MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 408/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 408         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 14 mai 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 299 din 3 mai 2018 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

296. - Hotărâre privind transmiterea imobilului 2689 din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în domeniul public al comunei Şimian, judeţul Mehedinţi

 

297. - Hotărâre pentru modificarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2004

 

298. - Hotărâre privind înscrierea unui imobil - teren arabil în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea acestuia în administrarea Ministerului Educaţiei Naţionale, pentru Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara

 

299. - Hotărâre pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 172/2012 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică „Varianta de ocolire Mihăileşti”

 

300. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 965/2012 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică „Modernizare DN 5, sectorul Bucureşti - Adunaţii Copăceni km 7 + 573-km 19 + 220”, precum şi suplimentarea sumei prevăzute ca justă despăgubire, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 965/2012

 

301. - Hotărâre privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, necesare pentru relocarea utilităţilor, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Construcţia autostrăzii Bucureşti-Braşov, tronsonul Bucureşti-Ploieşti”

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 299

din 3 mai 2018

referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, obiecţie formulată de 15 senatori membri ai Partidului Naţional Liberal şi de 13 senatori membri ai Uniunii Salvaţi România.

2. Obiecţia de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 1.704 din 12 aprilie 2018 şi constituie obiectul Dosarului nr. 518A/2018.

3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia pornesc de la prezentarea argumentelor ce au stat la baza redactării propunerii legislative devenite legea criticata în cauza de faţă, care a fost elaborată în vederea asigurării „unei proceduri clare, aplicabile tuturor iniţiativelor de revizuire a Constituţiei”. Expun, apoi, modalitatea de derulare a procedurii legislative la Senat şi la Camera Deputaţilor şi, în acest context, precizează că, deşi au sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea prezentei obiecţii de neconstituţionalitate după expirarea termenului de două zile prevăzut de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, aceasta este admisibilă, întrucât, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, vizează o lege nepromulgată încă. Tot sub aspectul admisibilităţii sesizării, arată că efectul juridic al unei cereri de reexaminare formulate de Preşedintele României - ipoteză existentă în speţă - este redeschiderea, numai în limitele cererii de reexaminare, a procedurii legislative cu privire la legea a cărei reexaminare se solicită. Consecinţa ar fi, în viziunea autorilor sesizării de neconstituţionalitate, că, odată adoptată legea - fie cu modificări/completări, fie în forma iniţială trimisă la promulgare -, senatorii şi deputaţii, respectiv celelalte subiecte de sezină a Curţii Constituţionale dobândesc un nou drept de a formula o obiecţie de neconstituţionalitate în termenele regulamentare.

4. Pe fondul obiecţiei de neconstituţionalitate, se invocă nerespectarea principiului clarităţii şi previzibilităţii legii şi se face referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care s-a statuat că inconsecvenţe de natură terminologică, omisiuni sau contradicţii cu înseşi textele legii, apte să creeze incertitudine sub aspectul operaţiunilor juridice reglementate, generează o lipsă de coerenţă, claritate şi previzibilitate a normei legale, care este de natură să înfrângă principiul securităţii juridice, sub aspectul componentei sale referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014).

5. În acest sens, se susţine că sintagmele „proiectul legii constituţionale” şi „adoptat de fiecare Cameră a Parlamentului” din articolul unic pct. 2 sunt neclare, contrar exigenţelor art. 1 alin. (5) din Constituţie. Articolul unic pct. 2 din legea transmisă la promulgare introduce un nou alineat la art. 6 din Legea nr. 3/2000, alin. (3), care prevede următoarele: „Proiectul legii constituţionale adoptat de către fiecare Cameră a Parlamentului sau de către Camerele reunite în caz de divergenţă conform art. 151 alin. (2) din Constituţia României, republicată, se trimite de îndată Curţii Constituţionale, care procedează potrivit legii. Dacă se constată că iniţiativa legislativă de revizuire depăşeşte limitele revizuirii, aceasta se consideră nefinalizată şi se transmite Parlamentului, procedura urmând a ti reluată”. Consideră că utilizarea de către legiuitor a sintagmei „proiectul legii constituţionale” este improprie şi neclară prin raportare la art. 151 alin. (1) din Constituţie şi ârt. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, întrucât, în etapa procesuală la care se referă noul alin. (3) al art. 6 din Legea nr. 3/2000, controlul din oficiu al Curţii Constituţionale operează asupra legii de revizuire a Constituţiei adoptate de Parlament, iar nu asupra unui proiect de lege de revizuire. De asemenea, utilizând sintagma imprecisă „adoptat de fiecare Cameră a Parlamentului”, legiuitorul permite interpretarea eronată conform căreia Curtea Constituţională ar trebui să se pronunţe de două ori asupra proiectului de lege de revizuire a Constituţiei adoptat de fiecare Cameră a Parlamentului, iar nu o singură dată, cu privire la legea de revizuire adoptată de cele două Camere ale Parlamentului. Totodată, pentru a asigura claritatea, precizia şi predictibilitatea legii, textul ar trebui să prevadă expres că instanţa constituţională se pronunţă asupra legii adoptate de ambele Camere, nu de fiecare dintre acestea.

6. În ceea ce priveşte sintagma „care procedează potrivit legii” din cuprinsul articolului unic pct. 2, aceasta este neclară, contrar exigenţelor art. 1 alin. (5) din Constituţie. Referitor la sintagma „care procedează potrivit legii” din cuprinsul aceluiaşi nou alin. (3) al art. 6, se susţine că, prin formularea sa generală, poate conduce la interpretări diferite în practică. Astfel, se poate interpreta că norma de trimitere vizează fie Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, fie Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Astfel, dacă sintagma „care procedează potrivit legii” din teza întâi a art. 6 alin. (3) se corelează cu fraza următoare din acelaşi articol, care limitează competenţa de control a Curţii Constituţionale doar la prevederile art. 152 din Constituţie intitulat „Limitele revizuirii”, ar rezulta o viziune contrară Constituţiei în privinţa atribuţiilor instanţei de contencios constituţional, întrucât ar limita controlul acesteia doar la aspectele de fond ale revizuirii. Dacă, însă, sintagma „care procedează potrivit legii” din teza întâi a art. 6 alin. (3) se corelează cu Legea nr. 47/1992, ar rezulta o viziune conformă cu Constituţia în privinţa atribuţiilor instanţei de contencios constituţional, întrucât ar permite acesteia să îşi exercite controlul din oficiu în mod plenar, atât cu privire la aspectele de fond (limitele revizuirii), cât şi cu privire la cele de procedură (număr voturi, ordinea de sesizare a Camerelor, procedura de mediere, dacă este cazul, ş.a.).

7. Precizează, în continuare, că teza finală a art. 6 alin. (3), nou-introdus, prevede că iniţiativa de revizuire se consideră nefinalizată dacă „depăşeşte” limitele revizuirii. Autorii obiecţiei apreciază că utilizarea acestei sintagme este confuză, întrucât „a depăşi” nu presupune în mod necesar şi „a încălca” limitele revizuirii ori a contraveni acestora. Raportul de constituţionalitate nu presupune perfecta concordanţă ori conformitate a legilor cu Constituţia, ci poate fi considerat îndeplinit şi în caz de absenţă a contrarietăţii ori a contradicţiilor flagrante, ipoteze care nu sunt ideatic incluse în noţiunea de „depăşire” a limitelor revizuirii Constituţiei.

8. De asemenea, consideră că este neclară şi sintagma „se transmite Parlamentului, procedura urmând a fi reluată”, în cazul în care se constată că iniţiativa legislativă de revizuire depăşeşte limitele revizuirii. În acest sens, arată că, potrivit art. 23, art. 24 alin. (2) şi art. 26 alin. (2) din Legea nr. 3/2000, procedura de organizare a referendumului naţional ar începe înaintea datei expirării termenului prevăzut de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în 3 zile de la data stabilirii zilei referendumului fiind demarate operaţiunile de constituire a Biroului Electoral Central, a birourilor electorale de circumscripţie ale judeţelor, a Biroului Electoral al Municipiului Bucureşti, â biroului electoral pentru secţiile de votare organizate în afara ţării, precum şi a oficiilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Or, în situaţia în care Curtea Constituţională se pronunţă în sensul că iniţiativa legislativă de revizuire depăşeşte limitele revizuirii, nu rezultă în mod clar ce se întâmplă cu birourile electorale deja constituite şi cu actele adoptate de acestea. Mai exact, trebuie determinat dacă sintagma „procedura urmând a fi reluată9 implică şi procedura de organizare a referendumului naţional deja începută, dar a cărei continuare depinde de o condiţie suspensivă - decizia Curţii Constituţionale prin care se atestă că nu sunt depăşite limitele revizuirii Arată că din paragraful 40 al Deciziei Curţii Constituţionale nr. 612 din 3 octombrie 2017 ar rezulta, însă, că sintagma menţionată priveşte procedura parlamentară: „Faptul că Parlamentul va trebui să reia procedura de adoptare a legii de revizuire este, de fapt, o consecinţă a caracterului general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, înscris în art. 147 din Legea fundamentală.”

9. Se mai susţine că sunt neclare şi dispoziţiile articolului unic pct. 2 referitoare la art. 6 alin. (4) teza a doua, nou-introdus, potrivit cărora: „Cetăţenii României sunt chemaţi să-şi exprime voinţa prin vot în cadrul referendumului naţional cu privire la revizuirea Constituţiei, în ultima duminică a perioadei de 30 de zile prevăzută la art. 151 alin. (3) din Constituţia României, republicată, calculată de la data adoptării de către Parlament a proiectului legii constituţionale, Guvernul având obligaţia de a aduce la cunoştinţa publică, de îndată, prin mijloace de comunicare în masă, textul acestuia şi data referendumului naţional.*

10. Se arată că, urmare a acestei prevederi, data stabilirii zilei referendumului la care se face referire la art. 23, art. 24 alin. (2) şi art. 26 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 nu este suficient de certă din moment ce poate fi interpretată ca fiind fie data adoptării iniţiativei de revizuire, fie data aducerii la cunoştinţa publică a zilei referendumului, fie data la care se pronunţă Curtea Constituţională (aceasta fiind şi data la care instituţiile implicate în organizarea referendumului ştiu cu certitudine că referendumul va avea loc).

11. În fine, în ce priveşte sintagma „de îndată11 din cuprinsul articolului unic pct. 2, se consideră că nu este suficient de previzibilă, fiind destul de interpretabilă pentru a permite Guvernului să aducă la cunoştinţa publică data referendumului naţional într-o zi ulterioară celei în care a fost adoptată iniţiativa de revizuire. Or, în acest caz, spre exemplu, perioada campaniei pentru referendum, care, potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, „începe la data aducerii la cunoştinţa publică a datei referendumului”, va fi stabilită, de fapt, de Guvern.

12. Faţă de argumentele expuse mai sus, solicită admiterea obiecţiei de neconstituţionalitate şi constatarea neconstituţionalităţii dispoziţiilor de lege menţionate.

13. În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, obiecţia de neconstituţionalitate a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a comunica punctele lor de vedere.

14. Preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis Curţii Constituţionale punctul său de vedere, cu Adresa nr. 2/3.881 din 24 aprilie 2018, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 3.040 din 23 aprilie 2018, în care consideră că motivele invocate de către autorii obiecţiei de neconstituţionalitate nu pot fi reţinute. În acest sens, arată că parcurgerea procesului legislativ pe care legea dedusă controlului de constituţionalitate l-a urmat în cadrul Parlamentului evidenţiază că textele la care se raportează autorii sesizării au existat încă de la momentul adoptării iniţiale a legii, respectiv al primei sesizări adresate Curţii Constituţionale, formulate de grupurile parlamentare ai căror membri semnează şi prezentul demers. Întrucât reformulările de text aduse nu au afectat sintagmele care în viziunea autorilor ar fi neclare, iar, pe cale de consecinţă, sunt neconforme cu exigenţele art. 1 alin. (5) din Constituţie, apreciază că argumentele aduse de aceştia şi considerentele pe care îşi fundamentează prezenta sesizare de neconstituţionalitate puteau face obiectul sesizării iniţiale, ţinând seama de momentul procedural în care legea se regăseşte.

15. Pe fondul criticii, arată că intervenţia legislativă de completare sub forma unui nou alineat, alin. (3), are rolul de a stabili procedura pe care trebuie să o urmeze proiectul legii constituţionale ulterior momentului adoptării de către fiecare Cameră a Parlamentului, respectiv de către Camerele reunite în cazul existenţei unei divergenţe cu privire la redactările diferite. Niciuna dintre acţiunile pe care Parlamentul urmează să le întreprindă, de înaintare la Curtea Constituţională a proiectului legii constituţionale, după adoptarea acestuia, şi de reluare a procedurii legislative în situaţia în care iniţiativa de revizuire depăşeşte limitele revizuirii, nu reprezintă elemente de noutate. Trimiterea către Curtea Constituţională a proiectului legii constituţionale reprezintă o consacrare a principiului colaborării loiale pe care autorităţile şi instituţiile publice trebuie să o manifeste în acţiunile lor, din perspectiva asigurării funcţionării eficiente a mecanismului statal. Reluarea procedurii legislative, în situaţia constatării de către Curtea Constituţională a depăşirii limitelor de revizuire, reprezintă o consecinţă directă a caracterului general obligatoriu al deciziilor instanţei de contencios constituţional. Apreciază ca fiind neîntemeiată şi pretinsa neconstituţionalitate a sintagmei „care procedează conform legii”din articolul unic pct. 2, cu referire la art. 6 alin. (3) din Legea nr. 3/2000, întrucât existenţa acestei menţiuni nu afectează funcţionarea instituţiei fundamentale.

16. Cu privire la considerentele care, în opinia autorilor, ar fundamenta neconstituţionalitatea termenului „depăşeşte”de la art. 6 alin. (3) din Legea nr. 3/2000, ca urmare a impreciziei sale, opinează că acestea nu surprind natura juridică a reglementării criticate. Având în vedere necesitatea aplicării unitare a cadrului normativ al revizuirii Constituţiei în ansamblul legislaţiei naţionale, este imperativ ca deciziile luate în activitatea de legiferare să asigure concordanţa cu prevederile actului normativ de acelaşi nivel cu care legea criticată se află în conexiune, astfel încât să fie evitat potenţialul conflict dintre normele juridice succesive. În speţă, dispoziţiile tezei a 2-a a alin. (3) al art. 6 asigură corelarea cu prevederile art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările ulterioare, asigurând, astfel, continuitatea şi fluenţa în aplicarea procedurii privind revizuirea Constituţiei.

17. De asemenea, apreciază ca fiind neîntemeiate susţinerile autorilor care ar sprijini neconstituţionalitatea sintagmei „se transmite Parlamentului, procedura urmând a fi reluată”, care se regăseşte la art. 6 alin. (3) din Legea nr. 3/2000, argumentaţia prezentata neţinând seama că atât procedurile privind înfiinţarea la nivel naţional a birourilor electorale şi a biroului electoral pentru secţiile de votare organizate în afara ţării, cât şi desemnarea membrilor care compun aceste structuri, la care autorii fac trimitere, nu pot fi demarate anterior stabilirii datei referendumului, referinţă care, la rândul său, nu poate fi fixată fără ca legea de revizuire să parcurgă integral procedura legislativă, inclusiv reluarea acesteia în situaţia în care instanţa de contencios constituţional constată că nu au fost respectate dispoziţiile constituţionale referitoare la revizuire. Prin urmare, nu se poate reţine ca fiind reală perspectiva autorilor potrivit căreia înfiinţarea efectivă a organismelor electorale cu rol în organizarea şi desfăşurarea procesului referendar ar urma să aibă loc anterior finalizării procedurii legislative din Parlament.

Contrar afirmaţiilor prezentate în sesizare, apreciază că dispoziţiile care stabilesc data de referinţă din legea criticată sunt clare, precise şi previzibile, destinatarii normei juridice putând determina cu exactitate ziua desfăşurării referendumului, redactarea fiind specific normativă şi având o formă juridică adecvată.

18. Opinează, cu privire la prevederea care stabileşte în sarcina Guvernului aducerea, de îndată, la cunoştinţa publică a textului şi datei de referinţă, că reprezintă o consecinţă a rolului acestuia în organizarea referendumului, prevăzut la art. 151 alin. (3) şi art. 48 din Legea nr. 3/2000. În dezacord cu susţinerile autorilor, afirmă că interpretarea expresiei „de îndată” care să conducă la concluzia că îndeplinirea obligaţiei stabilite în sarcina Guvernului s-ar putea realiza într-o zi ulterioară nu este fundamentată de conţinutul normativ al prevederii în care sintagma criticată se integrează.

19. Preşedintele Senatului a transmis Curţii Constituţionale punctul său de vedere, cu Adresa nr. I 828 din 18 aprilie 2018, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 2.890 din 18 aprilie 2018, în cuprinsul căruia arata că, în examinarea obiecţiei de neconstituţionalitate, va trebui să se aibă în vedere, în primul rând, condiţiile legale de admisibilitate ale sesizării, întrucât obiecţia este formulată după ce legea a fost reexaminată de Parlament, ca urmare a cererii Preşedintelui României, potrivit art. 77 alin. (2) din Constituţie. Face referire la Decizia nr. 67 din 21 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 din 13 martie 2018, prin care Curtea a reţinut că este inadmisibil ca titularii dreptului de sezină să sesizeze alternativ şi succesiv, pe motive identice sau diferite, un număr nelimitat de obiecţii de neconstituţionalitate cu privire la o anumită lege, împrejurare care ar prelungi nepermis procedura legislativă şi ar bloca indirect finalizarea acestei proceduri şi, deci, intrarea în vigoare a actului adoptat de Parlament. De asemenea, invocă art. 57 din Constituţie, care instituie principiul bunei-credinţe, arătând că una dintre consecinţele juridice ale acestuia este invocată şi de Curtea Constituţională în Decizia nr. 67 din 21 februarie 2018, prin care s-a reţinut că numai exercitarea dreptului cu bună-credinţă, în interiorul termenelor instituite de legiuitorul constituant sau ordinar, are caracter legitim şi se bucură de protecţia oferită de lege şi de Constituţie.

20. Faţă de cele arătate,solicită Curţii Constituţionale să constate că sesizarea de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile legale de admisibilitate şi, ca urmare, să o respingă ca inadmisibilă.

21. Guvernul nu a comunicat punctul său de vedere asupra Obiecţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând obiecţia de neconstituţionalitate, punctele de vedere ale preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legii criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

22. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie, precum şi ale art. 1, art. 10, art. 15 şi art. 18 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze obiecţia de neconstituţionalitate.

23. Obiectul controlului de constituţionalitate îi constituie dispoziţiile Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, care au următorul cuprins:

„Articol unic - Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 6, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Art. 6. - (1) Iniţiativa şi procedura revizuirii Constituţiei sunt supuse dispoziţiilor prevăzute la art. 150 şi 151 din Constituţia României, republicată, şi prezentei legi.»

2. La articolul 6, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (3)-(5), cu următorul cuprins:

«(3) Proiectul legii constituţionale, adoptat de către fiecare Cameră a Parlamentului sau de către Camerele reunite în caz de divergenţă conform art. 151 alin. (2) din Constituţia României, republicată, se trimite de îndată Curţii Constituţionale, care procedează potrivit legii. Dacă se constată că iniţiativa legislativă de revizuire depăşeşte limitele revizuirii, aceasta se consideră ne finalizată şi se transmite Parlamentului, procedura urmând a fi reluată.

(4) Dacă Curtea Constituţională constată că iniţiativa legislativă de revizuire nu depăşeşte limitele revizuirii, proiectul legii constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, împreună cu decizia Curţii Constituţionale. Cetăţenii României sunt chemaţi să îşi exprime voinţa prin vot în cadrul referendumului naţional cu privire la revizuirea Constituţiei, în ultima duminică a perioadei de 30 de zile prevăzută la art. 151 alin. (3) din Constituţia României, republicată, calculată de la data adoptării de către Parlament a proiectului legii constituţionale, Guvernul având obligaţia de a aduce la cunoştinţă publică, de îndată, prin mijloace de comunicare în masă, textul acestuia şi data referendumului naţional.

(5) Persoanele care au dreptul să participe la referendumul naţional privind revizuirea Constituţiei, modul de desfăşurare a campaniei pentru referendum, organizarea şi desfăşurarea acestuia, organizarea şi atribuţiile birourilor electorale, faptele care constituie contravenţii, precum şi modul de constatare şi sancţionare a acestora sunt cele stabilite la art. 4, art. 7 alin. (1), precum şi în capitolele IV-VI. Rezultatul referendumului naţional se stabileşte în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) şi (3) şi ale art. 7 alin. (2).»

3. La articolul 15 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«a) potrivit prezentei legi, în cazul referendumului privind revizuirea Constituţiei, cu respectarea art. 151 alin. (3) din Constituţiei»“.

24. Dispoziţiile din Legea fundamentală invocate în susţinerea obiecţiei de neconstituţionalitate sunt cele ale art. 1 alin. (5) care statuează obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor.

(1) Admisibilitatea obiecţiei de neconstituţionalitate

25. Verificarea îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate a prezentei obiecţii de neconstituţionalitate, prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie şi de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, va purta asupra a trei aspecte: subiecţii care au sesizat Curtea Constituţională, termenul de sesizare şi obiectul sesizării.

26. (1.1.) în ce priveşte prima problemă, referitoare la titularii dreptului de sesizare, reţinem că aceasta a fost formulată de un număr de 28 de senatori, dintre care 15 sunt membri ai Partidului Naţional Liberal şi 13 sunt membri ai Uniunii Salvaţi România, fiind depusă la Curtea Constituţională la data de 12 aprilie 2018. O zi mai târziu, pe 13 aprilie 2018, s-au înregistrat la Curtea Constituţională, din partea unui număr de 8 senatori membri ai Partidului Naţional Liberal, solicitările de a se lua act de retragerea semnăturilor de susţinere a sesizării Curţii Constituţionale cu soluţionarea prezentei obiecţii de neconstituţionalitate.

27. Faţă de această împrejurare, Curtea reţine că exercitarea controlului de constituţionalitate este o atribuţie de ordin constituţional, instituită  prin prevederile art. 146 din Legea fundamentală, în considerarea importanţei deosebite în amenajarea constituţională a ansamblului legislativ şi a rolului Curţii Constituţionale în menţinerea caracterului de stat de drept şi democratic al statului român. Fiind concepută de legiuitorul constituant ca garant al supremaţiei Constituţiei, actul normativ supraordonat întregului sistem normativ naţional, Curtea Constituţională duce la îndeplinire o îndatorire constituţională fundamentală, pe care nu o poate nesocoti sau ignora. De aceea, odată sesizată, nu se poate dezînvesti de exercitarea oricăreia dintre atribuţiile conferite acesteia prin prevederile constituţionale. Toate competenţele sale sunt de ordine publică, soluţia ce urmează să se pronunţe fiind de interes general, cu consecinţe asupra întregii ordini juridice şi sociale, astfel că renunţarea titularilor dreptului de sezină, din motive subiective, de natură personală sau conjuncturală, la demersul procesual deja iniţiat nu are niciun efect asupra desfăşurării ulterioare a procedurii controlului de constituţionalitate, care, odată declanşat, trebuie continuat de instanţa constituţională până la finalizarea acestuia cu o decizie definitivă şi general obligatorie. Singurul act care nu are asemenea efecte îl constituie avizele consultative emise cu privire la propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României.

213. Aceeaşi a fost şi concluzia Consiliului Constituţional francez confruntat cu o situaţie similară, în care a constatat că nicio dispoziţie din Constituţia Republicii Franceze sau din legea organică referitoare la Consiliul Constituţional nu permite ca, în situaţia în care subiecţii abilitaţi să sesizeze Consiliul Constituţional înţeleg să se desisteze în demersul lor, aceasta să reprezinte un obstacol în ceea ce priveşte controlul de constituţionalitate declanşat. Consiliul Constituţional a arătat că nu va ţine cont de asemenea declaraţii de renunţare decât în caz de eroare materială, fraudă sau viciu de consimţământ (Decizia 96-386 DC din 30 decembrie 1996).

29. Totodată, Curtea precizează că, potrivit art. 55 din Legea nr. 47/1992, în procedura controlului de constituţionalitate nu sunt aplicabile dispoziţiile Codului de procedură civilă referitoare la stingerea procesului, textul legal menţionat nefăcând nicio diferenţiere după cum este vorba despre controlul anterior sau posterior de constituţionalitate ori despre exercitarea oricărei altei atribuţii prevăzute de Constituţie în competenţa Curţii Constituţionale. Or, ubi lex non distinguit nec nos distiguere debemus.

30. Prin urmare, nu poate fi o cauză de inadmisibilitate a sesizării retragerea semnăturilor de susţinere, după înregistrarea la Curtea Constituţională a acesteia şi demararea procedurilor premergătoare pe care acest tip de control de constituţionalitate ie presupune, respectiv înştiinţarea Preşedintelui României cu privire la exercitarea controlului de constituţionalitate a priori - cu consecinţa temporizării promulgării legii până la pronunţarea deciziei Curţii -, precum şi solicitarea punctelor de vedere de la autorităţile prevăzute de art. 15 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992.

31. (12.) Referitor la termenul prevăzut de lege pentru sesizarea Curţii Constituţionale cu exercitarea controlului de constituţionalitate a priori, Curtea apreciază că a fost respectat. Astfel, potrivit art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, „În vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, legea se comunică Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul general al Camerei Deputaţilor şi la cel al Senatului. În cazul în care legea a fost adoptată cu procedură de urgenţă, termenul este de două zile”. În jurisprudenţa sa, Curtea a constatat că termenele cuprinse la art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, respectiv termenul de 5 zile înainte ca legea să fie trimisă spre promulgare, şi de două zile, în căzui adoptării legii în procedură de urgenţă, au un caracter de protecţie pentru titularii dreptului de sesizare a instanţei constituţionale, astfel încât nu există nicio sancţiune dacă aceştia sesizează instanţa constituţională după expirarea acestora; în acest caz, însă, pentru a fi reţinută admisibilitatea sesizării, este esenţial ca legea să nu fi fost promulgată în prealabil de Preşedintele României. Faptul că legiuitorul a reglementat în Legea nr. 47/1992 un termen de protecţie are semnificaţia unei garanţii asociate dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, care implică o interdicţie totală de a se promulga legea în acest termen. Termenul menţionat nu poate fi calificat ca fiind unul de decădere, în sensul că numai în acest termen poate fi sesizată Curtea Constituţională cu soluţionarea unei obiecţii de neconstituţionalitate. Formulând obiecţia în afara termenului, autorul acesteia se expune posibilităţii ca, până la acest moment, Preşedintele să promulge legea, dar, odată sesizată Curtea şi în condiţiile în care aceasta încunoştinţează Preşedintele cu privire la faptul că legea se află în control a priori de constituţionalitate, Preşedintele, în tot acest timp, nu are competenţa de a emite decretul de promulgare (a se vedea Decizia nr. 767 din 14 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 21 februarie 2017, paragraful 25).

32. Prin Decizia nr. 67 din 21 februarie 2018, Curtea Constituţională a realizat o sinteză a situaţiilor întâlnite în jurisprudenţa sa, sub aspectul termenului în care poate fi sesizată în vederea exercitării controlului a priori de constituţionalitate, evidenţiind existenţa a patru ipoteze distincte. Primă ipoteză prezentată nu punea probleme de admisibilitate, fiind reprezentată de situaţia în care sesizarea s-a realizat în termenele prevăzute de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 15 februarie 2018).

33. O a două ipoteză a vizat sesizările realizate în termenele prevăzute de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, dar îi care legea a fost promulgată de Preşedintele României anterior sesizării (Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 11 august 2010). În condiţiile promulgării intempestive, Curtea a constatat că „sesizarea s-a realizat în termenul legal de protecţie, în interiorul căruia Preşedintele României nu are dreptul de a promulga legea, întrucât dreptul său se naşte ulterior, după expirarea termenelor de 5 zile, respectiv 2 zile, prevăzute de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Conduita Preşedintelui României nu poate constitui un impediment în calea controlului de constituţionalitate, iar subiectele de drept îndrituite să declanşeze controlul nu pot fi lipsite de dreptul lor constituţional, consacrat de art. 146 lit. a). O interpretare contrară a dispoziţiilor legale şi regulamentare referitoare la termenele de protecţie pentru titularii dreptului de sesizare a instanţei constituţionale ar lăsa fără efecte juridice norma constituţională, ceea ce este inadmisibil”.

34. O a treia ipoteză individualizată de Curte s-a referit la situaţia în care sesizarea s-a realizat după expirarea termenelor prevăzute de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, însă legea nu a fost promulgată de Preşedintele României anterior sesizării. Reiterând caracterul de protecţie pentru titularii dreptului de sesizare a instanţei constituţionale, Curtea a reţinut că „nu există nicio sancţiune dacă aceştia sesizează instanţa constituţională după expirarea acestora”. Mai mult, Curtea a statuat că „în exercitarea controlului a priori de constituţionalitate, esenţial este ca legea să nu fi fost promulgată la data înregistrării sesizării la Curtea Constituţională”, astfel că s-a considerat legal învestită şi, în consecinţă, a purces la verificarea de fond a legii (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 718 din 8 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 998 din 15 decembrie 2017). Mai mult, Curtea a statuat că, în cazul în care, după sesizarea sa şi încunoştinţarea Preşedintelui că legea se află în control apriori de constituţionalitate, acesta promulgă totuşi legea, „conduita Preşedintelui nu este opozabilă Curţii Constituţionale, aceasta neputându-se dezînvesti prin pronunţarea unei soluţii de inadmisibilitate a obiecţiei de neconstituţionalitate pe acest motiv. Emiterea unor asemenea decrete cu nerespectarea art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie, în condiţiile în care Preşedintele a fost încunoştinţat despre faptul că legea se află în control a priori de constituţionalitate, nu constituie un motiv pentru respingerea ca inadmisibilă a obiecţiei. Prin urmare, decretul emis, neavând un efect dirimant, nu poate bloca exercitarea controlului a priori de constituţionalitate, astfel încât Curtea va analiza obiecţia în cadrul controlului a priori, chiar dacă legea a fost promulgată” (a se vedea Decizia nr. 767 din 14 decembrie 2016, precitată, paragraful 26).

35. Ultima ipoteză evidenţiată de Curtea Constituţională a fost cea referitoare la sesizarea realizată după expirarea termenelor prevăzute de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 şi după ce legea fusese promulgată de Preşedintele României anterior sesizării. În această situaţie, obiecţia de neconstituţionalitate a fost respinsă ca inadmisibilă (de exemplu, Decizia nr. 89 din 26 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 19 februarie 2010). Aceasta, deoarece sesizarea Curţii Constituţionale după epuizarea termenului de protecţie prevăzut în favoarea titularilor dreptului de a formula obiecţii de neconstituţionalitate, chiar înăuntrul termenului de 20 de zile prevăzut de Constituţie pentru promulgare, dar după promulgare sau în aceeaşi zi cu promulgarea, nu poate declanşa controlul de constituţionalitate, întrucât Preşedintele României şi-a exercitat în mod legitim atribuţia constituţională, iar prin actul promulgării, legea adoptată de Parlament nu mai poate fi supusă controlului preventiv de constituţionalitate. Cu alte cuvinte, depăşirea termenului de protecţie coroborată cu promulgarea legii, ambele anterioare sesizării Curţii Constituţionale, lipsesc de obiect controlul de constituţionalitate.

36. Separat de cele patru ipoteze analizate, prin Decizia nr. 67 din 21 februarie 2018 a fost luată în discuţie o situaţie inedită, în care sesizarea s-a realizat înainte de promulgarea legii, darea urmare a faptului că termenul de promulgare a fost întrerupt prin două sesizări de neconstituţionalitate, formulate prealabil sesizării deduse examenului Curţii, sesizări deja soluţionate de instanţa de control constituţional, prin Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 15 februarie 2018. Curtea a apreciat că, în ipoteza întreruperii termenului de promulgare, admisibilitatea sesizării nu poate fi raportată decât la termenele stabilite de lege şi de Constituţie, iar nu la lipsa decretului de promulgare. Cu alte cuvinte, după expirarea termenului de 5 zile sau 2 zile, după caz, şi a termenului de 20 de zile în care legea ar fi fost promulgată în lipsa cauzei de întrerupere a procedurii de promulgare (sesizarea anterioară a instanţei constituţionale), titularii dreptului de a sesiza instanţa constituţională pierd acest drept, cu consecinţa că obiecţiile de neconstituţionalitate formulate peste aceste termene vor fi respinse ca inadmisibile. Un nou drept de a sesiza Curtea se naşte după reexaminarea legii în Parlament, în cazul în care, în urma efectuării controlului, s-a constatat neconstituţionalitatea legii criticate. Într-o atare ipoteză devin incidente dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, coroborate, de această dată, cu dispoziţiile art. 77 alin. (3) din Constituţie, care prevăd un nou termen de promulgare de 10 zile, iar nu cu dispoziţiile art. 77 alin. (1) din Constituţie, termenul de 20 de zile pentru promulgare nefiind aplicabil în ipoteza legii adoptate de Parlament, după reexaminare. Curtea a precizat (paragraful 66) că, într-o interpretare „bazată pe ideea că nu există un termen limită pentru sesizarea instanţei de contencios constituţional, s-ar putea ajunge la împrejurarea în care titularii dreptului de sezină ar formula alternativ şi succesiv, pe motive identice sau diferite, un număr nelimitat de obiecţii de neconstituţionalitate cu privire la o anumită lege, ceea ce ar prelungi nepermis procedura legislativă, blocând indirect finalizarea acestei proceduri şi. deci, intrarea în vigoare a actului adoptat de Parlament. Or, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, instituirea prin lege a unor termene nu are ca scop decât disciplinarea raporturilor juridice născute între părţi şi preîntâmpinarea unei conduite abuzive, şicanatorii, a titularilor dreptului pentru care se instituie obligaţia respectării acestor termene. Prin urmare, odată reglementate termenele procedurale şi substanţiale care vizează raporturile constituţionale dintre autorităţile publice, termene care au ca finalitate stabilirea unei rigori în derularea procedurii legislative, respectarea acestora se impune cu forţă egală tuturor subiectelor de drept aflate în ipoteza art. 146 lit. a) din Constituţie, care sunt obligate deopotrivă să se încadreze în prescripţia legală dacă apreciază că sunt temeiuri pentru sesizarea Curţii Constituţionale”.

37. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, dedusă în cauza de faţă controlului de constituţionalitate, a fost adoptată, după reexaminare, de Senat la 26 martie 2018 şi de Camera Deputaţilor la 4 aprilie 2018, în aceeaşi zi fiind depusă la secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituţionalităţii legii. Curtea Constituţională a fost sesizată la data de 12 aprilie 2018, aşadar în afara termenului fixat prin art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Având în vedere însă faptul că legea nu fusese încă promulgată de Preşedinte, în virtutea art. 77 alin. (3) din Constituţie, şi ţinând cont de cele statuate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale mai sus prezentată, sesizarea este admisibilă din această perspectivă.

38. (1.3.) în ceea ce priveşte obiectul controlului de constituţionalitate, Curtea observă că acesta se încadrează în cerinţa esenţială instituită prin art. 146 lit. a) din Constituţie, care consacră competenţa Curţii Constituţionale de a se pronunţa asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora. În jurisprudenţa sa, Curtea a dezvoltat analiza acestei condiţii de admisibilitate, pentru ipoteza în care sesizarea vizează neconstituţionalitatea unei legi adoptate de Parlament în procedura reexaminării, aşa cum este situaţia în cauza de faţă.

39. În prezenta cauză, Curtea reţine că, iniţial, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 a fost adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, la data de 5 septembrie 2017, Curtea Constituţională fiind sesizată, înainte de promulgarea legii, cu exercitarea controlului de constituţionalitate cu privire la aceasta. Prin Decizia nr. 612 din 3 octombrie 2017, Curtea a admis parţial obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile articolului unic pct. 2 [cu referire la sintagma „în termen de două zile” cuprinsă în art. 6 alin. (3) din Legea nr. 3/2000, la art. 6 alin. (5) fraza a doua, precum şi la art. 6 alin. (7) din Legea nr. 3/2000] şi cale ale articolului unic pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului sunt neconstituţionale,

40. Ulterior, a fost declanşată procedura reexaminării legii de către cele două Camere ale Parlamentului în vederea punerii lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale. În urma dezbaterilor, Senatul a adoptat legea, după reexaminare, la data de 11 decembrie 2017, iar Camera Deputaţilor la 22 decembrie 2017.

41. Curtea Constituţională a fost din nou sesizată, pronunţându-se prin Decizia nr. 47 din 1 februarie 2018, prin care a constatat că legea astfel adoptată respectă cele statuate prin Decizia nr. 612 din 3 octombrie 2017, aceasta fiind finalitatea procedurii reexaminării desfăşurate în cele două Camere ale Parlamentului

42. După pronunţarea acestei decizii de către Curtea Constituţională, Preşedintele României a solicitat Parlamentului să reexamineze dispoziţiile legii adoptate, sub aspectul clarităţii şi preciziei terminologiei folosite. După analizarea acestei cereri, legea a fost adoptată în aceeaşi formă la 26 martie de Senat, în calitate de Cameră de reflecţie, şi la 4 aprilie de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională.

43. Aşadar, pe parcursul derulării procedurii legislative, Curtea Constituţională a intervenit de două ori, prin Decizia nr. 612 din 3 octombrie 2017 constatând neconstituţionalitatea anumitor prevederi din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000, iar prin Decizia nr. 47 din 1 februarie 2018 reţinând că, în urma reexaminării, Parlamentul a pus legea în acord cu cele statuate de Curtea Constituţională prin decizia de admitere precedentă.

44. Situaţiei mai sus descrise îi sunt aplicabile cele reţinute în jurisprudenţa sa de Curtea Constituţională în ceea ce priveşte admisibilitatea sesizărilor formulate cu privire la prevederi ce nu au format obiectul reexaminării după pronunţarea de către instanţa de control constituţional a unei decizii de constatare a neconstituţionalităţii. Astfel, prin Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010, Curtea a constatat că decizia prin care obiecţia de neconstituţionalitate a fost parţial admisă are ca efect deschiderea de drept a procedurii complementare de reexaminare a legii de către Parlament pentru punerea de acord a prevederilor neconstituţionale cu decizia Curţii Constituţionale, conform art. 147 alin. (2) din Legea fundamentală. În cadrul acestei proceduri, Parlamentul poate modifica şi alte prevederi legale numai dacă acestea se găsesc într-o legătură indisolubilă cu dispoziţiile declarate ca fiind neconstituţionale, pentru a asigura caracterul unitar al reglementării. Totodată, în măsura în care se impune, va recorela celelalte dispoziţii ale legii, ca operaţiune de tehnică legislativă, dar fără a putea aduce alte modificări de substanţă legii în cauză. De asemenea, Curtea a arătat că, în procedura reexaminării, Parlamentul nu are competenţa constituţională de a modifica prevederile legale constatate ca fiind constituţionale, ci va putea numai să pună de acord prevederile neconstituţionale cu decizia Curţii Constituţionale, putând modifica şi alte prevederi legale numai dacă acestea se găsesc într-o legătură indisolubilă cu dispoziţiile declarate ca fiind neconstituţionale. Prin urmare, „alte îmbunătăţiri” ce ar viza legea criticată se pot face numai prin alte legi sau ordonanţe de modificare şi completare.

45. Prin decizia citată, Curtea a constatat că, în condiţiile în care critica autorilor obiecţiei de neconstituţionalitate vizează un text de lege care nu a făcut obiectul reexaminării în sensul art. 147 alin. (2) din Constituţie, obiecţia de neconstituţionalitate nu îndeplineşte o condiţie de admisibilitate, şi anume aceea de a se limita la modificările ce au fost aduse legii în procesul de reexaminare. Aceeaşi concluzie a fost consacrată şi prin deciziile nr. 250 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 3 mai 2018, şi deciziile nr. 251*) şi nr. 252**) din 19 aprilie 2018, nepublicate la momentul pronunţării prezentei decizii. În cuprinsul acestora, Curtea a statuat că, prin formularea unei sesizări privind neconstituţionalitatea unei legi adoptate de Parlament în procedura reexaminării, nu pot fi exprimate critici de neconstituţionalitate noi cu privire la texte care nu au fost avute în vedere în procesul reexaminării.

46. Or, în cauza de faţă, criticile formulate de autorii sesizării vizează în exclusivitate prevederi din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 care nu a fost necesar să fie reexaminate de Parlament, nefiind constatată de instanţa de control constituţional contrarietatea acestora cu texte sau principii din Legea fundamentală. Prin Decizia nr. 612 din 3 octombrie 2017, Curtea a constatat că sunt neconstituţionale prevederile articolului unic pct. 2, cu referire la art. 6 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privitor la stabilirea unui termen de două zile în care Parlamentul să trimită legea de revizuire a Constituţiei către Curtea Constituţională în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, cele ale articolului unic pct. 2 din legea criticată, cu referire la art. 6 alin. (5) din Legea nr. 3/2000, prin care se atribuia Guvernului competenţa de a stabili, prin hotărâre, data organizării referendumului pentru revizuirea Constituţiei şi, implicit, abrogarea corelativă a art. 15 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, care stipulează expres că obiectul şi data referendumului se stabilesc prin lege, şi, în fine, prevederea din articolul unic pct. 2 din legea criticată, cu referire la art. 6 alin. (7) din Legea nr. 3/2000, care reglementează suportarea cheltuielilor pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional privind revizuirea Constituţiei din bugetul de stat, care se regăsea deja în acelaşi act normativ.

47. Prin obiecţia de neconstituţionalitate soluţionată prin Decizia nr. 47 din 1 februarie 2018, Curtea a fost sesizată pentru a se pronunţa cu privire la măsura în care Parlamentul s-a conformat celor statuate prin decizia de admitere anterioară. În urma verificării, Curtea a respins ca neîntemeiată obiecţia de neconstituţionalitate, constatând că Parlamentul a respectat obligaţia constituţională înscrisă în art. 147 alin. (3) de a pline în acord prevederile legii cu observaţiile Curţii Constituţionale.

48. Criticile formulate în cauza de faţă vizează alte aspecte decât cele cu privire la care Curtea s-a pronunţat în sensul constatării neconstituţionalităţii şi pe care Parlamentul le-a corectat în mod corespunzător. În speţă, criticile reclamă lipsă de precizie şi claritate a unor sintagme care au existat în chiar forma iniţială a legii şi a căror constituţionalitate ar fi putut fi contestată prin intermediul primei obiecţii de neconstituţionalitate formulate. Ca atare, nu se poate reţine îndeplinirea condiţiei de admisibilitate referitoare la obiectul sesizării, care, în această etapă a procedurii legislative, nu îi poate reprezenta decât măsura în care Parlamentul şi-a îndeplinit obligaţia constituţională amintită, fiind depăşită etapa în care ar fi putut fi formulate critici de neconstituţionalitate cu privire la oricare dintre prevederile legii adoptate, dar încă nepromulgate.

(2) Analiza obiecţiei c/e neconstituţionalitate

49. Întrucât obiecţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, pentru motivele mai sus detaliate, Curtea apreciază că nu se mai impune examinarea criticilor formulate pe fondul reglementării.

50. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin, (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este constituţională în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Preşedintelui României şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 3 mai 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu


*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 251 din 19 aprilie 2018 a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României. Partea I. nr. 384 din 4 mai 2018.

**) Decizia Curţii Constituţionale nr. 252 din 19 aprilie 2018 a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2018.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind transmiterea imobilului 2689 din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în domeniul public al comunei Şimian, judeţul Mehedinţi

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 9 alin. (1) şi art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi în conformitate cu prevederile art. 869 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă transmiterea imobilului 2689, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în domeniul public al comunei Şimian, judeţul Mehedinţi, precum şi declararea acestuia din bun de interes public naţional în bun de interes public local.

Art. 2. - imobilul transmis potrivit art. 1 se va utiliza în vederea amenajării unui spaţiu dejoacă pentru copii, în termen de 2 ani de la preluare.

Art. 3. - În cazul în care nu se respectă destinaţia imobilului şi termenul prevăzute la art. 2, acesta revine în domeniul public

al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

Art. 4. - Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 5. - Ministerul Apărării Naţionale îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi va opera, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, modificările corespunzătoare în anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul apărării naţionale,

Mihai-Viorel Fifor

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 3 mai 2018.

Nr. 296.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului 2689 care se transmite din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în domeniul public al comunei Şimian, judeţul Mehedinţi, şi se declară din bun de interes public naţional în bun de interes public local

 

Nr. MFP

Codul de clasificare

Denumirea bunului

Adresa

Elemente le-cadru de descriere tehnică/Carte funciară/ Nr. cadastral

Valoarea de inventar

(lei)

Persoana juridică de la care se transmite imobilul/CUl

Persoana juridică la care se transmit» imobilul/CUI

103916

8.19.01

Imobil 2689

Judeţul Mehedinţi, comuna Simian, C.F. 51558, nr. cad. 51558

1. Construcţii:

Pavilion A

- Suprafaţă construită - 1,00 mp

- Suprafaţă desfăşurată -1,00 mp

- Valoare contabilă - 13.212,30 lei

Pavilion A1

- Suprafaţă construită - 1,00 mp

- Suprafaţă desfăşurată -1,00 mp

- Valoare contabilă -13.212,30 lei

Pavilion A2

- Suprafaţă construită - 1,00 mp

- Suprafaţă desfăşurată -1,00 mp

- Valoare contabilă -13.212,30 lei

Pavilion B

- Suprafaţă construită - 1,56 mp

- Suprafaţă desfăşurată -1,56 mp

- Valoare contabilă - 79.339,40 lei

Pavilion R

- Suprafaţă construită - 26,30 mp

- Suprafaţă desfăşurată-26,30 mp

- Valoare contabilă-336,40 lei

Pavilion R1

- Suprafaţă construită - 26,30 mp

- Suprafaţă desfăşurată-26,30 mp

- Valoare contabilă-879,36 lei

Total suprafaţă construită: 57,16 mp

Total suprafaţă desfăşurată: 57,16 mp

Total valoare construcţii: 120.192,06 lei

2. Amenajări la terenuri:

- Împrejmuire sârmă ghimpată pe stâlpi de baton pe un rând: 112,4 ml

- Valoare contabilă: 39,40 lei

Total valoare amenajări: 39,40 lei

3. Suprafaţa terenului - 0,0762 ha

- Valoare contabilă: 5.413,25 lei

Total valoare teren: 5.413,25 lei

Total valoare cazarmă: 125.644,71 lei

C.F. 51558 Nr. cad. 51558

125.645

Statul român, din administrarea Ministerului Apărării Naţionale

CUI - 4183229

Domeniul public al comunei Şimian, judeţul Mehedinţi CUI-4550988

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2004

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adopta prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 794 din 27 august 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:

„b) au un venit brut pe membru de familie mai mic sau egal cu 250 lei.”

2. La articolul 3 alineatul (3), litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„h) adeverinţă eliberată de către instituţia de învăţământ din care să rezulte că studentul a promovat minimum 45 de credite în anul universitar anterior depunerii cererii pentru acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare, pentru toţi studenţii, cu excepţia studenţilor din anul I.”

3. La articolul 8, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

„Art. 8. - (1) La nivelul Consiliului de administraţie sau al Senatului fiecărei instituţii de învăţământ superior de stat sau particular acreditate se constituie o comisie formată din 3-5-7 persoane, prin numire de către rectorul instituţiei, cu aprobarea Consiliului de administraţie sau a Senatului.

(2) Componenţa comisiei este stabilită de către Consiliul de administraţie al instituţiei de învăţământ superior prevăzute la alin. (1). Din comisie fac parte obligatoriu directorul economic/contabilul instituţiei de învăţământ superior, precum şi 1-2 reprezentanţi ai studenţilor.”

4. Anexa nr. 3 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta hotărâre.

Art. II. - Comisia prevăzută la art. 8 alin. (1) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările aduse prin prezenta hotărâre, se constituie în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul educaţiei naţionale,

Valentin Popa

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 3 mai 2018.

Nr. 297.

 

ANEXA

(Anexa nr. 3 la Normele metodologice)

 

MODELUL*)

bonului valoric pentru acordarea unui ajutor financiar în vederea achiziţionării de calculatoare**)

 

 

 

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

 

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

 

 

 

 

 

BON VALORIC - 200 EURO

 

BON VALORIC - 200 EURO

 

 

 

AJUTOR FINANCIAR ÎN VEDEREA ACHIZIŢIONĂRII UNUI CALCULATOR

 

AJUTOR FINANCIAR ÎN VEDEREA ACHIZIŢIONĂRII UNUI CALCULATOR

 

 

 

 

 

 

Numele ...........................................

 

Numele ţi prenumele beneficiarului

Prenumele ........................................

 

.........................................................

CNP ................................................

 

CNP ................................................

Adresa ............................................

 

Adresa ............................................

........................................................

Falsificarea acestor bilete

 

 

 

se pedepseşte conform legilor

Dacă este cazul:

Semnătură de primire

Semnătură persoană autorizată

 

Numele şi prenumele minorului ...................

 

 

 

CNP ................................................

 

L. S.

 

Adresa ............................................

 

 

 

 

 

Semnătură persoană autorizată

 

 

 

 

 

L.S.

Data .....................

 

 

Seria M.E.N.

 

Seria M.E.N.

Nr.

 

Nr.

 

 

 

 

 

NETRANSMISIBIL

 

 

Bonul valoric se va utiliza exclusiv conform destinaţiei sale.

 

 

Tipărit la C.N. Imprimeria Naţională S.A.

 

NOTĂ:

Modelul bonului valoric se completează pe verso cu următorul text:

„Beneficiarul acestui bon valoric este obligat să îl utilizeze până la data finală pentru achiziţionarea de calculatoare, stabilită prin calendarul pentru acordarea unui ajutor financiar în vederea achiziţionării de calculatoare, aprobat prin hotărâre a Guvernului,”

Furnizorul de calculatoare este obligat să transmită bonul valoric comisiilor judeţene/comisiei constituite la nivelul municipiului Bucureşti, precum şi comisiilor constituite la nivelul instituţiilor de învăţământ superior, până la data finală de depunere, stabilită prin calendarul pentru acordarea unui ajutor financiar în vederea achiziţionării de calculatoare, aprobat prin hotărâre a Guvernului.


*) Modelul bonului valoric este reprodus în facsimil.

**) Culoarea fundalului bonului valoric, pentru anul 2018, este violet.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind înscrierea unui imobil - teren arabil în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea acestuia în administrarea Ministerului Educaţiei Naţionale, pentru Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 867 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea în administrarea Ministerului Educaţiei Naţionale, pentru Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara, instituţie care funcţionează în coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale, a unui imobil, teren arabil în intravilan extins, având datele de identificare prevăzute în anexa la prezenta hotărâre, trecut în domeniul public al statului prin Hotărârea Consiliului Local al Comunei Ghiroda nr. 157 din 6 octombrie 2017.

Art. 2. - Ministerul Educaţiei Naţionale îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera completările şi modificările corespunzătoare în anexa nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul educaţiei naţionale,

Valentin Popa

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 3 mai 2018.

Nr. 298.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului - teren arabil care se înscrie în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi se dă în administrarea Ministerului Educaţiei Naţionale, pentru Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara

 

Nr. MF

Codul de clasificaţie

Denumirea bunului imobil care face obiectul actului normativ

Adresa

Elemente-cadru de descriere tehnică

Persoana juridică care administrează imobilul

Baza legală

Valoarea de inventar

- lei -

Se atribuie de către Ministerul Finanţelor Publice.

8.26.10

Teren arabil în intravilan extins

Judeţul Timiş,

comuna Ghiroda

S teren = 21.364 mp, nr. cadastral 409322, CF nr. 409322 Ghiroda

Ministerul Educaţiei Naţionale - CU113729380, pentru

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara - CUI 4269215

Hotărârea Consiliului Local al Comunei Ghiroda nr. 157 din 6 octombrie 2017

1.263.568

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 172/2012 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică „Varianta de ocolire Mihăileşti”

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 5 alin. (1), art. 8 alin. (3) şi al art. 11 alin. (7) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 172/2012 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică „Varianta de ocolire Mihăileşti”, publicată În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 20 martie 2012, se modifică, în condiţiile legii, în sensul actualizării datelor de identificare şi a sumelor individuale aferente despăgubirilor pentru imobilele cu nr. crt. 9-11, 17, 22, 25, 26, 28, 32-38, 40, 78, 82, 83, 123, 173 şi 193, în conformitate cu anexa la prezenta hotărâre.

Art. II. - (1) Se aprobă declanşarea procedurii de expropriere a imobilului proprietate privată - respectiv construcţie - situat pe terenul supus exproprierii prin Hotărârea Guvernului nr. 172/2012 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică „Varianta de ocolire Mihăileşti”, aflat la nr. crt. 32 din anexa nr. 2.

(2) Sumele individuale aferente despăgubirilor pentru imobilele prevăzute la art. I, care cuprind şi suma necesară justei despăgubiri pentru imobilul care face obiectul exproprierii potrivit alin. (1), sunt incluse în suma aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 172/2012.

(3) Sumele individuale prevăzute la alin. (2) se virează de către Ministerul Transporturilor, în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării acestora, într-un cont bancar deschis pe numele Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S A. la dispoziţia proprietarilor imobilelor care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 172/2012, în vederea efectuării despăgubirilor în cadrul procedurilor de expropriere, în condiţiile legii.

Art. III. - Ministerul Transporturilor, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., răspunde de realitatea datelor din anexa la prezenta hotărâre, de modul de utilizare, în conformitate cu prevederile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor prezentei hotărâri, precum şi de corectitudinea datelor înscrise în documentele care au stat la baza stabilirii acesteia.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Lucian Şova

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 3 mai 2018.

Nr. 299.

 

ANEXĂ

 

MODIFICĂRI

la Lista cuprinzând imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică „Varianta de ocolire Mihăileşti”, pe raza localităţii Mihăileşti din judeţul Giurgiu, proprietarii sau deţinătorii acestora, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor

 

Nr. crt.

Nr. crt. din Hotărârea Guvernului nr. 172/2012

Judeţul

Unitatea administrativ-teritorială

Numele şi prenumele proprietarului/ deţinătorului imobilului

Tarla/Parcelă

Categoria de folosinţă

Numărul cadastral

(număr topo)

Numărul cărţii funciare

Suprafaţa totală

(m2)

Suprafaţa de expropriat

(m2)

Construcţii

(m2)

Anexe

(m2)

Valoarea despăgubirii terenului, conform Legii nr. 255/2010

(lei)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

1

9

Giurgiu

Mihăileşti

Matei 1. Adrian

-

CC

6185

7382

943

43

-

-

7.399,20

A

81

-

-

573,80

2

10

Giurgiu

Mihăileşti

Matei 1. Adrian

-

A

6186

7383

1.000

756

-

-

5.355,50

3

11

Giurgiu

Mihăileşti

Societatea Comercială „Sim-Mat Construzion” - S.R.L.

-

A

874/1

2810

2.085

2.085

-

-

14.770,14

4

17

Giurgiu

Mihăileşti

Iancu Gheorghe, Iancu Elisabeta Mihaela

-

CC

633

-

-

1

-

-

172,07

A

1

7,08

5

22

Giurgiu

Mihăileşti

Tache Marin

T59

A

5726

6150

2.184

906

-

-

6.418,10

V

518

-

-

5.504,27

A

221

-

-

1.565,56

6

25

Giurgiu

Mihăileşti

Bajenaru Gherase

T60

A

6757

7036

1.152

188

-

-

1.331,79

V

264

-

-

2.805,26

7

26

Giurgiu

Mihăileşti

Bajenaru Ioana, Bajenaru Aurica, Negrila Maria

T60, P39

V

6683

6999

612

612

-

-

6.503,11

8

28

Giurgiu

Mihăileşti

Constantin Nicolae, Constantin Floarea

T 59, P13

A

6319

6510

5.000

51

-

-

361

V

444

-

-

4.717,94

9

32

Giurgiu

Mihăileşti

Zvinca Cristina, Zvinca Nicolae, Zvinca Aneta

T 59

CC

5242

6473

500

151

93

 

119.243,65

10

33

Giurgiu

Mihăileşti

Sipu Adrian Cătălin, Sipu Irina

-

A

5243

6474

500

475

-

-

3.364,90

11

34

Giurgiu

Mihăileşti

Sipu Adrian Cătălin, Sipu Irina

-

A

5244

6475

500

500

-

-

3.542

12

35

Giurgiu

Mihăileşti

Sipu Adrian Cătălin, Sipu Irina

-

A

5245

6476

500

500

-

-

3 542

13

36

Giurgiu

Mihăileşti

Sipu Adrian Cătălin, Sipu Irina

-

A

5246

6477

551

551

-

-

3,903,28

14

37

Giurgiu

Mihăileşti

Olteanu Ioana

59

A

5009

5827

3.600

1.208

-

-

1.639,26

15

38

Giurgiu

Mihăileşti

Constantin Nicolae, Constantin Floarea

T56/1, PA 10

A

6143

6537

2.457

100

-

-

708,40

186

-

-

252,40

16

40

Giurgiu

Mihăileşti

Constantin Nicolae, Constantin Floarea

T56/1, P7

A

6294

6519

4.905

2.327

-

-

16.484,47

2.578

-

-

3.498,35

17

78

Giurgiu

Mihăileşti

Petre Aurei

T51/2

V

6266

32194

790

322

-

-

655,43

18

82

Giurgiu

Mihăileşti

Radea Dumitrea

T51/2

V

4411

5155

712

527

-

-

1.072,71

19

83

Giurgiu

Mihăileşti

Murariu Marius Dragoş

T51/2

V

4406

5154

816

603

-

-

1.227,41

20

123

Giurgiu

Mihăileşti

Gijiila Aurelian

T51/1, PA5

A

3418

4379

6.408

782

-

-

5.539,69

21

173

Giurgiu

Mihăileşti

Petcuta Danut

T51/1

A

3891

5195

40.800

5.510

-

-

39.032,84

22

193

Giurgiu

Mihăileşti

Paraschivescu Tatiana Aurica

T51.P2

A

2708/2

(2708)

32958

2.693

14

-

-

99,18

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 965/2012 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică „Modernizare DN 5, sectorul Bucureşti - Adunaţii Copăceni km 7 + 573-km 19 + 220”, precum şi suplimentarea sumei prevăzute ca justă despăgubire, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 965/2012

 

Având în vedere dispoziţiile art. 11 alin. (7) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 5 alin. (1) şi art. 8 alin. (3) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 965/2012 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică „Modernizare DN 5, sectorul Bucureşti - Adunaţii Copăceni km 7 + 573-km 19 + 220”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 696 din 10 octombrie 2012, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. După numărul curent 17 se introduce un nou număr curent, numărul curent 171, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

2. După numărul curent 47 se introduc trei noi numere curent, numerele curente 471-473, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

3. Sumele individuale prevăzute în anexa nr. 2 aferente despăgubirilor pentru imobilele cu nr. crt. 17,171,471,472, 473, 115 şi 148 se modifică în sensul actualizării acestora, în condiţiile legii, în conformitate cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. II. - Se aprobă declanşarea procedurii de expropriere a imobilelor proprietate privată - respectiv construcţii - situate pe terenul supus exproprierii prin Hotărârea Guvernului nr. 965/2012 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică „Modernizare DN 5, sectorul Bucureşti - Adunaţii Copăceni km 7 + 573-km 19 + 220”, aflate la nr. crt. 115 şi 148 din anexa nr. 2,

Art. III. - (1) Se aprobă suplimentarea pe anul 2018 a sumei prevăzute ca justă despăgubire pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică „Modernizare DN 5, sectorul Bucureşti - Adunaţii Copăceni km 7 + 573-km 19 + 220”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 965/2012, cu suma totală de 126 mii lei, care se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2018 nr. 2/2018, la capitolul 84,01 „Transporturi”, titlul 58 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (POIM)”.

(2) Suma prevăzută la alin. (1) este aferentă despăgubirii, în condiţiile legii, a unor imobile cuprinse în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 965/2012, completată şi modificată conform art. I, respectiv la nr. crt. 17, 171, 471, 472, 473,115 şi 148, în conformitate cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. IV. - Ministerul Transporturilor, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., răspunde de realitatea datelor din anexa la prezenta hotărâre, de modul de utilizare, în conformitate cu prevederile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor prezentei hotărâri, precum şi de corectitudinea datelor înscrise în documentele care au stat la baza stabilirii acesteia.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Lucian Şova

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 3 mai 2018.

Nr. 300.

 

ANEXĂ

 

MODIFICĂRI ŞI COMPLETĂRI

la Lista cuprinzând imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publica „Modernizare DN5, sectorul Bucureşti - Adunaţii Copăceni km 7 + 573-km 19 + 220”, situate pe raza localităţilor Jilava şi 1 Decembrie din judeţul Ilfov, proprietarii sau deţinătorii acestora, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor

 

Nr. crt.

Nr. crt. din Hotărârea Guvernului nr. 965/2012

Judeţul

Unitatea administrativ-teritorială

Denumirea/ Numele şi prenumele proprietarului/ deţinătorului imobilului

Adresa, tarlaua/parcela

Categoria de folosinţă

Numărul cadastral/

Numărul topo

Număr carte funciară

Suprafaţa totală a imobilului

(mp)

Suprafaţa de expropriat

(mp)

Valoarea despăgubirii imobilului, conform Legii nr. 255/2010 (lei)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

1

17

Ilfov

Jilava

Velciu Costal

Şoseaua Giurgiului nr. 81, T45, P 155,156,157,158

CC

-

-

2.071

24

6.417,49

2

171

Ilfov

Jilava

Velciu Petrisor, Velciu Cristian

Şoseaua Giurgiului nr. 81, T45, P 154, 155

CC

-

-

532

22

29.888,71

3

471

Ilfov

Jilava

Visări Tudor

T49, P 178

A

53683

53683

2.461

6

804,1

4

472

Ilfov

Jilava

Visan Tudor

T49, P 178

A

50663

50663

2.461

13

1.742,22

5

473

Ilfov

Jilava

Minciu Elena

T49, P 178

A

50662

50662

2.461

14

1 876,23

6

115

Ilfov

1 Decembrie

Sandu Angela, Mirşan Gabi

CV 40, P 1772, 1773

CC

(2009/1) 54670

3208

492

4

5.430,44

7

148

Ilfov

1 Decembrie

Teodoru Dan Gabriel

T51, P 2072, 2082, 2340. 2070

CC

51732

51732

14.305

112

131.497,75

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, necesare pentru relocarea utilităţilor, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Construcţia autostrăzii Bucureşti-Braşov, tronsonul Bucureşti-Ploieşti”

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 5 alin. (1) şi art. 12 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 507/2006 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Autostrada Bucureşti-Braşov km 0+000-173+300”, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă amplasamentul suplimentar al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Construcţia autostrăzii Bucureşti-Braşov, tronsonul Bucureşti-Ploieşti”, potrivit hărţii topografice/planului de amplasament prevăzut(e) în anexa nr. 1*).

Art. 2. - (1) Se aprobă declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, necesare pentru relocarea utilităţilor, prevăzut la art. 1, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Construcţia autostrăzii Bucureşti-Braşov, tronsonul Bucureşti-Ploieşti”, aflate pe raza localităţii Voluntari, judeţul Ilfov, expropriator fiind statul român reprezentat de Ministerul Transporturilor, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A.

(2) Se aprobă lista cuprinzând imobilele supuse exproprierii potrivit alin. (1), situate pe raza localităţii Voluntari, judeţul Ilfov, proprietarii sau deţinătorii acestora, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor, potrivit anexei nr. 2.

Art. 3. - (1) Sumele individuale estimate de către expropriator, aferente despăgubirii pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, necesare pentru relocarea utilităţilor, prevăzut la art. 1, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Construcţia autostrăzii Bucureşti-Braşov, tronsonul Bucureşti-Ploieşti”, aflate pe raza localităţii Voluntari, judeţul Ilfov, sunt în cuantum total de 19,7 mii lei şi se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul 2018 nr. 2/2018, capitolul 84.01 „Transporturi”, titlul 55 „Alte transferuri”, articolul 55.01 „Transferuri interne”, alineatul 55.01.12. „Investiţii ale agenţilor economici cu capital de stat”.

(2) Sumele individuale prevăzute la alin. (1) se virează de către Ministerul Transporturilor, în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării acestora, într-un cont bancar deschis pe numele Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. la dispoziţia proprietarilor de imobile situate pe amplasamentul suplimentar, necesare pentru relocarea utilităţilor, prevăzut la art. 1, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional, în vederea efectuării despăgubirilor în cadrul procedurilor de expropriere, în condiţiile legii.

Art. 4. - Ministerul Transporturilor, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., răspunde de realitatea datelor înscrise în lista cuprinzând imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, necesare pentru relocarea utilităţilor, prevăzut la art. 1, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional, de corectitudinea datelor înscrise în documentele care au stat la baza stabilirii acestora, precum şi de modul de utilizare, în conformitate cu dispoziţiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor prezentei hotărâri.

Art. 5. - Planul cu amplasamentul suplimentar al lucrării de utilitate publică de interes naţional se aduce la cunoştinţă publică prin afişarea la sediile consiliilor locale implicate şi, respectiv, prin afişare pe pagina proprie de internet a expropriatorului.

Art. 6. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Lucian Şova

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 3 mai 2018.

Nr. 301.


*) Anexa nr. 1 se comunică persoanelor fizice şi juridice interesate, la solicitarea acestora, de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., care este depozitarul acesteia, imposibilitatea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hărţii topografice fiind determinată de impedimente de natură tehnico-redacţională.

 

ANEXA Nr. 2

 

LISTA

cuprinzând imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, necesare pentru relocarea utilităţilor, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Construcţia autostrăzii Bucureşti-Braşov, tronsonul Bucureşti-Ploieşti”, aflate pe raza localităţii Voluntari, judeţul Ilfov, proprietarii sau deţinătorii acestora, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor

 

Nr. crt.

Judeţul

Unitatea administrativ-teritorială

Numele şi prenumele proprietarului/deţinătorului terenului

Tarlaua/parcela

Categoria de folosinţă

Numărul cadastral (numărul topo)

Număr carte funciară

Suprafaţa totală

(mp)

Suprafaţa de expropriat (mp)

Valoarea despăgubirii aferente terenului, conform Legii nr. 255/2010

(lei)

1

Ilfov

Voluntari

S.C. CREDIT EUROPE LEASING IFN - S.A.

T44 A 928/23 lot 1

arabil

2193/1/1/1

115075

16117

56

9.163,00

2

Ilfov

Voluntari

HANŢIGANICA

T43A924/8

arabil

-

-

15000

56

10.537,00

 

 

 

Total

112

19.700,00

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.