MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 434/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 434         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 22 mai 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 50 din 1 februarie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (2) şi ale art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a)din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

343. - Hotărâre privind aprobarea alocării unei sume din bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2018 pentru plata venitului lunar de completare de care beneficiază persoanele disponibilizate de la Societatea Complexul Energetic Oltenia - S.A.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

209. - Decizie privind constatarea încetării de drept a raportului de serviciu al domnului Mircea Alexandru Nadolu, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

44. - Ordin al ministrului afacerilor interne pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 262/2007 privind aprobarea Regulamentului pentru compunerea şi portul uniformelor militare, precum şi a Regulilor pentru aplicarea normelor privind echiparea militarilor

 

694. - Ordin al secretarului general al Guvernului privind stabilirea procedurii de efectuare a plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din cadrul Secretariatului General al Guvernului şi al structurilor, organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţiilor publice finanţate prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2018

 

3.630. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind aprobarea Metodologiei de recunoaştere şi echivalare a actelor de studii de nivel preuniversitar obţinute în străinătate

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

13. - Circulară privind rata dobânzii plătite la rezervele minime obligatorii constituite în lei începând cu perioada de aplicare 24 aprilie-23 mai 2018

 

14. - Circulară privind rata dobânzii penalizatoare pentru deficitul de rezerve minime obligatorii în monedă naţională începând cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2018

 

ACTE ALE CORPULUI EXPERŢILOR CONTABILI ŞI CONTABILILOR AUTORIZAŢI DIN ROMÂNIA

 

18/459. - Hotărâre privind prelungirea perioadei de valabilitate a vizei aferente anului 2017 până la data de 31 mai 2018

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 50

din 1 februarie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (2) şi ale art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Irina-Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ileana Ilie, prin reprezentant convenţional Daniel Ilie, în Dosarul nr. 30.296/4/2015/a1 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.348D/2017.

2. Dezbaterile au avut loc la data de 18 ianuarie 2018, în prezenţa reprezentantului convenţional al autoarei excepţiei şi cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul prevederilor art. 222 alin. (2) din Codul de procedură civilă coroborate cu ale art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, precum şi în vederea depunerii de concluzii scrise, a amânat pronunţarea pentru data de 31 ianuarie 2018 şi apoi pentru data de 1 februarie 2018, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin încheierea din 7 iulie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 30.296/4/20157a 1, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Ileana Ilie, prin reprezentant convenţional Daniel Ilie, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare a unei amenzi judiciare.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textele de lege criticate sunt lipsite de claritate şi precizie.

5. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat nu încalcă nicio dispoziţie constituţională, îndeplinind condiţiile de previzibilitate şi claritate. De altfel, conceptele de bună-credinţă şi abuzul de drept sunt definite în mod expres de art. 12, art. 14 şi art. 15 din Codul de procedură civilă, putându-se astfel stabili ce se înţelege prin reaua-credinţă la care face referire textul de lege criticat.

6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

7. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că, în virtutea mandatului constituţional reglementat prin art. 126 alin. (2), legiuitorul are competenţa de a adopta reglementări cu caracter general sau cu caracter special, derogatoriu, cu aplicabilitate la anumite situaţii, în mod egal, pentru toţi cei interesaţi în exercitarea aceloraşi categorii de drepturi sau în îndeplinirea aceloraşi categorii de obligaţii. Potrivit dispoziţiilor art. 12 din Codul de procedură civilă, drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credinţă, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege şi fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părţi; partea care îşi exercită drepturile procesuale în mod abuziv răspunde pentru prejudiciile materiale şi morale cauzate, ea putând fi obligată, potrivit legii, şi la plata unei amenzi judiciare; de asemenea, partea care nu îşi îndeplineşte cu bună-credinţă obligaţiile procesuale răspunde, în condiţiile arătate. De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părţile au obligaţia să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător, să îşi probeze pretenţiile şi apărările, să contribuie la desfăşurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia.

8. Se mai consideră, cu privire la amendă, că doctrina a arătat că, în sistemul sancţiunilor procesual civile, aceasta este calificată drept unul dintre mijloacele menite să garanteze buna aplicare a regulilor de procedură, să împiedice exercitarea abuzivă a drepturilor procedurale, dar şi drept sancţiune procedurală, autonomă şi distinctă de toate celelalte sancţiuni, prin natura şi rolul pe care îl îndeplineşte în cadrul procedurii judiciare. Noua reglementare, ca şi vechea reglementare (art. 1085 din vechiul Cod de procedură civilă), stabileşte o cale de atac unică, derogatorie de la dreptul comun, şi anume cererea de reexaminare. Spre deosebire de vechea reglementare, cererea de reexaminare se soluţionează de un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea, oferindu-se astfel garanţii suplimentare privind imparţialitatea completului care soluţionează cererea de reexaminare. Soluţia legislativă criticată presupune că aplicarea amenzii judiciare este lăsată de legiuitor la latitudinea instanţei de judecată, care, apreciind asupra vinovăţiei autorului faptei şi a ordinii de drept încălcate, va dispune sau nu aplicarea amenzii judiciare.

9. Se mai apreciază că, în temeiul mandatului constituţional amintit, textul de lege criticat instituie sancţiunea amenzii judiciare de la 100 lei la 1000 lei pentru introducerea, cu rea-credinţă, a unor cereri principale, accesorii, adiţionale sau incidentale, precum şi pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice. Invocă cele statuate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie, respectiv Decizia nr. 469 din 27 iunie 2017.

10. Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale, arătând că îşi menţine punctul de vedere exprimat în Decizia Curţii Constituţionale nr. 469 din 27 iunie 2017.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, II reprezintă prevederile art. 187 alin, (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 247 din 10 aprilie 2015. Având în vedere că notele scrise depuse în susţinerea excepţiei se referă şi la dispoziţiile art. 23 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea reţine ca obiect al excepţiei atât aceste din urmă dispoziţii legale, cât şi cele ale art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a), cuprins în acelaşi cod. În ceea ce priveşte stabilirea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în jurisprudenţa sa, a statuat cu valoare de principiu că, în exercitarea controlului de constituţionalitate, instanţa de contencios constituţional trebuie să ţină cont de voinţa reală a părţii care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, în caz contrar, Curtea ar fi ţinută de un criteriu procedural strict formal, respectiv indicarea formală de către autorul excepţiei a textului legal criticat (în acest sens, Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006; Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012). Prevederile legale criticate au următorul conţinut:

- Art. 23 alin. (2): „(2) Preşedintele veghează ca ordinea şi solemnitatea şedinţei să fie respectate, putând lua în acest scop orice măsură prevăzută de lege.”;

- Art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a): „(1) Dacă legea nu prevede altfel, instanţa, potrivit dispoziţiilor prezentului articol, va putea sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul, astfel:

1. cu amendă judiciară de la 100 lei la 1.000 lei:

a) introducerea, cu rea-credinţă, a unor cereri principale, accesorii, adiţionale sau incidentale, precum şi pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice;”.

14. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate sunt invocate dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul securităţii juridice, în componenta sa referitoare la calitatea legii, art. 11 alin. (1) privind obligaţia statului de îndeplinire cu bună-credinţă a obligaţiilor ce îi revin din tratatele la care este parte, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 57 - Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor, art. 124 - înfăptuirea justiţiei şi art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil, art. 14 - Interzicerea discriminării şi art. 17 - Interzicerea abuzului de drept din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia susţine încălcarea prevederilor constituţionale invocate deoarece textele de lege criticate nu sunt suficient de clare, precise şi previzibile.

16. Analizând aceste susţineri, Curtea reţine că, potrivit art. 1 alin. (5) din Constituţie, care consacră principiul respectării obligatorii a legilor, acestea trebuie să îndeplinească anumite cerinţe de claritate şi previzibilitate, astfel încât destinatarii să îşi poată adapta în mod corespunzător conduita. În acest sens, Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa (de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012) că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, deciziile Curţii Constituţionale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, şi nr. 430 din 24 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 21 ianuarie 2014).

17. Or, aplicând aceste considerente de principiu la cauza de faţă, Curtea reţine că textele de lege criticate sunt suficient de clare şt precise, dispunând fără echivoc în legătură cu atribuţiile preşedintelui de complet de a veghea ca ordinea şi solemnitatea şedinţei să fie respectate şi, respectiv, instituind un cuantum al amenzii judiciare în caz de introducere, cu rea-credinţă, a unor cereri principale, accesorii, adiţionale sau incidentale, precum şi pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice. În acest din urmă caz, aplicarea prevederilor legale criticate trebuie coroborată cu cele cuprinse în art. 12 - Buna-credinţă din Codul de procedură civilă, care definesc conceptul de bună-credinţă în exercitarea drepturilor procesuale. Din acest punct de vedere, prevederile legale criticate nu sunt de natură să contravină dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii, dat fiind faptul că, prin ipoteză, legea, ca reglementare primară a relaţiilor sociale, nu poate fi redactată cu o precizie totală, revenind interpretului sarcina stabilirii conţinutului şi sensului normei legale, în vederea aplicării acesteia în concordanţă cu voinţa legiuitorului.

18. De altfel, Curtea s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă, prin raportare la dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie şi ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, egalitatea şi imparţialitatea justiţiei. Prin Decizia nr. 469 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 18 august 2017, paragrafele 18 şi 19, a reţinut că, în condiţiile în care textul legal criticat se referă la introducerea cu „rea-credinţă” a unei cereri vădit netemeinice, sintagma „vădit netemeinică” sugerează faptul că cererea nu are niciun fel de fundament, aspect pe care autorul cererii îl cunoaşte. Evident că, după modul în care a fost formulată cererea, motivele invocate, eventualele cereri repetate de chemare în judecată etc., instanţa îşi poate forma o convingere şi poate aprecia dacă reclamantul introduce o cerere de chemare în judecată cu rea-credinţă; or, textul de lege nu face altceva decât să legitimeze judecătorul care constată o astfel de situaţie să o şi sancţioneze. Pentru valorificarea drepturilor şi intereselor legitime părţile trebuie să acţioneze cu bună-credinţă, iar nu în spirit abuziv, şicanator, vexator pentru magistraţi ori pentru instanţă (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 344 din 10 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 19 iunie 2012).

19. De asemenea, Curtea, prin Decizia nr. 439 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 2 noiembrie 2016, paragrafele 17 şi 18, a mai reţinut, referitor la sintagma „rea-credinţă”, că aceasta are semnificaţia de atitudine incorectă, necinstită. În doctrină s-a reţinut că, în limbajul comun, antitezei relei-credinţe i se atribuie mai multe accepţiuni, şi anume: obligaţie de comportare corectă pe care părţile trebuie să o respecte la încheierea şi executarea convenţiilor; convingerea unei persoane că acţionează în temeiul unui drept şi potrivit cu legea sau cu ceea ce se cuvine; sinceritate, onestitate, cinste. Valenţe oarecum asemănătoare există şi în plan juridic, dat fiind caracterul proeminent etic al normelor care cârmuiesc cele două concepte aflate în opoziţie. Astfel, se poate concluziona că reaua-credinţă este o formă a vinovăţiei, expresia dolului, fraudei şi culpei grave, având ca numitor comun viclenia, înşelăciunea şi omisiunea vădit intenţionată. Reaua-credinţă poate fi calificată ca acea atitudine a unei persoane care săvârşeşte sau omite, în mod conştient, un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convieţuire socială, pe deplin conştientă de caracterul ilicit al conduitei sale.

20. Totodată, prin Decizia nr. 469 din 27 iunie 2017, anterior menţionată, Curtea a reţinut că textul legal criticat nu instituie inegalităţi sau discriminări între cetăţeni ori categorii de persoane şi nici nu aduce atingere principiului unicităţii, egalităţii şi imparţialităţii justiţiei, ci prevede doar posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare, în cazul exercitării cu rea-credinţă a unor drepturi procesuale, ceea ce corespunde exigenţelor art. 57 din Constituţie, care instituie îndatorirea fundamentală a cetăţenilor de a exercita drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără încălcarea drepturilor şi libertăţilor celorlalţi. Mai mult, s-a reţinut că dispoziţiile legale criticate nu împiedică persoanele interesate să apeleze la instanţele judecătoreşti şi să se prevaleze de toate garanţiile procesuale care condiţionează, într-o societate democratică, procesul civil. De altfel, în temeiul art. 191 din Codul de procedură civilă, persoana obligată la amendă sau despăgubire poate face cerere de reexaminare, prin care solicită, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii.

21. Cele statuate în deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, având în vedere faptul că nu au intervenit elemente noi, de natură a conduce la o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ileana Ilie, prin reprezentant convenţional Daniel Ilie, în Dosarul nr. 30.296/4/2015/a1 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti şi constată ca dispoziţiile art. 23 alin. (2) şi ale art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 1 februarie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Irina-Loredana Gulie

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea alocării unei sume din bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2018 pentru plata venitului lunar de completare de care beneficiază persoanele disponibilizate de la Societatea Complexul Energetic Oltenia - S.A.

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, aprobată cu completări prin Legea nr. 259/2013, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 171/2015, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă alocarea sumei de 2.294 mii lei din bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2018 pentru plata drepturilor prevăzute la art. 7 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013- 2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, aprobată cu completări prin Legea nr. 259/2013, cu modificările şi completările ulterioare, de care beneficiază persoanele disponibilizate de la Societatea Complexul Energetic Oltenia - S.A., în baza planului de disponibilizare, aprobat potrivit legii.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul energiei,

Anton Anton

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

 

Bucureşti, 16 mai 2018.

Nr. 343.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind constatarea încetării de drept a raportului de serviciu al domnului Mircea Alexandru Nadolu, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi art. 98 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Se constată încetarea de drept, la data de 20 mai 2018, a raportului de serviciu al domnului Mircea Alexandru Nadolu, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, ca urmare a îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 22 mai 2018.

Nr. 209.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 262/2007 privind aprobarea Regulamentului pentru compunerea şi portul uniformelor militare, precum şi a Regulilor pentru aplicarea normelor privind echiparea militarilor

 

Având în vedere prevederile art. 2 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1994 privind drepturile de echipament şi materiale de resortul echipamentului, în timp de pace, ale personalului din sectorul apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 143/1994, cu modificările ulterioare, şi ale art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 349/2017 privind stabilirea uniformei, siglei, insignei şi documentelor de legitimare pentru personalul militar al Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne,

în temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 262/2007 privind aprobarea Regulamentului pentru compunerea şi portul uniformelor militare, precum şi a Regulilor pentru aplicarea normelor privind echiparea militarilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 592 din 28 august 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - Ordonatorii de credite răspund de asigurarea drepturilor de echipament şi de celelalte materiale prevăzute în Normele privind drepturile de echipament pentru personalul militar din Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi unităţile şi instituţiile subordonate acestuia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.301/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în Normele privind drepturile de echipament pentru efectivele de jandarmi, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.850/2005, cu modificările ulterioare, în Normele de echipare a personalului militar din Inspectoratul General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 78/2008, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv în Normele pentru drepturile de echipament ale personalului militar din Direcţia Generală de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 349/2017, în limita fondurilor aprobate prin bugetul de stat.”

2. La anexa nr. 1, după partea a IV-a se introduce o nouă parte, partea a V-a „Descrierea uniformelor efectivelor din Direcţia Generală de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne”, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

3. La anexa nr. 2 articolul 14 alineatul (1) litera b), după punctul 3 se introduce un nou punct, punctul 4, cu următorul cuprins:

„4. pentru efectivele Direcţiei Generale de Protecţie internă a Ministerului Afacerilor Interne: două şepci de reprezentare, din care una de vară şi una de iarnă, două şepci din tercot, una de vară şi una de iarnă, 5 perechi suporţi cu însemne de grad şi semne de armă, două perechi petliţe.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

 

Bucureşti, 9 mai 2018.

Nr. 44.

 

ANEXĂ

 

PARTEA a V-a

Descrierea uniformelor efectivelor din Direcţia Generală de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne

 

CAPITOLUL I

Coifura

 

A. Şapca

a) Şapca pentru uniforma de ceremonie şi reprezentare Se confecţionează din stofă de culoare neagră.

Se compune din calotă, bandă şi cozoroc.

Calota este de formă ovală şi este întinsă cu sârmă de oţel pentru a-şi menţine forma, uşor ridicată în partea din faţă. Pe partea laterală se aplică o bandă textilă, ţesută cu desene reprezentând frunze de stejar.

Cozorocul este de culoare neagră, de formă ovală şi se îngustează spre capete. Se fixează de bandă prin coasere, la un unghi de 45 de grade, iar deasupra se montează un şnur brodat, de culoare alb-argintiu.

Şapca are aplicată în faţă, deasupra cozorocului, la centru, emblema pentru coifură.

Pe cozoroc sunt brodate, cu fir de culoare alb-argintiu, un număr diferit de rânduri de frunze de stejar, dispuse pe o nervură, astfel: trei rânduri pentru generali, două rânduri pentru ofiţerii cu grad superior şi un rând pentru ofiţerii cu grad inferior.

Şapca pentru maiştrii militari şi subofiţeri are cozorocul simplu.

b) Şapca pentru uniforma de serviciu

Se confecţionează din ţesătură tip bumbac de culoare neagră.

Se compune din calotă, capac şi cozoroc.

Calota este compusă din capac/partea superioară şi partea laterală.

Cozorocul este din material plastic dublat pe ambele feţe cu material de fond.

Şapca pentru iarnă se căptuşeşte pe interior şi pe exteriorul părţii laterale. Şepcile au în faţă, deasupra cozorocului, la centru, montată emblema pentru coifură.

B. Pălăria

Se confecţionează din ţesătură fetru de culoare neagră.

Deasupra borului pălăriei se montează o bandă ţesută cu desene reprezentând frunze de stejar.

În faţă pe bandă se aplică emblema pentru coifură.

C. Bascul

Se confecţionează din ţesătură tip lână de culoare neagră.

Calota este dublată cu căptuşeală.

Emblema pentru coifură se fixează pe lateral stânga, printr-un suport textil, cusut pe partea interioară a căptuşelii.

D. Fesul

Se realizează prin tricotare din fire tip lână de culoare neagră.

E. Căciulă

Pentru bărbaţi căciula se compune din calotă, bordură, clape laterale, clapă frontală şi se confecţionează din postav de culoare neagră, dublat cu blană naturală caracul de culoare neagră pentru generali şi ofiţeri cu gradul de colonei şi blană nutriet de culoare neagră pentru celelalte cadre.

Calota este de formă ovală, iar bordura şi clapele laterale se confecţionează dintr-o singură bucată.

Căciula este dublată pe interior cu căptuşeală matlasată pe material neţesut termoizolant. Pe mijlocul clapei frontale se fixează emblema pentru coifură, brodată pe suport textil.

Pentru femei căciula este sub formă de tocă şi se compune din calotă şi bordură. Căciula se confecţionează din postav, dintr-o singură bucată, are formă ovală, bordura este dreaptă de jur împrejurul calotei şi este prevăzută la partea din faţă cu emblema pentru coifură, brodată pe suport textil.

Blana este croită dintr-o singură bucată unită la spate şi fixată de calotă de jur împrejur. Căciula este dublată pe interior cu căptuşeală matlasată pe material neţesut termoizolant.

 

CAPITOLUL II

Îmbrăcăminte şi lenjerie

 

A. Vestonul

a) Vestonul pentru uniforma de ceremonie

Se confecţionează din stofă de culoare neagră.

Are revere ascuţite şi se încheie la două rânduri de nasturi din metal de culoare alb-argintiu, alţi doi nasturi fiind montaţi mai sus, puţin lateral, simetric, imprimaţi cu însemnul heraldic al Direcţiei Generale de Protecţie Internă. Pe guler se aplică petliţele.

Ambii piepţi sunt prevăzuţi sub linia taliei cu câte un buzunar cu doi refileţi, acoperiţi de o clapă dreaptă, iar pe pieptul stâng, în partea de sus se montează un buzunar fals.

Spatele este confecţionat din două bucăţi, având cusătura de încheiere pe mijloc.

Mâneca este dreaptă, fără manşetă, formată dintr-o bucată, iar la terminaţie este prevăzută cu şliţ şi nasturi metalici.

Vestonul pentru generali este prevăzut pe umeri cu câte două bride din material de fond pe care se montează epoleţii brodaţi, iar cel pentru ofiţeri are epoleţii drepţi din material de fond, fixaţi în cusătura mânecii.

Pentru bărbaţi se încheie pieptul stâng petrecut peste pieptul drept.

Pentru femei se încheie pieptul drept petrecut peste pieptul stâng, iar în talie este uşor cambrat.

Vestonul este dublat în întregime cu căptuşeală.

b) Vestonul pentru uniforma de reprezentare

Se confecţionează din stofă de culoare neagră.

Are revere drepte şi se încheie la un rând de nasturi din metal de culoare alb-argintiu, imprimaţi cu însemnul heraldic al Direcţiei Generale de Protecţie Internă. Pe guler se aplică petliţele.

Spatele este confecţionat din două părţi, având cusătura de încheiere pe mijloc.

Mâneca este dreaptă, fără manşetă, formată dintr-o bucată, iar la terminaţie este prevăzută cu şliţ şi nasturi metalici.

Pe umeri se montează epoleţi drepţi din material de fond.

Pentru bărbaţi se încheie pieptul stâng petrecut peste pieptul drept.

Pentru femei se încheie pieptul drept petrecut peste pieptul stâng, iar în talie este uşor cambrat.

Pe mâneca stângă, la 4-6 cm de cusătura umărului, se aplică ecusonul specific

Vestonul este dublat în întregime cu căptuşeală.

B. Pantalonii

Pantalonii pentru uniforma de ceremonie şi de reprezentare

Se confecţionează din stofă de culoare neagră.

Au croială dreaptă, fără manşetă. Sunt prevăzuţi cu două buzunare laterale, pe cant. Şliţul pantalonilor se încheie CU fermoar.

Pantalonii pentru bărbaţi au buzunar la spate. Pe betelie sunt aplicate găici pentru curea.

Pantalonii sunt dublaţi pe partea superioară a feţelor cu căptuşeală.

Pentru generali, în părţile laterale, se aplică vipuşcă şi lampas lat de 1,5 cm de fiecare parte a vipuştii.

C. Fusta

Se confecţionează din stofă de culoare neagră pentru uniforma de ceremonie şi de reprezentare.

Fusta se compune din: faţă, spate şi betelie.

Are croială clasică, cu betelie şi şliţ la spate. Este dublată cu căptuşeală şi se încheie cu fermoar.

D. Bluzonul

Se confecţionează din tercot de culoare neagră.

Bluzonul se încheie în faţă prin fermoar, dublat de un foran.

Pe fiecare piept sunt poziţionate câte două buzunare. La partea superioară sunt aplicate buzunare drepte, iar la partea inferioară se realizează câte un buzunar oblic cu laist.

Bluzonul este prevăzut cu epoleţi din material de fond.

La terminaţie bluzonul este prevăzut cu un cordon de ajustare pe corp.

Pentru bărbaţi se încheie pieptul stâng petrecut peste pieptul drept.

Pentru femei se încheie pieptul drept petrecut peste pieptul stâng.

Pe mâneca stângă, la 4-6 cm de cusătura umărului, se aplică ecusonul specific.

E. Scurta

a) Scurta pentru uniforma de ceremonie

Se confecţionează din stofă de culoare neagră şi este dublată cu căptuşeală matlasată.

Piepţii se încheie la un rând de nasturi ascunşi în sublaist.

Este prevăzută în talie cu cordon din material de fond. Are două buzunare oblice, fixate lateral, mai jos de talie. Mâneca este dreaptă.

Scurta pentru generali este prevăzută pe umeri cu câte două găici din material de fond pe care se montează epoleţii brodaţi, iar cea pentru ofiţeri are epoleţi drepţi din material de fond, fixaţi în cusătura mânecii.

Pentru bărbaţi se încheie pieptul stâng petrecut peste pieptul drept.

Pentru femei se încheie pieptul drept petrecut peste pieptul stâng.

b) Scurta pentru uniforma de reprezentare

Se confecţionează din tercot de culoare neagră.

Este dublată în totalitate cu căptuşeală şi cu mesadă din blană naturală, pe spate şi pe piepţi, iar mânecile mesadei sunt realizate din căptuşeală matlasată pe material neţesut termorezistent.

Pe gulerul scurtei se montează un guler detaşabil din blană naturală caracul de culoare neagră pentru generali şi ofiţeri cu gradul de colonel şi blană naturală nutriet de culoare neagră pentru celelalte cadre militare.

Piepţii se încheie în faţă cu nasturi ascunşi în sublaist.

Piepţii sunt prevăzuţi la partea superioară cu o platcă dreaptă, sub care se află două buzunare aplicate care se închid cu clape, iar sub linia taliei, două buzunare oblice cu laist

Mâneca este dreaptă, cu bridă la terminaţie.

Pe linia umerilor are epoleţi din material de fond.

Spatele se croieşte din două bucăţi unite pe mijloc, iar la partea superioară este prevăzut cu platcă cu colţ.

Pentru bărbaţi se încheie pieptul stâng petrecut peste pieptul drept.

Pentru femei se încheie pieptul drept petrecut peste pieptul stâng.

Pe mâneca stângă, la 4-6 cm de cusătura umărului, se aplică ecusonul specific.

c) Scurta pentru uniforma de serviciu

Se confecţionează din ţesătură imperrespirantă de culoare neagră.

Piepţii sunt din două bucăţi, dublate la partea superioară, care în cusătura de suprapunere are vipuşcă retro reflectantă.

Sub vipuşcă sunt buzunare ascunse care se încheie prin clapă şi fermoar.

Sub linia taliei sunt buzunare oblice cu laist.

Piepţii se încheie în faţă cu fermoar şi butoni.

Spatele este realizat dintr-o bucată, dublată cu o platcă la partea superioară şi cu vipuşcă retroreflectantă. Pe spate şi pe pieptul stâng este inscripţionată sigla instituţiei.

Epoleţii din material de fond sunt fixaţi în cusătura de îmbinare a mânecilor de umăr.

Mânecile sunt drepte, prevăzute la terminaţie cu bridă de ajustare.

Gulerul este detaşabil, realizat din faţă şi dos: faţa din tricot poliester periat, iar dosul din material de bază. Gluga este realizată din material de fond şi se fixează de dosul gulerului prin intermediul unor butoni metalici.

Scurta este căptuşită în totalitate, iar mesada detaşabilă este confecţionată din material termoizolant matlasat pe ambele părţi cu căptuşeală. Mesada se încheie şi se fixează de faţa scurtei prin fermoar.

Pentru bărbaţi se încheie având pieptul stâng petrecut peste pieptul drept.

Pentru femei se încheie având pieptul drept petrecut peste pieptul stâng.

Pe mâneca stângă, la 4-6 cm de cusătura umărului, se aplică ecusonul specific.

F. Mantaua pentru ploaie

Se confecţionează din ţesătură impermeabilă de culoare neagră.

Piepţii se încheie la un rând de nasturi. Sub talie, lateral, la partea inferioară sunt poziţionate două buzunare oblice cu laist.

Spatele este confecţionat dintr-o bucată, este prevăzut cu platcă la partea superioară. Mâneca este dreaptă, la terminaţie este prevăzută cu sistem de ajustare.

Epoleţii sunt detaşabili, confecţionaţi din material de fond, fixaţi prin doi nasturi în bride. Mantaua este căptuşită în totalitate.

Pentru bărbaţi, pieptul stâng este petrecut peste pieptul drept.

Pentru femei, pieptul drept este petrecut peste pieptul stâng.

Pe mâneca stângă, la 4-6 cm de cusătura umărului, se aplică ecusonul specific.

G. Cămaşa

Se confecţionează din tercot de culoare albă pentru uniforma de ceremonie şi gri pentru uniforma de reprezentare. Piepţii se încheie cu nasturi, iar gulerul este cu ştei şi colţ drept. Pe pieptul stâng este prevăzut un buzunar aplicat.

Pentru bărbaţi se încheie pieptul stâng petrecut peste pieptul drept.

Pentru femei se încheie pieptul drept petrecut peste pieptul stâng.

Mânecile sunt lungi, prevăzute la terminaţie cu manşetă.

H. Cămaşa-bluză

a) Cămaşa-bluză pentru uniforma de reprezentare

Se confecţionează din tercot de culoare neagră şi poate fi cu mânecă lungă sau mânecă scurtă, Piepţii se încheie cu nasturi, iar gulerul este cu ştei şi colţ drept. Pe partea superioară a piepţilor sunt prevăzute buzunare aplicate care se închid cu clape. Spatele este dublat la partea superioară cu o platcă.

Epoleţii sunt realizaţi din material de fond. Sunt de formă dreptunghiulară şi se montează cu un capăt în cusătura mânecii, iar cu celălalt capăt sunt fixaţi prin nasture.

Pentru bărbaţi se încheie pieptul stâng petrecut peste pieptul drept.

Pentru femei se încheie pieptul drept petrecut peste pieptul stâng.

Pe mâneca stângă, la 4-6 cm de cusătura umărului, se aplică ecusonul specific.

b) Cămaşa-bluză pentru uniforma de serviciu

Se confecţionează din ţesătură tip bumbac de culoare gri şi poate fi cu mânecă lungă şi mânecă scurtă.

Piepţii se încheie cu nasturi, iar gulerul este cu ştei şi colţ drept. Pe partea superioară a piepţilor sunt prevăzute buzunare aplicate. Spatele este dublat la partea superioară cu o platcă. Gulerul se confecţionează din faţă, dos şi ştei. Mânecile sunt drepte şi sunt prevăzute la terminaţie cu manşetă.

Epoleţii sunt realizaţi din material de fond de formă dreptunghiulară şi se montează cu un capăt în cusătura mânecii, iar celălalt capăt este fixat prin nasture.

Pentru bărbaţi se încheie având pieptul stâng petrecut peste pieptul drept.

Pentru femei se încheie având pieptul drept petrecut peste pieptul stâng.

Pe mâneca stângă, la 4-6 cm de cusătura umărului, se aplică ecusonul specific.

I. Tricoul

Se confecţionează din tricot bumbac de culoare gri, fiind compus din faţă, spate, mâneci, epoleţi şi guler la baza gâtului.

Epoleţii sunt croiţi din material de fond, sunt fixaţi la un capăt în cusătura mânecii, iar pe capătul liber este festonată o butonieră care se încheie cu un nasture.

J. Puloverul

Se confecţionează prin tricotare din fire acrilice/tip lână de culoare neagră. Pe partea superioară a piepţilor şi a spatelui se aplică o platcă, pe umeri se fixează epoleţi din tercot la culoare, iar pe mâneci sunt aplicate cotiere.

Pe mâneca stângă, la A-6 cm de cusătura umărului, se aplică ecusonul specific.

K. Costumul unic cu doi pantaloni

Se confecţionează din ţesătură tip bumbac, de culoare neagră şi se compune din bluză şi doi pantaloni.

Bluza se încheie în faţă cu fermoar ascuns. Pe partea superioară a piepţilor are aplicate buzunare cu clape, iar la partea inferioară, pe linia taliei, este prevăzută cu două buzunare oblice, ascunse.

Spatele este dintr-o bucată, formând pe lungime două falduri. Partea superioară a piepţilor şi a spatelui este dublată cu material de fond matlasat, iar la terminaţie este prevăzută cu sistem de ajustare. Pe pieptul stâng şi pe spate sub platcă este inscripţionată sigla instituţiei. Gulerul este tip tunică.

Mâneca este prevăzută la terminaţie cu manşetă.

Bluza este confecţionată cu epoleţi din material de fond, fixaţi la un capăt în cusătura de îmbinare mânecă-umăr, iar la celălalt capăt cu nasture. Bluza este căptuşită în întregime şi se poartă peste pantaloni.

Pentru bărbaţi se încheie pieptul stâng petrecut peste pieptul drept.

Pentru femei se încheie pieptul drept petrecut peste pieptul stâng.

Pantalonul este drept şi este prevăzut cu patru buzunare, poziţionate astfel: două la partea superioară a feţelor, iar două pe părţile laterale. Pe betelie sunt aplicate găici pentru centură.

Pe mâneca stângă, la 4-6 cm de cusătura umărului, se aplică ecusonul specific.

L. Costumul izoterm

Costumul izoterm pentru uniforma de serviciu se confecţionează din ţesătură tip bumbac, de culoare neagră şi este compus din jachetă şi pantalon, dublate cu căptuşeală matlasată pe material termoizolant microtermic.

Jacheta este formată din piepţi, spate, mâneci şi glugă, închiderea frontală a piepţilor este realizată cu fermoar, iar la terminaţie este prevăzută cu sistem de ajustare.

Pentru bărbaţi se încheie pieptul stâng petrecut peste pieptul drept.

Pentru femei se încheie pieptul drept petrecut peste pieptul stâng.

Pantalonul este prevăzut cu buzunare verticale pe ambele părţi şi se confecţionează drept la terminaţie. De la terminaţia inferioară până în zona genunchiului cusăturile sunt prevăzute cu sistem de desprindere.

Pe mâneca stângă, la 4-6 cm de cusătura umărului, se aplică ecusonul specific.

M. Costumul de protecţie contra intemperiilor

Se confecţionează din ţesătură imperrespirantă de culoare neagră şi se compune din jachetă şi pantalon.

Jacheta este formată din piepţi, spate, mâneci şi glugă, dublate în întregime cu căptuşeală. Închiderea frontală a piepţilor este realizată cu fermoar ascuns şi butoni.

Jacheta este prevăzută cu epoleţi din material de fond fixaţi la un capăt în cusătura de îmbinare mânecă-umăr, iar la celălalt capăt cu un buton.

Gulerul este tip tunică.

Pantalonul este prevăzut cu buzunare verticale pe ambele părţi şi se confecţionează larg la terminaţie. De la terminaţia inferioară până în zona genunchiului cusăturile sunt prevăzute cu sistem de desprindere.

Pe mâneca stângă, la 4-6 cm de cusătura umărului, se aplică ecusonul specific.

N. Lenjerie de corp termică

Lenjeria de corp termică pentru uniforma de serviciu se confecţionează din material textil cu capacitate mare de menţinere a confortului termic. Se compune din bluză şi pantaloni.

Bluza se realizează cu guler la baza gâtului şi mânecă lungă prevăzută cu manşetă. Pantalonul este prevăzut cu betelie, iar la terminaţie este ajustat pe picior cu bandă tricotată şi are şliţ.

 

CAPITOLUL III

Încălţămintea

 

A. Pantofii

Se confecţionează din piele box, faţă naturală, de culoare neagră.

Pantofii de vară au perforaţii, iar pentru cadrele femei, pot avea decupaje. Talpa este realizată din cauciuc sintetic sau polimeri.

Pantofii pentru uniforma de ceremonie pot avea talpă realizată din piele naturală.

B. Ghetele

Ghetele pentru bărbaţi se confecţionează din piele box, faţă naturală, impermeabilizată, de culoare neagră, sunt căptuşite cu blană, iar sistemul de închidere este cu fermoar lateral.

Talpa este realizată din cauciuc sintetic sau polimeri.

Ghetele pentru femei se confecţionează din piele box, faţă naturală, de culoare neagră şi sunt căptuşite cu meşină. Carâmbul este scurt, iar sistemul de încheiere este cu şiret în faţă.

Talpa este realizată din cauciuc sintetic sau polimeri.

C. Cizmele pentru femei

Se confecţionează din piele box, faţă naturală, impermeabilizată, de culoare neagră, sunt căptuşite cu blană sau cu meşină, carâmbii sunt înalţi, iar sistemul de închidere este cu fermoar lateral pe partea interioară.

Talpa este realizată din cauciuc sintetic sau polimeri, cu toc aplicat.

D. Bocancii unici

Se confecţionează din piele box, faţă naturală, impermeabilizată, de culoare neagră, talpă din cauciuc sintetic sau polimeri. Carâmbul este înalt, căptuşiţi cu meşină, iar sistemul de încheiere este cu şiret în faţă.

 

CAPITOLUL IV

Echipament divers

 

A. Cravata

Se confecţionează din ţesătură de culoare neagră, are întăritură din material neţesut şi este dublată cu căptuşeală la capete, pe o distanţă de 15 cm de la vârf.

Papionul

Se confecţionează din ţesătură de culoare neagră.

B. Fularul

Se confecţionează din fire tip lână/acrilice de culoare neagră sau albă, are formă dreptunghiulară, iar la capete are franjuri.

C. Mânuşile

a) Mănuşile din piele

Se confecţionează din piele de culoare neagră şi au format clasic, cu 5 degete. Pot fi căptuşite cu tricot sau blană naturală.

b) Mânuşile din lână

Sunt tricotate din fire de lână sau tip lână de culoare neagră sau albă. Au format clasic cu 5 degete.

D. Ciorapii

Se confecţionează prin tricotare, de culoare neagră, cu carâmbi înalţi, având la terminaţie manşetă elastică.

Pentru femei ciorapii sunt tricotaţi din fire sintetice sub formă de dres.

E. Centura

a) Centura pentru uniforma de ceremonie

Se confecţionează din galon textil ţesut de culoare albă-argintiu, care pe mijloc are tricolorul dispus astfel: o dungă de culoare albastră, o dungă de culoare galbenă şi o dungă de culoare roşie, fiecare cu lăţimea de 5-6 mm.

Paftaua este din metal alb inoxidabil, cu o pajură la mijloc, se montează în aşa fel încât dunga albastră a tricolorului să fie în partea superioară.

b) Centura pentru uniforma de reprezentare

Se confecţionează din piele de culoare neagră şi închidere prin cataramă din metal inoxidabil de culoare alb-argintiu sau chingă textilă de culoare neagră şi închidere prin cataramă din material plastic cu sistem de autoblocare.

F. Cureaua

Se confecţionează din piele de culoare neagră şi închidere prin cataramă din metal inoxidabil de culoare alb-argintiu.

G. Nasturii

Se confecţionează din metal alb-argintiu, ambutisat şi sunt prevăzuţi cu anou.

Calota este puţin bombată, are bordură pe margine şi are ştanţat elemente din însemnul heraldic al Direcţiei Generale de Protecţie Internă.

H. Eghileţii

a) Eghiletul cu două ramuri şi accesorii pentru ofiţeri

Se confecţionează din şnur textil de culoare alb-argintiu.

Este format din două ramuri împletite, prinse una în prelungirea celeilalte, încadrate de un rând de şnur simplu.

Ramurile împletite continuă cu câte un şnur prevăzut cu nod dublu. La terminaţie, cele două şnururi au câte un cui din material plastic metalizat în culoare alb-argintiu.

b) Eghiletul cu o ramură şi accesorii pentru maiştrii militari şi subofiţeri

Se confecţionează din şnur textil de culoare alb-argintiu.

Este format dintr-o ramură împletită ce se continuă cu un şnur prevăzut cu un nod dublu, la terminaţia căruia este un cui din material plastic metalizat în alb-argintiu.

 

CAPITOLUL V

Semnele distinctive ale gradelor

 

A. Emblema pentru coifură

Emblema pentru şapca de ceremonie şi de reprezentare, căciulă, pălărie, basc şi şapca de serviciu se realizează pe suport textil de culoare neagră, prin brodare cu fir metalizat de culoare alb-argintiu, fiind formată dintr-o cunună cu un număr diferit de rânduri de frunze de stejar, dispuse în evantai (patru pentru generali, trei pentru ofiţeri, două pentru subofiţeri şi maiştri militari), care încadrează acvila cruciată, încoronată, pe care se fixează un scut metalic reprezentând scutul mic din stema României.

B. Petliţe

a) Petliţele pentru generali

Sunt realizate prin brodare cu fir metalizat de culoare alb-argintiu, pe suport textil de culoare neagră şi format pentagonal cu laturile neregulate şi reprezintă frunze de stejar dispuse pe o nervură

b) Petliţele pentru ofiţeri

Sunt realizate pe suport textil de culoare neagră, pe care se brodează cu fir metalizat de culoare alb-argintiu un evantai de trei ramuri cu frunze de stejar, dispuse pe o nervură, cu două ghinde la baza de unire.

c) Petliţele pentru maiştri militari şi subofiţeri

Sunt realizate pe suport textil de culoare neagră, pe care se brodează cu fir metalizat de culoare alb-argintiu un evantai de două ramuri cu frunze de stejar, dispuse pe o nervură, cu două ghinde la baza de unire.

C. Suporţi/Epoleţi cu însemne de grad

a) Suporţi/Epoleţi cu însemne de grad pentru generali

Epoleţii cu însemne de grad sunt realizaţi pe suport textil de culoare neagră, pe care se brodează cu fir metalizat alb-argintiu un fond reprezentând frunze de stejar, pe margini cu motive naţionale, iar suporţii cu însemne de grad sunt confecţionaţi sub formă de manşon dreptunghiular.

Pe fondul alb-argintiu al suportului de grad se mai brodează, cu fir metalizat de culoare galben-auriu, însemne specifice gradului - stele în cinci colţuri încadrate în mărimea unui cerc imaginar cu diametrul de 22 mm, conturate cu fir de culoare roşie.

Stelele se aplică astfel:

- pentru gradul de general de brigadă - o stea;

- pentru gradul de general-maior - două stele;

- pentru gradul de general-locotenent - trei stele;

- pentru gradul de general - patru stele.

b) Suporţi cu însemne grad pentru ofiţeri

Sunt realizaţi sub formă de manşon dreptunghiular, confecţionat pe suport textil de culoare neagră, pe care se brodează cu fir metalizat de culoare alb-argintiu însemnele de grad reprezentate prin trese cu lăţimea de 8 mm.

Pentru ofiţerii cu grad superior, pe mijlocul suportului textil, longitudinal, se brodează cu fir metalizat cu culoare alb-argintiu un galon cu lăţimea de 16 mm.

Pentru ofiţerii superiori tresele şi galonul se aplică corespunzător gradului, astfel:

- pentru gradul de maior - o tresă şi galonul;

- pentru gradul de locotenent-colonel - două trese şi galonul;

- pentru gradul de colonel - trei trese şi galonul.

Pentru ofiţerii cu grad inferior tresele se aplică corespunzător gradului, astfel:

- pentru gradul de sublocotenent - o tresă;

- pentru gradul de locotenent - două trese;

- pentru gradul de căpitan - trei trese.

c) Suporţi cu însemne grad pentru maiştri militari

Sunt realizaţi sub formă de manşon dreptunghiular, confecţionat pe suport textil de culoare neagră, pe care se brodează cu fir metalizat de culoare alb-argintiu însemnele de grad reprezentate prin galoane cu lăţimea de 8 mm, astfel:

- pentru gradul de maistru militar clasa a IV-a - un galon în formă de unghi şi un galon drept;

- pentru gradul de maistru militar clasa a III-a - un galon în formă de unghi şi două galoane drepte;

- pentru gradul de maistru militar clasa a I l-a - un galon în formă de unghi şi trei galoane drepte;

- pentru gradul de maistru militar clasa I - un galon în formă de unghi şi patru galoane drepte;

- pentru gradul de maistru militar principal - un galon în formă de unghi şi cinci galoane drepte.

d) Suporţi cu însemne grad pentru subofiţeri

Sunt realizaţi sub formă de manşon dreptunghiular, confecţionat pe suport textil de culoare neagră, pe care se brodează cu fir metalizat de culoare alb-argintiu însemnele de grad reprezentate prin galoane, astfel:

- pentru gradul de sergent-major - un galon cu lăţimea de 16 mm şi cu lăţimea de 10 mm;

- pentru gradul de plutonier - două galoane cu lăţimea de 16 mm;

- pentru gradul de plutonier-major - două galoane cu lăţimea de 16 mm şi unul cu lăţimea de 10 mm;

- pentru gradul de plutonier adjutant - trei galoane cu lăţimea de 16 mm;

- pentru gradul de plutonier adjutant şef - trei galoane cu lăţimea de 16 mm şi unul cu lăţimea de 10 mm.

D. Semnul de armă

Se realizează prin brodare pe suport de grad şi conţine elemente specifice însemnului heraldic.

Semnul de armă se aplică la mijlocul lăţimii suportului şi la 5 mm de capătul interior al acestuia.

E. Ecusoanele

a) Ecusonul de mânecă

Se realizează prin brodare pe suport textil de culoare neagră, sub formă de scut şi cuprinde elementele însemnului heraldic al Direcţiei Generale de Protecţie Internă.

b) Ecusonul nominal

Este confecţionat pe suport metalic, având inscripţionat numele utilizatorului şi culorile drapelului României.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI

 

ORDIN

privind stabilirea procedurii de efectuare a plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din cadrul Secretariatului General al Guvernului şi al structurilor, organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţiilor publice finanţate prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2018

 

Având în vedere prevederile art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, aprobată cu modificări şi completări

prin Legea nr. 80/2018, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 6 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2017 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Secretariatului General al Guvernului, cu modificările şi completările ulterioare,

secretarul general al Guvernului emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Prezentul ordin stabileşte procedura de efectuare a plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului Secretariatului General al Guvernului şi al structurilor, organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţiilor publice finanţate prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2018.

(2) Plata sumelor datorate În temeiul titlurilor executorii prevăzute de prezentul ordin, respectiv valoarea titlului executoriu, cuprinde atât sumele aferente drepturilor de natură salarială, cât şi dobânzile, penalităţile sau alte sume aferente executării acestora, după caz.

Art. 2. - (1) Plata sumelor datorate în temeiul titlurilor executorii prevăzute la art. 1 alin. (1) se realizează eşalonat, în 5 tranşe anuale, potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Procedura de plată eşalonată prevăzută la alin. (1) se aplică şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2018, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale.

Art. 3. - (1) Sumele prevăzute la art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările şi completările ulterioare, vor fi achitate de ordonatorii de credite conform eşalonării prevăzute la art. 2 alin. (1) şi se actualizează cu indicele preţurilor de consum stabilit de Institutul Naţional de Statistică.

(2) La sumele actualizate în condiţiile alin. (1) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 16 mai 2018.

Nr. 694.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei de recunoaştere şi echivalare a actelor de studii de nivel preuniversitar obţinute în străinătate

 

În temeiul prevederilor art. 94 alin. (2) lit. q) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în baza Hotărârii Guvernului nr. 49/1999 privind înfiinţarea Centrului Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor, având în vedere prevederile Ordinului ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 4.022/2008*) privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Centrului Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor şi a Metodologiei de recunoaştere şi echivalare a diplomelor, certificatelor şi titlurilor ştiinţifice, cu modificările şi completările ulterioare,

în conformitate cu Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesii reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza Legii nr. 172/1998 privind ratificarea Convenţiei cu privire la recunoaşterea atestatelor obţinute în învăţământul superior în statele din regiunea Europei, adoptată la Lisabona la 11 aprilie 1997,

în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de recunoaştere şi echivalare a actelor de studii de nivel preuniversitar obţinute în străinătate, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La intrarea în vigoare a prezentului ordin, orice dispoziţie contrară se abrogă.

Art. 3. - Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor, Direcţia generală juridic, inspectoratele şcolare judeţene, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi instituţiile de învăţământ preuniversitar şi superior duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Valentin Popa

 

Bucureşti, 2 mai 2018.

Nr. 3.630.


*) Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 4.022/2008 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

de recunoaştere şi echivalare a actelor de studii de nivel preuniversitar obţinute în străinătate

 

Art. 1. - (1) în sensul prezentei metodologii, recunoaşterea constă în evaluarea şi stabilirea nivelului, domeniului şi/sau a Specializării/calificării profesionale menţionate în actul de studii obţinut în străinătate, prin raportare la sistemul de învăţământ românesc, care se poate finaliza cu eliberarea unui atestat. Atestatul de recunoaştere conferă titularului dreptul la continuarea studiilor şi/sau accesul pe piaţa forţei de muncă, în condiţiile legii.

(2) Prin echivalare se înţelege evaluarea curriculumului parcurs până la eliberarea actului de studii şi compatibilitatea lui cu sistemul de învăţământ românesc, care se poate finaliza cu eliberarea unui atestat. Atestatul de echivalare conferă titularului dreptul la continuarea studiilor şi/sau accesul pe piaţa forţei de muncă, în condiţiile legii.

Art. 2. - Prezenta metodologie se aplică actelor de studii de nivel preuniversitar emise de instituţii de învăţământ acreditate din străinătate.

Art. 3. - Recunoaşterea şi/sau echivalarea se aplică următoarelor categorii de cetăţeni:

a) cetăţeni români, cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi din Confederaţia Elveţiană, precum şi categoriilor de persoane care beneficiază, conform legii, de egalitate de tratament cu cetăţenii români în ceea ce priveşte accesul la educaţie, formare profesională şi piaţa muncii;

b) cetăţenilor din state terţe numai în vederea accesului pe piaţa forţei de muncă din România.

Art. 4. - (1) în vederea continuării studiilor în România, pentru cetăţenii menţionaţi la art. 3 lit. a), Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor, denumit în continuare C.N.R.E.D., recunoaşte şi/sau echivalează automat actele de studii din străinătate.

(2) în vederea accesului pe piaţa forţei de muncă din România, pentru cetăţenii menţionaţi la art. 3, C.N.R.E.D. recunoaşte şi/sau echivalează actele de studii din străinătate.

(3) în scopul obţinerii dreptului de liberă practică pentru exercitarea unei profesii reglementate în România, C.N.R.E.D. recunoaşte atât actele de studii obţinute în state terţe de cetăţenii europeni şi de celelalte categorii de cetăţeni prevăzute în actele normative de reglementare a profesiei, cât şi diplomele obţinute în statele membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European şi din Confederaţia Elveţiană care dau acces la profesii reglementate, atunci când actele de reglementare a profesiei nu dispun altfel.

(4) în cazul unei profesii reglementate în România, C.N.R.E.D. recunoaşte actele de studii obţinute de cetăţeni din state terţe în vederea încadrării în muncă fără drept de exercitare a profesiei reglementate.

Art. 5. - (1) în procedura de evaluare a actelor de studii, C.N.R.E.D. are în vedere:

a) apartenenţa actului de studii la categoria actelor eliberate în sistemul de învăţământ preuniversitar din statul de origine;

b) statutul instituţiei de învăţământ în statul de origine;

c) dreptul la continuarea studiilor în statul de origine;

d) nivelul actului de studii;

e) domeniul de studiu, specializarea, calificarea profesională;

f) durata studiilor;

g) curriculumul, rezultatele învăţării, competenţele dobândite.

(2) Recunoaşterea actelor de studii care fac obiectul unor tratate internaţionale se realizează în conformitate cu prevederile acestora.

(3) în procedura de evaluare şi recunoaştere, C.N.R.E.D. poate lua în considerare deciziile anterioare pronunţate în cazuri similare.

Art. 6. - Prezentarea atestatului de recunoaştere sau echivalare cu diploma de bacalaureat, emis de către C.N.R.E.D., nu limitează dreptul unei instituţii de învăţământ superior din România de a aplica, în baza autonomiei universitare, condiţiile specifice privind accesul la studii universitare, inclusiv în ceea ce priveşte notele obţinute, filiera, specializarea.

Art. 7. - (1) Actele de studii se recunosc şi/sau echivalează dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii cumulative:

a) actul de studii aparţine sistemului de învăţământ preuniversitar din statul de origine;

b) instituţia de învăţământ care a eliberat actul de studii este acreditata în statul de origine;

c) nivelul calificării corespunzător actului de studii este similar cu cel din sistemul românesc de învăţământ preuniversitar;

d) domeniul de studii şi/sau programul de studii, curriculumul, volumul de muncă, rezultatele învăţării, acolo unde este cazul, sunt similare cu cele din sistemul românesc de învăţământ preuniversitar.

(2) în cazul în care evaluarea elementelor menţionate la alin. (1) lit. c) şi d) evidenţiază diferenţe substanţiale prin raportare la sistemul românesc de învăţământ preuniversitar, C.N.R.E.D. poate echivala şi/sau recunoaşte actele de studii prin aplicarea de măsuri compensatorii.

(3) C.N.R.E.D. poate dispune recunoaşterea cu diploma de bacalaureat a actelor de studii din străinătate care permit accesul numai la anumite tipuri de instituţii sau programe de studii în ţara de origine, în vederea înscrierii numai la programe de studii similare în România.

Art. 8. - (1) în urma evaluării, dacă sunt îndeplinite condiţiile menţionate la art. 7 alin. (1), C.N.R.E.D. emite un atestat de recunoaştere sau echivalare a studiilor.

(2) în cazul în care actul de studii supus recunoaşterii şi/sau echivalării reprezintă un document provizoriu întrucât legislaţia naţională din statul de origine prevede emiterea diplomei după o anumită perioadă de la finalizarea studiilor, C.N.R.E.D. emite, până la eliberarea atestatului, o adeverinţă de recunoaştere/echivalare a studiilor ce conferă titularului aceleaşi drepturi ca şi atestatul.

(3) în cazul continuării studiilor, şcolile postliceale şi instituţiile de învăţământ superior au obligaţia ca până la finalizarea studiilor să solicite titularului prezentarea atestatului de recunoaştere/echivalare. Atestatul se menţionează în suplimentul la diploma de licenţă, respectiv în suplimentul descriptiv Europass la certificatul de calificare profesională nivel 5.

Art. 9. - (1) Dosarul pentru recunoaşterea şi/sau echivalarea actelor de studii obţinute de către categoriile de cetăţeni prevăzute la art. 3 lit. a), care solicită continuarea studiilor în România şi/sau accesul pe piaţa forţei de muncă din România, cuprinde următoarele documente:

a) pentru diploma de bacalaureat:

(i) cerere;

(ii) diploma de bacalaureat, în copie, dacă actul de studii este emis în limba română/engleză/franceză/ spaniolă/italiană, sau în copie şi traducere legalizată în limba română pentru celelalte limbi străine;

(iii) situaţia şcolară pentru ultimii 2 ani de studii, din care să rezulte disciplinele studiate şi calificativele obţinute, în copie, dacă actele de studii sunt emise în limba română/engleză/franceză/spaniolă/italiană, sau în copie şi traducere legalizată în limba română pentru celelalte limbi străine;

(iv) actul de identitate, în copie, şi dovada schimbării numelui (dacă este cazul), în copie şi traducere legalizată;

(v) dovada achitării taxei de 50 lei pentru evaluarea dosarului, în copie;

(vi) alte documente, dacă este cazul;

b) pentru diplomele de şcoală profesională şi postliceală:

(i) cerere;

(ii) diploma de absolvire a şcolii postliceale/profesionale, în copie, dacă actul de studii este emis în limba română/engleză/franceză/spaniolă/italiană, sau în copie şi traducere legalizată în limba română pentru celelalte limbi străine;

(iii) actul de studii care a permis accesul la programul de studii postliceale, în copie, dacă actul de studii este emis în limba română/engleză/franceză/spaniolă/ italiană, sau în copie şi traducere legalizată în limba română pentru celelalte limbi străine;

(iv) acte de studii care să conţină denumirea cursurilor absolvite, durata studiilor, descrierea cursurilor şi a competenţelor dobândite, în copie, dacă actele de studii sunt emise în limba română/engleză/ franceză/spaniolă/italiană, sau în copie şi traducere legalizată în limba română pentru celelalte limbi străine;

(v) actul de identitate, în copie, şi dovada schimbării numelui (dacă este cazul), în copie şi traducere legalizată;

(vi) dovada achitării taxei de 50 lei pentru evaluarea dosarului, în copie;

(vii) alte documente, dacă este cazul.

(2) Pentru cetăţenii din state terţe prevăzuţi la art. 3 lit. b) care solicită accesul pe piaţa forţei de muncă din România, dosarul cuprinde următoarele documente:

a) cerere;

b) adresă din partea angajatorului, în care se solicită eliberarea atestatului de recunoaştere a studiilor în vederea obţinerii autorizaţiei de muncă;

c) certificatul de înregistrare al angajatorului, în copie; în cazul în care angajatorul este persoană fizică - actul de identitate, în copie;

d) actul de identitate, în copie, şi dovada schimbării numelui titularului (dacă este cazul), în copie şi traducere legalizată;

e) actul de studii, în copie dacă actul de studii este emis în limba română/engleză/franceză/ spaniolă/italiană, sau în copie şi traducere legalizată în limba română pentru celelalte limbi străine;

f) dovada achitării taxei de 50 lei pentru evaluarea dosarului, în copie;

g) alte documente, dacă este cazul.

(3) Actele de studii supuse recunoaşterii sunt autentificate cu Apostila de la Haga pentru statele care sunt părţi ale Convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor străine, adoptată la Haga din 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanţa Guvernului nr. 66/1999, cu modificările ulterioare, iar pentru celelalte state actele de studii sunt supralegalizate sau însoţite de adeverinţa de autenticitate emisă de către autorităţile competente din ţara de provenienţă. Scutirea de apostilare sau supralegalizare este permisă în temeiul legii, al unui tratat internaţional la care România este parte sau pe bază de reciprocitate.

(4) în situaţia în care C.N.R.E.D. constată existenţa oricăror suspiciuni privind autenticitatea actelor de studii, informează în scris Direcţia generală juridic din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale (M.E.N.) în vederea înaintării sesizării autorităţilor abilitate.

(5) Dosarele se depun:

a) în vederea continuării studiilor în România, la instituţiile de învăţământ superior, la inspectoratele şcolare judeţene/inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti sau la Registratura M.E.N., direct sau prin intermediul serviciilor poştale;

b) în vederea dobândirii accesului pe piaţa forţei de muncă din România, la Registratura M.E.N., direct sau prin intermediul serviciilor poştale.

Art. 10. - (1) Durata de soluţionare a dosarelor este de maximum 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării dosarului complet la C.N.R.E.D.

(2) în cazul în care C.N.R.E.D. constată că dosarul nu cuprinde toate documentele prevăzute la art. 9 alin. (1)-(3), înştiinţează solicitantul în scris, prin serviciile poştale sau poştă electronică. Dosarul trebuie completat în termen de maximum un (1) an de la data primirii înştiinţării; în caz contrar, C.N.R.E.D. clasează dosarul, urmând ca reluarea procedurii să se facă în baza depunerii unui nou dosar.

(3) Termenul de soluţionare prevăzut la alin. (1) se poate prelungi pentru verificări suplimentare, solicitantul fiind informat, în acest sens, în scris, prin servicii poştale sau poştă electronică.

Art. 11. - (1) Decizia C.N.R.E.D. poate fi contestată o singură dată, în termen de 45 de zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă.

(2) C.N.R.E.D. se pronunţă asupra celor solicitate în termen de 60 de zile lucrătoare. Termenul de soluţionare se poate prelungi în cazuri justificate, solicitantul fiind anunţat în scris, prin servicii poştale sau poştă electronică.

Art. 12. - (1) Atestatul de recunoaştere sau echivalare a studiilor se eliberează astfel:

a) titularului sau rudelor de gradul I;

b) unei persoane împuternicite, prin procură notarială;

c) delegatului angajatorului sau reprezentantului instituţiei de învăţământ din România;

d) prin servicii poştale, cu excepţia atestatelor de recunoaştere şi/sau echivalare emise până la data de 12 martie 2015.

(2) Instituţiile de învăţământ preuniversitar şi superior, angajatorii şi alţi beneficiari pot solicita titularului, în momentul utilizării atestatului de recunoaştere şi/sau echivalare, depunerea documentelor care au stat la baza emiterii acestuia şi în altă formă decât cea stabilită în prezenta metodologie (original, copie simplă sau legalizată, traducere autorizată şi/sau legalizată etc.),

(3) C.N.R.E.D. eliberează, la cerere, un duplicat în cazul pierderii, distrugerii sau deteriorării atestatului de recunoaştere şi/sau echivalare. Pentru eliberarea duplicatului se depun:

a) cerere;

b) declaraţie notarială cu privire la pierderea, distrugerea sau deteriorarea atestatului;

c) actul de identitate, în copie;

d) copia actului de studii care a fost recunoscut/echivalat;

e) dovada achitării taxei de 50 lei, în copie;

f) alte documente, dacă este cazul.

Art. 13. - Recunoaşterea studiilor pentru solicitanţii de azil şi/sau beneficiarii unei forme de protecţie internaţională în România se realizează în conformitate cu prevederile prezentei metodologii şi ale normelor legale naţionale şi internaţionale cu privire la aceste categorii de persoane.

Art. 14. - Recunoaşterea studiilor efectuate de cetăţenii din state terţe prevăzuţi la art. 3 lit. b), în vederea continuării studiilor în România, se realizează prin Direcţia generală relaţii internaţionale şi afaceri europene, în baza unei metodologii proprii.

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind rata dobânzii plătite la rezervele minime obligatorii constituite în lei începând cu perioada de aplicare 24 aprilie-23 mai 2018

 

În baza dispoziţiilor art. 5 şi art. 8 alin. (3) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României,

în aplicarea prevederilor art. 15,16 şi 17 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 6/2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României,

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României hotărăşte:

Începând cu perioada de aplicare 24 aprilie-23 mai 2018, rata dobânzii plătite la rezervele minime obligatorii constituite în lei este de 0,13% pe an.

 

Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 10 mai 2018.

Nr. 13.

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind rata dobânzii penalizatoare pentru deficitul de rezerve minime obligatorii în monedă naţională începând cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2018

 

În baza dispoziţiilor art. 5 şi art. 8 alin. (4) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României,

în aplicarea prevederilor art. 12 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 6/2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României,

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României hotărăşte:

Începând cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2018, rata dobânzii penalizatoare pentru deficitul de rezerve minime obligatorii constituite în monedă naţională este de 5,25% pe an.

 

Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 10 mai 2018.

Nr. 14.

 

ACTE ALE CORPULUI EXPERŢILOR CONTABILI ŞI CONTABILILOR AUTORIZAŢI DIN ROMÂNIA

 

CORPUL EXPERŢILOR CONTABILI ŞI CONTABILILOR AUTORIZAŢI DIN ROMÂNIA CONSILIUL SUPERIOR

 

HOTĂRÂRE

privind prelungirea perioadei de valabilitate a vizei aferente anului 2017 până la data de 31 mai 2018

 

În temeiul:

- art. 21 şi 44 din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 1 alin. (1) şi (4) din Metodologia de acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei de expert contabil şi contabil autorizat, aprobată prin Hotărârea Conferinţei naţionale extraordinare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România nr. 17/78 din data de 9 ianuarie 2017*;

- art. 8 alin. (3) din Sistemul de cotizaţii din cadrul Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, aprobat prin Hotărârea Conferinţei naţionale extraordinare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România nr. 17/78 din data de 9 ianuarie 2017;

- art. 1 din Hotărârea Consiliului superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România nr. 18/440 din 28 februarie 2018**;

- art. 11 din Hotărârea Conferinţei naţionale extraordinare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România nr. 17/78 din data de 9 ianuarie 2017,

Consiliul superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România adoptă următoarea hotărâre:

Art. 1. - Se prelungeşte perioada de valabilitate a vizei aferente anului 2017 până la data de 31 mai 2018, exclusiv pentru membrii care până la data de 15 mai 2018 şi-au îndeplinit integral obligaţiile faţă de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Organele alese şi executive vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentei hotărâri.

 

Preşedintele Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România,

Robert Aurelian Şova

 

Bucureşti, 15 mai 2018.

Nr. 18/459.


* Hotărârea Conferinţei naţionale extraordinare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România nr. 17/78 din data de 9 ianuarie 2017 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

** Hotărârea Consiliului superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România nr. 18/440 din 28 februarie 2018 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.