MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 400/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 400         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 10 mai 2018

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

102. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2017 pentru completarea art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean şi local

 

391. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2017 pentru completarea art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean şi local

 

395. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Pentru Merit

 

396. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

397. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

398. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

399. - Decret privind acreditarea unui ambasador

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 102 din 6 martie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 505 alin. (2) din Codul de procedură penală, precum şi a sintagmei „care nu a împlinit 16 ani” din cuprinsul dispoziţiilor art. 505 alin. (1) din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

209. - Ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor privind stabilirea tarifului pentru prestarea unor servicii de către personalul Direcţiei metale preţioase, pietre preţioase şi Proces Kimberley din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, la cererea persoanelor fizice şi juridice interesate

 

1.684. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind modificarea şi completarea listei membrilor Comitetului pentru Audit Public Intern, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.120/2016

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2017 pentru completarea art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean şi local

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 87 din 29 noiembrie 2017 pentru completarea art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean şi local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 967 din 6 decembrie 2017.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

CARMEN-ILEANA MIHĂLCESCU

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 8 mai 2018.

Nr. 102.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2017 pentru completarea art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean şi local

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2017 pentru completarea art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean şi local şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 7 mai 2018.

Nr. 391.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Pentru Merit

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2000 privind reinstituirea Ordinului şi Medaliei Naţionale Pentru Merit, aprobată prin Legea nr. 542/2001, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor externe,

în semn de apreciere pentru contribuţia avută la dinamizarea dialogului politic şi la dezvoltarea relaţiilor pe multiple planuri dintre România şi Republica Slovacă,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Mare Cruce Excelenţei Sale domnului Ján Gábor, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Slovace în România.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

 

Bucureşti, 8 mai 2018.

Nr. 395.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 380/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 6 iunie 2018, doamna Revi-Paulica Moga, judecător la Curtea de Apel Constanţa, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 8 mai 2018.

Nr. 396.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 381/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Mirela Ianoşi, judecător la Tribunalul Hunedoara, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 8 mai 2018.

Nr. 397.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale ârt. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 335/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Gheorghe Ciocan, judecător la Tribunalul Bacău, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării,

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 8 mai 2018.

Nr. 398.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind acreditarea unui ambasador

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată,

având în vedere propunerea Guvernului,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Mihai Ştefan Stuparu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Arabă Egipt, se acreditează şi în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Djibouti şi în Statul Eritreea, cu reşedinţa la Cairo.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

 

Bucureşti, 8 mai 2018.

Nr. 399.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 102

din 6 martie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 505 alin. (2) din Codul de procedură penală, precum şi a sintagmei „care nu a împlinit 16 ani” din cuprinsul dispoziţiilor art. 505 alin. (1) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 505 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Marius-Iulian Druţu în Dosarul nr. 22.750/245/2016/a1 al Judecătoriei Iaşi - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.805D/2016.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 22 februarie 2018, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, ocazie cu care Curtea, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a dispus amânarea pronunţării pentru data de 6 martie 2018, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin încheierea din 26 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 22.750/245/2016/a1, Judecătoria Iaşi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 505 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Marius-Iulian Druţu într-o cauză penală aflată în procedura camerei preliminare.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie şi la dreptul la apărare, deoarece există situaţii în care persoanele prevăzute în art. 505 din Codul de procedură penală dobândesc calitatea de parte responsabilă civilmente, adică persoane care, potrivit legii civile, au obligaţia legală sau convenţională de a repara în întregime sau în parte, singure sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracţiune şi care sunt chemate să răspundă în proces. S-a mai susţinut că, „deşi nu se identifică, din reglementarea obligaţiilor care îi incumbă părţii responsabile civilmente, reiese că aceasta împreună cu inculpatul formează un grup procesual obligat la repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune. Astfel, partea responsabilă civilmente are interesul înlăturării condiţiilor care ar atrage răspunderea sa civilă”.

5. De asemenea, atât timp cât în faza de judecată citarea părinţilor minorului sau a persoanei în îngrijirea căreia se află acesta este obligatorie, aceste persoane având dreptul să dea lămuriri, să formuleze cereri şi propuneri, întregul proces penal trebuie să fie guvernat de aceleaşi reguli, urmărirea penală fiind o componentă a acestuia.

6. Totodată, necesitatea citării persoanelor prevăzute în art. 505 din Codul de procedură penală se impune cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 478 alin. (6) din Codul de procedură penală, inculpaţii minori pot încheia acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, cu încuviinţarea reprezentantului lor legal.

7. În susţinerea criticilor sale, autorul excepţiei face trimitere şi la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că minorul nu trebuie tratat ca un major şi că dreptul la un proces echitabil este respectat prin prezenţa unui minor delincvent la audiere sau la şedinţa de judecată, cu condiţia ca el să fie tratat „într-o manieră care ţine cont de vârsta sa, maturitatea sa şi de capacităţile sale pe plan intelectual şi emoţional şi cu condiţia luării unor măsuri de natură a favoriza înţelegerea procedurii şi participarea la aceasta” (a se vedea Hotărârea din 16 decembrie 1999, pronunţată în Cauza T şi V împotriva Regatului Unit şi Hotărârea din 15 iunie 2004, pronunţată în Cauza S.C. Împotriva Regatului Unit).

8. Judecătoria Iaşi - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece regimul răspunderii penale a minorului reglementat de art. 113 şi următoarele, titlul V „Minoritatea”, din Codul penal este acelaşi, indiferent de faptul că minorul a împlinit sau nu vârsta de 16 ani, singurul aspect distinct fiind acela că în cazul minorului între 14 şi 16 ani trebuie dovedit că a săvârşit fapta cu discernământ, în timp ce minorul peste 16 ani este prezumat a avea discernământ.

9. De asemenea, la judecarea cauzei se citează părinţii, tutorele, curatorul sau persoana în îngrijirea ori supravegherea căreia se află temporar minorul, indiferent dacă acesta a împlinit sau nu vârsta de 16 ani (art. 508 din Codul de procedură penală).

10. Judecătorul de cameră preliminară apreciază, astfel, că există o diferenţă de tratament juridic privitor la procedura audierii şi confruntării în cazul minorului care a împlinit vârsta de 16 ani, că această diferenţă de tratament juridic priveşte numai etapa urmăririi penale (fază şi ea a procesului penal), iar diferenţa de tratament nu are corespondent într-un regim juridic diferit al răspunderii penale a acestor categorii de minori.

11. În acelaşi timp, sintagma „dacă organul de urmărire penală consideră necesar” din cuprinsul art. 505 alin. (2) din Codul de procedură penală, nefiind însoţită de criterii privind aprecierea caracterului necesar al citării persoanelor în îngrijirea cărora se află minorul, nu prezintă garanţia evitării arbitrarului, organele de urmărire penală putând proceda discreţionar, astfel încât norma de procedură în cauză este practic lipsită de sancţiune.

12. În concluzie, judecătorul de cameră preliminară apreciază că dispoziţiile art. 505 alin. (2) din Codul de procedură penală nu corespund exigenţelor art. 21 şi 24 din Constituţie, motiv pentru care, la orice ascultare sau confruntare a suspectului sau inculpatului minor, indiferent de vârsta acestuia, s-ar impune ca organul de urmărire penală să citeze părinţii ori, după caz, tutorele, curatorul sau persoana în îngrijirea ori supravegherea căreia se află temporar minorul.

13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

14. Guvernul apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, întrucât minorul are la vârsta de 16 ani discernământ, este firesc ca organul de urmărire penală să aprecieze, de la caz la caz, necesitatea citării părinţilor ori a tutorelui, curatorului sau a persoanei în îngrijirea căreia se află temporar minorul, în situaţia audierii sau confruntării acestuia.

15. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale. Astfel, o componentă a garanţiilor unui proces echitabil este principiul egalităţii armelor şi, în acest context, minoritatea şi modul de urmărire şi judecare a infractorilor minori reclamă proceduri speciale menite să asigure un plus de garanţii procesuale, care să îşi dovedească eficienţa prin îmbinarea laturii represive cu latura educativă a procesului penal.

16. Vârsta şi discernământul reprezintă criteriile de distincţie între minorii care răspund penal şi cei care nu răspund penal, iar legiuitorul a împărţit vârsta minorităţii în trei perioade: până la 14 ani funcţionează prezumţia absolută de nevinovăţie, între 14 şi 16 ani funcţionează prezumţia relativă de nevinovăţie, respectiv prezenţa sau absenţa discernământului în momentul comiterii faptei penale, iar peste 16 ani minorul răspunde penal. Chiar dacă, în această din urmă situaţie, persoana este prezumată relativ că are discernământ şi a putut să îşi dea seama de gravitatea faptei pe care a comis-o şi de urmările socialmente periculoase ale acesteia, totuşi legiuitorul consideră că această capacitate nu este deplin formată, fapt care Justifică regimul sancţionator diferit al faptelor penale comise de minori.

17. În aceste condiţii, prevederile art. 505 din Codul de procedură penală, statuând reguli procedurale diferite în privinţa citării părinţilor ori a persoanelor în îngrijirea cărora se află minorul, după cum acesta a împlinit sau nu vârsta de 16 ani, instituie un tratament juridic diferit care nu răspunde exigenţelor legale, sub aspectul protecţiei speciale acordate minorilor.

18. De asemenea, lăsarea la aprecierea organului de urmărire penală a necesităţii citării acestor persoane, în cazul minorului care a împlinit 16 ani (considerat, potrivit legii penale, tot minor întrucât nu a împlinit vârsta majoratului -18 ani), nu asigură caracterul echitabil al procesului penal reglementat de art. 21 din Constituţie, precum şi de art. 8 din Codul de procedură penală, care obligă organele judiciare să desfăşoare urmărirea penală şi judecata cu respectarea garanţiilor şi a drepturilor părţilor şi ale subiecţilor procesuali.

19. Totodată, Avocatul Poporului consideră că se încalcă şi dispoziţiile art. 16 din Constituţie, prin deturnarea reglementărilor legale de la scopul lor legitim, fiind încălcate drepturile procesuale ale suspectului/inculpatului minor care a împlinit vârsta de 16 ani, raportat la drepturile celui care nu a împlinit încă această vârstă.

20. Luând în considerare faptul că minorii (atât persoanele care nu au împlinit 16 ani, cât şi cele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani) nu au avut încă timpul necesar asimilării adecvate a normelor morale, civice şi juridice, astfel încât au nevoie de sprijinul familiei, se apreciază că tratamentul juridic diferit instituit de prevederile art. 505 alin. (2) din Codul de procedură penală nu se justifică.

21. În adoptarea reglementărilor în materie penală se impun a fi luate în considerare şi prevederi ale documentelor internaţionale privind minoritatea, sens în care art. 7.1 din Regulile şi standardele minime ale Naţiunilor Unite privind administrarea justiţiei pentru minori - Regulile de la Beijing prevede că „Garanţiile fundamentale ale procedurii, aşa cum ar fi prezumţia de nevinovăţie, dreptul de a fi informat asupra sarcinilor, dreptul de a tăcea, dreptul de a fi asistat, dreptul la prezenţa unui părinte sau tutore, dreptul de a interoga şi de a confrunta martorii şi dreptul la un grad dublu de jurisdicţie, sunt asigurate în toate stadiile procedurii”. De asemenea, potrivit art. 15.2 din acelaşi document, „părinţii sau tutorele pot participa la procedură şi pot fi rugaţi de autoritatea competentă să o facă, în interesul minorului. Autoritatea competentă poatele refuze această participare dacă aceasta are motive să creadă Că excluderea acestora de la proces este în interesul minorului”.

22. Din analiza acestor prevederi rezultă că, având în vedere interesul minorului, regula în materie ar trebui să fie posibilitatea acordată părinţilor sau tutorelui de a participa la procedură, iar excepţia - refuzul autorităţii competente de a le permite accesul - s-ar justifica numai atunci când există motive să se creadă că excluderea acestora de la proces este În interesul minorului.

23. Aşa fiind, în opinia Avocatului Poporului, dispoziţiile legale criticate nu preiau soluţia prevăzută în art. 15.2 din Regulile şi standardele minime ale Naţiunilor Unite privind administrarea justiţiei pentru minori - Regulile de la Beijing, ci reglementează excepţia, fără a răspunde exigenţelor privitoare la protecţia specială acordată minorilor care au comis fapte penale.

24. În concluzie, Avocatul Poporului apreciază că textul legal criticat este neconstituţional prin raportare la prevederile art. 16 şi art. 21 alin. (3) din Constituţie, precum şi prin raportare la art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

25. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele [or de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

26. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

27. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate TI constituie dispoziţiile art. 505 alin. (2) din Codul de procedură penală cu denumirea marginală Persoanele chemate la organul de urmărire penală, care au următorul conţinut: „(2) Când suspectul sau Inculpatul este un minor care a împlinit 16 ani, citarea persoanelor prevăzute la alin. (1) se dispune numai dacă organul de urmărire penală consideră necesar

28. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 referitor la Accesul liber la justiţie şi art. 24 referitor la Dreptul la apărare.

29. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că în considerarea art. 49 din Legea fundamentală, în componenta sa referitoare la minori, legiuitorul are obligaţia constituţională de a reglementa atât un regim juridic specific din punct de vedere substanţial în legătură cu răspunderea penală a minorilor, cât şi o procedură specială de tragere la răspundere penală a acestora.

30. Reglementând răspunderea penală a minorului şi limitele acestei răspunderi, legiuitorul a împărţit, conform art. 113 din Codul penal, vârsta minorităţii în trei perioade distincte:

a) până la vârsta de 14 ani se aplică prezumţia absolută a lipsei răspunderii penale, minorul fiind considerat ca total lipsit de discernământ şi incapabil de a înţelege gravitatea unei fapte prin care a încălcat legea, excluzând totodată, în mod absolut, posibilitatea ca acesta să cunoască prevederile legii penale;

b) în cazul în care minorul care a comis infracţiunea are vârsta cuprinsă între 14 şi 16 ani, se aplică prezumţia relativă a lipsei răspunderii penale, această prezumţie fiind bazată pe un factor psihic, respectiv prezenţa sau absenţa discernământului în momentul comiterii infracţiunii. Prin discernământ se înţelege atât capacitatea mentală (psihică şi intelectuală) a persoanei de a înţelege semnificaţia socială a faptelor pe care le săvârşeşte (urmările acesteia), cât şi capacitatea de a-şi manifesta voinţa neconstrânsă de a le săvârşi. Cu privire la acest aspect trebuie arătat că pentru aceste categorii de minori expertiza este obligatorie, sens în care, potrivit art. 184 alin. (1) din Codul de procedură penală, în cazul infracţiunilor comise de minorii cu vârsta între 14 şi 16 ani, se dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice care va stabili existenţa sau inexistenţa discernământului în momentul comiterii faptei;

c) în cazul în care minorul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală are vârsta peste 16 ani, acesta răspunde penal. Dar, chiar dacă această persoană este prezumată relativ că are discernământ şi a putut să îşi dea seama de gravitatea faptei pe care a comis-o şi de urmările socialmente periculoase ale acesteia, totuşi legiuitorul consideră că această capacitate nu este pe deplin formată, fapt care justifică regimul sancţionator diferit al faptelor penale comise de minori. În plus, potrivit art. 184 alin. (1) din Codul de procedură penală, atunci când organul de urmărire penală sau instanţa are o îndoială asupra discernământului suspectului ori inculpatului (care poate fi şi un minor care a împlinit vârsta de 16 ani) în momentul săvârşirii infracţiunii ce face obiectul acuzaţiei, se dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice. Deci, în această situaţie, efectuarea expertizei este la aprecierea organelor de urmărire penală sau a instanţei de judecată.

31. Din analiza normelor juridice care reglementează limitele răspunderii penale a minorilor rezultă că vârsta şi discernământul reprezintă criteriile de distingere dintre minorii care răspund penal şi cei care nu răspund penal, în cazul în care au săvârşit fapte prevăzute de legea penală.

32. Minorii care nu răspund penal, dar săvârşesc fapte prevăzute de legea penală, cad sub incidenţa dispoziţiilor prevăzute de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 5 martie 2014, care reglementează protecţia şi promovarea drepturilor copilului. În capitolul V, intitulat „Protecţia copilului care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penar, se prevăd măsurile care pot fi luate de comisia pentru protecţia copilului, respectiv plasamentul şi supravegherea specializată.

33. În materia procedurii speciale aplicabile minorilor, noul Cod de procedură penală, în capitolul III din titlul IV al părţii speciale, a reluat o mare parte a dispoziţiilor Codul de procedură penală din 1968, însă textele privind procedura specială trebuie coroborate şi completate cu cele care reglementează instituţiile din partea generală, precum şi cu cele privind urmărirea penală şi judecata din partea specială. Potrivit art. 504 din Codul de procedură penală, urmărirea şi judecarea infracţiunilor săvârşite de minori, precum şi punerea în executare a hotărârilor privitoare la aceştia se fac potrivit procedurii obişnuite, cu completările şi derogările prevăzute în acest capitol şi în secţiunea a 8-a a cap. I din titlul V al părţii generale.

34. Reglementării penale a minorităţii îi corespunde şi o reglementare procesual penală, prin instituirea unei proceduri speciale de urmărire şi judecare a infractorilor minori. Aceste dispoziţii speciale se justifică prin faptul că minorul nu are maturitatea psihică, dezvoltarea intelectuală şi experienţa necesară pentru folosirea eficientă a drepturilor procesuale acordate de lege.

35. Legiuitorul a urmărit, prin instituirea acestei proceduri, să asigure minorilor un plus de garanţii procesuale care să îşi dovedească eficienţa prin îmbinarea laturii represive cu latura educativă a procesului penal.

36. Codul de procedură penală conţine dispoziţii speciale aplicabile instrumentării cauzelor cu infractori minori. Astfel, în partea generală, titlul V, capitolul I, secţiunea a 8-a (art. 243 şi 244), intitulată „Dispoziţii speciale privind măsurile preventive aplicate minorilor (indiferent că au vârsta între 14 şi 16 ani sau au împlinit 16 ani), se prevede că reţinerea şi arestarea preventivă pot fi dispuse faţă de un minor, în mod excepţional, numai dacă efectele pe care privarea de libertate le-ar avea asupra personalităţii şi dezvoltării acestuia nu sunt disproporţionate faţă de scopul urmărit prin luarea măsurii [art. 243 alin. (2) din Codul de procedură penală], la stabilirea duratei pentru care se ia măsura arestării preventive se are în vedere vârsta inculpatului de la data când se dispune asupra luării, prelungirii sau menţinerii acestei măsuri [art. 243 alin. (3) din Codul de procedură penală], când s-a dispus reţinerea sau arestarea preventivă a unui minor, încunoştinţarea prevăzută la art. 210 şi 228 se face, în mod obligatoriu, şi către reprezentantul legal al acestuia sau, după caz, către persoana în îngrijirea ori supravegherea căreia se află minorul [art. 243 alin. (4) din Codul de procedură penală], regimul special de detenţie al minorilor se stabileşte în raport cu particularităţile vârstei, astfel încât măsurile preventive luate faţă de aceştia să nu prejudicieze dezvoltarea lor fizică, psihică sau morală (art. 244 din Codul de procedură penală).

37. În capitolul III din titlul IV al părţii speciale a Codului de procedură penală este reglementată procedura în cauzele cu infractori minori (art. 504-520), sens în care, potrivit art. 505 alin. (1) din Codul de procedură penală, când suspectul ori inculpatul este un minor care nu a împlinit 16 ani, la orice ascultare sau confruntare a minorului, organul de urmărire penală citează părinţii acestuia ori, după caz, pe tutore, curator sau persoana în îngrijirea ori supravegherea căreia se află temporar minorul, precum şi direcţia generală de asistenţă socială şi protecţie a copilului din localitatea unde se desfăşoară audierea.

38. Spre deosebire de art. 505 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, când suspectul sau inculpatul este un minor care a împlinit 16 ani, citarea persoanelor prevăzute la alin. (1) se dispune numai dacă organul de urmărire penală consideră necesar.

39. Curtea constată că o astfel de reglementare diferenţiată a regimului Juridic al minorului care a împlinit vârsta de 16 ani nu îşi găseşte justificare în nicio raţiune obiectivă şi rezonabilă, cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 114 din Codul penal, toţi minorii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani, ca o consecinţă a răspunderii penale, sunt supuşi unor măsuri educative. În acest sens, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că nesocotirea principiului egalităţii în drepturi are drept consecinţă neconstituţionalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului şi că discriminarea se bazează pe noţiunea de excludere de la un drept (Decizia Curţii Constituţionale nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituţional specific, în cazul constatării neconstituţionalităţii discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012, Decizia nr. 164 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 23 mat 2013, sau Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014). În schimb, privilegiul se defineşte ca un avantaj sau o favoare nejustificată acordată unei persoane/categorii de persoane; în acest caz, neconstituţionalitatea privilegiului nu echivalează cu acordarea beneficiului acestuia tuturor persoanelor/ categoriilor de persoane, ci cu eliminarea sa, respectiv cu eliminarea privilegiului nejustificat acordat. Aşadar, sintagma „fără privilegii şi fără discriminări” din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituţie priveşte două ipoteze normative distincte, iar incidenţa uneia sau alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancţiuni de drept constituţional diferite, astfel cum s-a arătat mai sus.

40. Or, în cauza de faţă, Curtea constată existenţa unei discriminări a suspecţilor/inculpaţilor minori care au împlinit vârsta de 16 ani faţă de suspecţii/inculpaţii minori care nu au împlinit încă această vârstă. Având în vedere natura măsurii procesuale în discuţie, Curtea reţine că legiuitorul a apelat, în mod eronat, la distincţia realizată în art. 505 alin. (2) din Codul de procedură penală, prin aplicarea unui criteriu ce ţine de vârsta de la care minorul răspunde penal, potrivit art. 113 alin. (3) din Codul penal. Din contră, în această ipoteză normativă supusă controlului de constituţionalitate primează calitatea de minor a persoanei, criteriul de vârstă antereferit fiind unul secundar, care nu poate prevala în raport cu obligaţia de ocrotire şi protecţie pe care statul este dator să o asigure minorilor în temeiul art. 49 din Constituţie. Prin urmare, legiuitorul trebuie să acorde minorilor, indiferent de vârsta pe care aceştia o au în cursul minorităţii, aceleaşi garanţii procesuale în privinţa ascultării şi/sau confruntării realizate de organele de urmărire penală. De aceea, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate discriminează minorul cu vârsta de peste 16 ani, acesta fiind exclus de la dreptul de a fi asistat, la orice ascultare sau confruntare, de persoanele prevăzute la art. 505 alin. (1) din Codul de procedură penală. Neconstituţionalitatea discriminării astfel constatate are drept rezultat accesul minorilor la măsura de ocrotire şi protecţie prevăzută de art. 505 alin. (1) din Codul de procedură penală, indiferent de vârstă.

41. Necesitatea reglementării criticate nu îşi găseşte nicio justificare, deoarece în faza de judecată, potrivit art. 508 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală, la judecarea cauzei se citează serviciul de probaţiune, părinţii minorului sau, după caz, tutorele, curatorul ori persoana în îngrijirea sau supravegherea căreia se află temporar minorul, sens în care acestea au dreptul şi îndatorirea să dea lămuriri, să formuleze cereri şi să prezinte propuneri în privinţa măsurilor ce ar urma să fie luate. Totodată, reglementarea specială a unei proceduri privitoare la minori trebuie să aibă caracter unitar, caracter care îşi găseşte raţiunea în faptul că minorul se află într-o situaţie de vădită vulnerabilitate, cu atât mai mult cu cât atunci când ascultarea şi confruntarea se fac la sediul organului de urmărire penală, acestea capătă un grad de oficialitate cu care minorul nu este obişnuit, fapt ce ar putea influenţa negativ calitatea declaraţiilor. De asemenea, dispoziţiile art. 107-110 referitoare la audierea suspectului/inculpatului, precum şi cele ale art. 131 referitoare la confruntare din Codul de procedură penală îl obligă pe minor la respectarea anumitor proceduri şi îi conferă anumite drepturi (poate refuza să semneze declaraţia dacă nu este de acord cu cele consemnate, o poate rectifica sau completa). Or, prezenţa persoanelor mai sus menţionate contribuie atât la respectarea drepturilor stabilite de lege, cât şi a drepturilor sale constituţionale reflectate în art. 21 şi art. 24 din Constituţie.

42. Totodată, Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor art. 505 alin. (2) din Codul de procedură penală, citarea persoanelor prevăzute la alin. (1) se dispune numai dacă organul de urmărire penală consideră necesar. Or, nu poate fi pus semnul egalităţii între oportunitatea sau necesitatea citării, apreciată unilateral de organul de urmărire penală, şi interesul superior al minorului. Reglementările internaţionale în materie consacră un deziderat referitor la interesul superior al copilului care trebuie să prevaleze întotdeauna, sens în care, potrivit art. 3 din Convenţia cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 20 noiembrie 1989 şi ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 13 iunie 2001, ,,/n toate acţiunile care privesc copiii, întreprinse de instituţiile de asistenţă socială publice sau private, de instanţele judecătoreşti, autorităţile administrative sau de organele legislative, interesele copilului vor prevala Totodată, potrivit art. 40 din aceeaşi convenţie, statele părţi recunosc oricărui copil bănuit, acuzat sau cu privire la care s-a dovedit că a comis o încălcare a legii penale dreptul la un tratament conform cu simţul demnităţii şi al valorii personale, scop în care copilului trebuie să i se acorde dreptul de a fi informat în cel mai scurt termen şi direct despre acuzaţiile care i se aduc sau, dacă este cazul, prin intermediul părinţilor săi sau al reprezentanţilor legali şi de a beneficia de asistenţă juridică sau de orice alt fel de asistenţă corespunzătoare, în vederea formulării şi susţinerii apărărilor sale. Prin urmare, faptul că, potrivit art. 90 lit. a) din Codul de procedură penală, minorul care răspunde penal, indiferent de vârstă, beneficiază de asistenţă juridică obligatorie, nu este de natură a complini dreptul acestuia, în pofida faptului că a împlinit vârsta de 16 ani, de a li confruntat sau audiat în faza de urmărire penală, asemeni minorului cu vârsta între 14 şi 16 ani, în prezenţa părinţilor, a bunicilor sau a oricărei altei persoane în îngrijirea căreia se află minorul, prilej cu care i se aduc la cunoştinţă şi drepturile procesuale de care se bucură, părinţii fiind singurii care pot decide dacă înţeleg sau nu să apeleze la serviciile unui apărător ales.

43. Tot astfel, Directiva (UE) 2016/800 a Consiliului Uniunii Europene privind garanţiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate În cadrul procedurilor penale, publicată în Jurnalul Oficial nr. L132 din 21 mai 2016, urmăreşte instituirea unor norme minime comune în scopul de a stabili garanţii procedurale prin care să se asigure că toţi copiii, care înseamnă persoane cu vârsta mai mică de 18 ani, şi care sunt persoane suspectate sau acuzate în proceduri penale, sunt În măsură să înţeleagă şi să urmeze procedurile respective şi să îşi exercite dreptul la un proces echitabil - a se vedea considerentele (1) şi (2) ale preambulului directivei. În acest sens, au fost instituite noi garanţii complementare cu privire la informaţiile care trebuie să fie furnizate copiilor şi titularului răspunderii părinteşti, pentru a se lua în considerare nevoile şi vulnerabilităţile specifice copiilor - considerentul (18) al preambulului directivei. Aşa fiind, directiva instituie dreptul copilului ca titularul răspunderii părinteşti să fie informat, sens în care acestuia din urmă i se furnizează, cât mai curând posibil, informaţiile pe care copilul are dreptul să le primească în conformitate cu art. 4, potrivit căruia, între altele, minorul are dreptul de a fi însoţit de titularul răspunderii părinteşti în timpul diferitelor etape ale procedurii, altele decât şedinţele de judecată - a se vedea art. 5 şi art. 4 alin. (1) pct. (iv). De aceea, „în conformitate cu prezenta directivă, copiii ar trebui să aibă dreptul de a fi însoţiţi de titularul răspunderii părinteşti şi în alte etape ale procedurii în care sunt prezenţi, de exemplu în cursul interogărilor efectuate de poliţie” - a se vedea considerentul (59) al preambulului directivei.

44. Pentru considerentele de mai sus, Curtea constată că dispoziţiile art. 505 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale.

45. Totodată, Curtea constată că dispoziţiile art. 505 alin. (2) din Codul de procedură penală, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate de prevederile art. 505 alin. (1) din acelaşi cod. Având în vedere art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, care prevede că, „în caz de admitere a excepţiei, Curtea se va pronunţa şi asupra constituţionalităţii altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate prevederile menţionate în sesizare”, pentru argumentele mai sus arătate, Curtea îşi va extinde controlul şi asupra soluţiei legislative consacrate în art. 505 alin. (1) din Codul de procedura penală.

46. Având în vedere observaţiile de mai sus, potrivit cărora, pentru respectarea prevederilor constituţionale ale art. 16, 21 şi 24, la orice ascultare sau confruntare a minorului care are vârsta între 14 şi 18 ani este necesară citarea părinţilor acestuia ori, după caz, a tutorelui, curatorului sau persoanei în îngrijirea ori supravegherea căreia se află temporar minorul, precum şi a direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului din localitatea unde se desfăşoară audierea, Curtea constată că, pentru restabilirea stării de constituţionalitate, se impune constatarea ca neconstituţională şi a sintagmei „care nu a împlinit 16 ani” din cuprinsul art. 505 alin. (1) din Codul de procedură penală.

47. În concluzie, Curtea constată că, în toate cauzele cu infractori minori, regula instituită în art. 505 alin. (1) din Codul de procedură penală este aceea a citării persoanelor expres nominalizate şi că, numai în mod excepţional, se poate deroga de la această regulă, dacă ar fi contrară interesului superior al copilului sau ar periclita, în mod substanţial, pe baza unor circumstanţe obiective, procedurile penale.

48. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marius-Iulian Druţu în Dosarul nr. 22.750/245/2016/a1 al Judecătoriei Iaşi - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 505 alin. (2) din Codul de procedură penală, precum şi sintagma „care nu a împlinit 16 ani” din cuprinsul art. 505 alin. (1) din Codul de procedură sunt neconstituţionale.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Judecătoriei Iaşi - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 6 martie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR

 

ORDIN

privind stabilirea tarifului pentru prestarea unor servicii de către personalul Direcţiei metale preţioase, pietre preţioase şi Proces Kimberley din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, la cererea persoanelor fizice şi juridice interesate

 

În temeiul art. 5 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 700/2012 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 14 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere Referatul nr. 265/2018 al Direcţiei metale preţioase, pietre preţioase şi Proces Kimberley,

preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă tariful pentru prestarea unor servicii de către personalul Direcţiei metale preţioase, pietre preţioase şi Proces Kimberley din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, la cererea persoanelor fizice şi juridice interesate, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Tariful stabilit prin prezentul ordin se poate achita cu ordin de plată sau mandat poştal în contul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. R031TREZ7005032XXX004173, deschis la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti, cod unic de înregistrare nr. 4266502.

Art. 3. - Prevederile prezentului ordin se aplică de către personalul Direcţiei metale preţioase, pietre preţioase şi Proces Kimberley şi al Direcţiei economice şi resurse umane din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 215/2017 privind aprobarea tarifului pentru prestarea unor servicii de către personalul Direcţiei metale preţioase, pietre preţioase şi Proces Kimberley din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, la cererea persoanelor fizice şi juridice interesate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 8 mai 2017, se abrogă.

Art. 5. - Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor,

Marius Pîrvu

 

Bucureşti, 26 aprilie 2018.

Nr. 209.

 

ANEXĂ

 

CAPITOLUL I

Tarif pentru operaţiunile de analiză şi marcare a obiectelor şi bijuteriilor din metale preţioase şi pentru alte activităţi conexe

 

Nr. crt.

Denumirea bijuteriilor sau obiectelor supuse analizei şi marcării în funcţie de numărul de componente analizate

Categoria de complexitate

Tarif de analiză şi marcare - lei/obiect -

Aur

Argint

Platină

Paladiu

1.

Obiecte şi bijuterii exceptate de la marcare:

- în greutate de până la 2,00 g (inclusiv) pentru argint şi paladiu

- în greutate de până la 1,00 g (inclusiv) pentru aur şi platină

I

1,72

0,69

4,13

4,13

2.

Obiecte şi bijuterii la care se analizează una până la trei componente (inclusiv) şi a căror greutate depăşeşte 2,00 g pentru argint şi paladiu, respectiv 1,00 g pentru aur şi platină: verighetă, inel, cercel, pandantiv, buton, brăţară simplă (fără sistem de închidere), ac de siguranţă, agrafă de păr, colier simplu (fără sistem de închidere), pieptene, închizătoare, coupe-papier, jeton, insignă, ornamente diferite (spirală, frunză, buton, bobiţă, firet, nasture, fluture, floricică, copcă, mărgea, plăcuţă etc.), tacâmuri (lingură, linguriţă, furculiţă, cuţit, polonic), paletă, farfurie, sosieră, scrumieră, solniţă, ouar, portşerveţele, inel de şervet, capac, cleşte pentru zahăr, ţigaret, portchei, clopoţel, căţuie, cauc, opaiţ, mucarniţă, suporturi diferite, steluţă svezda, tavă simplă, vas de mir, disc, mărturie de botez, baptister, arătător (iad), menorah, cutie pentru mirodenii, pahar cu sau fără picior, suport pentru coroană, cupă, cană, strecurătoare, toc de scris, pană, vârf de lance, foarfeci, deşte pentru unghii, spatulă spirtieră, riză de icoană, cotieră, călimară şi altele asemenea

II

4,13

1,37

6,87

6,87

3.

Obiecte şi bijuterii la care se analizează 4 (patru) până la 8 (opt) componente (inclusiv):

brăţară (gliduri, fantezie, de ceas etc.), medalion, lanţ, lănţişor, breşă, colier (diferite modele), ochelari, monoclu, cataramă, portpahar, copertă de carte, vază, ceainic, bombonieră, zaharniţă, creion mecanic, portţigaret, pipă, tabacheră, apărătoare plasă, casetă, stilou, etui, pudrieră, colan, cordon, breloc, pinten, zăbală, frâu, mâner, lipidă, baston, cârjă de cult (episcopală, arhierească etc.), coroană, hanuchia, pieptar, cunună, făraş, suport ulei-oţet, flacon, ramă de tablou, perie, ştampilă, sigiliu, blazon, stemă nobiliară, bibelou, statuetă şi altele asemenea

III

6,87

2,06

9,73

9,73

4.

Obiecte şi bijuterii la care se analizează peste 8 (opt) componente (foarte complexe):

ceas de mână şi de buzunar, engolpion, tăvi ornamentale, sfeşnice, geanta din plasă, icoană mică şi mare, trusă de botez, ibric, aplică de perete, trepied, pafta, tablouri metalice, brichetă, scăpărătoare, afumătoare, cutie ornamentală, bidon, candelă, cădelniţă, căldăruşă, potir, copaie, panaghiar, diademă, mitră, chivot, policandru, candelabru, raclă, evanghelie cu încuietoare, catapeteasmă, anaforniţă, coif, sabie, teacă de sabie, placă cu ornamente, samovar, jungher, truse diferite şi altele asemenea

IV

12,04

4,81

14,38

14,44

5.

Analiza fragmentelor de obiecte şi bijuterii confecţionate din metale preţioase, precum şi a obiectelor găsite marcate

 

1,72

0,69

4,13

4,13

6.

Analiza obiectelor confecţionate din metal comun sau metal comun acoperit cu metal preţios

3,45

7.

Gravare laser text

2,02 lei/literă

8.

Cântărirea unui obiect

1,37 lei

 

NOTE:

a) Analiza obiectelor şi bijuteriilor din metale preţioase care nu pot fi marcate, altele decât cele încadrate la categoria I de complexitate, se încadrează la una dintre categoriile de complexitate prevăzute în prezentul capitol.

b) Obiectele şi bijuteriile din metale preţioase neenumerate în prezentul capitol se asimilează, de la caz la caz, la una dintre categoriile de complexitate, în funcţie de numărul de componente analizate.

c) La obiectele din categoriile de complexitate II,  III , IV, cu greutate mai mare de 20 (douăzeci) grame la aur şi 500 (cinci sute) grame la argint, pentru greutatea până la acest nivel, se aplică tarifele categoriei în care se încadrează, iar pentru ceea ce depăşeşte acest nivel se aplică un tarif suplimentar de 0,45 lei/gram la aur şi 0,20 lei/gram la argint, pentru fiecare gram în plus (fracţiunile sub un gram se rotunjesc la gram).

d) Calcularea tarifelor de analiză şi marcare se face pentru fiecare obiect în parte, când obiectele se prezintă în perechi, seturi, loturi, duzini.

e) Pentru marcarea laser a unui obiect, efectuată la solicitarea clientului, se aplică tariful categoriei în care se încadrează majorat cu 50%.

f) Tarifele de mai sus nu conţin TVA.

g) în cazul obiectelor şi bijuteriilor confecţionate din metale preţioase diferite, în proporţie egală, când se marchează fiecare metal preţios cu titlul corespunzător, se aplică cumulat tarifele corespunzătoare fiecărui metal preţios în parte.

 

CAPITOLUL II

Tarif pentru operaţiunile de expertizare a obiectelor şi bijuteriilor din metale preţioase

 

Nr. crt.

Denumirea bijuteriilor sau obiectelor supuse expertizării în funcţie de numărul de componente analizate

Categoria de complexitate

Tarif de expertizare - lei/obiect -

Aur

Argint

Platină

Paladiu

1.

Obiecte şi bijuterii exceptate de la marcare:

- în greutate de până la 2,00 g (inclusiv) pentru argint şi paladiu

- în greutate de până la 1,00 g (inclusiv) pentru aur şi platină

I

3,45

1,37

4,13

4,13

2.

Obiecte şi bijuterii la care se analizează una până la trei componente (inclusiv) şi a căror greutate depăşeşte 2,00 grame pentru argint şi paladiu, respectiv 1,00 g pentru aur şi platină: verighetă, inel, cercel, pandantiv, buton, brăţară simplă (fără sistem de închidere), ac de siguranţă, agrafă de păr, colier simplu (fără sistem de închidere), pieptene, închizătoare, coupe-papier, jeton, insignă, ornamente diferite (spirală, frunză, buton, bobiţă, firet, nasture, fluture, floricică, copcă, mărgea, plăcuţă etc.), tacâmuri (lingură, linguriţă, furculiţă, cuţit, polonic), paletă, farfurie, sosieră, scrumieră, solniţă, ouar, portşerveţele, inel de şervet, capac, cleşte pentru zahăr] ţigaret, portchei, clopoţel, căţuie, cauc, opaiţ, mucarniţă, suporturi diferite, steluţă svezda, tavă simplă, vas de mir, disc, mărturie de botez, baptister, arătător (iad), menorah, cutie pentru mirodenii, pahar cu sau fără picior, suport pentru coroană, cupă, cană, strecurătoare, toc de scris, pană, vârf de lance, foarfeci, cleşte pentru unghii, spatulă spirtieră, riză de icoană, cotieră, călimară şi altele asemenea

II

6,87

3,45

8,25

8,25

3.

Obiecte şi bijuterii la care se analizează 4 (patru) până la 8 (opt) componente (inclusiv): brăţară (gliduri, fantezie, de ceas etc.), medalion, lanţ, lănţişor, broşă, colier (diferite modele), ochelari, monoclu, cataramă, portpahar, copertă de carte, vază, ceainic, bombonieră, zaharniţă, creion mecanic, portţigaret, pipă, tabacheră, apărătoare plasă, casetă, stilou, etui, pudrieră, colan, cordon, breloc, pinten, zăbală, frâu, mâner, ripidă, baston, cârjă de cult (episcopală, arhierească etc.), coroană, hanuchia, pieptar, cunună, făraş, suport ulei-oţet, flacon, ramă de tablou, perie, ştampilă, sigiliu, blazon, stemă nobiliară, bibelou, statuetă şi altele asemenea

III

10,32

6,18

11,02

11,02

4.

Obiecte şi bijuterii la care se analizează peste 8 (opt) componente (foarte complexe): ceas de mână şi de buzunar, engolpion, tăvi ornamentale, sfeşnice, geantă din plasă, icoană mică şi mare, trusă de botez, ibric, aplică de perete, trepied, pafta, tablouri metalice, brichetă, scăpărătoare, afumătoare, cutie ornamentală, bidon, candelă, Cădelniţă, căldăruşă, potir, copaie, panaghiar, diademă, mitră, chivot, policandru, candelabru, raclă, evanghelie cu încuietoare, catapeteasmă, anaforniţă, coif, sabie, teacă de sabie, placă cu ornamente, samovar, jungher, truse diferite şi altele asemenea

IV

16,96

8,25

16,51

16,51

5.

Monede, medalii, decoraţii, ordine, plachete

 

6,18

5,50

11,02

11,02

6.

Fragmente de obiecte şi bijuterii confecţionate din metale preţioase

 

1,72

0,90

2,75

2,75

7.

Obiecte confecţionate din metal comun sau metal comun acoperit cu metal preţios

3,45

8.

Cântărirea unui obiect

1,37

 

NOTE:

a) Obiectele şi bijuteriile din metale preţioase neenumerate în prezentul capitol se asimilează, de la caz la caz, la una dintre categoriile de complexitate, în funcţie de numărul de componente analizate.

b) în cazul obiectelor şi bijuteriilor confecţionate din metale preţioase diferite, în proporţie egală, când se marchează fiecare metal preţios cu titlul corespunzător, se aplică cumulat tarifele corespunzătoare fiecărui metal preţios în parte.

c) Expertizarea obiectelor şi bijuteriilor din metale preţioase se poate efectua fără marcarea corespunzătoare în cazul Obiectelor exceptate de la marcare sau la cererea clientului.

d) Tarifarea expertizelor pietrelor, libere sau montate în bijuterii, precum şi a topirilor şi a analizelor chimice se face separat, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.

e) Pentru marcarea laser a unui obiect supus expertizării, efectuată la solicitarea clientului, se aplică tariful categoriei în care se încadrează majorat cu 50%.

f) Tarifele percepute pentru expertizele tehnice întocmite pentru unităţile Trezoreriei Statului şi altele asemenea şi rapoartele de expertiză tehnică întocmite pentru Ministerul Justiţiei, notariate, cabinete de avocatură şi altele asemenea, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Public, Direcţia Generală a Vămilor, precum şi pentru persoane fizice se calculează în funcţie de timpul alocat operaţiunii de expertizare, respectiv la 14,32 lei/sfert de oră.

g) Timpul afectat expertizării mai mic de un sfert de oră se rotunjeşte la un sfert de oră.

h) Pentru tarifele prevăzute în prezentul capitol nu se percepe TVA.

 

CAPITOLUL III

Tarif pentru expertizarea pietrelor preţioase, naturale, fine, ornamentale, sintetice şi a perlelor, libere sau montate în bijuterii

 

1. Tarif perceput pentru expertizele diamantelor şi altor pietre preţioase, libere sau montate în bijuterii

 

Diamante (expertiză cantitativă*)

Greutate (ct)

Tarif

- lei/buc. -

0,005-0,09 ct

3,45

0,10-0,25 ct

5,16

0,10-0,19 ct

8,59

0,20-0,29 ct

13,75

0,30-0,39 ct

20,62

0,40- 0,59 ct

42,98

0,60-0,79 ct

60,18

0,80-0,99 ct

77,37

1,00-2,00 ct

103,16

Pentru diamantele de peste 2,00 ct, tariful expertizei este de 11,44 lei pentru fiecare 0,50 ct sau fracţie de 0,50 ct în plus faţă de tariful aferent diamantelor de 2,00 ct.

 

* Expertiza cantitativă cuprinde determinări sumare referitoare la forma de tăiere şi masa diamantelor.

Pentru diamantele sub 0,10 ct se realizează numai expertize cantitative.

** Expertiza calitativă cuprinde determinările expertizei cantitative (forma de tăiere şi masă) şi culoarea (conform scalei internaţionale, exprimată în litere de la D la Z şi Z+ - culori „fancy"), claritatea, calitatea tăieturii, fluorescenţa în lumină ultravioletă (unde lungi - LW şi unde scurte - SW).

Pentru diamantele peste 0,25 ct se realizează numai expertize calitative.

Pentru diamantele între 0,10 şi 0,25 ct se pot realiza expertize cantitative sau calitative la solicitarea clientului.

 

Pietre preţioase colorate (rubine, safire, smaralde)

Greutate (ct)

Tarif

- iei/buc. -

0,01-0,09 ct

3,45

0,10-0,24 ct

5,16

0,25-0,34 ct

6,87

0,35-0,49 ct

8,59

0,50-0,79 ct

12,04

0,80-0,99 ct

17,19

1,00-3,00 ct

51,59

Pentru pietrele de peste 3,00 ct tariful expertizei este de 11,46 lei pentru fiecare 1,00 ct sau fracţie de 1,00 ct în plus faţă de tariful aferent pietrelor de 3,00 ct.

 

2. Tarif perceput pentru expertizele perlelor naturale şi ale celor de cultură, libere sau montate în bijuterii

 

Perle naturale şi perle de cultură

Greutate (ct)

Tarif

- lei/buc. -

0,01-2,49 ct

1,72

2,50-6,99 ct

3,45

7,00-11,99 ct

5,16

12,00-19,99 ct

8,59

20,00-30,00 ct

13,75

Pentru perlele de peste 30,00 ct tariful expertizei este de 3,45 lei pentru fiecare 2,50 ct sau fracţie de 2,50 ct în plus faţă de tariful aferent perlelor de 30,00 ct.

 

3. Tarif perceput pentru expertizele pietrelor naturale fine, ornamentale, sintetice şi ale imitaţiilor de pietre, libere sau montate în bijuterii

 

Pietre naturale, fine, ornamentale, sintetice

Greutate (g/ct)*

Tarif

- lei/buc. -

Până la 1,00 g (5,00 ct)

3,45

1,01-3,00 g (5,05-15,00 ct)

8,59

Pentru pietrele peste 3,00 g tariful expertizei este de 3,43 lei pentru fiecare 0,50 g sau fracţie de 0,50 g în plus faţă de tariful aferent pietrelor de 3,00 g.

 

* 1 carat (ct) - 0,20 grame (g)

 

Imitaţii de pietre (sticlă, plastic etc.)

Greutate (g)

Tarif

- lei/buc, -

Orice greutate

3,45

 

4. Tarif de curăţare a pietrelor montate în bijuterii sau pietre libere: 5,04 lei/obiect sau piatră liberă

 

NOTE:

a) Tariful perceput pentru expertizele tehnice întocmite pentru unităţile Trezoreriei Statului şi altele asemenea şi rapoartele de expertiză tehnică întocmite pentru Ministerul Justiţiei, notariate, cabinete de avocatură şi altele asemenea, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Public, Direcţia Generală a Vămilor, precum şi pentru persoane fizice se calculează în funcţie de timpul alocat operaţiunii de expertizare, respectiv la 14,32 lei/sfert de oră.

b) Timpul alocat expertizării mai mic de un sfert de oră se rotunjeşte la un sfert de oră.

c) Pentru tarifele prevăzute în această anexă nu se percepe TVA.

 

CAPITOLUL IV

Tarif pentru expertizarea pietrelor preţioase libere în loturi

 

1. Pentru expertizarea pietrelor preţioase libere în loturi se va percepe un tarif de 34,39 lei pentru fiecare 50,00 carate sau fracţie din 50,00 carate.

2. Pentru emiterea şi validarea certificatului comunitar pentru Procesul Kimberley, în condiţiile prevăzute la art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 1.856/2006 pentru aplicarea sistemului de certificare pentru Procesul Kimberley privind comerţul internaţional cu diamante brute, se percepe un tarif de 30,25 lei pentru fiecare certificat.

3. Pentru expertizarea pietrelor preţioase libere prelucrate, introduse în România în vederea reşlefuirii sau sortării, se va percepe un tarif de 22,91 lei pentru fiecare 50,00 carate sau fracţie din 50,00 carate.

4. Pentru expertizarea şi sigilarea la scoaterea din ţară a pietrelor preţioase, introduse în România în vederea reşlefuirii sau sortării, nu se percep taxe.

 

NOTE:

a) Prin reşlefuire se înţelege orice reprelucrare a pietrelor preţioase prelucrate, cu pierderi tehnologice de peste 5% din greutatea totală a seriei reşlefuite.

b) Prin sortare se înţelege alegerea pietrelor preţioase prelucrate şi repartizarea lor pe categorii de calitate în funcţie de greutatea exprimată în carate, culoare, tăietură şi claritate, inclusiv corectarea prin rectificare a unora dintre acestea, pentru încadrarea lor într-o anumită categorie de calitate, cu pierderi tehnologice de corectare de până la 5% din greutatea totală a seriei sortate.

c) în buletinul de analiză pentru scoaterea din ţară a pietrelor preţioase introduse în ţară în vederea reşlefuirii sau sortării se va face trimitere la buletinul/buletinele de analiză întocmit/întocmite la introducerea în ţară a acestora.

d) Pentru tariful aferent expertizării pietrelor preţioase libere în loturi nu se percepe TVA.

 

CAPITOLUL V

Tarif pentru prestarea unor servicii de către personalul Laboratorului încercări metale preţioase din cadrul Direcţiei metale preţioase, pietre preţioase şi Proces Kimberley din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, la cererea persoanelor fizice şi juridice interesate

 

I. Tarif pentru analize fizico-chimice:

 

Nr. crt.

Tipul analizei

Tariful aplicabil operatorilor economici

Tariful aplicabil persoanelor fizice

1.

Analiză aur:

- aur fin

- aur brut - docimazie

232,67 lei/analiză 206,30 lei/analiză

116,90 lei/analiză 103,15 lei/analiză

2.

Analiza argint:

- pe cale de foc (cupelaţie)

- metoda potenţiometrică

77,95 lei/analiză 123,78 lei/analiză

38,96 lei/analiză 61,90 lei/analiză

3.

Analiza spectrală a metalelor preţioase:

argint, aur, platină, paladiu

136,58 lei/analiză

69,90 lei/analiză

4.

Analiză platină la cald

45,98 Iei/obiect

24,08 Iei/obiect

 

II. Tarif pentru topirile de omogenizare a metalelor preţioase:

 

Nr. crt.

Greutatea şarjei

Tariful aplicabil - lei -

1.

Şarje până la 100 de grame inclusiv

55,02 lei/şarjă

2.

Şarje de la 101 la 1.000 de grame inclusiv

61,90 lei/şarjă

3.

Şarje de la 1 001 la 2.500 de grame inclusiv

85,95 lei/şarjă

4.

Pentru fracţiile ce depăşesc 2.500 de grame se aplică, corespunzător, tarifele prevăzute la pct. 1 şi 2.

 

III. Tarif pentru prepararea de reactivi utilizaţi în analizele la piatră ale obiectelor şi bijuteriilor confecţionate din metale preţioase;

 

Nr. crt.

Metalul şi titlul

Tariful aplicabil - lei -

1.

Aur

100,86 lei/litru

2.

Argint

100,86 lei/litru

3.

Platină

100,86 lei/litru

 

IV. Tarifele de la pct. I, II şi III nu conţin TVA.

 

CAPITOLUL VI

Tarif pentru înregistrarea mărcilor de responsabilitate la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor

 

1. Pentru fiecare marcă de responsabilitate, înregistrată la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, se percepe un tarif de 66,70 lei.

2. Pentru tariful de înregistrare a mărcilor de responsabilitate nu se percepe TVA.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea listei membrilor Comitetului pentru Audit Public Intern, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.120/2016

 

În temeiul art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 2 alin. (8) şi art. 3 alin. (3) din Normele privind modul de nominalizare a membrilor Comitetului pentru Audit Public Intern, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 235/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere art. 5 din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. I. - Începând cu data publicării prezentului ordin, după numărul curent 8 din Lista membrilor Comitetului pentru Audit Public Intern, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.120/2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 26 iulie 2016, cu completările ulterioare, se introduce un nou număr curent, numărul curent 9, cu următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Calitatea

„9.

Drăghici Emil

Reprezentant din conducerea structurilor asociative ale autorităţilor publice locale”

 

Art. II. - Începând cu data publicării prezentului ordin încetează calitatea de membru în Comitetul pentru Audit Public Intern a domnului Constantin Nicolae, potrivit art. 3 alin. (1) lit. e) din Normele privind modul de nominalizare a membrilor Comitetului pentru Audit Public Intern, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 235/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 27 martie 2018.

Nr. 1.684.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.