MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 454/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 454         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 31 mai 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 42 din 30 ianuarie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

 

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

44. - Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri referitoare la aplicarea unor dispoziţii şi prelungirea unui termen prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică

 

372. - Hotărâre pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Cambodgiei privind cooperarea în domeniile educaţiei, ştiinţei, culturii, mass-media, tineretului şi sportului, semnat la Sinaia la 9 iulie 2017

 

Acord între Guvernul României şi Guvernul Regatului Cambodgiei privind cooperarea în domeniile educaţiei, ştiinţei, culturii, mass-mediei, tineretului şi sportului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.135. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii iunie 2018

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII PENTRU SUPRAVEGHEREA PUBLICĂ A ACTIVITĂŢII DE AUDIT STATUTAR

 

53. - Ordin privind modificarea şi abrogarea unor reglementări referitoare la dimensionarea bugetului minim de timp

 

54. - Ordin privind autorizarea în România a auditorilor financiari autorizaţi în alte state membre şi a auditorilor autorizaţi în ţări terţe

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

15. - Circulară privind lansarea în circuitul numismatic a unei monede din aur cu tema 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 42

din 30 ianuarie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi,

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Iproeb - SA din Bistriţa în Dosarul nr. 4.712/105/2013 al Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.556D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosarul cauzei, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus note scrise prin care solicită admiterea acesteia; de asemenea, partea Andrei Ioan I.P.U.R.L. din Ploieşti, în calitate de administrator judiciar al Societăţii Control Trading - S.R.L. din Ploieşti, a depus note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ca inadmisibilă, raportat la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că textul criticat este clar redactat şi se aplică în mod egal tuturor participanţilor aflaţi în ipoteza normei legale, iar, în ceea ce priveşte invocarea art. 44 din Constituţie, arată că, în urma aprobării pianului de reorganizare, nu se poate garanta recuperarea integrală a tuturor creanţelor, sens în care menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:

5. Prin încheierea din 12 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.712/105/2013, Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. excepţie ridicată de Societatea Iproeb - S.A. din Bistriţa într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt contrare art. 1 alin. (5) şi art. 44 din Constituţie, în măsura în care acestea permit confirmarea unui plan de reorganizare prin care se propune recuperarea creanţelor bugetare, salariale garantate şi ale creditorilor garantaţi în proporţie de 100%, iar, în ceea ce priveşte creanţa creditorilor chirografari, aceasta poate avea un grad de recuperare de 0%. În acest context se precizează că procedura confirmării planului de reorganizare de către judecătorul-sindic nu este dară, având în vedere faptul că acesta poate confirma un plan care să afecteze, până la anulare, dreptul de proprietate cu privire la anumite creanţe, mai ales că planul de reorganizare este propus şi votat de majoritate, iar o categorie de creditori (defavorizată) nu votează acest plan.

7. Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât confirmarea de către judecătorul-sindic a unui plan de reorganizare care propune plăţi de 0% pentru categoria creditorilor chirografari nu afectează dreptul de proprietate, având în vedere că toate creanţele creditorilor, indiferent de categoria acestora, sunt înscrise în tabelul de creanţe, iar procedura insolvenţei nu garantează recuperarea integrală a creanţelor aparţinând tuturor creditorilor, împrejurarea că, în urma aprobării planului de reorganizare şi a confirmării acestuia de către judecătorul-sindic, una dintre categoriile de creanţe defavorizate nu recuperează creanţa sa nu echivaleze cu anularea dreptului de creanţă al categoriei respective şi încălcarea principiului legalităţii.

8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: „(1) Judecătorul-sindic va stabili termenul pentru confirmarea planului în termen de 15 zile de la depunerea la tribunal de către administratorul judiciar a procesului-verbal al adunării creditorilor prin care acesta a fost aprobat. Judecătorul-sindic poate să ceară unui practician în insolvenţă să îşi exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului, înainte de confirmarea lui. Planul va fi confirmat dacă vor fi îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

A. cei puţin jumătate plus una dintre categoriile de creanţe menţionate în programul de plăţi, dintre cele menţionate la art. 100 alin. (3), acceptă sau sunt socotite că acceptă planul, cu condiţia ca minimum una dintre categoriile defavorizate să accepte planul;

B. În cazul în care sunt doar două categorii, planul se consideră acceptat în cazul în care categoria cu valoarea totală cea mai mare a creanţelor a acceptat planul;

C. fiecare categorie defavorizată de creanţe care a respins planul va fi supusă unui tratament corect şi echitabil prin plan;

D. vor fi considerate creanţe nedefavorizate şi vor fi considerate că au acceptat planul creanţele ce se vor achita integral în termen de 30 de zile de la confirmarea planului ori În conformitate cu contractele de credit sau leasing din care rezultă;

E. planul respectă prevederile art. 95.

(2) Tratament corect şi echitabil există atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) niciuna dintre categoriile care resping planul şi nicio creanţă care respinge planul nu primesc mai puţin decât ar fi primit în cazul falimentului;

b) nicio categorie sau nicio creanţă aparţinând unei categorii nu primeşte mai mult decât valoarea totală a creanţei sale;

c) în cazul în care o categorie defavorizată respinge planul, nicio categorie de creanţe cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezultă din ierarhia prevăzută la art. 100 alin. (3), nu primeşte mai mult decât ar primi în cazul falimentului.

(3) Doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat

(4) Confirmarea unui plan de reorganizare împiedică propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea oricărui alt plan.

(5) Modificarea planului de reorganizare se poate face oricând pe parcursul procedurii, cu respectarea condiţiilor de vot şi de confirmare prevăzute de prezenta lege. Dacă modificarea planului este propusă de debitor, ea va trebui să fie aprobată de adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor.

13. Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V - Dispoziţii tranzitorii şi finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea fii vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date.”, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor criticate din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

14. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituţiei şi a legilor şi art. 44 privind dreptul de proprietate privată.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile criticate fac parte din capitolul III - Procedura, secţiunea a 5-a - Planul-din Legea nr. 85/2006, art. 94-106, acestea statuând cu privire la atribuţiile judecătorului-sindic în această etapă a procedurii, termenul pentru confirmarea planului de reorganizare, care curge de la depunerea la tribunal de către administratorul judiciar a procesului-verbal al adunării creditorilor prin care acesta a fost aprobat, condiţiile cumulative ce trebuie îndeplinite pentru confirmarea planului de reorganizare, precum şi că planul de reorganizare trebuie să respecte prevederile care statuează cu privire la faptul că planul va indica perspectivele de redresare în raport cu posibilităţile şi specificul activităţii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile şi cu cererea pieţei faţă de oferta debitorului, şi va cuprinde măsuri concordante cu ordinea publică, inclusiv în ceea ce priveşte modalitatea de selecţie, desemnare şi înlocuire a administratorilor şi a directorilor şi va cuprinde în mod obligatoriu programul de plată a creanţelor [art. 101 alin. (1)].

16. La baza propunerii planului de reorganizare stă principiul tratamentului corect şi echitabil, care constă în faptul că niciuna dintre categoriile care resping planul şi nicio creanţă care respinge planul nu primesc mai puţin decât ar fi primit în cazul falimentului; nicio categorie sau nicio creanţă aparţinând unei categorii nu primeşte mai mult decât valoarea totală a creanţei sale; în cazul în care o categorie defavorizată respinge planul, nicio categorie de creanţe cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate nu primeşte mai mult decât ar primi în cazul falimentului [art. 101 alin. (2)].

17. De asemenea, textul criticat instituie unicitatea planului confirmat, situaţie în care sunt inadmisibile propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea oricărui alt plan, însă prevede posibilitatea modificării planului de reorganizare confirmat, care se poate face oricând pe parcursul procedurii, cu respectarea condiţiilor de vot şi de confirmare prevăzute de lege [art. 101 alin. (3)-(5)].

18. În continuare, Curtea observă că, potrivit art. 100 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, următoarele creanţe constituie categorii distincte de creanţe, care votează separat: creanţele garantate, creanţele salariale, creanţele bugetare, creanţele chirografare stabilite conform art. 96 alin. (1), precum şi celelalte creanţe chirografare.

19. Cu privire la ordinea de preferinţă reglementată de lege, aceasta este destinată să ocrotească drepturile titularilor de creanţe în funcţie de natura juridică a acestora, ordonarea categoriilor de creanţe realizându-se în considerarea unor criterii obiective şi rezonabile, întemeiate pe argumente de protecţie socială sau raţiuni social-economice (a se vedea Decizia nr. 694 din 17 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 971 din 5 decembrie 2006).

20. În jurisprudenţa sa, spre exemplu Decizia nr. 751 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 3 iulie 2009, Curtea a reţinut că reglementarea, în mod obiectiv, a unui tratament diferit pentru o categorie de creanţe chirografare, în vederea administrării eficiente a procedurii reorganizării judiciare, în concordanţă cu interesele asociaţilor/acţionarilor, dar şi cu cele ale creditorilor, este determinată de situaţia juridică diferită în care se află aceasta. Astfel, potrivit art. 96 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, planul va stabili acelaşi tratament pentru fiecare creanţă din cadrul unei categorii distincte, ceea ce este în deplină concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la principiul egalităţii, potrivit căreia principiul egalităţii în faţa legii nu exclude instituirea unui tratament diferit pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, sunt diferite.

21. În ceea ce priveşte dreptul de proprietate privată, Curtea observă că, potrivit ari 44 alin. (1) din Constituţie, legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul şi limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate şi atributele acestuia şi se instituie în vederea apărării intereselor sociale şi economice generale sau pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale altor persoane, esenţial fiind ca prin aceasta să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate (în acest sens, a se vedea şi Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993). De asemenea, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constituţie, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie., în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind, astfel, nişte limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Aşadar, textul art. 44 din Constituţie cuprinde expres în cadrul alin. (1)o dispoziţie specială în temeiul căreia legiuitorul are competenţa de a stabili conţinutul şi limitele dreptului de proprietate, inclusiv prin introducerea unor limite vizând atributele dreptului de proprietate. De asemenea, textul constituţional menţionat prevede faptul că dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate,

22. În acest context, Curtea reţine că, în cazul dedus judecăţii, litigiul nu este nici asupra unui drept de proprietate şi nici asupra unei creanţe asupra statului, fiind vorba de drepturi de creanţă invocate de părţi şi care, în ipoteza aprobării/confirmării planului de reorganizare propus pentru debitoare, nu ar mai ajunge să fie satisfăcute. Or, câtă vreme Constituţia nu garantează satisfacerea efectivă a oricărei creanţe, indiferent de debitor, ci numai creanţele asupra statului, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate nu contravin principiilor constituţionale enunţate. De altfel, posibilitatea adoptării unui plan de reorganizare prin care anumite creanţe să nu mai fie satisfăcute este permisă numai în cazurile în care printr-o evaluare a patrimoniului debitorului ajuns în stare de insolvenţă se poate concluziona că acele creanţe, datorită rangului lor şi a ordinii de preferinţă, oricum nu ar fi satisfăcute nici prin procedura lichidării judiciare (în acest sens, a se vedea şi Decizia nr. 116 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 12 mai 2014).

23. Aşadar, aplicând considerentele de principiu cu privire la limitele dreptului de proprietate la prevederile criticate, Curtea nu poate reţine pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, având în vedere că, astfel cum reiese din ansamblul Legii nr. 85/2006, toate creanţele creditorilor, indiferent de categoria acestora sunt înscrise în tabelul de creanţe, însă procedura insolvenţei nu garantează recuperarea integrală a creanţelor aparţinând tuturor creditorilor. Ca atare, Curtea nu poate reţine pretinsa încălcare a principiului supremaţiei Constituţiei şi a dreptului de proprietate, prevederile criticate fiind în acord şi cu scopul insolvenţei, potrivit art. 2 din Legea nr. 85/2006, respectiv „scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă”.

24. De altfel, şi jurisprudenţa Comisiei Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu Decizia din 10 martie 1981, pronunţată în Cauza X împotriva Belgiei este în sensul că procedurile legale instituite în materia insolvenţei, de principiu, nu reprezintă o privare de proprietate asupra bunurilor, ci o măsură de control a folosirii acestora, în concordanţă cu interesul general, potrivit art. 1 paragraful 2 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (a se vedea şi Hotărârea din 10 martie 2003, Cauza Luordo împotriva Italiei, paragraful 67). În acest context, Curtea Constituţională reţine că, în virtutea prevederilor convenţionale, de principiu, statele au o anumită marjă de apreciere cu privire la adoptarea legilor pe care le consideră necesare reglementării folosirii bunurilor conform interesului general.

25. Faţă de cele prezentate, din economia textului criticat reiese că acesta este redactat în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie, fiind respectat principiul legalităţii, iar dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 85/2006 se circumscriu criteriilor de calitate a legii, astfel cum acestea au fost dezvoltate prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv claritate, precizie, previzibilitate şi accesibilitate, nefiind contrar nici dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 din Constituţie.

26, Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Iproeb - S A. din Bistriţa în Dosarul nr. 4.712/105/2013 al Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 30 ianuarie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioniţă Cochinţu

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind unele măsuri referitoare la aplicarea unor dispoziţii şi prelungirea unui termen prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică

 

Luând în considerare:

- întârzierile producătorilor şi distribuitorilor în pregătirea prototipurilor de aparate de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic şi, implicit, întârzierile în depunerea acestora împreună cu documentaţia aferentă pentru avizare tehnică la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Informatică;

- procesele de implementare a noilor aparate de marcat, ulterioare avizării tehnice a prototipurilor, respectiv autorizarea distribuitorilor, producţia noilor modele de aparate de marcat, aprovizionarea distribuitorilor, achiziţia aparatelor de marcat şi fiscalizarea acestora, care sunt consumatoare de timp şi care fac imposibilă punerea pe piaţă a aparatelor de marcat până la termenele prevăzute de lege pentru dotarea operatorilor economici:

- imposibilitatea operatorilor economici de a se dota cu aparate de marcat noi până la data de 1 iunie 2018, respectiv 1 august 2018;

- pericolul afectării grave a activităţii economice a operatorilor economici;

- necesitatea evitării sancţionării operatorilor economici pentru nerespectarea termenelor de dotare, în condiţiile în care fapta nu le este imputabilă;

- necesitatea evitării sancţionării distribuitorilor autorizaţi pentru comercializarea aparatelor de marcat electronice fiscale cu rolă jurnal după data de 1 august 2018, prin prisma nevoii de a asigura operatorilor economici care deschid noi afaceri sau puncte de lucru certitudinea achiziţionării unui aparat de marcat, în condiţiile în care aparatele de marcat noi ar putea să nu fie disponibile pe piaţă la această dată într-un număr suficient de mare,

- prevederile art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare, prin care Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să contracteze împrumuturi pentru finanţarea deficitului şi refinanţarea datoriei publice guvernamentale;

- demersurile Ministerului Finanţelor Publice în scopul diversificării instrumentelor de datorie publică, a bazei investiţionale a titlurilor de stat emise pe piaţa locală prin emiterea de titluri de stat pentru populaţie;

- necesitatea extinderii canalelor de distribuţie a titlurilor de stat pentru populaţie, astfel încât să fie asigurat accesul cât mai larg al populaţiei la aceste instrumente de datorie;

- situaţia extraordinară justificată de necesitatea realizării planului de finanţare la nivel guvernamental asumat la începutul anului 2018 ce prevede emiterea de titluri de stat dedicate populaţiei în valoare de 4 miliarde lei, în condiţiile în care implementarea acestuia la nivelul volumului planificat necesită lansarea de emisiuni succesive pe parcursul perioadei rămase din anul 2018,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunând adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă,

îh temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - Sancţiunea prevăzută la art. 11 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia Operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 75 din 21 ianuarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică începând cu data de 1 septembrie 2018 pentru operatorii economici care au calitatea de contribuabili mari sau mijlocii, respectiv cu data de 1 noiembrie 2018 pentru operatorii economici care au calitatea de contribuabili mici, pentru săvârşirea, începând cu aceste termene, a faptei prevăzute la art. 10 lit. cc) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. II. - Sancţiunea prevăzută la art. 11 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică începând cu data de 1 noiembrie 2018 distribuitorilor autorizaţi sau unităţilor din reţeaua acestora acreditate pentru comercializarea aparatelor de marcat electronice fiscale definite la art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru săvârşirea, începând cu acest termen, a faptei prevăzute la art. 10 lit. aa) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. III. - Termenul prevăzut la art. 5 alin. (14) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se prelungeşte până la data de 31 octombrie 2018.

Art. IV. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 28 iunie 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, după alineatul (2) se introduc şapte noi alineate, alineatele (21)-(27), cu următorul cuprins:

„(21) Pentru emisiunile de titluri de stat destinate populaţiei se autorizează Compania Naţională Poşta Română - S.A. să intermedieze vânzarea, colectarea subscrierilor şi efectuarea plăţilor aferente acestor instrumente de datorie publică.

(22) Mecanismul privind vânzarea titlurilor de stat şi de plată a dobânzilor şi a valorii nominale a emisiunii la scadenţă se stabileşte prin norme aprobate prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale.

(23) Sumele rezultate din vânzarea titlurilor de stat se virează în contul Ministerului Finanţelor Publice în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data încasării sumelor aferente subscrierii.

(24) Eventualele sume virate eronat, peste nivelul sumelor datorate, se restituie la solicitarea Companiei Naţionale Poşta Română - S.A. adresată Ministerului Finanţelor Publice.

(25) Răspunderea pentru sumele solicitate pentru restituire revine exclusiv Companiei Naţionale Poşta Română - SA..

(26) Suma care poate fi subscrisă de către o persoană fizică în cadrul unei emisiuni de titluri de stat destinate populaţiei nu poate depăşi suma maximă comunicată de Ministerul Finanţelor Publice prin prospectul de emisiune.

(27) Titlurile de stat destinate populaţiei pot fi vândute şi prin reţeaua instituţiilor de credit, definite potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, care au capacitate, experienţă şi interes în intermedierea tranzacţiilor cu aceste instrumente de datorie. Procedura de vânzare a acestor titluri prin reţeaua instituţiilor de credit se va stabili prin norme emise potrivit prevederilor alin. (2).”

2. La articolul 4, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:

„(41) Oportunitatea privind alegerea instrumentelor de datorie publică guvernamentală şi a caracteristicilor acestora, precum şi momentul atragerii resurselor financiare necesare finanţării deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice revine Ministerului Finanţelor Publice, în calitate de unic administrator al datoriei publice guvernamentale, în conformitate cu alin. (1).”

3. La articolul 5, după alineatul (5) se introduc patru noi alineate, alineatele (51)-(54), cu următorul cuprins:

„(51) Obligaţiile statului reprezentând datorie publică guvernamentală aferentă emisiunilor de stat pentru populaţie se consideră rambursate la momentul transferului sumelor aferente plăţilor de dobândă şi a valorii nominale în conturi distincte deschise la dispoziţia Companiei Naţionale Poşta Română-SA deschise la Trezoreria Statului.

(52) Plata dobânzilor şi a valorii nominale la scadenţă se efectuează de Ministerul Finanţelor Publice în conturile prevăzute la alin. (51) din care Compania Naţională Poşta Română - S.A. poate să îşi transfere sume în contul propriu deschis la instituţii de credit sau să ridice sume în numerar fără perceperea de comisioane. În situaţia utilizării fondurilor proprii de către Compania Naţională Poşta Română - S.A. pentru plata dobânzii şi a valorii nominale către deţinătorii de titluri de stat, restituirea acestor sume prin virament sau în numerar, în limita plăţilor astfel efectuate, se efectuează din conturile prevăzute la alin. (51).

(53) Sumele ridicate în numerar peste nivelul plăţilor efectuate în numerar către deţinătorii de titluri de stat se depun la Trezoreria Statului în prima zi lucrătoare de la ridicarea acestora.

(54) Pentru activităţile derulate de Compania Naţională Poşta Română - S.A. potrivit prevederilor art. 3 alin. (21), Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să plătească comisioane din bugetul de stat, al căror cuantum este de 0,1% pentru efectuarea operaţiunilor legate de activitatea de vânzare a titlurilor de stat pentru populaţie aplicat la valoarea de închidere a emisiunii şi de 0,1% pentru efectuarea plăţilor aferente acestor instrumente de datorie publică, aplicat la valoarea operaţiunilor efectuate către deţinătorii de titluri de stat. Comisionul se calculează lunar şi se plăteşte în termen de 30 de zile de la data primirii facturii.”

4. După articolul 8 se introduce un nou articol, articolul 8”*, cu următorul cuprins:

„Art. 81. - Sumele aferente operaţiunilor de vânzare şi de plată a titlurilor de stat sunt sume care sunt destinate unei afectaţiuni speciale şi nu sunt supuse executării silite prin poprire, în sensul art. 781 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare.”

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

p. Ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale,

Carmen Elian,

subsecretar de stat

 

Bucureşti, 24 mai 2018.

Nr. 44.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Cambodgiei privind cooperarea în domeniile educaţiei, ştiinţei, culturii, mass-mediei, tineretului şi sportului, semnat la Sinaia la 9 iulie 2017

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Cambodgiei privind cooperarea în domeniile educaţiei, ştiinţei, culturii, mass-mediei, tineretului şi sportului, semnat la Sinaia la 9 iulie 2017.

 

PRIM-MINISTRU

VAS1LICA-VIOR1CA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

Ministrul culturii şi identităţii naţionale,

George Vladimir Ivaşcu

Ministrul cercetării şi inovării,

Nicolae Burnete

Ministrul tineretului şi sportului,

Ioana Bran

p. Ministrul educaţiei naţionale,

Gigel Paraschiv,

secretar de stat

 

Bucureşti, 24 mai 2018.

Nr. 372.

 

ACORD

între Guvernul României şi Guvernul Regatului Cambodgiei privind cooperarea în domeniile educaţiei, ştiinţei, culturii, mass-mediei, tineretului şi sportului

 

Guvernul României şi Guvernul Regatului Cambodgiei, denumite în continuare „părţi”, în contextul schimbărilor care au loc în societatea contemporană,

considerându-le ca posibile să permită construirea, pe baze solide, a unei cooperări extensive şi diversificate între statele lor, dorind să adâncească şi să dezvolte cooperarea în domeniile educaţiei, ştiinţei, culturii, mass-mediei, tineretului şi sportului, precum şi în alte domenii, în conformitate cu acordurile internaţionale la care cele două state sunt parte,

cu scopul de a contribui reciproc la o mai bună cunoaştere şi la sporirea contactelor între cetăţenii celor două state, precum şi la o mai bună înţelegere reciprocă,

au decis să încheie acest acord, care stabileşte cadrul general de cooperare în domeniile mai sus menţionate, după cum urmează:

 

ARTICOLUL 1

 

Părţile vor dezvolta cooperarea dintre statele lor în domeniile educaţiei, ştiinţei, culturii, mass-mediei, tineretului şi sportului, vor promova schimburile de materiale şi documentarea în aceste domenii şi vor facilita contactele directe dintre instituţiile relevante şi dintre persoane.

 

CAPITOLUL I

Educaţie şi ştiinţă

 

ARTICOLUL 2

 

Părţile vor sprijini cooperarea şi schimbul de experienţă în domeniul educaţiei prin:

a) schimburi de profesori din învăţământul preuniversitar şi universitar sau experţi, în vederea predării unor cursuri sau derulării unor cercetări în domeniul lor de specialitate;

b) promovarea cooperării directe între diferite unităţi de învăţământ preuniversitar şi instituţii de învăţământ superior acreditate;

c) acordarea de locuri şi burse universitare (pentru studii universitare de licenţă, de maşter şi de doctorat) şi postuniversitare, în funcţie de posibilităţile lor, în domenii stabilite de comun acord;

d) încurajarea şi sprijinirea studiului limbii, culturii şi civilizaţiei statului partener în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar şi instituţiilor de învăţământ superior acreditate, prin:

- încheierea de protocoale de colaborare, favorizând predarea limbii, culturii şi civilizaţiei statului partener de către profesori nativi, formaţi pentru predarea limbii materne ca limbă modernă;

- schimburi de manuale privind predarea limbii, culturii şi civilizaţiei statului partener;

- participarea profesorilor nativi la cursuri de formare privind predarea limbii, culturii şi civilizaţiei statului partener, ca limbă modernă de circulaţie internaţională;

e) schimburi de studenţi şi elevi;

f) activităţi comune, inclusiv schimburi de materiale documentare specifice şi crearea de comisii mixte cu scopul prezentării corecte a istoriei, geografiei şi evoluţiei economice a fiecărui stat în manualele şi cursurile universitare din celălalt stat.

 

ARTICOLUL 3

 

(1) Părţile încurajează studierea posibilităţii de a încheia convenţii specifice cu privire la recunoaşterea perioadelor de studii, precum şi a diplomelor şi certificatelor eliberate de unităţi şcolare şi de instituţii de învăţământ superior recunoscute sau acreditate de cele două părţi, în conformitate cu normele legale în vigoare pe teritoriul statelor celor două părţi.

(2) Formarea în profesiile reglementate din domeniul sănătăţii însuşită prin bursele universitare şi postuniversitare acordate în baza Programului se recunoaşte conform legislaţiei naţionale a fiecăruia din statele participante la înţelegere.

 

ARTICOLUL 4

 

(1) Părţile vor favoriza cooperarea în domeniile ştiinţei şi tehnologiei prin:

a) realizarea de proiecte comune de cercetare ştiinţifică în domenii convenite de comun acord;

b) schimb de oameni de ştiinţă, cercetători, specialişti, implicaţi în realizarea proiectelor comune;

c) schimb de informaţii şi publicaţii ştiinţifice şi tehnologice;

d) organizarea şi participarea la conferinţe ştiinţifice, simpozioane, seminare, expoziţii şi alte manifestări ştiinţifice;

e) folosirea în comun a facilităţilor pentru cercetare şi dezvoltare, precum şi a echipamentului ştiinţific în cadrul proiectelor derulate în comun;

f) alte forme de cooperare ştiinţifică şi tehnologică convenite de comun acord.

(2) Părţile vor încuraja şi sprijini cooperarea directă între universităţi, academii, instituţii, organizaţii şi unităţi de cercetare din cele două state, în baza avantajului reciproc şi cu respectarea legislaţiei în vigoare în cele două state.

(3) Detaliile şi condiţiile financiare ale acestei cooperări vor fi stabilite prin acorduri directe între instituţiile responsabile cu activitatea de cercetare din cele două state.

 

CAPITOLUL II

Cultură

 

ARTICOLUL 5

 

Părţile vor încuraja schimbul de scriitori, artişti şi grupuri artistice amatoare şi profesioniste, precum şi schimburi de experţi şi personalităţi din domeniul culturii.

 

ARTICOLUL 6

 

Părţile se vor informa reciproc cu privire la evenimentele internaţionale de film, teatru, muzică, dans clasic şi contemporan, folclor şi artă, care au loc în statele lor, şi vor încuraja participarea la evenimentele de interes comun prin promovarea unor relaţii directe între instituţiile relevante ansamblurilor şi grupurilor profesioniste şi amatoare.

 

ARTICOLUL 7

 

Părţile vor încuraja schimburile de publicaţii de artă, filme, cărţi, periodice şi înregistrări muzicale între biblioteci, muzee şi alte instituţii culturale.

 

ARTICOLUL 8

 

Părţile vor încuraja organizarea de evenimente culturale (expoziţii, simpozioane etc.) pe teme convenite în prealabil.

 

ARTICOLUL 9

 

Părţile vor încuraja traducerea şi publicarea, în statele lor, a unor lucrări literare, ştiinţifice etc. scrise de autori din celălalt stat.

 

ARTICOLUL 10

 

Părţile vor încuraja invitarea şi participarea unor personalităţi din domeniile ştiinţei, educaţiei, culturii şi artei din celălalt stat la congresele, conferinţele, festivalurile artistice şi alte evenimente internaţionale organizate pe teritoriul statelor lor.

 

ARTICOLUL 11

 

a) Părţile vor încuraja cooperarea dintre instituţiile implicate în domeniul conservării, restaurării şi valorificării moştenirii culturale ale celor două state.

b) Părţile vor încuraja cooperarea în domeniul protejării, restaurării şi conservării monumentelor istorice, inclusiv a celor înscrise pe Lista patrimoniului mondial UNESCO.

c) Părţile vor încuraja colaborarea în domeniul conservării patrimoniului arheologic şi patrimoniului mobil.

 

ARTICOLUL 12

 

Părţile vor încuraja diferite forme de cooperare între uniunile de creaţie (scriitori, artişti, compozitori, muzicologi, scenarişti, regizori, fotografi etc.) în conformitate cu acordurile încheiate direct de instituţiile relevante.

 

ARTICOLUL 13

 

Părţile vor încuraja cooperarea dintre arhivele de film, instituţii de cinema şi film, în vederea realizării de coproducţii de film, participării reciproce la festivalurile organizate de celălalt stat, schimbul de postere de cinema, reviste şi publicaţii de specialitate.

 

CAPITOLUL III

Mass-media

 

ARTICOLUL 14

 

(1) Părţile vor încuraja cooperarea în domeniul audiovizual prin schimbul de programe de radio şi TV pe teme economice, sociale şi culturale ale statului respectiv, schimbul şi acreditarea de experţi şi corespondenţi radio şi TV, cu scopul promovării cunoaşterii reciproce dintre cele două popoare şi a realizărilor lor în domeniile mai sus menţionate.

(2) Condiţiile de cooperare în domeniul audiovizual vor fi stabilite prin acorduri directe între instituţiile relevante de radio şi TV din cele două state.

(3) Programele TV şi materialele care vor face obiectul schimburilor vor fi oferite pe baze comerciale şi necomerciale, cu respectarea angajamentelor anterioare dintre instituţiile competente ale celor două state.

(4) Instituţiile competente din domeniul televiziunii vor lua în considerare posibilitatea coproducţiei de programe pe teme de interes comun Condiţiile şi aspectele speciale ale programelor de coproducţie vor fi stabilite în contracte separate.

(5) Instituţiile competente din domeniul televiziunii, la cererea sau la iniţiativa uneia dintre ele, vor efectua schimb de cataloage şi informaţii privind programele TV gratuite, dacă aceste programe sunt disponibile şi nu au drepturi de autor.

 

ARTICOLUL 15

 

(1) Părţile vor încuraja colaborarea dintre Societatea Română de Televiziune şi Televiziunea Naţională din Cambodgia (TVK), prin semnarea unor documente de colaborare, prin schimb de programe culturale, istorice, economice şi de divertisment (în limitele legale impuse de dreptul de autor) şi prin schimbul de vizite de specialişti şi de realizatori de programe (în funcţie de disponibilităţile financiare şi logistice ale partenerilor), pe baza respectării legislaţiei audiovizuale naţionale din cele două state şi a reglementărilor internaţionale pentru drepturile de autor şi drepturile conexe.

(2) Cooperarea dintre instituţiile publice de televiziune din cele două state va f reglementată prin semnare de acorduri de colaborare. Schimburile de programe vor fi realizate prin memorandumuri de înţelegere separate, pentru fiecare caz în parte.

 

ARTICOLUL 16

 

(1) Părţile vor sprijini cooperarea dintre agenţiile naţionale de ştiri şi asociaţiile de jurnalişti şi corespondenţi din cele două state, schimbul de vizite, precum şi acreditarea corespondenţilor permanenţi pe perioade limitate agreate.

(2) Părţile vor încuraja agenţiile naţionale de ştiri din cele două state să încheie un acord de cooperare menit să asigure o bază legală permanentă pentru schimburile de materiale de presă (fluxuri de ştiri, material documentar, fotografii), precum şi pentru schimburile de experienţă în domeniile jurnalismului, marketingului, vânzărilor etc. şi în domeniul tehnic.

 

CAPITOLUL IV

Tineret şi sport

 

ARTICOLUL 17

 

Părţile vor încuraja organizarea de activităţi comune în domeniul tineretului, pentru a facilita contactele şi înţelegerea reciprocă dintre tinerii din cele două state.

 

ARTICOLUL 18

 

Părţile vor sprijini dezvoltarea cooperării în domeniul educaţiei fizice şi sportului, potrivit acordurilor încheiate între instituţiile relevante.

 

CAPITOLUL V

Prevederi generale şi financiare

 

ARTICOLUL 19

 

Părţile se vor informa reciproc cu privire la evenimentele ştiinţifice, culturale, artistice şi sportive organizate în statele lor şi îşi vor facilita reciproc participarea.

 

ARTICOLUL 20

 

Pentru implementarea prevederilor acestui acord, părţile pot încheia documente de cooperare interguvernamentale şi/sau interdepartamentale periodice, care vor stabili formele de cooperare, metodele de implementare şi condiţiile financiare.

 

ARTICOLUL 21

 

Părţile vor facilita, în măsura posibilităţii, rezolvarea problemelor administrative şi financiare survenite în procesul de implementare a prezentului acord.

 

ARTICOLUL 22

 

Prevederile acestui acord nu exclud posibilitatea stabilirii de cooperări bilaterale în alte domenii de interes comun.

 

ARTICOLUL 23

 

Acest acord va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări prin care părţile se notifică reciproc, pe canale diplomatice, cu privire la îndeplinirea tuturor procedurilor interne necesare pentru intrarea în vigoare a acestuia,

 

ARTICOLUL 24

 

(1) Acest acord rămâne valabil pentru o perioadă de cinci ani.

(2) Acest acord va fi reînnoit automat pentru noi perioade de cinci ani, cu excepţia situaţiei în care una din părţi notifică cealaltă parte, în scris, pe canale diplomatice, intenţia de a denunţa acordul. În acest caz, denunţarea îşi produce efectul după şase luni de la data notificării.

(3) Dacă acordul este denunţat în conformitate cu prevederile paragrafului (2), orice program în derulare, înţelegere sau proiect realizat în baza acestuia, şi care nu a fost terminat, rămâne valid pentru perioada pentru care a fost încheiat.

Semnat la Sinaia la 9 iulie 2017, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, khmeră şi engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergenţe de interpretare, textul în limba engleză va prevala.

 

PENTRU GUVERNUL ROMÂNIEI

PENTRU GUVERNUL REGATULUI CAMBODGIEI

Monica Gheorghiţă,

Ouch Borith,

secretar de stat

secretar de stat

Ministerul Afacerilor Externe

Ministerul Afacerilor Externe şi Cooperării Internaţionale

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii iunie 2018

 

În temeiul:

- art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi completările ulterioare, al Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului-cadru privind operaţiunile de piaţă cu titluri de stat pe piaţa internă, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.245/2016, al Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 7/2016 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, al Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 12/2005 privind piaţa secundară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările ulterioare, şi al Convenţiei nr. 184.575/13/2005, încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna iunie 2018 se aprobă prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark, în valoare nominală totală de 3.200 milioane lei, la care se poate adăuga suma de 435 milioane lei din alocările sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia generală de trezorerie şi datorie publică va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul finanţelor publice,

Tiberiu-Valentin Mavrodin,

secretar de stat

 

Bucureşti, 30 mai 2018.

Nr. 2.135.

 

ANEXA Nr. 1

 

PROSPECT DE EMISIUNE

a certificatelor de trezorerie cu discont lansate în luna iunie 2018

 

Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna iunie 2018, Ministerul Finanţelor Publice anunţă lansarea unei emisiuni de certificate de trezorerie cu discont, astfel:

 

Cod ISIN

Data licitaţiei

Data emisiunii

Data scadenţei

Nr. zile

Valoare emisiune

- lei -

RO1818CTN060

07.06.2018

11.06.2018

10.12.2018

182

300.000.000

 

Art. 2. - Valoarea nominală individuală a unui certificat de trezorerie cu discont este de 5.000 lei.

Art. 3. - Metoda de vânzare este licitaţia şi va avea loc la data menţionată în tabelul de mai sus, iar adjudecarea se va face după metoda cu preţ multiplu.

Art. 4. - Certificatele de trezorerie cu discont pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor depune oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor persoane fizice şi juridice.

Art. 5. - (1) Ofertele de cumpărare sunt competitive şi necompetitive.

(2) În cadrul ofertei de cumpărare competitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 6.1 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 1/2016 pentru aplicarea

Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 7/2016 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările ulterioare.

(3) Numărul de tranşe valorice, la rate diferite ale randamentului, nu este restricţionat.

(4) Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse de persoane fizice şi juridice, cu excepţia instituţiilor de credit astfel cum sunt acestea definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de clienţi ai dealerilor primari.

(5) în cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 5.1 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 1/2016 pentru aplicarea Regulamentului nr. 7/2016 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările ulterioare. Se admit oferte de cumpărare necompetitive într-o pondere de 25% din totalul valorii aferente fiecărei emisiuni anunţate. Oferta necompetitivă depusă de dealerul primar în contul unui singur client nu va putea depăşi valoarea calculată prin aplicarea ponderii anterior menţionate. Executarea acestora se va efectua la nivelul mediu ponderat al randamentului la care s-au adjudecat ofertele competitive.

(6) Fiecare tranşă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va fi de minimum 5.000 lei.

Art. 6. - Preţul şi randamentul se vor determina utilizând următoarele formule:

P = 1 - d x r / 360

Y=r/P

în care:

P = preţul titlului cu discont, exprimat cu patru zecimale;

d = număr de zile până la scadenţă;

r = rata discontului, exprimată cu două zecimale;

Y = randamentul, exprimat cu două zecimale.

Art. 7. - (1) Ofertele de cumpărare se transmit la Banca Naţională a României, ce acţionează în calitate de administrator al pieţei primare şi secundare a titlurilor de stat şi al sistemului de înregistrare/depozitare, în ziua licitaţiei, în intervalul orar 10,00-12,00.

(2) Şedinţa de licitaţie începe după încheierea orarului de transmitere a ofertelor de cumpărare specificat la alin. (1).

Art. 8. - În funcţie de necesităţile de finanţare şi/sau de nivelul randamentului rezultat în urma licitaţiei, Ministerul Finanţelor Publice îşi rezervă dreptul ca suma împrumutată aferentă unei serii să fie majorată, micşorată sau anulată.

Art. 9. - Rezultatul licitaţiei se va stabili în aceeaşi zi la sediul Băncii Naţionale a României de către Comisia de licitaţie constituită în acest scop şi va fi dat publicităţii.

Art. 10. - Evenimentele de plată aferente certificatelor de trezorerie cu discont se gestionează în conformitate cu Regulile Sistemului de înregistrare şi decontare a operaţiunilor cu titluri de Stat - SaFIR.

Art. 11. - Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plăţile aferente titlurilor de stat este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata se va face în următoarea zi lucrătoare, fără obligarea la dobânzi moratorii. Titlurile de stat care se regăsesc în această situaţie rămân în proprietatea deţinătorului înregistrat şi nu pot fi tranzacţionate.

Art. 12. - Regimul fiscal al titlurilor de stat prevăzute la art. 1 este reglementat de legislaţia în vigoare.

 

ANEXA Nr. 2

 

PROSPECT DE EMISIUNE

a obligaţiunilor de stat de tip benchmark lansate în luna iunie 2018

 

Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna iunie 2018, Ministerul Finanţelor Publice anunţă redeschiderea emisiunilor de obligaţiuni de stat de tip benchmark cu scadenţă la 3, 5, 7 şi 15 ani şi organizarea de sesiuni suplimentare de oferte necompetitive (SSON), astfel:

 

Cod ISIN *)

Data licitaţiei

Data SSON

Data emisiunii

Data scadenţei

Maturitate

Nr. ani

Maturitate reziduală

Nr. ani

Rata cupon

-%-

Dobânda acumulată

- lei/titlu -

Valoare nominală licitaţie de referinţă

- lei -

Valoare nominală SSON

- lei -

RO1624DBN027

04.06.2018

05.06.2018

06.06.2018

29.04.2024

7

5,90

3,25

16,92

500.000.000

75.000.000

RO1722DBN045

07.06.2018

08.06.2018

11.06.2018

08.03.2022

5

3,74

3,40

44,25

500.000.000

75.000.000

RO1823DBN025

11.06.2018

12.06.2018

13.06.2018

28.06.2023

5

5,04

4,25

203,77

500.000.000

75.000.000

RO1519DBN037

14.06.2018

15.06.2018

18.06.2018

29.04.2019

3

0,86

2,50

17,12

400.000.000

60.000.000

RO1521DBN041

18.06.2018

19.06.2018

20.06.2018

22.03.2021

5

2,76

3,25

40,07

300.000.000

45.000.000

RO1631DBN055

21.06.2018

22.06.2018

25.06.2018

24.09.2031

15

13,26

3,65

137,00

200.000.000

30.000.000

RO1821DBN052

25.06.2018

26.06.2018

27.06.2018

27.10.2021

3

3,34

4,00

133,15

500.000.000

75.000.000


*) În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului economiei şi finanţelor nr. 2.231/2008 privind titlurile de stat ce urmează a fi tranzacţionate şi pe piaţa reglementată administrată de Societatea Comercială „Bursa de Valori Bucureşti” - S.A., aceste serii se tranzacţionează simultan pe piaţa secundară administrată de Banca Naţională a României şi pe piaţa reglementată administrată de Societatea Comercială „Bursa de Valori Bucureşti” - S.A.

 

Art. 2. - Valorile nominale totale ale emisiunilor de obligaţiuni de stat de tip benchmark pot fi majorate prin redeschideri ulterioare ale acestora.

Art. 3. - Valoarea nominală individuală a unei obligaţiuni de stat de tip benchmark emise înainte de data de 1 octombrie 2013 este de 10.000 lei; ulterior acestei date valoarea nominală individuală a noilor obligaţiuni de stat de tip benchmark este de 5.000 lei.

Art. 4. - (1) Pentru obligaţiunile de stat de tip benchmark redeschise, specificate la art. 1, dobânda (cuponul) se plăteşte la datele specificate în prospectele de emisiune aferente, după cum urmează:

 

ISIN

Ordinul privind prospectul de emisiune aferent emisiunii iniţiale

Luna lansării

RO1624DBN027

1.169/28.07.2016

August 2016

RO1722DBN045

356/27.02.2017

Martie 2017

RO1823DBN025

3.321/27.12.2017

Ianuarie 2018

RO1519DBN037

1.004/28.08.2015

Septembrie 2015

RO1521DBN041

1.204/1.10.2015

Octombrie 2015

RO1631DBN055

2.336/29.09.2016

Octombrie 2016

RO1821DBN052

3.321/27.12.2017

Ianuarie 2018

 

(2) Dobânda se determină conform formulei:

D = VN* r/frecvenţa anuală a cuponului (1), în care:

D = dobânda (cupon);

VN = valoarea nominală;

R = rata cuponului.

(3) Pentru licitaţiile de referinţă, metoda de vânzare este licitaţia şi va avea loc la datele menţionate În tabelul de la art. 1, iar adjudecarea se va efectua după metoda cu preţ multiplu. Cotaţia de preţ va fi exprimată sub formă procentuală, cu patru zecimale.

(4) Pentru SSON, metoda de vânzare este subscripţia şt va avea loc la datele menţionate în tabelul de la art. 1, preţul de vânzare fiind preţul mediu de adjudecare stabilit în licitaţia de referinţă.

Art. 5. - (1) La licitaţia de referinţă, obligaţiunile de stat de tip benchmark pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor transmite oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor, persoane fizice şi juridice.

(2) în cadrul SSON, obligaţiunile de stat de tip benchmark pot fi cumpărate exclusiv de dealerii primari, care vor transmite oferte în nume şi cont propriu.

Art. 6. - La licitaţia de referinţă:

1. Ofertele de cumpărare sunt competitive şi necompetitive.

2. În cadrul ofertei de cumpărare competitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 6.3 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 1/2016 pentru aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 7/2016 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările ulterioare..

3. Numărul cotaţiilor de preţ nu este restricţionat.

4. Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse de persoane fizice şi juridice, cu excepţia instituţiilor de credit aşa cum sunt acestea definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de clienţi ai dealerilor primari.

5. În cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 5.2 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 1/2016 pentru aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 7/2016 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările ulterioare. Se admit oferte de cumpărare necompetitive într-o pondere de 25% din totalul valorii nominale totale a licitaţiei de referinţă aferente fiecărei emisiuni anunţate. Oferta necompetitivă depusă de dealerul primar în contul unui singur client nu va putea depăşi valoarea calculată prin aplicarea ponderii anterior menţionate. Executarea acestora se va efectua la nivelul mediu ponderat al preţului la care s-au adjudecat ofertele competitive.

6. Fiecare tranşă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va avea o valoare minimă egală cu valoarea nominală unitară aferentă fiecărui instrument emis.

Art. 7. - Pentru SSON:

1. Ofertele de cumpărare sunt necompetitive.

2. Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse exclusiv de dealerii primari care au participat la licitaţia de referinţă cu oferte de cumpărare în nume şi în cont propriu, indiferent de rezultatul adjudecării la licitaţia de referinţă, procedura de adjudecare la SSON fiind descrisă în art. 26 alin. (2) din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 7/2016 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României.

3. În cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 5.3 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 1/2016 pentru aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 7/2016 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările ulterioare.

4. Valoarea minimă a ofertei necompetitive transmise în cadrul SSON va fi egală cu valoarea nominală unitară aferentă fiecărui instrument emis, plafonul maxim fiind valoarea nominală totală prevăzută la art. 1 pentru respectiva SSON.

Art. 8. - (1) Ofertele de cumpărare se transmit la Banca Naţională a României, ce acţionează în calitate de administrator al pieţei primare şi secundare a titlurilor de stat şi al sistemului de înregistrare/depozitare, în ziua licitaţiei de referinţă în intervalul orar 10,00-12,00, respectiv în ziua SSON în intervalul orar 10,00-11.00.

(2) Şedinţa de licitaţie începe după încheierea orarului de transmitere a ofertelor de cumpărare specificat la alin. (1).

Art. 9. - În funcţie de necesităţile de finanţare şi/sau de nivelul randamentului rezultat în urma licitaţiei, Ministerul Finanţelor Publice îşi rezervă dreptul ca suma împrumutată aferentă unei serii să fie majorată, micşorată sau anulată.

Art. 10. - Rezultatele licitaţiei de referinţă/SSON se vor stabili în ziua desfăşurării, la sediul Băncii Naţionale a României, de către comisia de licitaţie constituită în acest scop şi vor fi date publicităţii.

Art. 11. - Evenimentele de plată aferente obligaţiunilor de stat de tip benchmark se gestionează în conformitate cu Regulile Sistemului de depozitare şi decontare a instrumentelor financiare - SaFIR.

Art. 12. - Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plăţile aferente titlurilor de stat este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata se va face în următoarea zi lucrătoare, fără obligarea la dobânzi moratorii. Titlurile de stat care se regăsesc în această situaţie rămân în proprietatea deţinătorului înregistrat şi nu pot fi tranzacţionate.

Art. 13. - Regimul fiscal al titlurilor de stat prevăzute la art. 1 este reglementat de legislaţia în vigoare.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII PENTRU SUPRAVEGHEREA PUBLICĂ A ACTIVITĂŢII DE AUDIT STATUTAR

 

AUTORITATEA PENTRU SUPRAVEGHEREA PUBLICĂ A ACTIVITĂŢII DE AUDIT STATUTAR

 

ORDIN

privind modificarea şi abrogarea unor reglementări referitoare la dimensionarea bugetului minim de timp

 

Având în vedere Decizia Consiliului Concurenţei nr. 91/2016*) privind constatarea încălcării art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a art. 101 alin. (1) lit. a) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene de către Camera Auditorilor Financiari din România,

în temeiul prevederilor art. 2 pct. 6, art. 35 alin. (9), art. 52 alin. (1) lit. n), art. 73 alin. (2) şi (3), art. 74, art. 75 alin. (1) lit. d), art. 77 alin. (2) şi (3), art. 90 alin. (1) şi ale art. 95 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi de modificare a unor acte normative,

preşedintele Autorităţii pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar emite prezentul ordin.

Art. I. - Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 44/2005 pentru aprobarea Normelor privind stabilirea numărului mediu minim de ore pentru finalizarea unei misiuni de audit financiar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 6 aprilie 2005, se abrogă.

Art. II. - Normele privind revizuirea calităţii activităţii de audit financiar şi a altor activităţi desfăşurate de auditorii financiari, aprobate prin Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 18/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 şi 538 bis din 18 iulie 2016, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 29 alineatul (1), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) perioada supusă revizuirii, identificarea clienţilor aferenţi misiunilor selectate pentru revizuirea calităţii, identificarea contractelor în baza cărora s-au desfăşurat misiunile respective;”.

2. În anexa nr. 1 la obiective, la capitolul VI secţiunea B punctul 44, partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Auditorul financiar a documentat modul de planificare a misiunii de audit financiar/statutar?

Procedurile analitice pentru revizuirea acestui aspect constau în;”.

3. În anexa nr. 1 la obiective, la capitolul VI secţiunea B punctul 44, literele d), e) şi g) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,d) Documentarea bugetului de timp al misiunii;

e) Modul de alocare a bugetului de timp membrilor echipei de audit;

..........................................................................................................................

g) Onorariul încasat efectiv, care este determinat avându-se în vedere programul de lucru şi bugetul de timp, poate fi considerat satisfăcător în raport cu cerinţele prevăzute de ISA210 şi la art. 30 din Legea nr. 162/2017.”

4. În anexa nr. 1 la obiective, la capitolul VI secţiunea B punctul 44, litera f) se abrogă.

5. În anexa nr. 2 la norme, la paragraful 7 din Nota de inspecţie, literele a) şi b) din tabel se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,a) Misiuni de audit statutar

b) Alte tipuri de misiuni”.

6. În anexa nr. 2 la norme, la capitolul VI secţiunea a) din Nota de inspecţie, punctul 6.4 se abrogă.

Art. III. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice alte prevederi din conţinutul normelor adoptate de Consiliul Camerei Auditorilor Financiari din România referitoare la dimensionarea bugetului minim de timp, pe care membrii Camerei Auditorilor Financiari trebuie să îl aloce unei misiuni de audit statutar, sunt lipsite de efecte juridice.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar,

Cristiana Doina Tudor

 

Bucureşti, 24 mai 2018.

Nr. 53.


*) Decizia Consiliului Concurenţei nr. 91/2016 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

AUTORITATEA PENTRU SUPRAVEGHEREA PUBLICĂ A ACTIVITĂŢII DE AUDIT STATUTAR

 

ORDIN

privind autorizarea în România a auditorilor financiari autorizaţi în alte state membre şi a auditorilor autorizaţi în ţări terţe

 

În temeiul prevederilor art. 3 alin. (2), art. 5, art. 7-12, art. 13 şi 66 din Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi de modificare a unor acte normative, având în vedere prevederile art. 77 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 162/2017,

preşedintele Autorităţii pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar (ASPAAS) este autoritatea competentă responsabilă pentru autorizarea auditorilor financiari care au fost autorizaţi în alt stat membru şi a auditorilor autorizaţi în ţări terţe.

(2) Stat membru înseamnă un stat membru al Uniunii Europene/Spaţiului Economic European.

Art. 2. - (1) ASPAAS autorizează auditorii financiari care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) au fost autorizaţi, respectiv au obţinut dreptul de practică a profesiei de auditor financiar în statul membru de origine;

b) îndeplinesc condiţiile de bună reputaţie prevăzute la art. 5 din Legea nr. 162/2017;

c) au promovat testul de aptitudini organizat de ASPAAS în baza Legii nr. 162/2017 şi a prezentului ordin.

(2) Stat membru de origine înseamnă statul membru în care auditorul financiar este autorizat în conformitate cu art. 3 alin, (1) din Legea nr. 162/2017.

(3) Prin profesia de auditor financiar se înţelege profesia de auditor, indiferent sub care denumire este reglementată această profesie în statul membru respectiv.

Art. 3. - Orice persoană fizică autorizată şi care a obţinut dreptul de practică a profesiei de auditor financiar în alt stat membru poate participa la testul de aptitudini.

Art. 4. - În vederea înscrierii la testul de aptitudini, persoanele prevăzute la art. 3 trebuie să depună la ASPAAS sau la Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR), în cazul delegării activităţii, următoarele documente:

a) cerere de înscriere (conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin);

b) copie de pe paşaport sau alt act de identitate;

c) certificatul/documentul eliberat de autoritatea competentă din alt stat membru, care atestă autorizarea sau înregistrarea ca auditor financiar şi din care reiese dreptul de practică a profesiei de auditor financiar în statul respectiv, valabil în anul înscrierii la testul de aptitudini, în copie;

d) curriculum vitae semnat şi datat pe fiecare pagină;

e) 3 fotografii tip legitimaţie (3/4);

f) cazier judiciar în termenul legal de valabilitate;

g) dovada achitării taxei de înscriere la testul de aptitudini.

Art. 5. - (1) Documentele menţionate la art. 4 se depun, personal sau prin delegat cu împuternicire simplă, însoţite de traducerea în limba română legalizată de un notar public din România, cu minimum 7 zile lucrătoare înainte de data stabilită de ASPAAS şi publicată pe site-ul propriu pentru susţinerea testului de aptitudini.

(2) în cazul delegării activităţii, data de susţinere a testului de aptitudini este stabilită de ASPAAS şi se va publica şi pe site-ul CAFR.

(3) Dosarele care se depun în afara termenului prevăzut la alin. (1) sunt respinse.

(4) ASPAAS verifică dosarele de înscriere, stabileşte şi publică pe site-ul propriu lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la testul de aptitudini cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data de susţinere a testului de aptitudini.

(5) în cazul delegării activităţii, CAFR verifică dosarele de înscriere, stabileşte şi publică pe site-ul propriu lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la testul de aptitudini cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data de susţinere a testului de aptitudini.

(6) Contestaţiile privind lista candidaţilor care nu au fost acceptaţi pentru participare la testul de aptitudini se depun la ASPAAS sau CAFR, în cazul delegării activităţii, în termen de o zi lucrătoare de la afişarea listei candidaţilor şi se soluţionează în cel mult o zi lucrătoare.

(7) Lista finală a candidaţilor admişi se publică cu minimum o zi lucrătoare înainte de data stabilită pentru susţinerea testului de aptitudini.

(8) Accesul în sala de examen este permis doar candidaţilor aflaţi pe lista finală prevăzută la alin. (7), membrilor comisiei de examinare şi reprezentanţilor ASPAAS.

Art. 6. - (1) Testul de aptitudini se organizează de regulă o dată pe an, de obicei în luna iunie.

(2) în situaţii excepţionale, prin ordin al preşedintelui ASPAAS, testul de aptitudini se poate organiza de mai multe ori în aceiaşi an.

(3) Testul de aptitudini se susţine în limba română şi constă într-o probă scrisă, tip grilă, şi o probă orală.

(4) Proba orală se organizează, de regulă, în aceeaşi zi cu proba scrisă, după finalizarea acesteia.

(5) Testul de aptitudini constă în verificarea deţinerii unui nivel corespunzător de cunoştinţe din legislaţia românească relevante pentru auditul statutar,

(6) Tematica, bibliografia şi data susţinerii probelor se stabilesc de către ASPAAS.

(7) Timpul stabilit pentru proba scrisă este de două ore.

Art. 7. - (1) Examinarea se realizează de către o comisie formată din practicieni (auditori financiari autorizaţi în România, cu experienţă în profesie, inclusiv în audit statutar) şi specialişti care au cunoştinţe şi calificări relevante în domeniile din care se susţine testul de aptitudini.

(2) Comisia de examinare este constituită din maximum 3 membri.

(3) Membrii Comisiei de examinare sunt stabiliţi de ASPAAS.

(4) La organizarea şi desfăşurarea celor două probe ale testului de aptitudini va fi prezent şi un reprezentant al ASPAS, în calitate de observator, numit prin decizie a preşedintelui ASPAAS.

(5) Reprezentantul ASPAAS poate fi acelaşi la ambele probe sau diferit.

(6) Membrii Comisiei de examinare şi reprezentantul/ reprezentanţii ASPAAS, care acţionează în calitate de observator/ observatori, semnează declaraţii pe propria răspundere privind regimul incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese.

(7) O persoană care are calitatea de soţ sau soţie, rudă ori afini până la gradul al treilea al unuia dintre candidaţi nu poate fi membru al Comisiei de examinare sau observator. Dacă incompatibilitatea apare ulterior desemnării membrilor Comisiei, persoana în cauză are obligaţia de a comunica această situaţie preşedintelui Comisiei, în vederea înlocuirii sale.

Art. 8. - Comisia de examinare are următoarele atribuţii:

1. elaborează subiectele pentru testul de aptitudini, în conformitate cu tematica şi bibliografia stabilite de ASPAAS;

2. elaborează baremul de corectare pentru proba scrisă;

3. corectează lucrările şi afişează rezultatele la proba scrisă;

4. stabileşte întrebările şi punctajul pentru proba orală;

5. examinează candidaţii la proba orală;

6. supraveghează desfăşurarea testului de aptitudini;

7. validează prin semnătură rezultatele finale şi asigură publicarea acestora pe site-ul ASPAAS.

Art. 9. - (1) Comisia de examinare elaborează subiectele tip grilă pentru proba scrisă, în două variante, în conformitate cu tematica şi bibliografia stabilite de ASPAAS.

(2) Varianta selectată se extrage de către membrii Comisiei cu minimum 2 ore înaintea testului de aptitudini.

(3) întrebările pentru proba orală se stabilesc din fiecare domeniu, în număr cel puţin egal cu numărul de candidaţi înscrişi.

(4) Nota pentru fiecare probă, în baza baremului stabilit, se consemnează în catalog, în care lucrările figurează cu un număr de identificare unic.

(5) Nota minimă de promovare a fiecărei probe este 6,00. Nota minimă de promovare a testului de aptitudini este 7,00, obţinută ca medie aritmetică a celor două probe.

Art. 10. - (1) Rezultatele la proba scrisă se pot contesta o singură dată, în termen de două zile lucrătoare de la publicarea lor.

(2) Rezultatele la proba orală nu se pot contesta,

(3) Contestaţiile se depun la ASPAAS sau la CAFR, în cazul delegării activităţii, personal sau prin delegat, ori pot fi transmise prin e-mail.

(4) Contestaţiile transmise după expirarea termenului prevăzut la alin. (1) nu sunt luate în considerare.

(5) Contestaţiile se soluţionează de către un membru al Comisiei de examinare care nu a participat la corectarea iniţială a lucrării, în termen de două zile lucrătoare de la depunerea lor.

(6) Rezultatele soluţionării contestaţiilor se validează de către toţi membrii Comisiei de examinare, iar rezultatele finale se publică pe site-ul ASPAAS sau CAFR, în cazul delegării activităţii, în termen de o zi lucrătoare.

Art. 11. - (1) Pe bază de reciprocitate, în temeiul unui acord încheiat între ASPAAS şi autoritatea competentă din ţara terţă, prin care ASPAAS evaluează îndeplinirea de către auditorul financiar din ţara terţă a cerinţelor echivalente celor prevăzute la art. 66 alin. (1) din Legea nr. 162/2017, ASPAAS poate autoriza un auditor dintr-o ţară terţă ca auditor financiar în România.

(2) Auditorii care au fost autorizaţi în ţări terţe cu care

ASPAAS a încheiat un acord de reciprocitate potrivit prevederilor alin. (1), care solicită autorizarea ca auditori financiari în România, se supun aceloraşi condiţii de autorizare aplicabile auditorilor financiari autorizaţi în alt stat membru, în conformitate cu prevederile prezentului ordin.

Art. 12. - Orice alte reglementări, protocoale sau acorduri emise sau încheiate de Consiliul pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile şi CAFR se aplică în măsura în care acestea nu intră în contradicţie cu prevederile Legii nr. 162/2017 şi ale prezentului ordin.

Art. 13. - Prezentul ordin se aplică începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar,

Cristiana Doina Tudor

 

Bucureşti, 25 mai 2018.

Nr. 54.

 

ANEXA

 

CERERE

pentru înscrierea la testul de aptitudini în vederea autorizării ca auditor financiar în România

 

Subsemnatul/Subsemnata, ......................................, născut(ă) la data de ...................................... în localitatea/judeţul/ţara ......................................, cu domiciliul în ......................................, str. ...................................... nr. ...., bl. ...., sc. ...., ap. ...., sectorul/judeţul ......................................, telefon ......................................, adresa de corespondenţă ......................................, e-mail ......................................, legitimat(ă) cu carte de identitate/paşaport seria ................... nr. ......................................, eliberat(ă) de ......................................, la data de ......................................, cod numeric personal ......................................, persoană de contact ......................................, telefon ......................................, declar că sunt auditor financiar autorizat în ......................................, nr. autorizaţie ...................................... şi solicit înscrierea la testul de aptitudini în vederea autorizării ca auditor financiar

în România.

Anexez următoarele documente:

a) copie de pe paşaport sau alt act de identitate;

b) certificatul/documentul eliberat de autoritatea competentă din alt stat membru, care atestă autorizarea sau înregistrarea ca auditor financiar şi din care reiese dreptul de practică a profesiei de auditor financiar în statul respectiv, valabil în anul înscrierii la testul de aptitudini, în copie;

c) curriculum vitae semnat şi datat pe fiecare pagină;

d) 3 fotografii tip legitimaţie (3/4);

e) cazier judiciar în termenul legal de valabilitate;

f) dovada achitării taxei de înscriere la testul de aptitudini.

 

Data

Semnătura

......................................

......................................

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind lansarea în circuitul numismatic a unei monede din aur cu tema 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial

 

Art. 1. - În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 29 mai 2018, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial.

Art. 2. - Caracteristicile monedei sunt următoarele:

 

Metal

aur

Valoare nominală

100 lei

Titlu

900%o

Formă

rotundă

Diametru

21 mm

Greutate

6,452 g

Calitate

proof

Cant

zimţat

 

Aversul monedei prezintă Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial, de pe Vârful Caraiman, inscripţia în arc de cerc „ROMÂNIA”, valoarea nominală „100 LEI”, stema României şi anul de emisiune „2018”.

Reversul monedei redă scena intrării în Bucureşti a regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, inscripţiile „100 DE ANI DE LA ÎNCHEIEREA PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL” şi „1918”.

Art. 3. - Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

Art. 4. - Monedele din aur cu tema 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial au putere circulatorie pe teritoriul României.

Art. 5. - Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din aur se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, laşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

 

Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 22 mai 2018.

Nr. 15.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.