MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 189/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 189         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 1 martie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 819 din 12 decembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.703/2017. - Ordin al ministrului culturii şi identităţii naţionale privind clasarea în Lista monumentelor istorice ca monument istoric, categoria m - monument, II - arhitectură, grupa valorică B, a Casei Conovici, situată la adresa Calea Călăraşilor nr. 14, municipiul Brăila, judeţul Brăila

 

144. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară cu privire la imobilele situate în unitatea administrativ-teritorială Goicea, judeţul Dolj

 

1.275. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind procedura internă de avizare a personalului care gestionează asistenţa financiară nerambursabilă europeană, prevăzut la art. 4 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 29/2018 pentru stabilirea criteriilor pe baza cărora se aplică majorarea prevăzută la art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

 

3.220. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind structura anului şcolar 2018-2019

 

ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

17. - Decizie privind desemnarea organismului de gestiune colectivă Asociaţia pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor – UCMR - ADA drept colector unic al remuneraţiilor cuvenite autorilor de opere muzicale pentru utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de radiodifuziune

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 819

din 12 decembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată de Ovidiu Vasile Ilie în Dosarul nr. 258/245/2016 al Judecătoriei Iaşi - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.111D/2016.

2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 3.559D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată de Ionuţ Cristian Gavra în Dosarul nr. 1.247/1.752/2015/a2 al Tribunalului Sălaj - Secţia penală.

4. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.111D/2016 şi nr. 3.559D/2016 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

6. Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condiţiile pentru conexarea dosarelor.

7. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.559D/2016 la Dosarul nr. 1.111 D/2016, care este primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, arată că, din Decizia Curţii Constituţionale nr. 732 din 16 decembrie 2014, se desprinde cu claritate momentul la care este necesar să existe o anumită îmbibaţie alcoolică în sânge pentru a se constata întrunirea elementului material al laturii obiective a infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului. În acest sens invocă şi considerentele Deciziei nr. 24 din 8 octombrie 2015, pronunţată de

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

9. Prin încheierea din 27 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 258/245/2016, Judecătoria Iaşi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal. Excepţia a fost ridicată de Ovidiu Vasile Ilie cu ocazia soluţionării unei cauze penale în care inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului, infracţiune prevăzută de art. 336 alin. (1) şi (3) din Codul penal.

10. Prin încheierea din 14 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.247/1.752/2015/a2, Tribunalul Sălaj - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal. Excepţia a fost ridicată de Ionuţ Cristian Gavra cu ocazia soluţionării unei cauze penale în care inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului, infracţiune prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal.

11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 336 alin. (1) din Codul penal încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) cu privire la principiul legalităţii, ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepsei, precum şi ale art. 20 alin. (2) referitor la preeminenţa tratatelor internaţionale privind drepturile omului asupra legilor interne, întrucât nu respectă exigenţele referitoare la calitatea legii, şi anume condiţiile de claritate, precizie, previzibilitate şi accesibilitate. Consideră că, din modul de definire a infracţiunii, nu poate fi determinată condiţia cu privire la momentul la care este necesar să existe îmbibaţia alcoolică în sânge pentru a se constata întrunirea elementului material al laturii obiective a infracţiunii. Astfel, începând cu data publicării în Monitorul Oficial a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 732 din 16 decembrie 2014, prin care Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice” din cuprinsul dispoziţiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională - în absenţa intervenţiei legislative prevăzute de art. 147 alin. (1) din Constituţie - dispoziţiile art. 336 alin. (1) din Codul penal nu mai prevăd condiţia referitoare la momentul la care este necesară existenţa îmbibaţiei alcoolice în sânge pentru a se putea constata întrunirea elementului material al laturii obiective a infracţiunii. Autorii excepţiei consideră că, în absenţa acestei condiţii esenţiale din norma de incriminare, destinatarii legii penale nu pot avea o reprezentare clară a elementelor constitutive ale infracţiunii, astfel încât să prevadă consecinţele ce decurg din nerespectarea normei şi să îşi adapteze conduita potrivit acesteia. Invocă, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la accesibilitatea şi previzibilitatea legii (Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunţată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit, Hotărârea din 20 mai 1999, pronunţată în Cauza Rekvényi împotriva Ungariei, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotam împotriva României, şi Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României).

12. Totodată, autorul excepţiei Ovidiu Vasile Ilie susţine că fapta prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal iese din sfera ilicitului penal, deoarece textul devine inaplicabil în absenţa condiţiei menţionate mai sus, care reprezintă o cerinţă esenţială a infracţiunii. Potrivit autorului excepţiei menţionat anterior, considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 732 din 16 decembrie 2014 - conform cărora infracţiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal este o infracţiune de pericol şi se consumă la momentul săvârşirii ei, astfel că, odată cu oprirea în trafic, încetează starea de pericol pentru valorile sociale ocrotite de dispoziţiile legii - nu înlătură exigenţele de ordin constituţional privind punerea de acord de către autoritatea legiuitoare a prevederilor constatate ca fiind neconstituţionale cu Legea fundamentală, deoarece nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii, aşa cum prevede art. 23 alin. (12) din Constituţie. Considerentele deciziei mai sus menţionate nu pot adăuga la lege, întrucât, pe de o parte, Curtea Constituţională nu este legislator pozitiv, iar, pe de altă parte, instanţele judecătoreşti nu au competenţa de a legifera, prin substituirea autorităţii competente în domeniu (Decizia Curţii Constituţionale nr. 838/2009). Astfel, Parlamentul are competenţa exclusivă de a reglementa prin lege organică infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora. În temeiul dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, legiuitorul este liber să aprecieze - pe lângă pericolul social în funcţie de care urmează să stabilească natura juridică a faptei - şi condiţiile răspunderii juridice pentru fapta incriminată. Principiul activităţii legii penale presupune, ca regulă generală, aplicarea normei de incriminare tuturor infracţiunilor săvârşite în timpul cât aceasta se află în vigoare (art. 3 din Codul penal). Acest principiu este indisolubil legat de cel al legalităţii, care reprezintă o caracteristică specifică statului de drept, motiv pentru care legiuitorul constituanta statuat, prin prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, că „în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”. În materie penală, art. 23 alin. (12) din Constituţie consacră regula potrivit căreia „Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în Condiţiile şi în temeiul legii”. În situaţiile de tranziţie determinate de succesiunea legilor penale, regula activităţii legii penale cunoaşte excepţii. Astfel, în situaţiile în care o infracţiune a fost săvârşită sub imperiul vechii legi penale [în speţă, fapta prevăzuta de art. 87 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice], însă făptuitorul este judecat sub imperiul noii legi [respectiv art. 336 alin. (1) din Codul penal], principiul mitior lex, consacrat la nivel constituţional prin art. 15 alin. (2), impune aplicarea legii penale mai favorabile, prevedere preluată şi în art. 5 din Codul penal. Aşa fiind, arată că judecătorul nu poate utiliza metoda comparaţiei diferenţiale pentru a face o combinaţie între dispoziţiile art. 87 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 şi cele ale art. 336 alin. (1) din Codul penal în scopul conservării incriminării, astfel încât fapta de conducere pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibaţie alcoolică determinată să întrunească elementul material al laturii obiective a acestei infracţiuni. Autorul excepţiei Ovidiu Vasile Ilie consideră inacceptabil punctul de vedere conform căruia dispoziţiile art. 336 alin. (1) din Codul penal pot fi aplicate, fără nicio restricţie, prin ignorarea sintagmei „la momentul prelevării mostrelor biologice”- constatată ca fiind neconstituţională -, întrucât această sintagmă reprezintă o condiţie/cerinţă esenţială cu privire la elementul material al laturii obiective a infracţiunii, care determină graniţa dintre contravenţie şi infracţiune prin fixarea momentului la care trebuie să existe îmbibaţia alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Conţinutul constitutiv al infracţiunii este o parte componentă a conţinutului juridic al acesteia şi constă în condiţiile necesare pentru existenţa infracţiunii pe care le realizează făptuitorul. Pe baza acestui conţinut constitutiv are loc tragerea la răspundere penală, căci fapta este incriminată numai în configuraţia ei tipică, iar judecătorul nu poate distruge tipicitatea conţinutului constitutiv al faptei, orice interpretare vizând norma penală în integralitatea ei. Subliniază că este necesară punerea de acord de către Parlament, în temeiul art. 147 alin. (1) din Legea fundamentală, a prevederilor neconstituţionale din cuprinsul art. 336 alin. (1) din Codul penal cu dispoziţiile Constituţiei. Considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 732 din 16 decembrie 2014 - potrivit cărora infracţiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal este una de pericol şi se consumă la momentul săvârşirii ei, moment la care trebuie să se raporteze alcoolemia care conferă valenţă penală faptei - sunt utile nu numai pentru aplicarea dispozitivului deciziei, dar mai ales pentru punerea de acord de către legiuitor a prevederilor neconstituţionale cu exigenţele de constituţionalitate dezvoltate în respectiva motivare, având în vedere că nici Curtea Constituţională nu este legislator pozitiv şi nici judecătorul nu se poate substitui legiuitorului pentru a crea un regim represiv ad hoc.

13. Judecătoria Iaşi - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, criticate prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5) şi ale art. 23 alin. (12) din Constituţie, este neîntemeiată, întrucât textul de lege stabileşte în mod clar şi precis momentul în care este necesară existenţa îmbibaţiei alcoolice în sânge pentru a se putea constata realizarea elementului material al laturii obiective a infracţiunii. Astfel, arată că, din conţinutul art. 336 alin. (1) din Codul penal - aşa cum se prezintă acest text de lege ulterior publicării Deciziei nr. 732 din 16 decembrie 2014, prin care Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice” este neconstituţională - se desprinde cerinţa ca alcoolemia peste limita legală să existe la momentul conducerii vehiculului pe drumurile publice. Ca atare, elementul material al laturii obiective a infracţiunii reglementate de art. 336 alin. (1) din Codul penal se realizează prin acţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, iar momentul săvârşirii infracţiunii este cel al depistării în trafic a conducătorului vehiculului. Aşa fiind, textul de lege criticat oferă conducătorilor auto o reprezentare clară a elementelor constitutive ale infracţiunii, astfel încât aceştia să poată prevedea consecinţele ce decurg din nerespectarea normei şi să îşi adapteze conduita în mod corespunzător, în sensul ca în momentul conducerii vehiculului să nu aibă o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Este evident că acest aspect poate fi verificat numai după ce conducătorul auto a fost oprit în trafic, prin efectuarea analizei toxicologice şi a calculului retroactiv al alcoolemiei existente la momentul depistării în trafic.

14. Tribunalul Sălaj - Secţia penală consideră că nu este întemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal. Arată că, datorită Deciziei Curţii Constituţionale nr. 732 din 16 decembrie 2014, sintagma "la momentul prelevării mostrelor biologice” nu mai produce efecte juridice, urmând a fi avut în vedere momentul comiterii faptei, întrucât infracţiunile de pericol se consumă la momentul săvârşirii lor.

15. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

16. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neîntemeiată. Arată că, în opinia autorului excepţiei, textul incriminator are o formulare prea vagă, neprevăzând momentul la care alcoolemia trebuie să fie cea indicată de norma de incriminare pentru ca fapta să constituie infracţiune, ceea ce conduce la o lipsă de previzibilitate a normei, cu consecinţa încălcării principiului legalităţii incriminării. Constituţia consacră principiul respectării obligatorii a legii, dar, pentru a putea fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerinţe de claritate şi previzibilitate, astfel încât aceşti destinatari să îşi poată adapta în mod corespunzător conduita, în acest sens, Curtea Constituţională a statuat în mod constant, în jurisprudenţa sa, că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre care previzibilitatea, ceea ce presupune că trebuie să fie suficient de precis şi de clar pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat (deciziile Curţii Constituţionale nr. 1 din 11 ianuarie 2012 şi nr. 146 din 12 martie 2015). În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Cantorii împotriva Franţei, paragraful 29, Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunţată în Cauza Leempoel & S A. ED Cine Revue împotriva Belgiei, paragraful 59). Aşa cum a arătat, însă, instanţa de contencios constituţional, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit (deciziile Curţii Constituţionale nr. 903 din 6 iulie 2010, nr. 743 din 2 iunie 2011 şi nr. 1 din 11 ianuarie 2012). Aşadar, previzibilitatea şi predictibilitatea unei norme presupun că destinatarul acesteia are reprezentarea aspectelor în funcţie de care este obligat să îşi modeleze conduita. Guvernul observă că norma de incriminare criticată sancţionează fapta de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Este, astfel, evident momentul consumării infracţiunii, şi anume cel al conducerii vehiculului sub influenţa alcoolului, modalitatea de determinare a nivelului alcoolemiei reprezentând un aspect procedural, adiacent normei de incriminare. Formularea textului de lege nu este de natură a afecta previzibilitatea normei penale, orice destinatar al acesteia fiind de aşteptat a cunoaşte înţelesul incriminării pentru a-şi adapta conduita exigenţelor legii. De altfel, chiar Curtea Constituţională a precizat, în jurisprudenţa sa, că prevederile supuse criticii trebuie analizate în ansamblul normativ din care fac parte, pentru a decide asupra predictibilităţii acestora (Decizia Curţii Constituţionale nr. 92 din 3 martie 2015, paragraful 14). În concluzie, Guvernul arată că dispoziţiile de lege criticate sunt formulate clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce, astfel că reglementează cu claritate conduita care trebuie urmată de către destinatarul normei penale.

17. Avocatul Poporului menţionează că a transmis Curţii Constituţionale punctul său de vedere, acesta fiind reţinut în Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014, prin care s-a constatat că sintagma "la momentul prelevării mostrelor biologice” din cuprinsul dispoziţiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională.

18 Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şt Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 336 alin. (1) din Codul penal, care au următorul cuprins: „Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 gri alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă”. Prin Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 27 ianuarie 2015, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice” din cuprinsul dispoziţiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională.

21. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorii excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) cu privire la principiul legalităţii, ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepsei, precum şi ale art. 20 alin. (2) referitor la preeminenţa tratatelor internaţionale privind drepturile omului asupra legilor interne.

22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice” din cuprinsul dispoziţiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională. În acest sens, Curtea a reţinut că, la 1 februarie 2014, prin art. 121 pct. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, a fost abrogat art. 87 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care la alin. (1) prevedea următoarele: „Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 gri alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani”. Art. 336 alin. (1) din Codul penal nu a preluat identic textul art. 87 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, ci a modificat condiţiile de incriminare în ceea ce priveşte momentul la care este necesară existenţa îmbibaţiei alcoolice în sânge pentru a se putea constata întrunirea elementului material al laturii obiective a infracţiunii. Dacă din reglementarea anterioară se desprindea cerinţa ca îmbibaţia alcoolică în sânge, peste limita prevăzută de lege, să existe la momentul conducerii autovehiculului sau tramvaiului, noua reglementare prevede condiţia ca autorul faptei să aibă o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge la momentul prelevării mostrelor biologice. Aşa cum rezultă din expunerea de motive a noului Cod penal, prin modificarea conţinutului infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului, legiuitorul a urmărit eliminarea posibilităţii unei estimări retroactive a alcoolemiei, în scopul evitării inconvenientelor create de această estimare. Soluţia legislativă prevăzuta de art. 87 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 impunea calculul retroactiv al alcoolemiei, care consta în determinarea îmbibaţiei de alcool existente la momentul conducerii autovehiculului şi necesita recoltarea a două probe de sânge pentru stabilirea fazei intoxicaţiei etilice (absorbţie sau eliminare) şi a ratei de eliminare individuală, în perspectiva solicitării expertizei de estimare retroactivă a alcoolemiei (paragrafele 19-22).

23. Prin decizia mai sus citată, Curtea a statuat că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice” din cuprinsul dispoziţiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională, întrucât aduce atingere prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul respectării legilor şi ale art. 20 referitor la preeminenţa tratatelor internaţionale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 7 paragraful 1 referitor la legalitatea incriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Sintagma menţionată lipseşte de previzibilitate norma de incriminare, în condiţiile în care principiul respectării legilor şi cel al legalităţii incriminării impun legiuitorului să legifereze prin texte suficient de clare şi precise pentru a putea fi aplicate, inclusiv prin asigurarea posibilităţii persoanelor interesate de a se conforma prescripţiei legale. Destinatarii normei penale de incriminare trebuie să aibă o reprezentare clară a elementelor constitutive, de natură obiectivă şi subiectivă, ale infracţiunii, astfel încât să poată să prevadă consecinţele ce decurg din nerespectarea normei şi să îşi adapteze conduita potrivit acesteia. Elementul material al laturii obiective a infracţiunii reglementate de art. 336 alin. (1) din Codul penal se realizează prin acţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, îmbibaţia alcoolică este procesul de pătrundere a alcoolului în sânge, consecinţa fiind provocarea unei stări de intoxicaţie (alcoolică). Sub aspectul urmării imediate este vorba despre o infracţiune de pericol, acţiunea săvârşită punând în primejdie siguranţa circulaţiei pe drumurile publice. Fiind o infracţiune de pericol, legătura de cauzalitate dintre acţiunea ce constituie elementul material al laturii obiective şi urmarea imediată rezultă din însăşi materialitatea faptei şi nu trebuie dovedită. Îmbibaţia alcoolică se determină prin analiza toxicologică a mostrelor biologice recoltate la un moment de timp mai mult sau mai puţin îndepărtat de momentul săvârşirii infracţiunii, care este cel al depistării în trafic a conducătorului vehiculului. Condiţia ca îmbibaţia alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge să existe la momentul prelevării mostrelor biologice plasează, astfel, consumarea infracţiunii la un moment ulterior săvârşirii ei, în condiţiile în care de esenţa infracţiunilor de pericol este faptul că acestea se consumă la momentul săvârşirii lor. Odată cu oprirea în trafic încetează starea de pericol pentru valorile sociale ocrotite de dispoziţiile art. 336 din Codul penal, astfel încât, raportat la momentul prelevării mostrelor biologice, tragerea la răspundere penală nu se justifică. Stabilirea gradului de îmbibaţie alcoolică şi, implicit, încadrarea în sfera ilicitului penai în funcţie de momentul prelevării mostrelor biologice, care nu poate fi întotdeauna imediat următor săvârşirii faptei, constituie un criteriu aleatoriu şi exterior conduitei făptuitorului în vederea tragerii la răspundere penală, în contradicţie cu normele constituţionale şi convenţionale mai sus menţionate. Latura subiectivă a infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului presupune vinovăţia sub formă de intenţie, care poate fi directă sau indirectă. Există intenţie directă când conducătorul vehiculului prevede, ca fiind inevitabil, rezultatul faptei sale şi, implicit, urmăreşte producerea lui prin săvârşirea acelei fapte. Există intenţie indirectă când subiectul prevede rezultatul, nu-t urmăreşte, însă acceptă posibilitatea producerii lui. Or, modalitatea de incriminare prin acordarea de relevanţă penală valorii alcoolemiei din momentul prelevării mostrelor biologice nu permite destinatarilor normei penale să prevadă consecinţele nerespectării acesteia (paragrafele 24-27).

24. În continuare, Curtea a reţinut că una dintre cerinţele principiului respectării legilor vizează îndeplinirea anumitor condiţii calitative, printre acestea numărându-se şi previzibilitatea, ceea ce presupune că un act normativ trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat (Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, şi Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). De asemenea, cu privire la principiul legalităţii incriminării şi pedepsei, „nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege”, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în jurisprudenţa sa, că garanţiile consacrate de art. 7 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale reprezintă o componentă esenţială a supremaţiei legii şi ocupă un loc primordial în cadrul sistemului de protecţie a drepturilor omului, după cum atestă faptul că art. 15 din Convenţie nu permite nicio derogare de la aceste garanţii în caz de război sau de alt pericol public ce ameninţă viaţa naţiunii. Aşa cum rezultă din obiectul şi scopul său, art. 7 paragraful 1 trebuie interpretat şi aplicat în aşa fel încât să se asigure o protecţie efectivă împotriva urmăririlor şi a condamnărilor penale arbitrare. Noţiunea de „drept”utilizată în art. 7 paragraful 1, care corespunde celei de „lege” din cuprinsul altor articole din Convenţie, înglobează atât prevederile legale, cât şi practica judiciară şi presupune cerinţe calitative, îndeosebi cele cu privire la accesibilitate şi previzibilitate. Aceste cerinţe calitative trebuie întrunite atât în ceea ce priveşte definiţia unei infracţiuni, cât şi cu privire la pedeapsa aplicabilă. Curtea de la Strasbourg consideră că este îndeplinită cerinţa ca legea să definească în mod clar infracţiunile şi pedepsele atunci când un justiţiabil are posibilitatea de a cunoaşte, din însuşi textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării date acesteia de Către instanţe şi, dacă este cazul, în urma obţinerii unei asistenţe juridice adecvate, care sunt actele şi omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală şi care este pedeapsa aplicabilă. În acest sens sunt, de exemplu, Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 33 şi 34, Hotărârea din 24 ianuarie 2012, pronunţată în Cauza Mihai Toma împotriva României, paragraful 26, şi Hotărârea din 21 octombrie 2013, pronunţată în Cauza Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 77, 79 şi 91. La rândul său, jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene a recunoscut, în mod implicit, necesitatea respectării aşteptărilor legitime ale cetăţenilor cărora li se adresează o reglementare legală, spre exemplu, în Hotărârea din 29 iunie 2010, pronunţată în Cauza C-550/09 - Proces penal împotriva lui E. şi F., paragraful 59 (paragrafele 29-31 din Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014).

25. Având în vedere considerentele deciziei mai sus citate, Curtea constată că dispoziţiile art. 336 alin. (1) din Codul penal nu au o formulare neclară, ambiguă şi imprevizibilă pentru un cetăţean care nu dispune de pregătire juridică, ci, dimpotrivă, îndeplinesc cerinţele de claritate, accesibilitate şi previzibilitate a legii. Astfel, în temeiul prevederilor art. 147 alin. (1) şi (4) din Legea fundamentală, ca efect al Deciziei Curţii Constituţionale nr. 732 din 16 decembrie 2014, dispoziţiile art. 336 alin. (1) din Codul penal incriminează fapta de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Ca atare, elementul material al laturii obiective a infracţiunii reglementate de art. 336 alin. (1) din Codul penal se realizează prin acţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană care are o alcoolemie peste limita legală, momentul săvârşirii acestei infracţiuni de pericol fiind cel al depistării în trafic a conducătorului vehiculului.

26. Aşadar, Curtea reţine că textul de lege criticat oferă conducătorilor auto o reprezentare clară a elementelor constitutive ale infracţiunii, astfel încât aceştia pot să prevadă consecinţele ce decurg din nerespectarea normei şi să îşi adapteze conduita în mod corespunzător, în sensul ca în momentul conducerii vehiculului să nu aibă o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, stabilirea alcoolemiei presupunând efectuarea analizei toxicologice şi calculul retroactiv al alcoolemiei existente la momentul depistării în trafic. Totodată, Curtea observă şi faptul că destinatarii textului de lege criticat desfăşoară o activitate cu risc permis, scop în care sunt supuşi unor forme de şcolarizare, aşa încât este vorba de persoane avizate şi diligente, care, pe durata deţinerii permisului de conducere, au obligaţia de a rămâne la curent cu normele legale în materie.

27. În acelaşi sens este şi Decizia nr. 317 din 9 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 7 august 2017.

28. Referitor la prevederile art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală, Curtea constată că, potrivit jurisprudenţei sale constante, aplicarea cerinţei procesului echitabil se impune numai în legătură cu procedura de desfăşurare a litigiului, iar nu şi în ceea ce priveşte cadrul juridic sancţionator al faptelor, adică în domeniul dreptului substanţial, întrucât, din cuprinsul textului constituţional invocat, nu se poate desprinde concluzia că aplicarea cerinţei procesului echitabil ar trebui să excedeze necesităţii asigurării garanţiilor procesuale, spre a se intra în materii din câmpul dreptului substanţial.

29. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ovidiu Vasile Ilie în Dosarul nr. 258/245/2016 al Judecătoriei Iaşi - Secţia penală şi de Ionuţ Cristian Gavra în Dosarul nr. 1.247/1.752/2015/a2 al Tribunalului Sălaj - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 336 alin. (1) din Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Iaşi - Secţia penală şi Tribunalului Sălaj - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 12 decembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL CULTURII ŞI IDENTITĂŢII NAŢIONALE

 

ORDIN

privind clasarea în Lista monumentelor istorice ca monument istoric, categoria m - monument, II - arhitectură, grupa valorică B, a Casei Conovici, situată la adresa Calea Călăraşilor nr. 14, municipiul Brăila, judeţul Brăila

 

Având în vedere Referatul nr. 1.550/2016 din 19 iulie 2017 de aprobare a proiectului Ordinului ministrului culturii şi identităţii naţionale privind clasarea în Lista monumentelor istorice a Casei Conovici, situată în Calea Călăraşilor nr. 14, municipiul Brăila, judeţul Brăila, în categoria II - arhitectură, m - monument, grupa valorică B,

în conformitate cu dispoziţiile art. 21 şi ale art. 33 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 16 alin. (2) şi (3) din Normele metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.260/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prevederilor art. 11 alin. (1) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul culturii şi identităţii naţionale emite următorul ordin;

Art. 1. - (1) Se clasează monument istoric Casa Conovici, situată la adresa Calea Călăraşilor nr. 14, municipiului Brăila, judeţul Brăila, în categoria monument, II - arhitectură, grupa valorică B, cu codul în Lista monumentelor istorice BR-ll-m-B-21140.

(2) Coordonatele punctelor de contur ale zonei de protecţie a monumentului istoric sunt date în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul culturii şi identităţii naţionale,

Lucian Romaşcanu

 

Bucureşti, 26 octombrie 2017.

Nr. 2.703.

 

ANEXĂ

 

Zona de protecţie a monumentului istoric Casa Conovici, Calea Călăraşilor nr. 14, municipiul Brăila, judeţul Brăila

 

Coordonate Stereo 70 puncte de contur

 

1.

423247.18

733531.58

2.

423222.34

733516,06

3.

423181.62

733488.90

4.

423171.17

733478.08

5.

423173.95

733441.81

6.

423156.22

733441.00

7.

423128.64

733438.02

8.

423119.94

733434.15

9.

423129.33

733392.51

10.

423098.21

733384,31

11.

423095.70

733384.10

12.

423091.36

733382.94

13.

423078.26

733379.40

14.

423092.32

733351.35

15.

423086.99

733349.53

16.

423082.18

733347.34

17.

423074.43

733345.47

18.

423056.52

733339.89

19.

423059.57

733332.27

20.

423043.13

733326.35

21.

423032.22

733324.20

22.

423025.90

733352.62

23.

422996.22

733345.73

24.

422994.02

733356.16

25.

422976.95

733344.53

26.

422929.27

733309.07

27.

422920.36

733322.97

28.

422917.94

733328.83

29.

422916.03

733335.25

30.

422913.73

733334.43

31.

422905.20

733358.55

32.

422902.50

733353.76

33.

422888.17

733373.33

34.

422897.12

733382.69

35.

422903.01

733383.24

36.

422914.05

733394.95

37.

422912.58

733397.94

38.

422932.48

733413.58

39.

422937.49

733413.17

40.

422947.12

733413.28

41.

422973.36

733380.87

42.

422988.89

733392.34

43.

422979.43

733406.95

44.

423005.58

733418.49

45.

423005.54

733420.90

46.

423007.71

733421.57

47.

423001.65

733435.15

48.

423005.94

733438.94

49.

423017.83

733459.39

50.

423021.65

733466.99

51.

423036.55

733458.88

52.

423038.08

733458.99

53.

423039.50

733459.56

54.

423040.52

733460.40

55.

423044.59

733467.53

56.

423040.69

733469.76

57.

423043.62

733473,89

58.

423046.06

733477.70

59.

423051.75

733478.99

60.

423060.72

733490,98

61.

423074.09

733498.01

62.

423101.81

733517.80

63.

423111.72

733524.72

64.

423129.39

733501.99

65.

423139.73

733510.53

66.

423139.23

733511.44

67.

423148.60

733538.13

68.

423150.83

733544.76

69.

423151.66

733550.72

70.

423174.11

733552.35

71.

423191.14

733551.64

72.

423206.67

733551.43

73.

423207.00

733556.54

74.

423210.59

733556.18

75.

423209.49

733560.28

76.

42322714

733566 85

77.

423232.75

733567.84

78.

423234.46

733557.71

79.

423243.17

733540.50

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

pentru închiderea vechilor evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară cu privire la imobilele situate în unitatea administrativ-teritorială Goicea, judeţul Dolj

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (2) lit. p) şi art. 15 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se declară închise vechile evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară cu privire la imobilele situate în unitatea administrativ-teritorială Goicea, judeţul Dolj, ca urmare a finalizării lucrărilor sistematice de cadastru şi deschiderii noilor cărţi funciare.

Art. 2. - (1) De la data deschiderii cărţilor funciare din oficiu orice alte evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară se înlocuiesc, pentru unitatea administrativ-teritorială Goicea, judeţul Dolj, cu planul cadastral şi noile cărţi funciare.

(2) Vechile evidenţe se păstrează în arhiva biroului teritorial şi pot fi consultate pentru istoric.

(3) Identificarea şi numerotarea imobilelor cuprinse în titlurile de proprietate emise în baza legilor fondului funciar sau alte acte de proprietate, planuri şi alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare realizării cadastrului şi deschiderii noilor cărţi funciare, în unitatea administrativ-teritorială Goicea, judeţul Dolj, îşi pierd valabilitatea.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu-Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 12 februarie 2018.

Nr. 144.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind procedura internă de avizare a personalului care gestionează asistenţa financiară nerambursabilă europeană, prevăzut la art. 4 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 29/2018 pentru stabilirea criteriilor pe baza cărora se aplică majorarea prevăzută la art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

 

În temeiul art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 29/2018 pentru stabilirea criteriilor pe baza cărora se aplică majorarea prevăzută la art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Pentru a beneficia de majorarea salarială prevăzută la art. 17 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, structurile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b)din Hotărârea Guvernului nr. 29/2018 pentru stabilirea criteriilor pe baza cărora se aplică majorarea prevăzută la art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, respectiv: Autoritatea de Certificare şi Plată, structura de control fonduri europene din cadrul Direcţiei generale de inspecţie economico-financiară, structura responsabilă de soluţionarea contestaţiilor administrative din cadrul Serviciului de soluţionare a plângerilor prealabile şi a contestaţiilor şi structura din cadrul Unităţii centrale de armonizare pentru auditul public intern cu rol de autoritate de audit pentru Mecanismul financiar Spaţiul Economic European şi Mecanismul financiar norvegian, solicită Direcţiei generale managementul resurselor umane din cadrul Ministerului Finanţelor Publice avizarea personalului care are ca obiect de activitate gestionarea asistenţei financiare nerambursabile europene, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 29/2018,

(2) Dosarul în baza căruia Direcţia generală managementul resurselor umane din cadrul Ministerului Finanţelor Publice solicită avizul ministrului finanţelor publice trebuie să conţină următoarele documente:

a) cererea privind avizarea personalului care are ca obiect de activitate gestionarea asistenţei financiare nerambursabile europene;

b) avizul consultativ emis de Direcţia generală managementul resurselor umane din care să rezulte că persoanele pentru care se solicită avizarea îndeplinesc criteriile prevăzute la art. 4 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 29/2018 şi pot beneficia de majorare salarială;

c) regulamentul de organizare şi funcţionare al structurii solicitante;

d) structura organizatorică a structurii solicitante;

e) ordinul de numire/de încadrare a personalului pentru care se solicită avizarea pe posturi cu atribuţii în gestionarea asistenţei financiare nerambursabile europene, emis de către ministrul finanţelor publice, care va cuprinde şi lista persoanelor numite/încadrate în funcţie;

f) fişele de post ale personalului pentru care se solicită avizarea, aprobate în condiţiile legii, care să cuprindă toate atribuţiile privind gestionarea asistenţei financiare nerambursabile europene;

g) statul de funcţii al structurii din care face parte personalul pentru care se solicită avizarea sau extras din statul de funcţii, după caz.

(3) Structurile prevăzute la alin. (1), care solicită avizarea personalului care gestionează asistenţa financiară nerambursabilă europeană, depun la Direcţia generală managementul resurselor umane cererea de solicitare de aviz menţionată la alin. (2) lit. a).

Art. 2. - Dosarul de avizare se completează de către Direcţia generală managementul resurselor umane cu documentele menţionate la alin. (2) lit. b)-g).

Art. 3. - (1) Avizul favorabil sau negativ se emite de către ministrul finanţelor publice, în baza avizului consultativ favorabil sau negativ elaborat de către Direcţia generală managementul resurselor umane potrivit art. 8 alin. (1) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 29/2018.

(2) Direcţia generală managementul resurselor umane poate cere structurii solicitante a avizului orice alte documente/informaţii necesare pentru justificarea emiterii avizului consultativ.

(3) Avizul consultativ în baza căruia se emite un aviz negativ cuprinde motivele care stau la baza propunerii respingerii cererii de avizare, care sunt preluate în avizul negativ al ministrului finanţelor publice.

(4) Avizele prevăzute la alin. (1) se emit în termen de 20 de zile lucrătoare de la data depunerii dosarului complet.

Art. 4. - Neîndeplinirea criteriilor prevăzute la art. 4 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 29/2018 conduce la emiterea unui aviz negativ.

Art. 5. - Structura solicitantă a cărei cerere de avizare a primit aviz negativ poate înainta o nouă cerere numai după remedierea problemelor constatate şi menţionate în avizul negativ emis de ministrul finanţelor publice.

Art. 6. - (1) Direcţia generală managementul resurselor umane transmite ministrului finanţelor publice un nou dosar de avizare, în vederea emiterii unui nou aviz favorabil sau negativ, în următoarele cazuri:

a) constată orice modificare de personal, atribuţii, structură, organizare şi/sau funcţionare, intervenită după obţinerea avizului, în termen de 10 zile lucrătoare de la producerea modificării, conform prevederilor art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 29/2018;

b) constată că nu mai sunt îndeplinite criteriile prevăzute la art. 4 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 29/2018.

(2) Structurile prevăzute la art. 1 alin. (1) au obligaţia de a comunica Direcţiei generale managementul resurselor umane, în termen de două zile lucrătoare, orice modificare de personal, atribuţii, structură, organizare şi/sau funcţionare, intervenită după obţinerea avizului iniţial.

(3) Ministrul finanţelor publice, în termen de 20 de zile lucrătoare de la data propunerii Direcţiei generale managementul resurselor umane, emite un nou aviz favorabil sau negativ, după caz.

Art. 7. - Cererea de avizare, avizul consultativ favorabil, avizul consultativ negativ, avizul favorabil şi avizul negativ se întocmesc potrivit modelelor prevăzute în anexele nr. 1-5, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 8. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 1.739/2013 privind procedura de avizare a structurilor şi a personalului care gestionează asistenţa comunitară, conform art. 4 alin. (7) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 595/2009 pentru aplicarea Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 31 octombrie 2013, cu modificările ulterioare.

Art. 9. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 6 februarie 2018.

Nr. 1.275.

 

ANEXA Nr. 1

 

[Antetul structurii solicitante]

Nr. ...................din ....................

 

CERERE

privind avizarea personalului care are ca obiect de activitate gestionarea asistenţei financiare nerambursabile europene

 

În temeiul dispoziţiilor art. 7 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 29/2018 pentru stabilirea criteriilor pe baza cărora se aplică majorarea prevăzută la art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, vă rugăm să eliberaţi un aviz favorabil pentru următoarele persoane din cadrul  ......................................................... (denumirea structurii care solicită avizul favorabil) care au ca obiect de activitate gestionarea asistenţei financiare nerambursabile europene şi îndeplinesc criteriile prevăzute la art. 4 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 29/2018:

 

Nr.

Persoanele pentru care se solicită avizarea favorabilă

(nume, prenume)

Funcţia

Compartimentul

[direcţia (generală), serviciul, biroul, compartimentul]

1.

...................................

...................................

...................................

2.

...................................

...................................

...................................

3.

...................................

...................................

...................................

 

Persoana de contact din cadrul structurii noastre desemnată în acest sens este doamna/domnul ................................................. (tel. ................................................., fax ................................................., e-mail ................................................. ).

 

Cu stimă,

.................................................

(numele şi prenumele conducătorului structurii solicitante)

.................................................

(funcţia)

[L-S]

 

ANEXA Nr. 2

 

Ministerul Finanţelor Publice

Direcţia generală managementul resurselor umane

Nr. ..................../ ....................

 

AVIZ CONSULTATIV FAVORABIL

 

În temeiul dispoziţiilor art. 7 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 29/2018 pentru stabilirea criteriilor pe baza cărora se aplică majorarea prevăzută la art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi ale Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.275/2018 privind procedura internă de avizare a personalului care gestionează asistenţa financiară nerambursabilă europeană, prevăzut la art. 4 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 29/2018 pentru stabilirea criteriilor pe baza cărora se aplică majorarea prevăzută la art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice,

având în vedere Cererea ................................................. (denumirea structurii care solicită avizul favorabil) cu nr. .................... din ....................

în urma analizării următoarelor documente:

1. ..............................................................................................................;

2. ..............................................................................................................;

3. ..............................................................................................................;

4. ..............................................................................................................;

5. ..............................................................................................................;

Direcţia generală managementul resurselor umane emite avizul consultativ favorabil persoanelor menţionate în anexă.

 

.................................................

(numele şi prenumele)

director general

[L.S.]

 

Avizat: .................................................

(numele, prenumele/funcţia/data)

Semnătura: .................................................

 

Redactat: .................................................

(numele, prenumele/funcţia/data)

Semnătura: .................................................

 

ANEXĂ

la Avizul consultativ favorabil nr. ..................../....................

 

LISTA

persoanelor pentru care se propune acordarea avizului favorabil, conform Cererii

.............................................................................................................................................

(denumirea structurii care solicită avizul favorabil)

cu nr. .................... din ....................

 

Nr.

Persoanele pentru care se acordă avizul consultativ

(nume, prenume)

Funcţia

Compartimentul

[direcţia (generală), serviciul, biroul, compartimentul]

1.

...................................

...................................

...................................

2.

...................................

...................................

...................................

3.

...................................

...................................

...................................

 

.................................................

(numele şi prenumele)

director general

[L.S.]

 

 

Avizat: .................................................

(numele, prenumele/funcţia/data)

Semnătura: .................................................

 

Redactat: .................................................

(numele, prenumele/funcţia/data)

Semnătura: .................................................

 

 

ANEXA Nr. 3

 

Ministerul Finanţelor Publice

Direcţia generală managementul resurselor umane

Nr. ..................../ ....................

 

AVIZ CONSULTATIV NEGATIV

 

În temeiul dispoziţiilor art. 7 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 29/2018 pentru stabilirea criteriilor pe baza cărora se aplică majorarea prevăzută la art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi ale Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.275/2018 privind procedura internă de avizare a personalului care gestionează asistenţa financiară nerambursabilă europeană, prevăzut la art. 4 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 29/2018 pentru stabilirea criteriilor pe baza cărora se aplică majorarea prevăzută la art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice,

având în vedere Cererea ................................................. (denumirea structurii care solicită avizul favorabil) cu nr. .................... din ....................

în urma analizării următoarelor documente:

1. ..............................................................................................................;

2. ..............................................................................................................;

3. ..............................................................................................................;

4. ..............................................................................................................;

5. ..............................................................................................................;

Direcţia generată managementul resurselor umane emite aviz consultativ negativ persoanelor menţionate în anexă.

Avizul consultativ negativ se întemeiază pe următoarele considerente:

.......................................................................................................................................................;

.......................................................................................................................................................;

.......................................................................................................................................................;

.......................................................................................................................................................;

 

.................................................

(numele şi prenumele)

director general

[L.S.]

 

Avizat: .................................................

(numele, prenumele/funcţia/data)

Semnătura: .................................................

 

Redactat: .................................................

(numele, prenumele/funcţia/data)

Semnătura: .................................................

 

ANEXĂ

la Avizul consultativ negativ nr. ..................../....................

 

LISTA

persoanelor pentru care se propune acordarea avizului negativ, conform Cererii

.............................................................................................................................................

(denumirea structurii care solicită avizul favorabil)

cu nr. .................... din ....................

 

Nr.

Persoanele pentru care se acordă avizul consultativ

(nume, prenume)

Funcţia

Compartimentul

[direcţia (generală), serviciul, biroul, compartimentul]

1.

...................................

...................................

...................................

2.

...................................

...................................

...................................

3.

...................................

...................................

...................................

 

.................................................

(numele şi prenumele)

director general

[L.S.]

 

 

Avizat: .................................................

(numele, prenumele/funcţia/data)

Semnătura: .................................................

 

Redactat: .................................................

(numele, prenumele/funcţia/data)

Semnătura: .................................................

 

ANEXA Nr. 4

 

Ministerul Finanţelor Publice

Nr. ..................../ ....................

 

AVIZ FAVORABIL

 

În temeiul dispoziţiilor art. 7 alin. (9) din Hotărârea Guvernului nr. 29/2018 pentru stabilirea criteriilor pe baza cărora se aplică majorarea prevăzută la art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice,

având în vedere Cererea ................................................. (denumirea structurii care solicită avizul favorabil) cu nr. .................... din ....................,

în urma analizării următoarelor documente:

1. ..............................................................................................................;

2. ..............................................................................................................;

3. ..............................................................................................................;

4. ..............................................................................................................;

5. ..............................................................................................................;

6. ..............................................................................................................,

Ministerul Finanţelor Publice emite aviz favorabil persoanelor menţionate în anexă, care au ca obiect de activitate gestionarea asistenţei financiare nerambursabile europene şi îndeplinesc criteriile

prevăzute la art. 4 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 29/2018.

Persoanele pentru care se acordă prezentul aviz favorabil beneficiază de majorarea salarială conform prevederilor art. 7 alin. (1)-(6) din Hotărârea Guvernului nr. 29/2018.

 

.................................................

(numele şi prenumele)

ministrul finanţelor publice

[L.S.]

 

ANEXĂ

la Avizul favorabil nr. ..................../....................

 

LISTA

persoanelor pentru care se acordă avizul favorabil al Ministerului Finanţelor Publice, conform Cererii

.............................................................................................................................................

(denumirea structurii care solicită avizul favorabil)

cu nr. .................... din ....................

 

Nr.

Persoanele pentru care se acordă avizul favorabil

(nume, prenume)

Funcţia

Compartimentul

[direcţia (generală), serviciul, biroul, compartimentul]

1.

...................................

...................................

...................................

2.

...................................

...................................

...................................

3.

...................................

...................................

...................................

 

.................................................

(numele şi prenumele)

ministrul finanţelor publice

[L.S.]

 

ANEXA Nr. 5

 

Ministerul Finanţelor Publice

Nr. ..................../ ....................

AVIZ NEGATIV

 

În temeiul dispoziţiilor art. 7 alin. (9) din Hotărârea Guvernului nr. 29/2018 pentru stabilirea criteriilor pe baza cărora se aplică majorarea prevăzută la art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice,

având în vedere Cererea ................................................. (denumirea structurii care solicită avizul favorabil) cu nr. .................... din ....................,

în urma analizării următoarelor documente prezentate:

1. ..............................................................................................................;

2. ..............................................................................................................;

3. ..............................................................................................................;

4. ..............................................................................................................;

5. ..............................................................................................................;

Ministerul Finanţelor Publice emite aviz negativ persoanelor menţionate în anexă.

Avizul negativ se întemeiază pe următoarele considerente:

.......................................................................................................................................................;

.......................................................................................................................................................;

.......................................................................................................................................................;

.......................................................................................................................................................;

 

.................................................

(numele şi prenumele)

ministrul finanţelor publice

[L.S.]

 

 

ANEXĂ

la Avizul negativ nr. ..................../....................

 

LISTA

persoanelor pentru care se emite aviz negativ al Ministerului Finanţelor Publice la Cererea de avizare

.............................................................................................................................................

(denumirea structurii care solicită avizul favorabil)

cu nr. .................... din ....................

 

Nr.

Persoanele pentru care se acordă avizul negativ

(nume, prenume)

Funcţia

Compartimentul

[direcţia (generală), serviciul, biroul, compartimentul]

1.

...................................

...................................

...................................

2.

...................................

...................................

...................................

3.

...................................

...................................

...................................

 

.................................................

(numele şi prenumele)

ministrul finanţelor publice

[L.S.]

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind structura anului şcolar 2018-2019

 

În temeiul art. 94 alin. (2) lit. r) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi al prevederilor din Hotărârea Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Anul şcolar 2018-2019 are 34 de săptămâni de cursuri, însumând 168 de zile lucrătoare.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), se stabilesc următoarele:

a) pentru clasele terminale din învăţământul liceal, anul şcolar are 32 de săptămâni de cursuri şi se încheie în data de 31 mai 2019;

b) pentru clasa a VII l-a, anul şcolar are 33 de săptămâni de cursuri şi se încheie în data de 7 iunie 2019;

c) pentru clasele din învăţământul liceal - filiera tehnologică, cu excepţia claselor terminale, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare;

d) pentru clasele din învăţământul profesional, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare;

e) pentru învăţământul special - clasele a IX-a XI-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare;

f) stagiile de pregătire practică pentru care au optat absolvenţii ciclului inferior al liceului, filiera tehnologică, cuprind 720 de ore care se desfăşoară în perioada propusă de unitatea de învăţământ organizatoare şi aprobată de inspectoratul şcolar, conform structurii anului şcolar, cu respectarea vacanţelor;

g) pentru învăţământul postliceal (şcoală postliceală şi şcoală de maiştri), durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare.

Art. 2. - Anul şcolar 2018-2019 începe pe data de I septembrie 2018, se încheie pe data de 31 august 2019 şi se structurează pe două semestre, după cum urmează;

Semestrul I are 18 săptămâni dispuse în perioada 10 septembrie 2018 - 1 februarie 2019.

Cursuri - luni, 10 septembrie 2018 - vineri, 21 decembrie 2018

În perioada 27 octombrie - 4 noiembrie 2018, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.

Vacanţa de iarnă - sâmbătă, 22 decembrie 2018 - duminică, 13 ianuarie 2019

Cursuri - luni, 14 ianuarie 2019 - vineri, 1 februarie 2019

Vacanţa intersemestrială - sâmbătă, 2 februarie 2019 - duminică, 10 februarie 2019.

Semestrul al II-lea are 16 săptămâni dispuse în perioada

II februarie 2019 - 14 iunie 2019.

Cursuri - luni, 11 februarie 2019 - vineri, 19 aprilie 2019

Vacanţa de primăvară - sâmbătă, 20 aprilie 2019 - duminică, 5 mai 2019

Cursuri - luni, 6 mai 2019 - vineri, 14 iunie 2019

Vacanţa de vară - sâmbătă, 15 iunie 2019 - duminică, 15 septembrie 2019

Art. 3. - În zilele libere prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă aplicabil nu se organizează cursuri.

Art. 4. - Unităţile de învăţământ şi inspectoratele şcolare vor marca prin manifestări specifice ziua de 5 octombrie - Ziua internaţională a educaţiei şi ziua de 5 iunie - Ziua învăţătorului, în măsura în care, prin contractul colectiv de muncă aplicabil, nu sunt instituite ca zile nelucrătoare.

Art. 5. - (1) Programul naţional „Şcoala altfel” se va desfăşura în perioada 1 octombrie 2018^-31 mai 2019, pe o perioadă de 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unităţii de învăţământ,

(2) Intervalul aferent programului „Şcoala altfel” nu coincide cu perioada lucrărilor scrise semestriale (tezelor).

Art. 6. - Lucrările scrise semestriale (tezele) se susţin la finalul semestrelor, după parcurgerea programei şcolare, cu cel puţin 3 săptămâni înainte de finalul semestrului.

Art. 7. - Etapele naţionale ale olimpiadelor şcolare se organizează, de regulă, în perioada vacanţei de primăvară, conform calendarului olimpiadelor naţionale şcolare.

Art. 8. - (1) în situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile climatice, specificul zonei şi al unităţii de învăţământ, la solicitarea conducerii acesteia, consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar poate aproba modificări ale structurii anului şcolar stabilite prin prezentul ordin.

(2) Solicitarea de modificare a structurii anului şcolar se face după consultarea consiliului reprezentativ al părinţilor din unitatea/unităţile de învăţământ respectivă/respective.

(3) Aprobarea modificării structurii anului şcolar, menţionată la alin. (1), se acordă în condiţiile asigurării unui număr de zile de cursuri cel puţin egal cu cel stabilit la art. 1, precum şi a posibilităţii ca toţi elevii să participe, fără restricţii, la examenele şi evaluările naţionale; evaluarea naţională a absolvenţilor clasei a Vil l-a, examenul de bacalaureat, examenele de certificare a competenţelor profesionale, examenele de atestare a competenţelor, examenele de absolvire.

(4) Recuperarea cursurilor suspendate ca urmare a unor situaţii obiective de urgenţă, cum ar fi epidemii, intemperii, calamităţi naturale sau altele asemenea, nu se poate realiza în perioada vacanţelor şcolare.

Art. 9. - Calendarul examenelor/evaluărilor naţionale, al examenelor de absolvire, respectiv de certificare/atestare a calificării profesionale/a competenţelor, precum şi calendarul admiterii în clasa a IX-a se aprobă prin ordine distincte ale ministrului educaţiei naţionale.

Art. 10. - Direcţia generală educaţie timpurie, învăţământ primar şi gimnazial, Direcţia generală învăţământ secundar superior şi educaţie permanentă, Direcţia generală minorităţi şi relaţia cu Parlamentul, inspectoratele şcolare, precum şi conducerile unităţilor de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 11. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Valentin Popa

 

Bucureşti, 19 februarie 2018.

Nr. 3.220.

 

ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

DECIZIE

privind desemnarea organismului de gestiune colectivă Asociaţia pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor – UCMR - ADA drept colector unic al remuneraţiilor cuvenite autorilor de opere muzicale pentru utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de radiodifuziune

 

În conformitate cu prevederile art. 138 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 1 din Metodologia având ca obiect utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de radiodifuziune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 7 februarie 2018 prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 6/2018 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii arbitrale nr. 1/2018 din 22.01.2018 în Dosarul arbitrai nr. 1/2017 a Corpului de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor din 22.01.2018 privind stabilirea formei finale a Metodologiei având ca obiect utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de radiodifuziune,

ţinând cont de Referatul Direcţiei registre şi gestiune colectivă nr. RG 11/1.166 din 16 februarie 2018, în baza prevederilor art. 7 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 401/2006 privind organizarea, funcţionarea, structura personalului şi dotările necesare îndeplinirii atribuţiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, cu modificările ulterioare,

directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor emite prezenta decizie.

Art. 1. - Se desemnează organismul de gestiune colectivă Asociaţia pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor – UCMR - ADA, cu sediul social în municipiul Bucureşti, Strada Ostaşilor nr. 12, sectorul 1, drept colector unic al remuneraţiilor cuvenite autorilor de opere muzicale pentru utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de radiodifuziune, stabilite prin Metodologia având ca obiect utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de radiodifuziune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 7 februarie 2018 prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 6/2018 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii arbitrale nr. 1/2018 din 22.01.2018 în Dosarul arbitrai nr. 1/2017 a Corpului de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor din 22.01.2018 privind stabilirea formei finale a Metodologiei având ca obiect utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale de către organismele de radiodifuziune.

Art. 2. - Prezenta decizie poate fi atacată la instanţele judecătoreşti de contencios administrativ.

Art. 3. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe site-ul www.orda.ro.

 

Directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,

Doru Adrian Păunescu

 

Bucureşti, 16 februarie 2018.

Nr. 17.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.