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Giurgiu - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 13 februarie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cosmin-Marian Văduva

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind recunoaşterea Asociaţiei „Organizaţia Judeţeană Argeş” BASARAB I ca fiind de utilitate publică

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 39 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se recunoaşte Asociaţia „Organizaţia Judeţeană Argeş” BASARAB I, persoană juridică română de drept privat, fără scop lucrativ, cu sediul în municipiul Piteşti, judeţul Argeş, str. Vasile Lupu nr. 21, ca fiind de utilitate publică.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul apărării naţionale,

Mihai-Viorel Fifor

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 3 mai 2018.

Nr. 284.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.162/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 15 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Caraş-Severin

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare, şi cele ale art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. I. - Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 1.162/2016 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 15 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Caraş-Severin, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 777 din 4 octombrie 2016, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La anexa nr. 1, numărul curent 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Denumirea unităţii administrativ-teritoriale

Judeţul

Sectoarele cadastrale în care încep lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor

„10

Ora viţa

Caraş-Severin

2, 3, 6”

 

2. Anexa nr. 11 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu-Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 4 aprilie 2018.

Nr. 293.


*) Anexa este reprodusă în facsimil.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 11 la Ordinul nr. 1.162/2016)

 

Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică

Judeţ: CARAŞ-SEVERIN

UAT: ORAVIŢA

Sectoare: 2, 3, 6

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Institutului Regional de Oncologie Iaşi

 

Având în vedere:

- Referatul de aprobare al Direcţiei management şi structuri sanitare nr. S.P. 2.494 din 21.03.2018;

- Adresa Institutului Regional de Oncologie Iaşi nr. 24.391/2017,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) şi art. 14 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare al Institutului Regional de Oncologie Iaşi, conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Structurile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Institutul Regional de Oncologie Iaşi vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Sorina Pintea

 

Bucureşti, 23 martie 2018.

Nr. 384.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de organizare şi funcţionare al Institutului Regional de Oncologie Iaşi

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Institutul Regional de Oncologie Iaşi a fost înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr. 583/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi finanţarea Institutului Regional de Oncologie Iaşi şi a început să funcţioneze efectiv în data de 1 februarie 2012.

(2) Institutul Regional de Oncologie Iaşi este instituţie sanitară cu paturi, de interes public regional, cu personalitate juridică, care asigură servicii medicale şi de cercetare, denumit în continuare institut.

(3) Institutul dispune de un număr sporit de spaţii destinate examinării şi efectuării tratamentului cu citostatice, inclusiv al bolnavilor ambulatorii, săli de operaţii, spaţii pentru prestaţii diagnostice şi de laborator, de investigaţie radiologică, ecograf, computer-tomograf, rezonanţă magnetică nucleară, secţii clinice, facilităţi de iradiere necesare pentru întocmirea planului terapeutic şi efectuarea de tratamente cu energii înalte, precum şi spaţii care sunt destinate activităţii de cercetare.

(4) Serviciile medicale acordate de institut pot fi preventive, curative şi/sau paliative. Institutul, prin activitatea medicală şi activitatea de cercetare, participă la asigurarea stării de sănătate a populaţiei.

(5) Activităţile organizatorice şi funcţionale cu caracter medico-sanitar din institut sunt reglementate şi supuse controlului Ministerului Sănătăţii.

(6) Asistenţa medicală în institut se realizează în cadru autorizat potrivit legii.

(7) Institutul trebuie să îndeplinească condiţiile de autorizare sanitară, de funcţionare şi de competenţă prevăzute de lege.

 

CAPITOLUL II

Obiectul de activitate

 

Art. 2. - În raport cu obiectul său de activitate, institutul asigură pentru populaţia deservită, în principal, următoarele servicii medicale:

a) prevenirea şi combaterea bolilor oncologice;

b) primul ajutor medical şi asistenţă medicală de urgenţă dacă starea sănătăţii persoanei este critică;

c) efectuarea consultaţiilor, investigaţiilor, stabilirea diagnosticului, a tratamentelor şi a altor îngrijiri medicale tuturor bolnavilor spitalizaţi;

d) recuperarea medicală a bolnavilor;

e) achiziţionarea, gestionarea şi distribuirea medicamentelor;

f) achiziţionarea, depozitarea, distribuirea şi întreţinerea instrumentarului şi aparaturii medicale, a altor produse tehnico-medicale, potrivit normelor în vigoare;

g) controlul şi urmărirea calităţii medicamentelor administrate bolnavilor în vederea îmbunătăţirii eficienţei tratamentelor, evitării riscului terapeutic şi a fenomenelor adverse;

h) desfăşurarea unei activităţi proprii de cercetare ştiinţifică, pe baza unui plan aprobat, având ca scop promovarea stării de sănătate a pacienţilor;

i) crearea unor condiţii modeme de confort, asigurarea unei alimentaţii specifice afecţiunilor şi servirea mesei în condiţii de igienă;

j) educaţia sanitară a bolnavilor internaţi sau asistaţi în ambulatoriu;

k) realizarea condiţiilor necesare pentru aplicarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă şi de pază contra incendiilor, precum şi a celor privind protecţia civilă, corespunzător normelor legale;

l) organizarea şi desfăşurarea activităţii de arhivare a documentelor primite, generate şi deţinute de unitate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

m) asigurarea condiţiilor optime de păstrare a fondului de documente, cu respectarea termenelor de păstrare stabilite pentru unităţile sanitare.

Art. 3. - În cadrul institutului se desfăşoară şi următoarele activităţi:

a) învăţământ medico-farmaceutic;

b) învăţământ universitar;

c) învăţământ postuniversitar;

d) cercetare ştiinţifică medicală.

Art. 4. - Pregătirea cadrelor medicale, rezidenţilor, studenţilor, doctoranzilor, masteranzilor şi a elevilor în institut este admisă atât pentru cei din învăţământul de stat, cât şi pentru cei din învăţământul privat autorizat sau acreditat potrivit legii.

Art. 5, - Criteriile pentru desfăşurarea activităţilor de cercetare ştiinţifică medicală se propun de către Academia de Ştiinţe Medicale şi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, cu avizul Ministerului Educaţiei Naţionale.

Art. 6. - Colaborarea dintre institut şi instituţiile de învăţământ superior medical, respectiv unităţile de învăţământ medical se desfăşoară pe bază de contract, încheiat conform metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei naţionale.

Art. 7. - Cercetarea ştiinţifică medicală se efectuează pe bază de teme şi de contracte de cercetare încheiate între institut şi finanţatorul cercetării.

Art. 8. - Institutul are obligaţia să desfăşoare activitatea de educaţie medicală şi cercetare (EMC) pentru medici, asistenţi medicali şi alt personal. Costurile acestor activităţi sunt de regulă suportate de personalul beneficiar. Institutul poate suporta astfel de costuri în condiţiile alocărilor bugetare.

Art. 9. - (1) Institutul asigură condiţii de cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.

(2) Institutul răspunde, în condiţiile legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea condiţiilor de cazare, igienă (neutilizând materiale şi instrumente ale căror condiţii de utilizare sunt nesigure), alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, precum şi pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacienţilor, stabilite de către organele competente

(3) Institutul răspunde pentru păstrarea confidenţialităţii faţă de terţi asupra tuturor informaţiilor decurse din serviciile medicale acordate asiguraţilor,

(4) Institutul răspunde pentru acordarea serviciilor medicale în mod nediscriminatoriu asiguraţilor, precum şi pentru respectarea dreptului la libera alegere a serviciilor medicale.

Art. 10. - (1) Institutul are obligaţia de a acorda primul ajutor oricărei persoane care se prezintă la institut, dacă starea sănătăţii persoanei este critică. După stabilizarea funcţiilor vitale, institutul va asigura, după caz, transportul autorizat obligatoriu la o altă instituţie medico-sanitară de profil.

(2) Institutul va fi în permanenţă pregătit pentru asigurarea asistenţei medicale în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză şi este obligat să participe cu toate resursele la înlăturarea efectelor acestora.

(3) Cheltuielile efectuate de institut în caz război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză se rambursează de către stat, prin hotărâre a Guvernului.

Art. 11. - (1) Institutul are obligaţia să înregistreze, să stocheze, să prelucreze şi să transmită informaţiile privind activitatea de îngrijire, conform normelor elaborate de Ministerul Sănătăţii.

(2) Raportările se fac atât la Ministerul Sănătăţii, cât şi la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Iaşi.

(3) Personalul medical are obligaţia respectării clauzelor contractuale cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Iaşi şi este sancţionat corespunzător legii în cazul nerespectării acestor clauze.

(4) Institutul are obligativitatea completării prescripţiilor medicale conexe actului medical, atunci când este cazul, pentru afecţiuni acute, subacute, cronice (iniţiale).

Art. 12. - Institutul este obligat în principiu să asigure:

a) prevenirea şi combaterea infecţiilor asociate asistenţei medicale;

b) efectuarea consultaţiilor, investigaţiilor, tratamentelor şi a altor îngrijiri medicale bolnavilor spitalizaţi;

c) stabilirea corectă a diagnosticului şi a conduitei terapeutice pentru pacienţii spitalizaţi;

d) aprovizionarea şi distribuirea medicamentelor;

e) aprovizionarea cu substanţe şi materiale de curăţenie şi dezinfecţie;

f) aprovizionarea în vederea asigurării unei alimentaţii corespunzătoare din punct de vedere atât calitativ, cât şi cantitativ, conform legislaţiei în vigoare;

g) asigurarea unui microclimat corespunzător astfel încât să fie prevenită apariţia de infecţii asociate asistenţei medicale;

h) realizarea condiţiilor necesare pentru aplicarea măsurilor de protecţie a muncii şi pază contra incendiilor conform normelor în vigoare;

i) limitarea accesului vizitatorilor în institut în perioada de carantină, iar în unele secţii, interzicerea vizitării.

 

CAPITOLUL III

Conducerea institutului

 

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

 

Art. 13. - Institutul este condus de un manager, persoană fizică. În cadrul institutului se organizează şi funcţionează Consiliul de administraţie şi Comitetul director.

Art. 14. - Conducerea institutului este formată din:

a) Consiliul de administraţie;

b) manager, care asigură conducerea curentă a unităţii;

c) Comitet director, format din:

1. manager;

2. director medical;

3. director financiar-contabil.

Art. 15. - Conducerea unităţii sanitare acţionează CU diligenţele unui bun proprietar în administrarea bunurilor şi fondurilor încredinţate şi răspunde de integritatea acestora, precum şi de întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiei patrimoniului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

SECŢIUNEA a 2-a

Consiliul do administraţie

 

Art. 16. - (1) în conformitate cu prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul institutului funcţionează un consiliu de administraţie. Consiliul de administraţie are următoarea componenţă:

a) 3 reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii sau ai direcţiei de sănătate publică judeţene şi trei membri supleanţi;

b) un reprezentant numit de consiliul local şi un membru supleant;

c) un reprezentant al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” din Iaşi şi un membru supleant;

d) un reprezentant al structurii teritoriale a Colegiului Medicilor din România, cu statut de invitat;

e) un reprezentant al structurii teritoriale a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, cu statut de invitat.

(2) Membrii Comitetului director participă la şedinţele Consiliului de administraţie fără drept de vot.

(3) Reprezentantul nominalizat de sindicatul legal constituit în institut, afiliat federaţiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară, participă ca invitat permanent la şedinţele Consiliului de administraţie.

Art. 17. - Atribuţiile principale ale Consiliului de administraţie sunt următoarele:

a) avizează bugetul de venituri şi cheltuieli al institutului, precum şi situaţiile financiare trimestriale şi anuale;

b) organizează concurs pentru ocuparea funcţiei de manager, în baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii;

c) aprobă măsurile pentru dezvoltarea activităţii institutului în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei;

d) avizează programul anual al achiziţiilor publice, întocmit în condicile legii;

e) analizează modul de îndeplinire a obligaţiilor de către membrii Comitetului director şi activitatea managerului şi dispune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii;

f) propune revocarea din funcţie a managerului şi a celorlalţi membri ai Comitetului director în cazul în care constată existenţa situaţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare.

Art. 18. - Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau Ori de Către ori este nevoie, la solicitarea majorităţii membrilor săi, a preşedintelui de şedinţă sau a managerului, şi ia decizii cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Managerul

 

Art. 19. - (1) Institutul este condus de către un manager. Acesta încheie un contract de management cu Ministerul Sănătăţii pe o perioadă de maximum 4 ani. Contractul poate fi prelungit sau poate înceta înainte de termen în urma evaluării anuale efectuate pe baza criteriilor de performanţă stabilite de Ministerul Sănătăţii.

(2) Atribuţiile managerului sunt prevăzute în contractul de management, conform ordinului ministrului sănătăţii.

(3) Managerul va respecta incompatibilităţile şi conflictele de interese stabilite prin lege.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Comitetul director

 

Art. 20. - (1) Din Comitetul director fac parte:

a) managerul;

b) directorul medical;

c) directorul financiar-contabil.

(2) Ocuparea funcţiilor specifice Comitetului director se face prin concurs organizat de managerul institutului.

(3) în institut, directorul medical poate fi cadru didactic universitar.

Art. 21. - Comitetul director are, în principal, următoarele atribuţii principale:

a) elaborează planul de dezvoltare al institutului pe perioada mandatului, în baza propunerilor scrise ale Consiliului medical;

b) elaborează, pe baza propunerilor Consiliului medical, planul anual de furnizare de servicii medicale al institutului;

c) propune managerului, în vederea aprobării:

1. numărul de personal, pe categorii şi locuri de muncă, în funcţie de reglementările în vigoare;

2. organizarea concursurilor pentru posturile vacante, în urma consultării cu sindicatele, conform legii;

d) elaborează regulamentul de organizare şi funcţionare, regulamentul intern şi organigrama institutului, în urma consultării cu sindicatele, conform legii;

e) propune spre aprobare managerului şi urmăreşte implementarea de măsuri organizatorice privind îmbunătăţirea calităţii actului medical, a condiţiilor de spitalizare, igienă şi alimentaţie, precum şi de măsuri de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii;

f) elaborează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al institutului, pe baza centralizării de către Compartimentul economico-financiar a propunerilor fundamentate ale conducătorilor secţiilor şi compartimentelor din structura institutului, pe care îl supune aprobării managerului;

g) urmăreşte realizarea indicatorilor privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe secţii şi compartimente, asigurând sprijin şefilor de secţii şi compartimente pentru încadrarea în bugetul alocat;

h) analizează propunerea Consiliului medical privind utilizarea fondului de dezvoltare, pe care îl supune spre aprobare managerului;

i) asigură monitorizarea şi raportarea indicatorilor specifici activităţii medicale, financiari, economici, precum şi a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire şi control, pe care le prezintă managerului, conform metodologiei stabilite;

j) analizează, la propunerea Consiliului medical, măsurile pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea activităţii institutului, în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei, dezvoltarea tehnologiilor medicale, cu ghidurile şi protocoalele de practică medicale;

k) la propunerea Consiliului medical, întocmeşte, fundamentează şi prezintă spre aprobare managerului planul anual de achiziţii publice, lista investiţiilor şi a lucrărilor de reparaţii curente şi capitale care urmează să se realizeze într-un exerciţiu financiar, în condiţiile legii, şi răspunde de realizarea acestora;

l) negociază, prin manager, directorul medical şi directorul financiar-contabil, contractele de furnizare de servicii medicale cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Iaşi;

m) face propuneri privind structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului şi a denumirii institutului;

n) negociază cu şeful de secţie/laborator/serviciu şi propune spre aprobare managerului indicatorii specifici de performanţă ai managementului secţiei/laboratorului/serviciului, care vor fi prevăzuţi ca anexă la contractul de administrare al secţiei/ laboratorului/serviciului;

o) organizează Comitetul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi elaborează regulamentul de funcţionare al acestuia;

p) se asigură de derularea legală a achiziţiilor şi aprovizionarea tehnico-materială, prevăzute în planul de activitate sau impuse de situaţia epidemiologică din unitate, în vederea diminuării ori evitării situaţiilor de risc sau limitării infecţiilor asociate asistenţei medicale;

q) deliberează şi decide, la propunerea Colegiului Medicilor din România, în urma sesizării pacienţilor sau în urma autosesizării, în privinţa responsabilităţii instituţionale ori individuale a personalului angajat/contractat, pentru fapte sau situaţii care au dus la lezarea drepturilor ori au prejudiciat starea de sănătate a asistaţilor prin infecţii asociate asistenţei medicale.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Directorul medical

 

Art. 22. - Atribuţiile specifice directorului medical sunt:

a) coordonează şi răspunde de elaborarea la termen a propunerilor privind planul de dezvoltare al institutului, planul anual de servicii medicale şi bugetul de venituri şi cheltuieli;

b) monitorizează calitatea serviciilor medicale acordate la nivelul institutului, inclusiv prin evaluarea satisfacţiei pacienţilor, şi elaborează împreună cu şefii de secţii/laboratoare/servicii propuneri de îmbunătăţire a activităţii medicale, bugetul de venituri şi cheltuieli;

c) aprobă protocoale de practică medicală la nivelul institutului şi monitorizează procesul de implementare a protocoalelor şi ghidurilor de practică medicală la nivelul întregului institut;

d) răspunde de coordonarea şi corelarea activităţilor medicale desfăşurate la nivelul secţiilor pentru asigurarea tratamentului adecvat pentru pacienţii internaţi;

e) coordonează implementarea programelor de sănătate la nivelul institutului;

f) întocmeşte planul de formare şi perfecţionare a personalului medical, la propunerea şefilor de secţii/ laboratoare/servicii;

g) avizează utilizarea bazei de date medicale a institutului pentru activităţi de cercetare medicală, în condiţiile legii;

h) asigură respectarea normelor de etică profesională şi deontologie medicală la nivelul institutului, colaborând cu Colegiul Medicilor din România;

i) răspunde de acreditarea personalului medical al institutului şi de acreditarea activităţilor medicale desfăşurate în spital, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

j) analizează şi ia decizii în situaţia existenţei unor cazuri medicale deosebite (de exemplu, cazuri foarte complicate care necesită o durată de spitalizare mult prelungită, morţi subite etc.);

k) participă alături de manager la organizarea asistenţei medicale în caz de dezastre, epidemii şi în alte situaţii speciale;

l) stabileşte coordonatele principale privind consumul de medicamente şi materiale sanitare la nivelul institutului, în vederea unei utilizări judicioase a fondurilor institutului, prevenirii polipragmaziei şi a rezistenţei la medicamente;

m) supervizează respectarea prevederilor în vigoare referitoare la documentaţia medicală a pacienţilor trataţi, asigurarea confidenţialităţii datelor medicale, constituirea arhivei institutului;

n) întreprinde măsurile necesare şi urmăreşte realizarea indicatorilor de performanţă ai managementului institutului, al căror nivel este stabilit anual;

o) preia, exercită şi îndeplineşte toate prerogativele şi sarcinile funcţiei de manager al institutului în intervalele de timp în care managerul lipseşte din activitate;

p) îndeplineşte toate sarcinile ce îi revin conform legislaţiei în vigoare, privind aprobarea normelor de supraveghere şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare;

q) duce la îndeplinire sarcinile ce îi revin conform hotărârilor luate în şedinţele Comitetului director sau pe cele trasate de manager;

r) prezintă Consiliului de administraţie informări trimestriale cu privire la activitatea Consiliului medical;

s) sprijină managerul în demersul de creştere a veniturilor proprii ale institutului, inclusiv din donaţii, fonduri ale comunităţii locale şi din orice sursă legală;

t) coordonează, îndrumă şi răspunde de activitatea secţiilor/compartimentelor cu paturi, a laboratoarelor paraclinice, serviciului de anatomie patologică, farmaciei şi a altor structuri funcţionale cum ar fi: sterilizare, bloc operator etc. şi coordonează programul de medicamente oncologice;

u) participă la elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a regulamentului intern ale institutului.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Directorul financiar-contabil

 

Art. 23. - Atribuţiile specifice directorului financiar-contabil sunt:

a) asigură şi răspunde de buna organizare şi desfăşurare a

activităţii financiare a institutului, în conformitate cu dispoziţiile legale;

b) organizează contabilitatea în cadrul institutului, în conformitate cu dispoziţiile legale, şi asigură efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor financiar-contabile;

c) asigură întocmirea la timp şi în conformitate cu dispoziţiile legale a balanţelor de verificare şi a bilanţurilor anuale şi trimestriale;

d) propune defalcarea pe trimestre a indicatorilor financiari aprobaţi în bugetul de venituri şi cheltuieli;

e) asigură executarea bugetului de venituri şi cheltuieli al institutului, urmărind realizarea indicatorilor financiari aprobaţi şi respectarea disciplinei contractuale şi financiare;

f) participă la negocierea contractului de furnizare de servicii medicale cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Iaşi;

g) angajează institutul prin semnătură alături de manager în toate operaţiunile patrimoniale, având obligaţia, în condiţiile legii, de a le refuza pe acelea care contravin dispoziţiilor legale;

h) analizează, din punct de vedere financiar, planul de acţiune pentru situaţii speciale prevăzute de lege, precum şi pentru situaţii de criză;

i) participă la organizarea sistemului informaţional al institutului, urmărind folosirea cât mai eficientă a datelor financiar-contabile;

j) evaluează, prin bilanţul contabil, eficienţa indicatorilor specifici;

k) asigură îndeplinirea, în conformitate cu dispoziţiile legale, a obligaţiilor institutului către bugetul statului, Trezoreria Statului şi terţi;

l) asigură plata integrală şi la timp a drepturilor băneşti cuvenite personalului încadrat în institut;

m) asigură întocmirea, circuitul şi păstrarea documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate;

n) organizează evidenţa tuturor creanţelor şi obligaţiilor cu caracter patrimonial care revin institutului din contracte, protocoale şi alte acte asemănătoare şi urmăreşte realizarea la timp a acestora;

o) ia măsuri pentru prevenirea pagubelor şi urmăreşte recuperarea prejudiciilor;

p) asigură aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la gestionarea valorilor materiale şi ia măsuri pentru ţinerea la zi şi corectă a evidenţelor gestiunii;

q) răspunde de îndeplinirea atribuţiilor ce revin Serviciului financiar-contabilitate cu privire la exercitarea controlului financiar preventiv şi asigurarea integrităţii patrimoniului;

r) îndeplineşte formele de scădere din evidenţă a bunurilor de orice fel, în cazurile şi condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale;

s) împreună cu Biroul administrativ întocmeşte şi prezintă studii privind optimizarea măsurilor de bună gospodărire a resurselor materiale şi băneşti, de prevenire a formării de stocuri peste necesar, în scopul administrării cu eficienţă maximă a patrimoniului unităţii şi a sumelor încasate în baza contractului de furnizare de servicii medicale;

t) organizează şi ia măsuri de realizare a perfecţionării pregătirii profesionale a salariaţilor din subordine;

u) organizează la termenele stabilite şi cu respectarea dispoziţiilor legale inventarierea mijloacelor materiale în unitate;

v) participă la elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a regulamentului intern ale institutului.

 

CAPITOLUL IV

Structura institutului

 

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

 

Art. 24. - (1) Structura organizatorică a institutului se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, în condiţiile legii, fiind compusă din:

a) Secţii cu paturi:

- Secţia clinică chirurgie oncologică I, din care: Compartiment gineco-oncologie

Compartiment urologie

- Secţia clinică chirurgie oncologică II,

din care: Compartiment chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă

Compartiment chirurgie toracică

- Secţia clinică oncologie medicală, din care: Compartiment pneumologie

- Secţia clinică hematologie,

din care: Compartiment transplant celule stern hematopoietice

- Secţia clinică radioterapie

- Compartiment îngrijiri paliative

- Secţia clinică anestezie şi terapie intensivă

b) Spitalizare de zi

c) Secţii, servicii şi compartimente funcţionale:

- Unitate de transfuzie sanguină

- Farmacie

- Bloc operator

- Sterilizare

- Laborator radiologie şi imagistică medicală

- Laborator radioterapie

- Laborator de medicină nucleară

- Laborator de analize medicale: Compartiment HLA

- Laborator endoscopie digestivă diagnostică şi terapeutică

- Laborator endoscopie bronşică

- Serviciu de anatomie patologică: Compartiment histopatologie

Compartiment citologie Compartiment prosectură

- Bancă de celule stern

- Cabinete oncologie medicală

- Cabinet întreţinere aparatură medicală

- Serviciul de evaluare şi statistică medicală

d) Ambulatoriul integrat cu cabinete în specialităţile:

- Chirurgie generală

- Chirurgie toracică

- Obstetrică-ginecologie (gineco-oncologie)

- Chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă

- Chirurgie orală şi maxilo-facială

- Cardiologie

- Dermatovenerologie

- Gastroenterologie

- Hematologie

- Medicină internă

- O.R.L.

- Sală de kinetoterapie

- Cabinet psihologie/psihoterapie

e) Laborator de cercetare biologie moleculară

f) Centrul de cercetare fundamentală şi dezvoltare experimentală în medicina translaţională - TRANSCEND

- Compartiment de prevenire şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale

g) Aparat funcţional

(2) Secţiile cu paturi sunt organizate pe profile de specialitate.

(3) Secţiile/Laboratoarele/Serviciile sunt conduse de un medic şef de secţie/laborator/serviciu, ajutat de asistenta-şefă.

(4) în cadrul institutului activitatea de cercetare cuprinde:

a) cercetare populaţională, care se referă la studii oncologice, registrul de cancer, programe de prevenţie şi control, evaluarea rezultatelor;

b) cercetare clinică, reprezentată de studiile clinice diagnostice şi terapeutice:

c) cercetare experimentală cu aplicaţii clinice, care vizează introducerea unor teste predictive ale răspunsului la tratament, investigaţii ale unor modificări genetice şi moleculare, care eventual pot fi factori predictivi ai evoluţiei bolii sau ai răspunsului terapeutic.

(5) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin cu privire la activitatea economică, financiară şi administrativă, institutul are în structură servicii şi birouri funcţionale, astfel: Compartimentul juridic, Biroul R.U.N.O.S., Biroul achiziţii publice, contractare, Biroul financiar-contabilitate, Biroul administrativ, Compartimentul aprovizionare - transport, Compartimentul tehnic, Compartimentul securitatea muncii, PSI, protecţie civilă şi situaţii de urgenţă, Compartimentul culte, Biroul de management al calităţii serviciilor medicale şi Compartimentul întreţinere şi reparaţii aparatură medicală.

(6) Secţiile/Laboratoarele/Serviciile participă activ la implementarea/dezvoltarea sistemului de control managerial, implementarea/dezvoltarea procedurilor operaţionale privind sistemul de calitate, precum şi a normelor de protecţie a muncii, securitate şi sănătate în muncă.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Secţii şi compartimente cu paturi

 

Art. 25. - Secţiile clinice chirurgie oncologică I şi chirurgie oncologică II au, în principal, următoarele atribuţii:

a) ţinerea evidenţei zilnice a internării bolnavilor şi asigurarea comunicării cu secţiile privind locurile libere;

b) repartizarea bolnavilor în saloane cu respectarea măsurilor de prevenire şi combatere a infecţiilor asociate asistenţei medicale;

c) examinarea imediată de către medicul chirurg atât a bolnavilor internaţi de urgenţă, cât şi a celor cu stare biologică alterată;

d) stabilirea parcursului în vederea confirmării, precizării sau nuanţării diagnosticului de internare;

e) precizarea cât mai rapidă, prin consultări de specialitate, a afecţiunilor asociate patologiei chirurgicale;

f) întocmirea foii de observaţie în primele 24 de ore pentru pacienţii cronici şi la prezentare pentru pacienţii internaţi de urgenţă;

g) stabilirea diagnosticului preoperator, inclusiv stadiul bolii;

h) stabilirea indicaţiei operatorii, justificarea acesteia, precum şi alegerea procedurii tehnice şi tactice, la propunerea medicului curant şi cu acordul şefului de secţie;

i) obţinerea consimţământului informat în scris al pacientului pentru tratamentul chirurgical propus;

j) pregătirea preoperatorie generală, locală şi asigurarea consultului preanestezic;

k) asigurarea şi verificarea îndeplinirii tratamentelor medicale pre- şi postoperatorii;

l) supravegherea evoluţiei pre- şi postoperatorii generale şi locale;

m) precizarea recomandărilor de urmat atât la externare, cât şi stabilirea contactelor postoperatorii.

Art. 26. - Secţiile clinice oncologie medicală/hematologie au în principal următoarele atribuţii:

a) repartizarea bolnavilor în saloane, în condiţiile aplicării măsurilor referitoare la prevenirea şi combaterea infecţiilor interioare;

b) efectuarea în cel mai scurt timp a examenului clinic şi a

investigaţiilor necesare stabilirii diagnosticului;

c) declararea cazurilor de boli contagioase şi a bolilor profesionale conform reglementărilor în vigoare;

d) recoltarea de probe biologice pentru efectuarea analizelor;

e) asigurarea tratamentului medical complet (curativ, preventivei de recuperare), individualizat şi diferenţiat, în raport cu starea bolnavului, cu forma şi stadiul evolutiv al bolii, prin aplicarea diferitelor procedee şi tehnici medicale;

f) indicarea, folosirea şi administrarea medicamentelor, a instrumentarului şi aparaturii medicale;

g) asigurarea timp de 24 de ore a îngrijirii medicale necesare pe toată durata internării;

h) obţinerea consimţământului informat în scris al pacientului privind tratamentul necesar;

i) asigurarea medicamentelor necesare tratamentului indicat şi administrarea curentă a acestora;

j) asigurarea alimentaţiei bolnavilor, în concordanţă cu diagnosticul şi stadiul evolutiv al bolii;

k) desfăşurarea unei activităţi care să asigure bolnavilor internaţi un regim raţional de odihnă şi servire a mesei, de igienă personală, de primire a vizitelor şi păstrarea legăturii acestora cu familia;

l) educaţia sanitară a bolnavilor şi aparţinătorilor.

Art. 27. - Secţia clinică de radioterapie are, în principal, următoarele atribuţii:

a) internarea pacienţilor oncologici pentru: diagnostic, indicaţie terapeutică, supraveghere, investigaţii, tratament simptomatic în cursul iradierii terapeutice, paliative, tratamentul complicaţiilor postiradiere, control postiradiere;

b) repartizarea bolnavilor în saloane, în condiţiile aplicării măsurilor referitoare la prevenirea şi combaterea infecţiilor asociate asistenţei medicale;

c) efectuarea investigaţiilor necesare stabilirii diagnosticului;

d) asigurarea tratamentului medical complet (curativ, preventiv şi de recuperare) individualizat şi diferenţiat, în raport CU Starea bolnavului, cu forma şi stadiul evolutiv al bolii, prin aplicarea diferitelor procedee şi tehnici medicale;

e) supravegherea intraterapeutică a pacienţilor;

f) supravegherea pacienţilor imobilizaţi;

g) indicarea, folosirea şi administrarea alimentaţiei dietetice, a medicamentelor, instrumentarului şi aparaturii medicale;

h) asigurarea medicamentelor necesare tratamentului indicat şi administrarea curentă a acestora, fiind interzisă păstrarea medicamentelor la patul bolnavului;

i) efectuarea intervenţiilor minime;

j) asigurarea transportului cu targă sau cărucior al persoanelor greu deplasabile sau imobilizate, la investigaţii;

k) desfăşurarea unei activităţi care să asigure bolnavilor internaţi un regim raţional de odihnă şi servire a mesei, de igienă personală, de primire a vizitelor şi păstrarea legăturii acestora cu familia.

Art. 28. - Compartimentul îngrijiri paliative are, în principal, următoarele atribuţii:

a) tratarea pacienţilor cu afecţiuni oncologice în stadiu avansat;

b) evaluează şi tratează adecvat durerea;

c) asigură îngrijirile de bază, adică satisfacerea nevoilor individuale ale pacientului;

d) evaluarea complexă iniţială şi apoi în dinamică, utilizându-se instrumente validate;

e) întocmirea planului de îngrijire;

f) controlul durerii şi al celorlalte simptome;

g) acces la platforma de investigaţii imagistice de înaltă performanţă a spitalului;

h) asigurarea consilierii psihologice şi spirituale.

Art. 29. - Secţia clinică anestezie şi terapie intensivă are, în principal următoarele atribuţii;

a) primirea în secţie este admisă în cazul a două categorii de pacienţi: pacienţii în preoperator, postoperator şi urgenţele transferate din secţii;

b) repartizarea bolnavilor în saloane în condiţiile aplicării măsurilor referitoare la prevenirea şi combaterea infecţiilor interioare;

c) efectuarea în cei mai scurt timp a investigaţiilor necesare stabilirii diagnosticului;

d) declararea cazurilor de boli contagioase şi a bolilor profesionale conform reglementărilor în vigoare;

e) asigurarea tratamentului medical complet (curativ, preventiv şi de recuperare), individualizat şi diferenţiat, în raport cu starea bolnavului, cu forma şi stadiul evolutiv al bolii, prin aplicarea diferitelor procedee şi tehnici medicale şi de anestezie; indicarea, folosirea şi administrarea alimentaţiei dietetice, a medicamentelor, a agenţilor fizici, a instrumentarului şi aparaturii medicale, precum şi asigurarea timp de 24 de ore a îngrijirii medicale necesare pe toată durata internării;

f) consulturi interdisciplinare în cazurile simplificate;

g) asigurarea medicamentelor necesare tratamentului indicat şi administrarea curentă a acestora, fiind interzisă păstrarea medicamentelor la patul bolnavului;

h) asigurarea condiţiilor necesare recuperării medicale precoce;

i) asigurarea alimentaţiei bolnavilor, în concordanţă CU diagnosticul şi stadiul evolutiv al bolii;

j) desfăşurarea unei activităţi care să asigure bolnavilor internaţi un regim raţional de odihnă şi servire a mesei, de igienă personală, de primire a vizitelor şi păstrarea legăturii acestora cu familia;

k) educaţia sanitară a bolnavilor şi a aparţinătorilor;

l) cazurile mult prea grave, cu prognostic extrem de sever, se direcţionează spre servicii de paliaţie.

Art. 30, - Spitalizarea de zi are, în principal, următoarele atribuţii:

a) asigură spitalizarea bolnavilor în funcţie de gravitatea diagnosticului în secţie, în funcţie de indicaţiile medicilor din secţiile cu paturi;

b) supravegherea evoluţiei pre- şi postoperatorii generale şi locale;

c) precizarea recomandărilor de urmat atât la externare, cât şi stabilirea contactelor postoperatorii;

d) asigurarea tratamentului medical complet (curativ, preventiv şi de recuperare) individualizat şi diferenţiat, în raport cu starea bolnavului, cu forma şi stadiul evolutiv al bolii, prin aplicarea diferitelor procedee şi tehnici medicale;

e) supravegherea intraterapeutică a pacienţilor;

f) supravegherea pacienţilor imobilizaţi;

g) asigurarea medicamentelor necesare tratamentului indicat şi administrarea curentă a acestora, fiind interzisă păstrarea medicamentelor la patul bolnavului;

h) consulturi interdisciplinare în cazurile simplificate;

i) asigurarea condiţiilor necesare recuperării medicale precoce.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Compartimenta fără paturi

 

Art. 31. - Unitate de transfuzie sanguină are, în principal, următoarele atribuţii:

a) aprovizionarea cu sânge total şi componente de sânge, pe baza solicitărilor scrise ale secţiilor institutului;

b) recepţia, evidenţa, stocarea şi livrarea sângelui total şi a componentelor sanguine către secţiile institutului;

c) efectuarea testelor pretransfuzionale;

d) pregătirea unităţilor de sânge total şi a componentelor sanguine în vederea administrării;

e) consiliere privind utilizarea clinică a sângelui total şi a componentelor sanguine;

f) prezervarea probelor biologice pretransfuzionale şi a unităţilor de sânge sau a componentelor sanguine administrate pentru o perioadă de 48 de ore posttransfuzional în spaţiile frigorifice cu această destinaţie;

g) întocmirea documentaţiei corespunzătoare tuturor activităţilor desfăşurate;

h) raportarea tuturor evenimentelor legate de actul transfuzional către centrul de transfuzie teritorial;

i) păstrarea eşantioanelor din ser sau plasmă recoltate pretransfuzional, în cazul tuturor pacienţilor transfuzaţi, pentru o perioadă de minimum 6 luni, în spaţii frigorifice (-15 18°C) cu această destinaţie.

Art. 32. - (1) în cadrul institutului funcţionează o farmacie cu circuit închis. Farmacia asigură şi gestionează întreaga medicaţie necesară bolnavilor internaţi.

(2) Farmacia are, în principal, următoarele atribuţii;

a) recepţia produselor farmaceutice şi a materialelor sanitare pe baza documentelor de primire;

b) depozitarea şi păstrarea medicamentelor în condiţii corespunzătoare;

c) verificarea termenului de valabilitate a medicamentelor şi a substanţelor farmaceutice;

d) asigurarea de medicamente necesare activităţii de asistenţă medicală a institutului;

e) asigurarea aprovizionării cu medicamente citostatice;

f) păstrarea, prepararea şi eliberarea medicamentelor de orice natură şi formă, potrivit Farmacopeii Române în vigoare, a specialităţilor farmaceutice autorizate şi a altor produse farmaceutice, conform nomenclatorului aprobat de Ministerul Sănătăţii;

g) depozitarea produselor conform normelor în vigoare (farmacopee, standarde sau norme interne), ţinându-se seama de natura şi proprietăţile lor fizico-chimice;

h) organizarea şi efectuarea controlului calităţii medicamentului şi luarea de măsuri ori de câte ori este necesar pentru preîntâmpinarea accidentelor, informând imediat organul superior;

i) asigurarea controlului preventiv, verificarea organoleptică şi fizică, verificarea operaţiilor finale;

j) prepararea şi eliberarea medicamentelor potrivit normelor stabilite de Ministerul Sănătăţii;

k) întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de medicamente şi unele materiale sanitare;

l) operarea în programul informatic a documentelor de eliberare a medicamentelor;

m) participarea, pe baza consumurilor şi a stocurilor din farmacie, la efectuarea comenzilor lunare de medicamente simptomatice şi citostatice.

Art. 33. - Blocul operator are, în principal, următoarele atribuţii:

a) la nivelul acestuia se desfăşoară activitatea operatorie a institutului;

b) asigură condiţiile de antisepsie necesare menţinerii condiţiilor optime de desfăşurare a actului operator;

c) asigură condiţiile necesare respectării măsurilor de prevenire şi combatere a infecţiilor asociate asistenţei medicale;

d) ţinerea evidenţei zilnice a pacienţilor care se operează şi asigurarea comunicării cu Secţia clinică anestezie şi terapie intensivă privind locurile libere;

e) asigură împreună cu personalul Secţiei clinice anestezie şi terapie intensivă transportul bolnavilor din blocul operator în Secţia clinică anestezie şi terapie intensivă;

f) urmăreşte consumul de materiale şi îl raportează în sistemul informatic integrat al institutului;

g) asigură manipularea, depozitarea şi transportul la Laboratorul de analize medicale şi Serviciul de anatomie patologică al produselor biologice recoltate în actul operator.

Art. 34. - Sterilizarea are, în principal, următoarele atribuţii:

a) verificarea modului de pregătire şi împachetare a materialelor trimise pentru sterilizare şi respingerea truselor necorespunzătoare;

b) eliminarea încărcăturii microbiene, încărcăturii organice şi a biofilmului de pe dispozitivele medicale;

c) sterilizarea propriu-zisă şi sistemul de control al procesului;

d) procedurile de control şi marcare a produselor finita;

e) sesizarea eventualelor neconformităţi şi luarea imediată a măsurilor necesare;

f) înregistrarea şi arhivarea datelor privind procesul de sterilizare;

g) efectuarea sterilizării, respectând normele tehnice de sterilizare şi instrucţiunile de sterilizare ale fiecărui aparat;

h) banderolarea şi etichetarea truselor şi pachetelor cu materiale sterilizate;

i) ţinerea evidenţei activităţii de sterilizare pe aparate şi şarje;

j) efectuarea testelor de control şi evidenţa acestora;

k) asigurarea circuitului de stocare, distribuţie, transport la utilizatori;

l) asigurarea circuitelor pentru securitatea personalului, a mediului şi integritatea dispozitivelor medicale;

m) supravegherea şi corectarea condiţiilor de desfăşurare a procesului de sterilizare;

n) verificarea calităţii aerului, apei şi a fluidelor utilizate;

o) verificarea stării de igienă a suprafeţelor;

p) verificarea modului de funcţionare a echipamentelor de sterilizare;

q) verificarea modului de funcţionare a echipamentelor de control, măsură şi testare.

Art. 35. - În cadrul institutului funcţionează următoarele laboratoare:

a) Laborator radioterapie;

b) Laborator endoscopie digestivă şi terapeutică;

c) Laborator endoscopie bronşică;

d) Laborator radiologie şi imagistică medicală;

e) Laborator de medicină nucleară;

f) Laborator de analize medicale: Compartiment HLA;

g) Laborator de cercetare biologie moleculară.

Art. 36. - Laboratorul radioterapie din cadrul structurii organizatorice are, în principal, următoarele atribuţii:

1. efectuarea tratamentului cu radiaţii (radioterapie externă şi brahiterapie) pentru bolnavii internaţi şi în ambulatoriu;

2. exploatarea în condiţii de eficienţă maximă, dar şi de siguranţă, pentru pacienţi şi personal, a echipamentelor de radioterapie;

3. elaborarea protocoalelor de asigurare şi control al calităţii tratamentelor din punctul de vedere al dozimetriei fizice a aparatelor şi al dozimetriei clinice individuale;

4. aplicarea măsurilor pentru prevenirea iradierii accidentale a bolnavilor şi personalului din laborator;

5. respectarea tuturor prevederilor legale specifice domeniului, elaborate de Comisia Naţională de Control al Activităţilor Nucleare şi Ministerul Sănătăţii;

6. Întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de materiale şi echipamente specifice laboratorului.

Art. 37. - Laboratorul endoscopie digestivă şi terapeutică are, în principal, următoarele atribuţii:

1. examinarea, evaluarea indicaţiei procedurilor explorării endoscopice şi consilierea bolnavilor;

2. efectuarea tehnicilor endoscopice diagnostice;

3. recunoaşterea şi caracterizarea descriptivă a leziunilor identificate;

4. prelevarea de probe biopsice pentru documentarea histopatologică a leziunilor;

5. efectuarea tehnicilor terapeutice cu aplicabilitate în regim de urgenţă pentru condiţii patologice relevate de endoscopia digestivă diagnostică, respectiv extragerea corpilor străini impactaţi în tractul digestiv superior;

6. redactarea buletinelor de proceduri,

Art. 38. - Laboratorul endoscopie bronşică are, în principal, următoarele atribuţii:

1. recoltează probe în vederea realizării biopsiilor;

2. examinează pacienţii, stabileşte diagnosticul folosind tehnici medicale specifice, indică sau, după caz, efectuează tratamentul corespunzător, consemnează observaţiile în foaia de observaţie a pacientului;

3. efectuează manevre specifice competenţei de endoscopie bronşică;

4. urmăreşte starea pacienţilor după examenul endoscopie şi adoptă măsuri medicale în caz de nevoie;

5. urmăreşte şi asigură folosirea şi întreţinerea corectă a aparaturii medicale;

6. urmăreşte aplicarea măsurilor de protecţie a muncii şi de prevenire a contaminării aparaturii cu produse infectate.

Art. 39. - Laboratorul radiologie şi imagistică medicală are, în principal, următoarele atribuţii:

1. efectuarea examenelor radiologice şi imagistice în laborator şi la patul bolnavului, la indicaţia medicului primar sau a medicului specialist;

2. colaborarea cu medicii clinicieni în scopul precizării diagnosticului;

3. organizarea şi utilizarea corespunzătoare a filmotecii şi a arhivei;

4. Înregistrarea tuturor examinărilor efectuate,

5. aplicarea măsurilor pentru prevenirea iradierii bolnavilor şi personalului din laborator;

6. respectarea tuturor prevederilor legale specifice domeniului elaborate de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi Ministerul Sănătăţii;

7. Întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de filme şi materiale de laborator specifice;

8. raportarea statistică a numărului de examinări efectuate pe bolnavii internaţi şi în ambulatoriu.

Art. 40. - Laboratorul de medicină nucleară are, în principal, următoarele atribuţii:

1. executarea explorărilor funcţionale şi morfologice cu ajutorul radioizotopilor pentru diferite boli la bolnavii din ambulatoriu şi cei internaţi;

2. efectuarea scintigrafiilor şi a ecografiilor;

3. executarea explorărilor cu surse radioactive deschise în bolile care necesită acest tip de diagnostic;

4. asigurarea circuitului izotopilor radioactivi în condiţii de evitare a poluării interne şi externe a mediului ambiant;

5. colaborarea cu medicii clinicieni în scopul precizării diagnosticului;

6. organizarea şi utilizarea corespunzătoare a arhivei;

7. Înregistrarea tuturor examinărilor efectuate;

8. aplicarea măsurilor pentru prevenirea iradierii bolnavilor şi personalului din laborator;

9. respectarea tuturor prevederilor legale specifice domeniului elaborate de Comisa Naţională pentru Controlul

Activităţilor Nucleare şi Ministerul Sănătăţii;

10. Întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de materiale de laborator specifice;

11. completarea corectă şi la zi a formularelor tipizate din sistemul informaţional al Ministerului Sănătăţii cu datele corespunzătoare activităţii desfăşurate.

Art. 41. - Laboratorul de analize medicale - Compartiment HLA are, în principal, următoarele atribuţii:

1. efectuarea analizelor medicale de hematologie, biochimie, microbiologie, toxicologie, parazitologie, micologie, necesare precizării diagnosticului, stadiului de evoluţie a bolii şi examenelor profilactice;

2. recepţionarea produselor sosite pentru examen de laborator şi înscrierea lor corectă;

3. asigurarea recipientelor necesare recoltării produselor;

4. redactarea corectă şi distribuirea la timp a rezultatelor examenelor efectuate;

5. Întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de reactivi şi materiale de laborator specifice;

6. raportarea statistică a numărului de analize efectuate pe bolnavii internaţi.

Art. 42. - Laboratorul de cercetare biologie moleculară are, în principal, următoarele atribuţii:

1. crearea unei platforme interdisciplinare capabile să genereze cunoştinţe ştiinţifice cu potenţial ridicat de translare în practica clinică;

2. colectivul de medici analizează săptămânal şi ori de câte ori este necesar cazurile medicale care ridică probleme deosebite de diagnostic, indicaţie terapeutică sau plan de tratament de radioterapie;

3. elaborarea de lucrări ştiinţifice (medici, asistenţi medicali) şi prezentarea lor la congrese şi conferinţe de specialitate;

4. integrarea activităţii organizatorice, medicale şi ştiinţifice, a secţiei în activitatea institutului;

5. colaborarea cu alte secţii medicale, laboratoare medicale şi departamente de investigaţii medicale, cu scopul de a efectua pentru fiecare pacient un tratament integrat, multidisciplinar;

6. acordarea de consulturi de radioterapie pacienţilor internaţi în alte secţii;

7. elaborarea de lucrări ştiinţifice în colaborare cu alte secţii.

Art. 43. - (1) Serviciul de anatomie patologică are în componenţa sa următoarele compartimente:

a) citologie;

b) histopatologie;

c) prosectură.

(2) Serviciul de anatomie patologică are, în principal, următoarele atribuţii:

a) efectuarea de autopsii la toate cazurile decedate în institut, care nu sunt cazuri medico-legale, în vederea stabilirii, confirmării sau completării diagnosticului clinic şi precizării cauzei medicale a morţii, inclusiv tuturor copiilor până la vârsta de un an, indiferent de locul decesului. La cererea scrisă a aparţinătorilor decedatului, managerul institutului poate aproba scutirea de autopsie cu avizul medicului şef al secţiei şi al medicului anatomopatolog;

b) efectuarea de îmbălsămări, spălarea, îmbrăcarea şi cosmetizarea cadavrelor;

c) eliberarea certificatului de îmbălsămare pe baza certificatului constatator de deces completat şi semnat de medicul anatomopatolog;

d) eliberarea cadavrelor în conformitate cu normele în vigoare;

e) efectuarea diagnosticului histopatologic sau citopatologic asupra produselor biologice recoltate;

f) colaborarea cu celelalte laboratoare din cadrul institutului, în vederea efectuării unor cercetări complementare speciale, bacteriologice, biochimice, experimentale;

g) comunicarea trimestrială conducerii institutului a situaţiei cazurilor finalizate, după următorul model: număr cazuri autopsiate, număr cazuri scutite de autopsie, număr cazuri cu diagnostic concordant, număr cazuri cu diagnostic discordant parţial, număr cazuri cu discordanţă majoră între diagnosticul final şi diagnosticul la deces stabilit în secţie;

h) raportarea statistică a numărului de proceduri efectuate bolnavilor internaţi şi ambulatorii;

i) raportarea statistică a numărului de analize efectuate pe bolnavii internaţi şi ambulatorii;

j) întocmirea propunerilor fundamentate pentru necesarul de achiziţii publice de reactivi şi materiale de laborator specifice;

k) eliberarea pe bază de cerere, conform legislaţiei în vigoare, a probelor în vederea unui consult de specialitate sau pentru investigaţii suplimentare;

l) primirea, înregistrarea şi prelucrarea pieselor operatorii (extemporaneu şi la parafină), biopsice şi pieselor de la necropsie, examene citologice;

m) prepararea coloranţilor şi reactivilor;

n) arhivarea lamelelor şi a blocurilor.

Art. 44. - Banca de celule stern (BCS) are, în principal, următoarele atribuţii:

a) prelucrarea în vederea crioconservării CSH, utilizarea sistemului cu rată controlată de răcire şi congelare, crioconservarea pungilor de grefon de celule stern hematopoietice în criostocătoarele din dotarea BCS, transportul în condiţii adecvate, decongelarea şi furnizarea pungilor de CSH în compartimentul de transplant medular;

b) urmărirea şi identificarea celulelor pe parcursul fiecărei etape, de la procurare, procesare, control şi conservare până la distribuţia la primitor sau până la distrugerea lor;

c) identificarea tuturor datelor relevante legate de produsele terapeutice anexe şi materialele care vin în contact, în timpul procesării, cu celule umane;

d) se asigură validarea în BCS (sau calificare în cazul echipamentelor sau al mediului) - stabilirea evidenţei documentate care furnizează un grad înalt de asigurare că un proces specific sau o procedură standard de operare, o piesă de echipament sau mediu va produce în mod constant un produs care să întrunească specificaţiile şi atributele sale de calitate predeterminate: un proces este validat pentru a evalua performanţa unui sistem cu privire la eficacitatea sa bazată pe utilizarea pentru care a fost prevăzută.

Art. 45. - Cabinetele de oncologie medicală au, în principal, următoarele atribuţii:

a) examinarea imediată, completă, trierea medicală şi epidemiologică a bolnavilor pentru internare;

b) asigurarea primului ajutor şi acordarea asistenţei medicale calificate şi specializate până când bolnavul este stabilizat şi ajunge în secţie;

c) precizarea cât mai rapidă, prin consultări de specialitate, a afecţiunilor asociate patologiei chirurgicale;

d) stabilirea diagnosticului preoperator, inclusiv a stadiului bolii;

e) prescrierea de tratament medicamentos în ambulatoriu;

f) eliberarea de concedii medicale în ambulatoriu.

Art. 46. - Serviciul de evaluare şi statistică medicală ars, în principal, următoarele atribuţii:

a) întocmirea rapoartelor, centralizărilor, dărilor de seamă şi situaţiilor statistice periodice lunare, trimestriale, semestriale şi anuale. Unde este cazul, se anexează copii după documentele pe baza cărora s-a întocmit raportul;

b) executarea, în termenele stabilite, a tuturor lucrărilor de statistică medicală, precum şi a celor necesare pentru activitatea operativă a instituţiei;

c) asigurarea circuitului informaţional al datelor prin sistemul informatic existent;

d) introducerea zilnică, verificarea şi transmiterea datelor privitoare la pacienţi din foile de observaţie;

e) transmiterea şi prelucrarea datelor prin internet;

f) primeşte documentaţia medicală a bolnavilor ieşiţi din institut (foi de observaţie);

g) clasifică foile de observaţie ale bolnavilor ieşiţi pe grupe de boli, pe secţii, pe an;

h) ţine evidenţa datelor statistice pe formulare stabilite de Ministerul Sănătăţii şi întocmeşte rapoartele statistice ale institutului, verificând exactitatea datelor statistice ale secţiilor cuprinse în rapoartele secţiilor;

i) pune la dispoziţia secţiilor datele statistice şi documentaţia medicală necesară pentru activitatea curentă şi asigură prelucrarea datelor statistice;

j) urmăreşte corelarea diferiţilor indicatori de activitate comparativ cu alte unităţi sau pe ţară şi informează şefii de secţie şi conducerea unităţii;

k) ţine la zi evidenţa informatizată a pacienţilor externaţi şi răspunde de corectitudinea datelor introduse în calculator;

l) întocmeşte documentaţia medicală a bolnavilor ieşiţi din institut (foi de observaţie, foi de temperatură);

m) asigură controlul zilnic al foilor de mişcare şi compararea cu baza de date;

n) asigură înregistrarea mişcării zilnice a bolnavilor în centralizatorul electronic;

o) efectuează controlul periodic al listei bolnavilor ieşiţi şi întocmirea situaţiei numerice a acestora;

p) asigură centralizarea concediilor medicale furnizate de secţii, tipărirea şi expedierea prin e-mail la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Iaşi;

q) urmăreşte înregistrarea corectă a datelor bolnavilor.

Art. 47. - Compartimentul întreţinere şi reparaţii aparatură medicală are, în principal, următoarele atribuţii:

a) întocmeşte dosarele pentru echipamentele pe care le are în evidenţă;

b) ţine rapoartele de neconformitate/service la dosarul echipamentului;

c) constată defecţiunile unde este cazul, iar, dacă este posibil, le remediază; în cazul în care nu se pot remedia se va anunţa firma de service (dacă echipamentul are contract de service);

d) întocmeşte caietele de sarcini cu documentaţie tehnică pentru achiziţionarea de echipamente/sisteme noi;

e) întocmeşte caietele de sarcini cu documentaţie tehnică pentru achiziţionarea de servicii de întreţinere echipamente medicale;

f) programează vizitele pentru mentenanţa preventivă/ corectivă;

g) întocmeşte referatele de necesitate pentru achiziţionarea pieselor de schimb necesare pentru mentenanţa preventivă/ corectivă;

h) verifică echipamentele pentru a asigura buna funcţionare a acestora;

i) verifică echipamentele după intervenţiile de mentenanţă;

j) efectuează recepţia echipamentelor nou-achiziţionate astfel încât să corespundă cu specificaţiile tehnice cerute;

k) analizează documentaţia tehnică în cadrul licitaţiilor pentru achiziţionarea de echipamente/sisteme medicale sau servicii de reparaţii echipamente medicale;

l) asigură buletinele de verificare la echipamentele generatoare de radiaţii X.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Ambulatoriul integrat

 

Art. 48. - (1) Ambulatoriul integrat are, în principal, următoarele atribuţii:

a) consultarea, investigarea, stabilirea diagnosticului, tratamentului medical şi/sau chirurgical, îngrijirea, administrarea medicamentelor asiguraţilor;

b) acordarea serviciilor de asistenţă medicală ambulatorie asiguraţilor pe baza biletului de trimitere, cu excepţia urgenţelor şi afecţiunilor confirmate care permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul integrat. Lista cuprinzând afecţiunile confirmate care permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul integrat se stabileşte în normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate în vigoare (normele metodologice de aplicare a contractului-cadru);

c) informarea medicului de familie, prin scrisoare medicală expediata direct, despre diagnosticul şi tratamentele recomandate;

d) întocmirea listelor de aşteptare pentru serviciile medicale programabile

(2) în relaţiile contractuale cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Iaşi, ambulatoriul integrat are următoarele atribuţii:

a) respectă criteriile de calitate a serviciilor medicale furnizate şi a activităţii desfăşurate;

b) informează asiguraţii despre pachetul de servicii de bază, pachetul minimal de servicii medicale şi pachetul de servicii pentru persoanele asigurate facultativ;

c) respectă confidenţialitatea tuturor datelor şi informaţiilor privitoare la asiguraţi, precum şi intimitatea şi demnitatea acestora;

d) raportează datele necesare pentru urmărirea desfăşurării activităţii în asistenţa medicală, potrivit formularelor de raportare;

e) respectă prevederile actelor normative privind raportarea bolilor;

f) respectă programul de lucru pe care îl afişează la loc vizibil;

g) respectă prevederile actelor normative referitoare la sistemul asigurărilor sociale de sănătate;

h) furnizează tratamentul adecvat şi prescrie medicamentele prevăzute în Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman;

i) acordă asistenţă medicală în caz de urgenţă medico-chirurgicală;

j) acordă servicii medicale tuturor asiguraţilor fără nicio discriminare, folosind formele cele mai eficiente de tratament;

k) acordă servicii medicale şi investigaţii paraclinice în regim de urgenţă femeii gravide;

l) solicită documentele care atestă calitatea de asigurat, în condiţiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a contractului-cadru;

m) informează medicul de familie la care este înscris asiguratul, prin scrisoare medicală expediată direct, despre diagnosticul şi tratamentele recomandate şi transmite rezultatul investigaţiilor paraclinice;

n) întocmeşte liste de aşteptare pentru serviciile medicale programabile;

o) acordă servicii medicale tuturor asiguraţilor, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă asiguratul;

p) acordă, cu prioritate, consultaţii medicale personalului angajat în unităţile sanitare publice.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Centrul de cercetare fundamentală şi dezvoltare experimentală în medicina translaţională - TRANSCEND

 

Art. 49. - Centrul de cercetare fundamentală şi dezvoltare experimentală în medicina translaţională - TRANSCEND îşi propune, în principal, următoarele:

a) consolidarea, dezvoltarea şi amplificarea capacităţii de cercetare biomedicală în institut;

b) crearea unei platforme interdisciplinare capabile să genereze cunoştinţe ştiinţifice cu potenţial ridicat de translare în practica clinică;

c) dezvoltarea unei infrastructuri integrate de cercetare translaţională, cu accent pe cercetarea oncologică, capabile să recruteze şi să reţină cercetători calificaţi şi să promoveze relaţii de cooperare cu companii biotehnologice şi farmaceutice, institute/centre de cercetare, catalizând astfel revitalizarea şi dezvoltarea economică regională;

d) dezvoltarea capacităţilor de cercetare în vederea generării unei structuri de medicină translaţională capabile să realizeze produse patentabile şi transferabile în practica medicală oncologică;

e) dezvoltarea tehnologiilor de explorare fundamentală de vârf în scopul racordării la priorităţile şi obiectivele specifice ariei europene de cercetare oncologică;

f) realizarea unui pol regional de excelenţă în cercetarea translaţională în domeniul patologiei tumorale, bazat pe medicina sistemică capabilă să susţină cercetarea inovatoare, să favorizeze transferul biotehnologic şi conectarea Regiunii de nord-est la o reţea de centre similare europene;

g) creşterea calităţii şi eficienţei activităţii de cercetare-dezvoltare în domeniul medical, în vederea îmbunătăţirii sănătăţii populaţiei şi promovării competitivităţii economice prin transfer tehnologic, şi diseminarea rezultatelor către IMM-uri.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Biroul de management al calităţii serviciilor medicale

 

Art. 50. - Biroul de management al calităţii serviciilor medicale desfăşoară, în principal, următoarele activităţi:

a) pregăteşte şi analizează planul anual al managementului calităţii;

b) coordonează activităţile de elaborare a documentelor sistemului de management al calităţii:

b1) manualul calităţii;

b2) procedurile;

c) coordonează şi implementează programul de acreditare a tuturor serviciilor oferite în cadrul unităţii, pe baza procedurilor operaţionale specifice fiecărei secţii, fiecărui laborator etc. şi a standardelor de calitate;

d) coordonează şi implementează procesul de îmbunătăţire continuă a calităţii serviciilor;

e) colaborează cu toate structurile unităţii în vederea îmbunătăţirii continue a sistemului de management al calităţii;

f) implementează instrumente de asigurare a calităţii şi de evaluare a serviciilor oferite;

g) asigură implementarea strategiilor şi obiectivelor referitoare la managementul calităţii declarate de manager;

h) asigură implementarea şi menţinerea conformităţii sistemului de management al calităţii cu cerinţele specifice;

i) coordonează activităţile de analiză a neconformităţilor constatate şi propune managerului acţiunile de îmbunătăţire sau corective ce se impun;

j) coordonează analizele cu privire la eficacitatea sistemului de management al calităţii;

k) asigură aplicarea strategiei sanitare şi politicii de calitate a unităţii în domeniul medical în scopul asigurării sănătăţii pacienţilor;

l) asistă şi răspunde tuturor solicitărilor managerului în domeniul de management al calităţii.

 

SECŢIUNEA a 7-a

Compartimentul de supraveghere şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale (CSLIAAM)

 

Art. 51. - (1) La nivelul institutului a fost organizat şi funcţionează Compartimentul de supraveghere şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale (CSLIAAM), conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistentei medicale în unităţile sanitare.

(2) Atribuţiile Compartimentului pentru supravegherea, prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale sunt, în principal, următoarele:

a) organizează şi participă la întâlnirile Comitetului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale;

b) propune managerului sancţiuni pentru personalul care nu respectă procedurile şi protocoalele de prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale;

c) şeful/responsabilul contractat participă în calitate de membru la şedinţele Comitetului director al unităţii sanitare şi, după caz, propune acestuia recomandări pentru implementarea corespunzătoare a planului anual de prevenire a infecţiilor, echipamente şi personal de specialitate;

d) elaborează şi supune spre aprobare planul anual de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale din unitatea sanitară;

e) organizează, în conformitate cu metodologia elaborată de Institutul Naţional de Sănătate Publică, anual, un studiu de prevalenţă de moment a infecţiilor asociate asistenţei medicale din unitatea sanitară;

f) organizează şi derulează activităţi de formare a personalului unităţii în domeniul prevenirii infecţiilor asociate asistenţei medicale;

g) organizează activitatea serviciului/compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale pentru implementarea şi derularea activităţilor cuprinse în planul anual de supraveghere şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale al unităţii;

h) propune şi iniţiază activităţi complementare de prevenţie sau de limitare cu caracter de urgenţă, în cazul unor situaţii de risc sau al unui focar de infecţie asociată asistenţei medicale;

i) elaborează ghidul de izolare al unităţii sanitare şi coordonează aplicarea precauţiilor specifice în cazul depistării

colonizărilor/infecţiilor cu germeni multiplurezistenţi la pacienţii internaţi;

j) întocmeşte harta punctelor şi zonelor de risc pentru apariţia infecţiilor asociate asistenţei medicale şi elaborează procedurile şi protocoalele de prevenire şi limitare în conformitate cu aceasta;

k) implementează metodologiile naţionale privind supravegherea bolilor transmisibile şi studiile de supraveghere a infecţiilor asociate asistenţei medicale;

l) verifică completarea corectă a registrului de monitorizare a infecţiilor asociate asistenţei medicale de pe secţii şi centralizează datele în registrul de monitorizare a infecţiilor al unităţii;

m) raportează la direcţia de sănătate publică judeţeană infecţiile asociate asistenţei medicale ale unităţii şi calculează rata de incidenţă a acestora pe unitate şi pe secţii;

n) organizează şi participă la evaluarea eficienţei procedurilor de curăţenie şi dezinfecţie prin recoltarea testelor de autocontrol;

o) colaborează cu medicul de laborator pentru cunoaşterea circulaţiei microorganismelor patogene de la nivelul secţiilor şi compartimentelor, cu precădere a celor multirezistente şi/sau cu risc epidemiologie major, pe baza planului de efectuare a testelor de autocontrol;

p) solicită trimiterea de tulpini de microorganisme izolate la laboratoarele de referinţă, în conformitate cu metodologiile elaborate de Institutul Naţional de Sănătate Publică, în scopul obţinerii unor caracteristici suplimentare;

q) supraveghează şi controlează buna funcţionare a procedurilor de sterilizare şi menţinere a sterilităţii pentru instrumentarul şi materialele sanitare care sunt supuse sterilizării;

r) supraveghează şi controlează activitatea de triere, depozitare temporară şi eliminare a deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală;

s) organizează, supraveghează şi controlează respectarea circuitelor funcţionale ale unităţii, circulaţia pacienţilor şi vizitatorilor, a personalului şi, după caz, a studenţilor şi elevilor din învăţământul universitar, postuniversitar sau postliceal;

t) avizează orice propunere a unităţii sanitare de modificare în structura unităţii;

u) supraveghează şi controlează respectarea în secţiile medicale şi paraclinice a procedurilor de triaj, depistare şi izolare a infecţiilor asociate asistenţei medicale;

v) răspunde prompt la informaţia primită din secţii şi demarează ancheta epidemiologică pentru toate cazurile suspecte de infecţie asociată asistenţei medicale;

w) dispune, după anunţarea prealabilă a managerului unităţii, măsurile necesare pentru limitarea difuziunii infecţiei, respectiv organizează, după caz, triaje epidemiologice şi investigaţii paraclinice necesare;

x) întocmeşte şi definitivează ancheta epidemiologică a focarului, difuzează informaţiile necesare privind focarul, în conformitate cu legislaţia, întreprinde măsuri şi activităţi pentru evitarea riscurilor identificate în focar;

y) solicită colaborările interdisciplinare sau propune solicitarea sprijinului extern de la direcţia de sănătate publică sau Institutul Naţional de Sănătate Publică - centru regional la care este arondat, conform reglementărilor în vigoare;

z) raportează managerului problemele depistate sau constatate în prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale;

aa) întocmeşte rapoarte cu dovezi la dispoziţia managerului spitalului, în cazurile de investigare a responsabilităţilor pentru infecţii asociate asistenţei medicale.

 

SECŢIUNEA a 8-e

Structura aparatului funcţional

 

Art. 52. - Structura aparatului funcţional cuprinde servicii, birouri şi compartimente, cu atribuţii şi responsabilităţi specifice domeniului de activitate.

Art. 53. - Biroul resurse umane, normare, organizare şi salarizare are, în principal, următoarele atribuţii:

a) întocmeşte statul de funcţii şi organigrama, în conformitate cu structura organizatorică aprobată, în limita prevederilor bugetare, actualizează statele de funcţii în conformitate cu dispoziţiile legale;

b) stabileşte necesarul de personal în conformitate cu normativele în vigoare;

c) participă la elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare, precum şi a regulamentului intern;

d) întocmeşte şi elaborează, în colaborare cu compartimentele de specialitate, bibliografia şi tematica, precum şi documentele privind procedura prealabilă organizării concursurilor/examenelor, cât şi cele privind finalizarea acestora şi participă în comisiile de concurs şi a celor de soluţionare a contestaţiilor pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante;

e) întocmeşte contracte de muncă şi acte adiţionale la contractele de muncă, decizii privind încadrarea, promovarea, sancţionarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de muncă ale salariaţilor;

f) participă la aplicarea normelor de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale salariaţilor, conform actelor normative în vigoare;

g) gestionează dosarele profesionale şi personale ale salariaţilor;

h) întocmeşte, în colaborare cu şefii de secţii/laboratoare/ servicii, fişele de post pentru salariaţi, în conformitate cu normele legale în vigoare;

i) întocmeşte decizii de majorare a salariilor, de acordare a sporurilor la salariile de bază, de acordare a gradaţiilor corespunzătoare tranşelor de vechime, cu respectarea legilor în vigoare;

j) răspunde de întocmirea, completarea şi păstrarea Registrului general de evidentă a salariaţilor prin programul REVISAL;

k) întocmeşte dosare de pensionare pentru limită de vârstă şi pentru invaliditate, conform legislaţiei în vigoare;

l) elaborează planul de formare profesională a personalului în conformitate cu nevoile de formare profesională a salariaţilor pe baza propunerilor secţiilor/laboratoarelor/serviciilor din institut;

m) întocmeşte statele de plată pentru personalul încadrat, centralizatorul statelor de salarii, situaţia recapitulativă şi stabileşte suma netă de plată cuvenită salariaţilor;

n) întocmeşte lunar declaraţiile privind obligaţiile de plată către bugetul de stat (contribuţiile pentru asigurări sociale de stat, şomaj, sănătate, impozit pe salariu, accidente şi boli profesionale, fondul pentru handicapaţi) şi asigură transmiterea acestora către organele abilitate în termenele prevăzute de lege;

o) ţine evidenţa individuală a drepturilor salariale şi de personal acordate în cursul anului salariaţilor şi eliberează, la cerere, adeverinţe cu veniturile realizate de aceştia;

p) ţine evidenţa lunară a veniturilor din salarii realizate de angajaţi, a impozitului şi contribuţiilor sociale calculate şi reţinute; întocmeşte fişe fiscale pentru fiecare salariat şi le transmite către administraţia financiară, în condiţiile legii;

q) întocmeşte chestionare statistice lunare, semestriale şi anuale privind fondul de salarii, obligaţiile de plată, structura personalului;

r) întocmeşte graficul anual de programare a concediilor de odihnă, ţine evidenţa concediilor de orice fel, eliberează adeverinţe la solicitarea angajaţilor şi foştilor angajaţi, completează legitimaţiile de serviciu;

s) participă în comisia de disciplină în vederea cercetării abaterilor disciplinare şi asigură secretariatul comisiei constituite în acest scop, în baza referatelor întocmite de şefii secţiilor/laboratoarelor/serviciilor punând la dispoziţie toate informaţiile în acest sens;

t) verifică condicile de prezenţă şi foile de pontaj.

Art. 54. - Biroul financiar-contabilitate are, în principal, următoarele atribuţii:

a) asigură realizarea şi raportarea indicatorilor de performanţă economico-financiari;

b) întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli al institutului în vederea avizării de către Consiliul de administraţie şi aprobării de către Ministerul Sănătăţii;

c) întocmeşte listele de investiţii în baza propunerilor primite de la serviciul de achiziţii publice, contractare;

d) asigură şi exercită controlul financiar preventiv în conformitate cu dispoziţiile legale;

e) răspunde de înregistrarea în contabilitate a tuturor operaţiunilor şi bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului în baza documentelor justificative primite;

f) asigură şi răspunde de buna organizare a activităţii financiar-contabile a unităţii, de întocmirea la timp şi corect a balanţelor de verificare, a execuţiei bugetare, a dărilor de seamă trimestriale şi anuale (cu anexele corespunzătoare);

g) organizează evidenţa angajamentelor bugetare şi legale, răspunde şi asigură angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor;

h) ia măsuri să nu angajeze cheltuieli peste bugetul aprobat;

i) asigură şi contribuie la organizarea şi desfăşurarea inventarierii patrimoniului de câte ori este cazul; în cazuri excepţionale, calamităţi sau când se constată nereguli sau fraude şi cel puţin o dată pe an a întregului patrimoniu;

j) răspunde şi asigură înregistrarea în contabilitate a rezultatelor inventarierii (plusurile se înregistrează, iar minusurile se impută persoanelor vinovate) pe baza documentelor justificative primite;

k) înregistrează în contabilitate toate drepturile de creanţă şi toate obligaţiile de plată către furnizori şi creditori;

l) asigură aplicarea tuturor măsurilor necesare pentru integritatea patrimoniului şi răspunde de recuperarea pagubelor aduse institutului;

m) asigură aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la gestionarea valorilor materiale, evidenţa bunurilor de orice fel şi ia măsuri pentru ţinerea la zi şi corect a evidenţelor contabile;

n) organizează, îndrumă şi coordonează activităţile care asigură alimentaţia bolnavilor internaţi în institut din punctul de vedere al încadrării bugetare;

o) pune la dispoziţia organelor şi organismelor competente, la solicitarea acestora, în condiţiile legii, date privind activitatea institutului;

p) raportează Ministerului Sănătăţii, Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Iaşi sau Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate situaţiile cerute în legătură cu activitatea desfăşurată în institut;

q) organizează verificarea documentelor de cheltuieli sub aspectul formei, conţinutului şi legalităţii acestora;

r) organizează şi răspunde de gestionarea numerarului unităţii privind Regulamentul operaţiunilor de casă;

s) respectă prevederile legale în vigoare cu privire la păstrarea confidenţialităţii datelor, informaţiilor şi documentelor referitoare la activitatea institutului.

Art. 55. - Compartimentul aprovizionare-transport are, în principal, următoarele atribuţii:

a) asigură aprovizionarea unităţii cu materiale, instrumentar şi aparatură, în cele mai bune condiţii;

b) întocmeşte comenzile în vederea asigurării aprovizionării institutului cu materiale, instrumentar, aparatură etc., în cele mai bune condiţii şi la termenele contractuale;

c) ţine evidenţa comenzilor;

d) eliberează prin magazia institutului către toate structurile funcţionale ale acestuia, pe baza graficelor aprobate şi a bonurilor de consum şi de mişcare, materialele solicitate;

e) asigură monitorizarea şi cunoaşterea exactă a stocurilor şi a consumurilor zilnice a materialelor sanitare şi de laborator, precum şi a materialelor pentru curăţenie şi întreţinere;

f) intră în relaţii cu secţiile şi serviciile din spital şi cu furnizorii de materiale şi medicamente;

g) confirmă realitatea, regularitatea şi legalitatea aprovizionării cu bunuri, servicii şi lucrări în baza facturilor primite ca urmare a emiterii comenzilor;

h) pune la dispoziţia organelor şi organismelor competente, la solicitarea acestora, în condiţiile legii, date privind activitatea biroului;

Art. 56. - Biroul administrativ are, în principal, următoarele atribuţii:

a) organizarea şi asigurarea pazei şi ordinii în institut;

b) ia măsurile necesare pentru utilizarea patrimoniului administrativ în condiţii de maximă eficienţă;

c) ţine evidenţa tehnic-operativă a bunurilor pe locuri de folosinţă, centralizarea propunerilor de casare şi întocmirea documentaţiei de casare a bunurilor aflate în patrimoniul institutului;

d) asigură recepţionarea, manipularea, depozitarea, eliberarea în consum a activelor fixe, a obiectelor de inventar, a lucrărilor şi bunurilor materiale, potrivit prevederilor legale;

e) organizarea arhivei şi a bibliotecii institutului;

f) asigurarea respectării primirii, distribuirii, păstrării, circuitului şi evidenţei documentelor la registratura generală, conform prevederilor legale;

g) asigură activitatea de închiriere de spaţii, urmărirea contractelor de închiriere pentru acestea;

h) asigură activitatea de service pentru utilaje şi lucrări de telefonie, de calculatoare şi Imprimante, aparate de multiplicat, de pază şi intervenţie;

i) asigură verificarea curăţeniei exterioare în institut, a întreţinerii spaţiilor verzi, repararea căilor de acces;

j) asigură întreţinerea şi exploatarea în bune condiţii a automobilelor din dotare;

k) întocmeşte propuneri fundamentate pentru necesarul anual de achiziţii publice de alimente, servicii de telefonie, servicii de eliminare a deşeurilor, imprimante şi rechizite, imprimate medicale, materiale de curăţenie şi întreţinere pentru sectorul administrativ al institutului, echipamente de protecţie pentru personal, obiecte de inventar, lenjerie, cărţi şi publicaţii;

l) avizează nota de fundamentare pentru reparaţii curente şi capitale la construcţii şi instalaţii;

m) avizează proiectul de reparaţii pentru construcţii şi instalaţii, care se înaintează conducerii spre aprobare;

n) avizează tema de proiectare, parte componentă a caietului de sarcini în vederea contractării lucrărilor de proiectare la construcţii şi instalaţii;

o) participă la întocmirea documentaţiei în vederea contractării lucrărilor de reparaţii cu societăţi specializate în construcţii şi instalaţii, conform reglementărilor legale, şi urmăreşte executarea lucrărilor de reparaţii sub aspect cantitativ şi calitativ potrivit clauzelor contractuale;

p) verifică execuţia corectă, calitativă pe baza reglementărilor tehnice în vigoare pe tot parcursul executării lucrărilor;

q) participă, împreună cu proiectantul, la obţinerea avizelor, acordurilor şi aprobărilor pe plan local, necesare autorizării lucrărilor de construcţii;

r) asigură soluţionarea neconformităţilor pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi a deficienţelor proiectelor;

s) confirmă realitatea şi legalitatea plăţilor către societăţile contractante de prestări servicii;

t) urmăreşte întocmirea documentaţiilor de recepţie a lucrărilor în conformitate cu prevederile legale;

u) urmăreşte realizarea remedierilor în termenul de garanţie;

v) participă la întocmirea cărţilor tehnice a construcţiilor conform prevederilor legale şi asigură păstrarea şi completarea acestora cu datele referitoare la exploatarea construcţiei.

Art. 57. - Biroul de achiziţii publice, contractare are, în principal, următoarele atribuţii:

a) răspunde de primirea referatelor de necesitate de la compartimentele de specialitate în vederea elaborării programului anual al achiziţiilor publice;

b) elaborează şi execută programul anual al achiziţiilor publice cu respectarea baremului în vigoare;

c) se preocupă de avizarea şi aprobarea programului anual al achiziţiilor publice la nivelul conducerii institutului;

d) primeşte ofertele de la furnizori prin registratură;

e) elaborează şi distribuie documentaţia de atribuire/de concurs (caiet de sarcini);

f) supune spre aprobare documentaţia de atribuire/de concurs;

g) îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate (prin sistemul electronic, Monitorul Oficial, publicaţii);

h) organizează, iniţiază, derulează şi finalizează proceduri de achiziţie;

i) elaborează procesul-verbal de deschidere a şedinţei de verificare a ofertelor prezentate;

j) elaborează centralizatorul de preţuri;

k) asigură deschiderea raportului procedurii;

l) elaborează adrese de informare (descalificaţi, calificaţi, câştigători, necâştigători) pentru fiecare produs achiziţionat şi fiecare operator economic angajat în procedura de achiziţie publică;

m) evaluează ofertele şi atribuie contracte de achiziţie publică alături de comisiile de evaluare;

n) finalizează raportul procedurii;

o) redactează şi semnează contractele şi se preocupă de avizarea şi semnarea acestora la nivelul conducerii institutului şi transmite toate informaţiile necesare Biroului aprovizionare-transport pentru întocmirea comenzii;

p) introduce, în sistemul informatic integrat al institutului, datele privind acordurile-cadru, contractele subsecvente, contractele de achiziţii, actele adiţionale aferente acestora şi notele justificative;

q) urmăreşte derularea realizării contractelor;

r) întreprinde demersurile necesare (formulare punct de vedere, copii documente etc.) soluţionării contestaţiilor formulate împotriva procedurilor institutului şi depuse la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor;

s) urmăreşte modul de constituire a garanţiei de participare şi a garanţiei de bună execuţie;

t) întocmeşte graficul de livrări pentru bunurile, serviciile şi lucrările achiziţionate (anexele la contracte);

u) constituie şi păstrează dosarul achiziţiei publice;

v) răspunde de legalitatea procedurilor de achiziţie efectuate;

w) coordonează şi elaborează, în baza necesităţilor transmise de către celelalte compartimente din cadrul institutului, documentele (studii de piaţă, note justificative, contracte de achiziţie) necesare achiziţionării directe de produse, servicii sau lucrări care nu depăşesc plafonul-limită prevăzut de legislaţie pentru achiziţiile directe;

x) derulează şi finalizează achiziţiile directe;

y) asigură relaţiile de corespondenţă şi dialog cu instituţiile de control în domeniul achiziţiilor publice;

z) verifică sesizările referitoare la nerespectarea prevederilor legale privind atribuirea contractului de achiziţie;

aa) întocmeşte situaţii şi rapoarte specifice activităţii Serviciului achiziţii publice contractare;

bb) întocmeşte, actualizează şi propune spre aprobare conducerii institutului proceduri de lucru şi/sau operaţionale specifice.

Art. 58. - Compartimentul juridic are, în principal, următoarele atribuţii:

a) avizează şi contrasemnează actele cu caracter juridic, la cererea conducerii, precum şi, la solicitare, orice alte acte care produc efecte juridice;

b) reprezintă şi apară drepturile şi interesele legitime ale institutului în raporturile lui cu instituţii de orice natură şi cu orice persoană, fie ea juridică sau fizică, română sau străină, precum şi în cadrul oricărei proceduri prevăzute de lege, în baza delegaţiei date de conducerea institutului;

c) urmăreşte apariţia actelor normative şi semnalează organelor de conducere şi serviciilor interesate atribuţiile/ noţiunile de interes specific pentru acestea;

d) asigură consultanţa juridică pentru membrii Comitetului director sau a şefilor secţiilor/laboratoarelor/serviciilor/ compartimentelor, pentru personalul salariat al institutului, după caz, atât timp cât aceasta nu contravine intereselor institutului; în acest sens acordă consultaţii şi redactează cereri cu caracter juridic în toate domeniile dreptului;

e) redactează opinii juridice cu privire la aspecte legale ce privesc activitatea institutului;

f) redactează proiectele de contracte;

g) redactează acte juridice, atestă identitatea părţilor, consimţământul, conţinutul şi data actelor încheiate, care privesc institutul, la cererea managerului;

h) verifică legalitatea actelor cu caracter juridic şi administrativ primite spre avizare;

i) participă alături de alţi membrii în comisii de cercetări disciplinare şi alte comisii din cadrul institutului, cu respectarea regimului incompatibilităţilor;

j) redactează documente/acte/contracte juridice, la solicitarea membrilor Comitetului director sau a şefilor de secţie/laborator/serviciu/compartiment;

k) nu se pronunţă asupra aspectelor economice, tehnice, medicale sau de altă natură cuprinse în documentul avizat ori semnat de acesta şi nu răspunde pentru aceste aspecte;

l) este obligat să respecte dispoziţiile legale privitoare la interesele contrare în aceeaşi cauză sau în cauze conexe ori la conflictele de interese pe care institutul le poate avea;

m) este obligat să respecte secretul şi confidenţialitatea activităţii sale, în condiţiile legii;

n) îndeplineşte orice alte lucrări cu caracter juridic, la solicitarea conducerii.

Art. 59. - Compartimentul securitatea muncii, PSI, protecţie civilă şi situaţii de urgenţă are, în principal, următoarele atribuţii:

a) organizează controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor şi stabileşte măsurile necesare acordării asistenţei pentru prevenirea incendiilor în cadrul institutului;

b) asigură întocmirea şi avizarea planurilor de intervenţie;

c) asigură instruirea tuturor categoriilor de salariaţi din cadrul institutului conform tematicii anuale întocmite;

d) aduce la cunoştinţa salariaţilor normele, regulile şi dispoziţiile de apărare împotriva incendiilor şi informează salariaţii cu privire la modul de comportare în caz de incendiu;

e) asigură constituirea şi gestionarea rezervelor de substanţe de stingere, echipament de protecţie şi alte mijloace de prevenire şi stingere a incendiului;

f) asigură realizarea şi menţinerea în stare de funcţionare a sistemelor de anunţare, alarmare, alimentare cu apă în caz de incendii, precum şi a căilor de acces pentru situaţii de urgenţă publică de incendiu;

g) îndeplineşte orice alte obligaţii prevăzute de lege în domeniul PSI, normele şi regulile PSI, precum şi ale DG PSI 001-005.

Art. 60. - Compartimentul tehnic are, în principal, următoarele atribuţii:

a) asigură activitatea de întreţinere şi reparaţii ale instalaţiilor sanitare, electrice, clădirilor;

b) efectuează lucrări de reparaţii, în regie proprie;

c) urmăreşte efectuarea de reparaţii capitale şi de investiţii, recepţionează şi verifică cantitativ şi calitativ lucrările executate de muncitori terţi;

d) asigură buna întreţinere a clădirilor, instalaţiilor şi utilajelor;

e) stabileşte cauzele degradării sau distrugerii construcţiilor, instalaţiilor sau utilajelor şi propune măsuri corespunzătoare;

f) stabileşte necesarul de materiale de întreţinere;

g) analizează dotarea unităţii, starea clădirii şi elaborează proiectul planului de investiţii sau de reparaţii capitale;

h) urmăreşte asigurarea documentaţiei tehnice pentru investiţii şi reparaţii capitale;

i) asigură repartizarea muncitorilor pe locuri de muncă, în raport cu necesităţile de activitate;

j) exploatează şi întreţine centralele şi punctele termice în conformitate cu prescripţiile tehnice ale Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat - pentru exploatarea cazanelor de abur, asigură condiţiile necesare desfăşurării unei activităţi corespunzătoare în instalaţiile şi utilajele supuse autorizării Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat;

k) exploatează şi întreţine instalaţiile de oxigen, vid şi aer comprimat, urmăreşte buna funcţionare a lifturilor şi a aparaturii din blocul alimentar;

l) asigură funcţionarea instalaţiilor frigorifice şi de climatizare din dotare;

m) asigură funcţionarea iluminatului de siguranţă cu grup electrogen;

n) certifică consumurile de apă, gaz, electricitate aferente spitalului şi altor consumatori din cadrul spitalului;

o) asigură asistenţă tehnică la recepţionarea aparaturii medicale;

p) urmăreşte repararea şi verificarea aparatelor de măsură şi control conform instrucţiunilor metrologice;

q) întocmeşte, după necesităţi, contracte de reparaţii, service şi asistenţă tehnică cu unităţile specializate;

r) verifică respectarea condiţiilor de siguranţă în exploatarea reţelelor de energie, gaze şi utilităţi energetice; intervine imediat în caz de nerespectare a regulamentelor, normativelor şi prescripţiilor tehnice de exploatare - reparaţii;

s) controlează modul de realizare a măsurilor de reducere şi raţionalizare a consumului de resurse energetice şi utilităţi; răspunde de stabilirea măsurilor de corecţie în cazul constatării unor nereguli în acest sens;

t) întocmeşte documentaţii tehnice şi economice pentru fundamentarea unor lucrări de reparaţii, modernizări sau retehnologizări ale instalaţiilor energetice în vederea reducerii consumurilor energetice;

u) întocmeşte documentaţia necesară pentru obţinerea avizelor, autorizaţiilor şi acordurilor privind consumul de energie şi instalarea de utilaje energetice care necesită aprobări;

v) asigură controlul permanent al modului cum sunt exploatate şi întreţinute reţelele de distribuţie şi instalaţiile de utilizare a gazelor naturale;

w) asigură anchetarea avariilor în instalaţiile energetice şi de fluide medicale;

x) pune la dispoziţia unităţii, conform graficului de lucru, a autovehiculelor necesare şi a conducătorilor auto;

y) asigură starea tehnică corespunzătoare a mijloacelor de transport, a utilajelor şi a instalaţiilor cu care sunt dotate autovehiculele;

z) asigură, verifică şi controlează depunerea documentaţiilor în vederea reviziilor tehnice;

aa) întocmeşte formele pentru circulaţia autovehiculelor pe drumurile publice;

bb) verifică zilnic starea tehnică a autovehiculelor ce vor ieşi în curse.

Art. 61. - Compartimentul culte are, în principal, următoarele atribuţii:

a) săvârşeşte serviciile religioase, conform programului aprobat de eparhia respectivă cu acordul conducerii institutului;

b) întreţine convorbiri duhovniceşti cu bolnavii, cu membrii familiei sau aparţinătorii lor;

c) asigură servicii religioase în cazuri de urgenţă şi administrează Sfintele Taine;

d) săvârşeşte slujbe speciale: înmormântarea decedaţilor abandonaţi sau fără familie, botezul copiilor în pericol de moarte sau la cererea rudelor;

e) ţine un registru, la zi, cu activităţile pastoral-misionare desfăşurate;

f) participă şi sprijină soluţionarea în spirit ecumenic a tuturor ofertelor de ajutor umanitar promovate de asociaţii şi instituţii, cu sau fără caracter religios, sau de la persoane particulare;

g) cultivă o atmosferă spirituală echilibrată a bolnavilor şi sprijină, la cererea lor, pe cei de altă confesiune, pentru a primi asistenţă religioasă din partea cultului de care aparţine;

h) acordă asistenţă religioasă şi salariaţilor unităţii la solicitarea acestora;

i) participă la activităţile organizate de Patriarhia Română şi de centrele eparhiale pentru personalul bisericesc;

j) propune, în colaborare cu personalul medical creştin ortodox, un Sfânt patron, ocrotitor al unităţii sanitare respective.

 

CAPITOLUL V

Consiliile şi comisiile ce funcţionează în cadrul institutului

 

Art. 62. - În conformitate cu prevederile legale în vigoare, în cadrul institutului au fost organizate următoarele consilii şi comisii, astfel:

a) Consiliul medical;

b) Consiliul etic;

c) Comisia de coordonare a implementării managementului calităţii serviciilor şi siguranţei pacienţilor;

d) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă;

e) Comisia medicamentelor şi materialelor sanitare;

f) Comisia de cercetare disciplinară;

g) Comisia de organizare şi desfăşurare a concursurilor/ examenelor şi a examenelor de promovare;

h) Comisia de soluţionare a contestaţiilor;

i) Comisia de licitaţie;

j) Comisia de control şi supraveghere a infecţiilor asociate asistenţei medicale;

k) Comisia de inventariere anuală a bunurilor;

l) Comisia de etică a cercetării clinice;

m) Comisia de analiză a deceselor intraspitaliceşti;

n) Comisia de dialog social;

o) Comisia de analiză pentru revalidarea cazurilor invalidate de Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar;

p) Comisia de transfuzie şi hemovigilenţă;

q) Comisia de farmacovigilenţă;

r) Comisia de prevenire a situaţiilor de urgenţă;

s) Celula de urgenţă;

t) Comisia de control managerial intern;

u) Comisia de audit clinic.

Art. 63. - Directorul medical este preşedintele Consiliului medical. Consiliul medical funcţionează în conformitate cu legislaţia în vigoare, este alcătuit din şefii de secţii, de laboratoare, farmacistul-şef şi directorul de îngrijiri.

Atribuţiile Consiliului medical sunt stabilite prin Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 863/2004 pentru aprobarea atribuţiilor şi competenţelor consiliului medical al spitalelor.

Art. 64. - Consiliul etic are, în principal, următoarele atribuţii:

a) promovează valorile etice medicale şi organizaţionale în rândul personalului medico-sanitar, auxiliar şi administrativ al spitalului;

b) identifică şi analizează vulnerabilităţile etice şi propune managerului adoptarea şi implementarea măsurilor de prevenţie a acestora la nivelul spitalului;

c) primeşte din partea managerului spitalului sesizările adresate direct Consiliului etic şi alte sesizări transmise spitalului care conţin speţe ce cad în atribuţiile Consiliului;

d) analizează, cu scopul de a determina existenţa unui incident de etică sau a unei vulnerabilităţi etice, speţele ce privesc: cazurile de încălcare a principiilor morale sau deontologice în relaţia pacient-cadru medico-sanitar şi auxiliar din cadrul spitalului, prevăzute în legislaţia specifica, încălcarea drepturilor pacienţilor de către personalul medico-sanitar şi auxiliar, prevăzute în legislaţia specifică, abuzuri săvârşite de către pacienţi sau personalul medical asupra personalului medico-sanitar şi auxiliar, prevăzute în legislaţia specifică, nerespectarea demnităţii umane;

e) emite avize etice, ca urmare a analizei situaţiilor definite de lit. d);

f) sesizează organele abilitate ale statului ori de câte ori consideră că aspectele unei speţe pot face obiectul unei infracţiuni, dacă acestea nu au fost sesizate de reprezentanţii spitalului sau de către petent;

g) sesizează Colegiul Medicilor ori de câte ori consideră că aspectele unei speţe pot face obiectul unei situaţii de malpraxis;

h) asigură informarea managerului şi a Compartimentului de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii privind conţinutul avizului etic. Managerul poartă răspunderea punerii în aplicare a soluţiilor stabilite de avizul etic;

i) întocmeşte conţinutul comunicărilor adresate potenţilor, ca răspuns la sesizările acestora;

j) emite hotărâri cu caracter general ce vizează spitalul;

k) aprobă conţinutul rapoartelor întocmite semestrial şi anual de secretarul Consiliului etic;

l) analizează rezultatele implementării mecanismului de feedback al pacientului;

m) analizează şi avizează regulamentul de ordine interioară al spitalului şi face propuneri pentru îmbunătăţirea acestuia;

n) analizează din punctul de vedere al vulnerabilităţilor etice şi de integritate şi al respectării drepturilor pacienţilor şi oferă un aviz consultativ comisiei de etică din cadrul spitalului, pentru fiecare studiu clinic desfăşurat în cadrul spitalului;

o) oferă, la cerere, consiliere de etică pacienţilor, aparţinătorilor, personalului medico-sanitar şi auxiliar.

Art. 65. - Comisia de coordonare a implementării managementului calităţii serviciilor şi siguranţei pacienţilor are următoarele atribuţii:

a) monitorizarea internă a calităţii serviciilor medicale;

b) întocmirea punctajului şi reactualizarea periodică a acestuia;

c) monitorizarea calităţii îngrijirilor medicale în raport cu indicatorii activităţii clinice şi financiare;

d) prezentarea propunerilor de îmbunătăţire a calităţii serviciilor medicale pe secţii/laboratoare/servicii şi global pe institut;

e) cooperarea cu reprezentanţii desemnaţi pentru monitorizarea externă a calităţii;

f) organizarea anchetelor de evaluare a satisfacţiei asiguraţilor şi personalului;

g) pregătirea personalului angajat În vederea cunoaşterii parametrilor de lucru specifici fiecărui sector de activitate şi verificarea modului de implementare a sistemului de management al calităţii.

Art. 66 . - (1) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă are următoarele atribuţii:

a) aprobă programul anual de protecţia muncii;

b) urmăreşte modul în care se aplică reglementările legislative privind protecţia muncii;

c) analizează factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională existenţi la locurile de muncă;

d) promovează iniţiative proprii sau ale celorlalţi angajaţi vizând prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, ca şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;

e) efectuează cercetări în cazul producerii unor accidente de muncă sau a apariţiei de îmbolnăviri profesionale;

f) efectuează inspecţii la locurile de muncă în scopul prevenirii accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale;

g) sesizează inspectoratele teritoriale de stat pentru protecţia muncii pe raza cărora îşi desfăşoară activitatea, atunci când constată încălcarea normelor legale de protecţia muncii sau când între managerul institutului şi ceilalţi membri ai comitetului există divergenţe privind modul în care se asigură securitatea şi sănătatea lucrărilor;

h) realizează cadrul de participare a salariaţilor la luarea unor hotărâri care vizează schimbări ale activităţii cu implicaţii în domeniul protecţiei muncii.

(2) Comitetul de securitate şi de sănătate în muncă se întruneşte periodic la iniţiativa conducătorului unităţii şi ori de câte ori este nevoie în sectoarele de activitate cu riscuri mari de accidente şi îmbolnăvire profesională.

(3) Managerul trebuie să prezinte, cel puţin o dată pe an, comitetului de securitate şi sănătate în muncă un raport scris cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă, acţiunile care au fost întreprinse şi eficienţa acestora în anul încheiat, precum şi programul de protecţia muncii pentru anul următor.

Art. 67. - Comisia medicamentelor şi materialelor sanitare are, în principal, următoarele atribuţii:

a) verifică şi avizează prescrierea medicamentelor citostatice şi a altor medicamente decât citostaticele;

b) detectarea precoce a reacţiilor adverse şi a interacţiunii produselor medicamentoase;

c) monitorizarea frecvenţei reacţiilor adverse cunoscute;

d) identificarea factorilor de risc şi a mecanismelor fundamentale ale reacţiilor adverse;

e) estimarea aspectelor cantitative privind factorii de risc;

f) analiza şi difuzarea informaţiilor necesare prescrierii corecte şi reglementării circulaţiei produselor medicamentoase;

g) utilizarea raţională şi în siguranţă a produselor medicamentoase;

h) evaluarea şi comunicarea raportului risc/beneficiu pentru produsele medicamentoase;

i) estimarea necesităţilor cantitative şi calitative ale materialelor folosite în desfăşurarea activităţii din institut;

j) participarea la procedurile de licitaţii pentru materialele sanitare;

k) utilizarea raţională a materialelor sanitare.

Art. 68. - Comisia de cercetare disciplinară are, în principal, următoarele atribuţii:

a) analiza abaterilor de la disciplina etică şi profesională;

b) analiza încălcării normelor legale în vigoare, prevederile Codului muncii, a regulamentului intern, a contractului individual de muncă, a ordinelor şi dispoziţiilor legale ale conducătorilor ierarhici;

c) analiza încălcării normelor de etică şi deontologie medicală;

d) stabilirea împrejurărilor în care fapta a fost săvârşită;

e) analiza gradului de vinovăţie a salariatului, precum şi consecinţele abaterii disciplinare;

f) verificarea eventualelor sancţiuni disciplinare suferite anterior de salariat;

g) efectuarea cercetării disciplinare prealabile;

h) propune sancţiunea ce urmează a fi aprobată de către manager.

Art. 69. - Comisia de organizare şi desfăşurare a concursurilor/examenelor şi a examenelor de promovare are următoarele atribuţii principale:

a) selectează dosarele de concurs/examen ale candidaţilor;

b) stabileşte subiectele pentru proba scrisă;

c) stabileşte planul interviului şi realizează interviul;

d) stabileşte planul probei practice şi asigură condiţiile necesare realizării ei;

e) notează pentru fiecare candidat fiecare probă a concursului/ examenului;

f) transmite secretariatului comisiei rezultatele concursului/ examenului pentru a fi comunicate candidaţilor.

Art. 70. - Comisia de soluţionare a contestaţiilor are următoarele atribuţii principale:

a) soluţionează contestaţiile depuse de candidaţi cu privire la notarea fiecărei probe a concursului/examenului;

b) transmite secretariatului comisiei rezultatele contestaţiilor pentru a fi comunicate candidaţilor.

Art. 71, - Comisia de licitaţie are următoarele atribuţii principale:

a) deschiderea ofertelor şi, după caz, a altor documente care însoţesc ofertele;

b) verificarea îndeplinirii condiţiilor de calificare de către ofertanţi, respectiv candidaţi, în cazul în care acestea au fost solicitate prin documentaţia de atribuire;

c) realizarea selecţiei, respectiv preselecţiei candidaţilor, în cazul aplicării procedurilor de licitaţie restrânsă, dialog competitiv sau negociere;

d) realizarea dialogului cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv;

e) realizarea negocierilor cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurii de negociere;

f) verificarea propunerilor tehnice prezentate de ofertanţi, din punctul de vedere al modului în care acestea corespund cerinţelor minime din caietul de sarcini sau din documentaţia descriptivă;

g) verificarea propunerilor financiare prezentate de ofertanţi, din punctul de vedere al încadrării în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică, conform prevederilor legale în vigoare;

h) stabilirea ofertelor inacceptabile sau neconforme şi a motivelor care stau la baza încadrării ofertelor respective în această categorie;

i) stabilirea ofertelor admisibile;

j) aplicarea criteriului de atribuire, astfel cum a fost prevăzut în documentaţia de atribuire, şi stabilirea ofertei/ofertelor câştigătoare;

k) în cazuri justificate, conform prevederilor legale în vigoare, se elaborează propunerea de anulare a procedurii de atribuire;

l) elaborarea raportului procedurii de atribuire, conform prevederilor legale în vigoare;

m) întocmirea comunicărilor de câştigător şi cele cu rezultatul procedurii.

Art. 72, - Comisia de control şi supraveghere a infecţiilor asociate asistenţei medicale are următoarele atribuţii principale:

a) elaborează şi înaintează spre aprobare Comitetului director planul anual de activitate pentru supravegherea şi controlul infecţiilor asistenţei medicale;

b) monitorizează condiţiile de implementare în activitate a prevederilor planului anual de activitate pentru supravegherea şi controlul infecţiilor asistenţei medicale;

c) urmăreşte îndeplinirea obiectivelor planului de activitate şi a rezultatelor obţinute;

d) face propuneri privind necesarul de dezinfectante şi materiale de curăţenie/sanitare, necesar derulării activităţilor fundamentate prin planul anual de activitate pentru supravegherea şi controlul infecţiilor asistenţei medicale şi îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de desfăşurare a activităţilor şi a dotării tehnico-materiale necesare evitării sau diminuării riscului pentru infecţiile asistenţei medicale;

e) comisia de control şi supraveghere a infecţiilor asistenţei medicale se întruneşte ori de câte ori este nevoie, dar nu mai puţin de o dată pe trimestru;

f) propunerile consemnate în procesele-verbale ale şedinţelor Comisiei de control şi supraveghere a infecţiilor asistenţei medicale vor fi înaintate spre analiză managerului/Comitetului di rector.

Art. 73. - Comisia de inventariere anuală a bunurilor are următoarele atribuţii principale:

a) efectuează inventarierea patrimoniului unităţii potrivit programului anual de inventariere a patrimoniului aprobat cu respectarea prevederilor legale;

b) efectuează inventarieri inopinate la gestiunile unităţii, cu respectarea prevederilor legale;

c) efectuează inventarierea bunurilor primite cu chirie, în folosinţă sau în custodie şi transmite la proprietari situaţia constatată, cu respectarea prevederilor legale;

d) întocmeşte situaţia comparativă împreună cu persoanele care ţin evidenţa gestiunilor, stabileşte situaţia scăzămintelor legale şi a compensărilor şi le supune aprobării; determină minusurile şi plusurile în gestiune, potrivit reglementărilor legale;

e) întocmeşte procesele-verbale privind rezultatul inventarierii şi le supune spre aprobare, potrivit competenţelor stabilite de normele legale în vigoare;

f) face propuneri de soluţionare a diferenţelor constatate la inventariere; întocmeşte proiectul ordinului de imputare sau la angajament de plată în vederea recuperării pagubei respective;

g) are obligaţia să informeze pe conducătorii ierarhici cu privire la lipsurile constatate cu prilejul inventarierii;

h) întocmeşte situaţii privind degradările, scoaterea din uz sau valorificarea unor bunuri existente în gestiuni sau în folosinţă; informează conducătorii ierarhici asupra unor stocuri fără mişcare, cu mişcare, cu mişcare lentă sau neutilizabile.

Art. 74. - Comisia de etică a cercetării clinice are următoarele atribuţii:

a) îşi dă acordul cu privire la începerea oricărui studiu clinic care se desfăşoară în cadrul institutului;

b) aprobă sau respinge începerea oricărui studiu clinic pentru care a fost solicitată;

c) efectuează analize privind modul de îndeplinire a prevederilor reglementărilor specifice pentru avizele acordate;

d) monitorizează desfăşurarea studiilor clinice şi înregistrează evenimentele survenite în desfăşurarea acestora;

e) menţine evidenţa avizelor acordate privind studiile clinice care se desfăşoară în cadrul institutului;

f) raportează anual organelor în drept situaţia acordării şi retragerii avizelor proiectelor de cercetare medicală şi biomedicală.

Art. 75. - Comisia de analiză a deceselor intraspitaliceşti are următoarele atribuţii

a) analizează datele medicale obţinute din foaia de observaţie, investigaţiile paraclinice, diagnosticul anatomopatologic necroptic (macroscopic şi histopatologic);

b) evidenţiază gradul de concordanţă diagnostică între diagnosticul de internare, diagnosticul de externare şi final (anatomopatologic), având ca scop creşterea gradului de concordanţă diagnostică;

c) realizează o statistică a deceselor din spital pe secţii şi a numărului de necropsii în raport cu numărul de internări din spital, evidenţiind totodată patologia cea mai frecventă a deceselor;

d) dezbaterea cazurilor, aducerea în atenţie a celor mai noi şi mai corespunzătoare tratamente medicale care se aplică pacienţilor din institut reprezentând o modalitate de creştere a nivelului ştiinţific al echipei medicale;

e) aducerea la cunoştinţa membrilor comisiei a reglementărilor legislative nou-apărute în vederea optimizării activităţii medicale.

Art. 76, - (1) La nivelul institutului funcţionează Comisia de dialog social în scopul creşterii transparenţei în adoptarea deciziilor privind reorganizarea şi restructurarea sistemului de sănătate, precum şi pentru implicarea directă a reprezentanţilor sindicatelor din domeniul sanitar în acest proces.

(2) Comisia de dialog social are următoarele atribuţii:

a) asigurarea unor relaţii de parteneriat social - conducerea spitalului, patronat, sindicate - care să permită o informare reciprocă permanentă asupra problemelor care sunt de domeniul de interes al administraţiei sau al partenerilor sociali;

b) consultarea partenerilor sociali (sindicatul SÂNI TAS) asupra iniţiativelor cu caracter economico-social;

c) consultarea partenerilor sociali cu privire la măsurile ce se întreprind pe linia restructurării sau reorganizării unităţii, în corelare cu măsurile de reconversie a forţei de muncă;

d) alte probleme din sfera de activitate a unităţii sanitare, asupra cărora partenerii sociali convin să discute.

Art. 77. - Comisia de analiză pentru revalidarea cazurilor invalidate de Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar este constituită în baza prevederilor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, este compusă din reprezentanţi ai spitalului şi ai Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi şi are următoarele atribuţii:

a) verifică codificarea foilor de observaţie;

b) evaluează cazurile invalidate de către Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar pentru care se solicită revalidarea, precum şi a cazurilor pentru care casele de asigurări au constatat nereguli privind corectitudinea datelor înregistrate;

c) decide condiţiile de revalidare în urma evaluării, respectiv emite, după caz, aviz de revalidare.

Art. 78. - Comisia de transfuzie şi hemovigilenţă are următoarele atribuţii:

a) verifică dacă dosarul medical/foaia de observaţie al/a bolnavului cuprinde documentele menţionate, potrivit legii;

b) este sesizată în legătură cu orice problemă privitoare la circuitul de transmitere a informaţiilor pentru ameliorarea eficacităţii hemovigilenţei;

c) verifică condiţiile de preluare, de stocare şi distribuţie a depozitelor de sânge din unitatea de transfuzie sanguină a spitalului;

d) întocmeşte rapoarte bianuale de evaluare a hemovigilenţei, pe care le transmite coordonatorului judeţean de hemovigilenţă;

e) transmite coordonatorului judeţean de hemovigilenţă rapoartele, conform legii;

f) participă la efectuarea anchetelor epidemiologice şi a studiilor privind factorii implicaţi în producerea reacţiilor sau a incidentelor adverse severe (donator, unitate de sânge ori produs sanguin primitor);

g) transmite coordonatorului judeţean de hemovigilenţă, direcţiei de sănătate publică şi inspecţiei sanitare de stat rapoarte, conform legii.

Art. 79. - Principalele atribuţii ale Comisiei de farmacovigilenţă sunt următoarele:

a) analizează toate cazurile de reacţii adverse şi urmăreşte întocmirea fişelor de reacţii adverse şi propune metode mai bune de diagnostic al reacţiilor adverse;

b) prezintă periodic informări cu privire la această activitate şi face propuneri de îmbunătăţire a acestei activităţi; aceste informări vor fi adresate Consiliului medical pentru aducere la cunoştinţă;

c) recomandă achiziţionarea buletinelor de farmacovigilenţă emise de Agenţia Naţională a Medicamentului; farmacistul-şef sau înlocuitorul acestuia face parte din colectivul de farmacovigilenţă;

d) verifică corespondenţa baremului aparatului de urgenţă cu cel aprobat de conducerea unităţii şi conform legislaţiei în vigoare. După analiza cazului în comisia de farmacovigilenţă, aceasta va trimite o informare Consiliului medical spre luare la cunoştinţă. Comisia de farmacovigilenţă se va întruni anual pentru a întocmi un raport al activităţii din anul încheiat

Art. 80. - Principalele atribuţii ale Comisiei de prevenire a situaţiilor de urgenţă sunt:

a) pregăteşte, organizează şi conduce activităţile referitoare la pregătirea, protecţia, limitarea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor pe teritoriul spitalului;

b) acţiunea se desfăşoară în concordanţă cu celelalte măsuri din acest domeniu în cadrul sistemului teritorial în strânsă colaborare cu factorii de răspundere stabiliţi prin actele normative în vigoare;

Art. 81. - Principalele atribuţii ale Celulei de urgenţă sunt:

a) se înfiinţează în scopul îndeplinirii funcţiilor specifice pe durata stării de alertă în situaţii de urgenţă, precum şi pe timpul unor exerciţii, aplicaţii şi antrenamente pentru pregătirea răspunsului în astfel de situaţii;

b) se constituie şi funcţionează potrivit legii, sub conducerea nemijlocită a conducătorului instituţiei, în calitate de preşedinte, planifică organizarea şi conducerea unitară a acţiunilor tehnice şi organizatorice preventive şi de gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice în vederea limitării efectelor pe care le produc acestea;

c) mobilizează forţele necesare pentru apărarea împotriva pericolului;

d) convoacă în situaţii de urgenţă întregul personal angajat care nu este la serviciu în perioada respectivă şi emite decizii în acest sens;

e) membrii celulei, numiţi dintre şefii de secţii, şefii birourilor din organigramă, îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă, consultanţi, precum şi conducători ai punctelor de lucru care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă;

f) în perioada pre-dezastru (potenţiale situaţii de urgenţă): identifică şi monitorizează sursele potenţiale ce pot genera situaţii de urgenţă din competenţa spitalului, informează salariaţii asupra surselor de risc ce pot genera situaţii de urgenţă, coordonează pregătirea salariaţilor privind prevenirea, protecţia şi intervenţia în situaţii de urgenţă, elaborează planurile anuale de activităţi şi de pregătire pentru intervenţie şi extrasul din planul de analiză şi acoperire a riscurilor;

g) în timpul dezastrului (apariţiei situaţiilor de urgenţă): informează Comitetul local şi Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă (Centrul operaţional) privind apariţia situaţiilor de urgenţă, analizează informaţiile primare despre situaţia de urgenţă ivită şi evoluţia probabilă a acesteia, declară starea de alertă la nivelul spitalului, pune în aplicare măsurile prevăzute în planul de intervenţie (pe tipuri de riscuri identificate), în funcţie de situaţia concretă din zonă, evaluează situaţiile de urgenţă produse, impactul acestora în clinicile şi secţiile clinice, stabileşte măsurile şi acţiunile specifice pentru gestionarea acestora şi urmăreşte îndeplinirea lor, dispune constituirea unui grup operativ format din membrii celulei de urgenţă sau specialişti în domeniu, care să se deplaseze în zona afectată pentru informare şi luare de decizii, precum şi pentru coordonarea nemijlocită a acţiunilor de intervenţie, dispune înştiinţarea autorităţilor, instituţiilor publice, operatorilor economici şi populaţiei din zonele ce pot fi afectate;

h) în perioada post-dezastru: desemnează colectivul pentru conducerea acţiunilor de refacere şi reabilitare a obiectivelor (zonelor) afectate, organizează echipe de specialişti pentru inventarierea, expertizarea şi evaluarea efectelor şi pagubelor produse, analizează cauzele producerii situaţiilor de urgenţă şi stabileşte măsuri de prevenire şi limitare a efectelor, asigură informarea populaţiei, prin mass-media, despre evoluţia şi efectele situaţiei, acţiunile întreprinse pentru limitarea acestora şi măsurile ce se impun în continuare.

Art. 82. - Atribuţiile specifice ale Comisiei de control managerial intern:

a) stabileşte realizarea a trei categorii de obiective permanente: eficacitatea şi eficienţa funcţionării, protejarea resurselor entităţii publice de utilizare inadecvată sau de pierderi, identificarea şi gestionarea pasivelor, fiabilitatea informaţiilor externe şi interne, conformitatea cu legile, regulamentele şi politicile interne;

b) proiectarea, implementarea şi dezvoltarea continuă a unui sistem de control intern viabil prin respectarea următoarelor cerinţe: să fie adaptat dimensiunii, complexităţii şi mediului specific entităţii, să vizeze toate nivelurile de conducere şi toate activităţile, să ofere asigurări rezonabile că obiectivele institutului vor fi atinse, costurile aplicării sistemului de control intern să fie inferioare beneficiilor rezultate din acesta, să fie guvernat de regulile minimale de management cuprinse în standardele de control intern managerial;

c) operează cu o diversitate de procedee, mijloace, acţiuni, dispoziţii, care privesc toate aspectele legate de activităţile institutului, fiind stabilite şi implementate de conducerea institutului pentru a-i permite deţinerea unui bun control asupra funcţionării institutului în ansamblul lui, precum şi a fiecărei activităţi în parte;

d) elaborează planuri şi programe pentru evaluarea controlului intern managerial;

e) asigură verificarea şi evaluarea în mod continuu a funcţionării sistemului de control intern managerial şi a componentelor sale, pentru a identifica la timp slăbiciunile/deficienţele controlului intern şi pentru a lua măsuri de corectare/eliminare în timp util a acestora;

f) efectuează, cel puţin o dată pe an, pe baza unui program/plan de evaluare şi a unei documentaţii adecvate, o verificare şi autoevaluare a propriului sistem de control intern managerial, pentru a stabili gradul de conformitate a acestuia cu standardele de control intern managerial;

g) ia măsuri adecvate şi prompte pentru remedierea deficienţelor/slăbiciunilor identificate în procesul de autoevaluare a sistemului de control intern managerial;

h) elaborează, anual, un raport asupra sistemului de control intern managerial, ca bază pentru un plan de acţiune care să conţină zonele vulnerabile identificate, instrumentele de control necesar a fi implementate, măsuri şi direcţii de acţiune pentru creşterea capacităţii controlului intern managerial în realizarea obiectivelor institutului.

Art. 83. - Atribuţiile specifice ale Comisiei de audit clinic sunt următoarele:

a) identificarea şi definirea unui set de indicatori de calitate aplicabili fiecărei secţii, compartiment, laborator şi a unui set de indicatori aplicabili la nivelul spitalului;

b) monitorizarea internă a calităţii serviciilor medicale furnizate (evaluare a calităţii serviciilor medicale);

c) raportarea trimestrială către Comitetul director a analizei indicatorilor, problemelor identificate, măsurilor de îmbunătăţire propuse;

d) elaborarea şi aprobarea în Comitetul director a unui plan de monitorizare şi evaluare a calităţii îngrijirilor în spital;

e) elaborarea şi aprobarea în Comitetul director a unui plan de măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale, cu includerea de obiective şi măsuri specifice fiecărei secţii;

f) elaborarea şi transmiterea către Comitetul director a unui raport de evaluare anuală a programului de îmbunătăţire a calităţii serviciilor;

g) monitorizarea periodică a modului de întocmire, prelucrare şi gestionare a documentelor medicale;

h) analizează eficienţa procedurilor şi protocoalelor implementate şi necesitatea introducerii altora noi; vor fi efectuate, prin sondaj, un număr de minimum două evaluări lunare. Data efectuării sondajelor şi constatările vor fi înscrise în Registrul de activitate al Comisiei de audit clinic, cu semnătura persoanei care a efectuat sondajul, şi vor fi utilizate pentru întocmirea punctajului aferent criteriilor de calitate şi urmărire lunară pentru reactualizarea acestuia.

 

CAPITOLUL VI

Finanţarea Institutului

 

Art. 84. - (1) Institutul este instituţie sanitară cu pături, cu personalitate juridică, ce furnizează servicii medicale, finanţate integral din venituri proprii şi funcţionează pe principiul autonomiei financiare, care presupune:

a) organizarea activităţii institutului pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli propriu, aprobat de conducerea institutului, de către consiliul de administraţie şi cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior;

b) elaborarea bugetului propriu de venituri şi cheltuieli, pe baza evaluării veniturilor proprii din anul bugetar şi a repartizării cheltuielilor pe baza propunerilor fundamentate ale secţiilor/laboratoarelor/serviciilor/compartimentelor din structura institutului.

(2) Institutul are obligaţia de a asigura realizarea veniturilor şi de a fundamenta cheltuielile în raport cu acţiunile şi obiectivele din anul bugetar pe titluri, articole şi alineate, conform clasificaţiei financiare,

(3) Finanţarea se asigură din venituri realizate în raport cu serviciile medicale furnizate pe baza contractului încheiat cu Casele de Asigurări de Sănătate, venituri de la bugetul de stat - programe de sănătate, subvenţii provenite din accize, donaţii, sponsorizări, concesiuni şi închirieri, prestări servicii şi alte surse.

(4) Contractul de furnizare de servicii medicale al institutului cu Casa de asigurări sociale de sănătate reprezintă sursa principală a veniturilor în cadrul bugetului de venituri şi cheltuieli şi se negociază de către manager cu conducerea Casei de asigurări sociale de sănătate, în funcţie de indicatorii stabiliţi în contractul-cadru de furnizare de servicii medicale.

(5) Institutul poate realiza venituri suplimentare din:

a) donaţii şi sponsorizări;

b) legate;

c) asocieri investiţionale în domenii medicale ori de cercetare medicală şi farmaceutică;

d) închirierea unor spaţii medicale, dotări cu echipamente sau aparatură medicală către alţi furnizori de servicii medicale;

e) contracte privind furnizarea de servicii medicale încheiate cu casele de asigurări private sau operatori economici;

f) editarea şi difuzarea unor publicaţii cu caracter medical;

g) servicii medicale, hoteliere sau de altă natură, furnizate la cererea unor terţi;

h) contracte de cercetare şi alte surse;

i) alte surse, conform legii.

 

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

 

Art. 85. - (1) Toate categoriile de personal din institut au obligaţia respectării prezentului regulament de organizare şi funcţionare,

(2) Toate secţiile/laboratoarele/serviciile/compartimentele au obligaţia elaborării şi respectării procedurilor operaţionale specifice activităţilor desfăşurate în cadrul institutului.

(3) Prezentul regulament de organizare şi funcţionare al Institutului Regional de Oncologie Iaşi va fi adus la cunoştinţa tuturor salariaţilor pe bază de semnătură, după aprobarea acestuia prin ordin al ministrului sănătăţii şi publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 86. - Modificarea prezentului regulament de organizare şi funcţionare se face cu avizul Consiliului de administraţie şi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.

MINISTERUL APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru stabilirea caracteristicilor armelor de foc, a calibrelor acestora şi a categoriilor de muniţie care se pot folosi la vânătoare în România

 

Având în vedere Referatul de aprobare înregistrat cu nr. 52.918/1M din 9.11.2017 la Direcţia generală păduri,

văzând Avizul nr. 1/2018 al Consiliului Naţional de Vânătoare,

luând în considerare Adresa nr. 8.281/2018 a Ministerului Afacerilor Interne,

în baza prevederilor art. 6 alin. (1) lit. s) şi ş), art. 33 alin. (1) lit. a), art. 39 alin. (1) lit. i), p) şi u) şi art. 56 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 13 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 20/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul apelor şi pădurilor emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) La acţiunile de vânătoare autorizate pe teritoriul României, în condiţiile legii, se pot folosi arme de foc înscrise în documentele care atestă dreptul de port şi folosire cu destinaţia vânătoare.

(2) Armele cu ţevi lise şi armele cu ţevi ghintuite care se pot folosi la vânătoare sunt cele prevăzute în anexa la Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - Armele prevăzute la art. 1 trebuie să aibă percuţia cartuşului centrală şi să poată fi ţinute în mână.

Art. 3. - (1) Armele cu ţevi tise care se pot folosi la vânătoare sunt cele care au calibrele cuprinse între 10 mm şi 36 mm, conform sistemului internaţional.

(2) Armele cu ţevi ghintuite care se pot folosi la vânătoare sunt cele care au calibrele cuprinse între 5,6 mm şi 11,63 mm.

Art. 4. - (1) Vânarea exemplarelor din speciile de mamifere: bizam, câine enot, dihor comun, hermelină, iepure-de-câmp, iepure-de-vizuinâ, jder şi nevăstuică, precum şi din speciile de păsări admise la vânătoare, cu excepţia speciei cocoş de munte, prevăzute în anexa nr. 1 la Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se poate face numai cu arme de vânătoare cu ţevi lise şi ţevi slug-ghintuite şi muniţia aferentă ale cărei caracteristici minime sunt prevăzute în anexa nr. 1.

(2) Vânarea exemplarelor din speciile capră neagră, căprior, cerb comun, cerb lopătar şi muflon, precum şi din specia urs, în situaţiile în care se emite derogare pentru recoltare, se poate face numai cu arme de vânătoare cu ţevi ghintuite şi muniţia aferentă ale cărei caracteristici minime sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Vânarea exemplarelor din speciile mistreţ, şacal, viezure, vulpe, marmotă şi cocoş de munte, precum şi a exemplarelor din speciile castor, lup, pisică sălbatică, râs şi vidră, în situaţiile în care se emite derogare pentru recoltare, se poate face cu arme de vânătoare atât cu ţevi lise, cât şi cu ţevi ghintuite şi muniţia aferentă ale cărei caracteristici minime sunt prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.

Art. 5. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 264/2003 pentru stabilirea caracteristicilor minime ale muniţiei permise pentru vânarea unor specii de vânat în România cu arme de vânătoare cu ţevi ghintuite, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 17 aprilie 2003.

Art. 6. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea i.

 

p. Ministrul apelor şi pădurilor,

Ilie Covrig,

secretar de stat

 

Bucureşti, 12 aprilie 2018.

Nr. 395.

 

ANEXA Nr. 1

 

Categoriile de muniţie şi caracteristicile minime ale acesteia care se poate folosi pentru vânarea exemplarelor unor specii de vânat În România cu arme de vânătoare cu ţevi lise şi ţevi slug-ghintuite

 

Nr. crt.

Specia/Speciile de vânat

Categoria de muniţie şi caracteristicile minime ale acesteia

Cartuş cu proiectil unic admis (DA/NU)

Cartuş cu alice admis

(DA/NU)

Diametrul alicelor (mm)

0

1

2

3

4

1

Mistreţ

DA

NU

-

2

Şacal, viezure, vulpe

DA

DA

3,5

3

Iepure-de-câmp, iepure-de-vizuină, câine enot, jder, marmotă, pisică sălbatică* şi vidră*

NU

DA

3,5

4

Bizam, dihor comun, hermelină şi nevăstuică

NU

DA

2,5

5

Cocoş de munte

NU

DA

4,0

6

Gâscă-de-vară şi gârliţă mare

NU

DA

3,0

7

Cioară grivă, cioară grivă sudică, cioară-de-semănătură, fazan, ieruncă, lişiţă, porumbel gulerat şi raţe admise la vânătoare

NU

DA

2,5

8

Coţofană, gaiţă, găinuşă de baltă, guguştiuc, porumbel-de-scorbură, potârniche, sitar-de-pădure, stăncuţă şi turturică

NU

DA

2,0

9

Alte specii de păsări admise la vânătoare

NU

DA

1,7

10

Castor*, lup* şi râs*

DA

DA

4,5


* În situaţiile în care se emite derogare pentru recoltare

 

ANEXA Nr. 2

 

Categoriile de muniţie şi caracteristicile minime ale acesteia permise pentru vânarea exemplarelor unor specii de vânat în România cu arme de vânătoare cu ţevi ghintuite

 

Nr. crt.

Specia/Speciile de vânat

Categoriile de muniţie şi caracteristicile minime ale acesteia

 

 

Diametrul minim al proiectilului unic

(mm)

Lungimea minimă a tubului cartuşului

(mm)

Greutatea minimă a proiectilului

(g)

Energia minimă la 100 m

(J/100 m)

0

1

2

3

4

5

1

Căprior, şacal, viezure, vulpe, marmotă, cocoş de munte, castor*, lup*, pisică sălbatică*, râs* şi vidră*

5,6

39

3

800

2

Capră neagră şi muflon

6,0

50

6

2000

3

Cerb lopătar şi mistreţ

6,5

51

8

2000

4

Cerb comun

7

51

10

2700

5

Urs*

7

57

12

2700


* În situaţiile în care se emite derogare pentru recoltare.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.