MONITORUL OFICIAL AL ROMĀNIEI Nr. 192/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMĀNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 192         LEGI, DECRETE, HOTĂRĀRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 1 martie 2018

 

SUMAR

 

ACTE ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

11. - Hotărāre privind modificarea anexei la Hotărārea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor

 

12. - Hotărāre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Consolidarea identităţii europene prin educaţie şi cultură - Contribuţia Comisiei Europene la reuniunea liderilor din 17 noiembrie de la Göteborg - COM (2017) 673

 

13. - Hotărāre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu şi Comitetul Economic şi Social European - Planul de acţiune al UE 2017-2019 - Combaterea diferenţei de remunerare īntre femei şi bărbaţi - COM (2017)678

 

14. - Hotărāre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Viitorul sectorului agricol şi al agriculturii - COM (2017) 713

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

88. - Decizie privind īncetarea exercitării, cu caracter temporar, de către doamna Chrisanta Daniela Zlăvog a funcţiei publice vacante din categoria īnalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale

 

89. - Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Reia Nicoleta Ştefănescu a funcţiei publice vacante din categoria īnalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale

 

91. - Decizie privind exercitarea unor atribuţii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

150. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind aprobarea īnceperii lucrărilor de īnregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, īn 7 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Dāmboviţa

 

ACTE ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMĀNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRĀRE

privind modificarea anexei la Hotărārea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor

 

Īn temeiul prevederilor art. 41 alin. (4) şi art. 43 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărārea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărāre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărārea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 1.045 din 23 decembrie 2016, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- domnul deputat Roman Ioan Sorin, aparţinānd Grupului parlamentar al PSD, este desemnat īn calitate de membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

 

Această hotărāre a fost adoptată de Camera Deputaţilor īn şedinţa din 28 februarie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin, (2) din Constituţia Romāniei, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

NICOLAE-LIVIU DRAGNEA

 

Bucureşti, 28 februarie 2018.

Nr. 11.

PARLAMENTUL ROMĀNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRĀRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Consolidarea identităţii europene prin educaţie şi cultură - Contribuţia Comisiei Europene la reuniunea liderilor din 17 noiembrie de la Göteborg - COM (2017) 673

 

Īn temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia Romāniei, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern īn domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărārea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărāre.

 

Articol unic. - Luānd īn considerare Opinia nr. 4c-19/52 adoptată de Comisia pentru afaceri europene īn şedinţa din 21 februarie 2018, Camera Deputaţilor:

1. Consideră că dezbaterea tematicii comunicării este de interes, pe termen mediu şi lung, avānd īn vedere interesul comun european pentru educaţie, precum şi posibilitatea adoptării de măsuri de stimulare şi recomandări īn temeiul articolelor 165,166 şi 167, cu excepţia armonizărilor legislative, din Tratatul de funcţionare al Uniunii Europene şi de concluzii ale Consiliului European.

2. Susţine intensificarea eforturilor de cooperare īntre statele membre, īncepānd cu formularea unor direcţii de acţiune īn ceea ce priveşte viitorul īnvăţării şi continuānd cu identificarea unor noi forme de cooperare īn vederea īnfiinţării unui spaţiu comun european al īnvăţării.

3. Consideră că digitalizarea, automatizarea, inteligenţa artificială sunt componente ale proceselor de īnvăţare impuse de evoluţia societăţii, care contribuie structural la soliditatea pieţei comune şi, prin urmare, sunt de interes comun pentru statele membre.

4. Constată că mai sunt necesare īncă multe eforturi pentru a adapta sistemele educaţionale naţionale la noile cerinţe, din punctul de vedere al conţinutului programelor, īndemānărilor necesare şi al diversităţii formelor de organizare şi de pregătire, fapt ce ar beneficia de o acţiune armonizată la nivelul Uniunii.

5. Consideră că ambiţia Europei de a valorifica toate oportunităţile create de noile evoluţii tehnologice şi ştiinţifice trebuie să se reflecte īn eforturi conjugate de a reduce disparităţile dintre statele membre, astfel īncāt Uniunea Europeană să prezinte coeziunea necesară unui actor global.

6. Consideră că noile tehnologii digitale, comunicaţiile mobile, internetul lucrurilor, industria dronelor şi a imaginilor satelitare, telefoanele inteligente, realitatea virtuală şi augmentată sunt oportunităţi care ar contribui la eficienţa proceselor educaţionale prin constituirea unui nou mediu de īnvăţare şi recomandă derularea unei analize la nivelul Uniunii, pentru a se identifica cele mai eficiente metode de a integra dispozitivele ce se bazează pe noile tehnologii īn procesul educativ.

7. Reaminteşte că educaţia moral-etică, educaţia din domeniul artelor plastice şi muzicale contribuie atāt la un mediu social plăcut, tolerant şi inclusiv, cāt şi la stimularea creativităţii ulterioare īn inginerie şi cheamă la sporirea eforturilor de cooperare la nivelul Uniunii pentru a exploata pe deplin acest potenţial.

8. Reaminteşte că domeniul artelor plastice şi muzicale contribuie substanţial la formarea identităţii europene şi la consolidarea identităţii naţionale, precum şi la un mediu educativ solid, plăcut şi divers, ce sprijină īnvăţarea m ansamblul său.

9. Subliniază importanţa preluării noilor strategii de predare., cum ar fi mediul de īnvăţare mixt - clasă - platforme digitale, mediul inversat - īn care īnvăţarea are loc īn mod individual acasă, iar sala de clasă este rezervată activităţilor practice şi exersării īn echipe, şi recomandă alocarea de resurse pentru cercetarea noilor direcţii didactice la nivelul Uniunii.

10. Subliniază necesitatea sporirii capacităţii sistemelor educaţionale de a răspunde coerent şi rapid cererii de competenţe şi abilităţi noi din industrie şi agricultură, ca fiind de interes comun european.

11. Se raliază opiniei conform căreia piaţa internă a Uniunii trebuie să devină o realitate şi pentru educaţie şi cultură, să se constituie īntr-o arie a cooperării şi mobilităţii transfrontaliere, astfel ca tot mai mulţi cetăţeni ai Uniunii să beneficieze de libertăţile fundamentale reflectate īn aceste domenii.

12. Īşi manifestă reţinerea faţă de sprijinirea de la bugetul Uniunii a unui număr crescut de instituţii europene care să ofere educaţie cu privire la aspectele europene, deoarece consideră că obiectivul acesta este unul orizontal, care ar trebui să se afle pe agenda fiecărei instituţii de īnvăţămānt din statele membre, iar īn cazul celor care oferă centralizat educaţie acest tip de educaţie consideră că ar fi indicat să fie vizată eficienţa utilizării fondurilor existente.

13. Susţine procesul de validare transfrontalieră a certificatelor de formare şi de īnvăţare pe tot parcursul vieţii - cunoscut sub denumirea de Procesul Sorbona - şi recomandă instituirea unui proces similar de recunoaştere voluntară a calificărilor de către sectorul de afaceri european.

14. Reaminteşte că formarea de competenţe digitale este īn strānsă legătură cu evoluţia educaţiei īn domeniul ştiinţelor şi ingineriei şi propune dezbaterea acestui subiect la nivelul Uniunii.

15. Reaminteşte că pedagogia actuală este īn proporţie covārşitoare fundamentată īnainte de epoca digitală şi consideră necesară o cooperare strānsă la nivelul Uniunii, pentru a simplifica şi accelera avansul ştiinţelor educaţiei ca răspuns la provocările societăţii cunoaşterii şi digitalizării,

16. Recomandă ca abilitatea de īnvăţare individuală, independentă şi nonformală să fie inclusă printre obiectivele īnvăţării pe tot parcursul vieţii, pentru a răspunde evoluţiei rapide a nevoilor de competenţe.

17. Propune ca printr-un proces de consultare interguvernamentală, cu sprijinul Comisiei Europene, să fie identificate obstacolele existente īn condiţionarea legală a angajării, pe anumite locuri de muncă, de parcurgere a unor forme de īnvăţare ce ar putea fi cu uşurinţă īnlocuite de īnvăţarea nonformală sau de cea de la locul de muncă, analiză care ar fi utilă statelor membre contribuind la exercitarea deplină a libertăţii de mişcare īn Uniune.

18. Subliniază că atingerea obiectivului de referinţă potrivit căruia toţi tinerii europeni care termină ciclul de īnvăţămānt secundar superior să cunoască bine două limbi străine, pānă īn anul 2025, prezintă relevanţă socioeconomică, īn special īn cazul īn care acestea sunt īnvăţate şi utilizate prin participarea la activităţi īn comunităţile care vorbesc acele limbi sau īn activitatea curentă, condiţie ce recomandă intensificarea legăturilor directe dintre regiuni şi mobilitatea prin programe regionale, cu implicarea unităţilor de īnvăţămānt, a celor culturale şi sportive şi a sectorului de afaceri.

19. Recomandă includerea altor persoane care au rol educativ-instructiv īn cadrul preocupărilor privind calitatea profesorilor şi lărgirea ariei de īnţelegere a predării pentru a cuprinde activităţi de īnvăţare inovatoare.

20. Recomandă extinderea abordării privind viitorul īnvăţării īn Uniune, prin discutarea de idei furnizate de statele membre şi alte tematici ale dezbaterii, implicarea mai puternică a sectorului de afaceri şi deschiderea mai curajoasă a instrumentelor de investiţii europene şi a programelor gestionate de către Comisia Europeană spre sectorul industriilor creative, īn special a īntreprinderilor mici aflate la īnceput de drum.

21. Susţine că alfabetizarea media face parte dintre provocările esenţiale ale educaţiei īn era digitală, deoarece reprezintă o componentă a procesului de socializare a tinerilor, a căror problemă este īn principal evaluarea conţinutului mediatic, şi a participării la viaţa socială a adulţilor, a căror problemă este īndemānarea de a folosi tehnica digitală; alfabetizarea media se constituie īntr-un zid de apărare īn faţa ştirilor false, a atacurilor cibernetice şi a hărţuirii pe internet, motive pentru care s-ar justifica plasarea sa pe agenda Uniunii.

22. Reafirmă susţinerea pentru consolidarea politicilor europene privind cultura şi educaţia şi pentru identificarea de noi modalităţi de cooperare, care să ofere tinerilor competenţele lingvistice şi digitale necesare pe piaţa forţei de muncă.

23. Susţine mobilitatea tinerilor şi studenţilor, īnvăţarea limbilor străine şi crearea unui spaţiu european al īnvăţămāntului superior, cu participare voluntară, cu respectarea deplină a autonomiei instituţionale la nivelul īnvăţămāntului superior, şi subliniază că o distribuţie echilibrată a resurselor este esenţială pentru reducerea disparităţilor existente īntre regiunile europene.

24. Susţine mobilitatea artiştilor şi a profesionişti or īn domeniul culturii, deschiderea spre noi schimburi interculturale şi proiecte europene şi deschiderea unui program dedicat antreprenorilor tineri din domeniul cultural şi subliniază importanţa eforturilor europene comune pentru valorificarea potenţialului industriilor culturale şi creative.

25. Recomandă extinderea preocupărilor privind creşterea mobilităţii pentru a-i include şi pe cei aflaţi la īnceput de drum, ca urmare a reorientării profesionale, īn sectorul cultural şi īn perioade de īnvăţare de-a lungul vieţii, avānd īn vedere impactul combinat al īmbătrānirii demografice şi al evoluţiei rapide a cererii de cunoştinţe şi īndemānări.

 

Această hotărāre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor īn şedinţa din 28 februarie 2018, cu respectarea prevederilor ari. 76 alin. (2) din Constituţia Romāniei, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

NICOLAE-LIVIU DRAGNEA

 

Bucureşti, 28 februarie 2018.

Nr. 12.

 

PARLAMENTUL ROMĀNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRĀRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu şi Comitetul Economic şi Social European - Planul de acţiune al UE 2017-2019 - Combaterea diferenţei de remunerare īntre femei şi bărbaţi - COM (2017) 678

 

Īn temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia Romāniei, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern īn domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărārea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărāre.

 

Articol unic. - Luānd īn considerare Opinia nr. 4c-19/53 adoptată de Comisia pentru afaceri europene īn şedinţa din

21 februarie 2018, Camera Deputaţilor:

1. Salută evidenţierea discriminării salariale, īncă larg răspāndită īn Uniunea Europeană, precum şi interesul Comisiei Europene de a planifica acţiuni pentru combaterea diferenţei de remunerare īntre femei şi bărbaţi.

2. Consideră că persistenţa diferenţelor de remunerare este principala problemă care trebuie rezolvată, īn vederea asigurării deplinei participări a femeilor pe o piaţă a muncii mai echitabilă, situaţia actuală sugerānd necesitatea analizării unor măsuri mai ambiţioase la nivelul Uniunii, măsuri care să contribuie la stimularea ocupării locurilor de muncă şi a creşterii economice īn UE.

3. Consideră că ritmul actual şi amploarea schimbărilor din sectorul ocupaţional, coroborate cu tendinţele demografice, contribuie la transformarea condiţiilor de ocupare a forţei de muncă; echitatea socială este asociată creşterii economice pe termen lung, de aceea dezechilibrele sociale şi de ocupare trebuie ţinute sub control, acestea putānd să amplifice potenţialul crizelor financiare şi instabilităţii politice.

4. Subliniază că tendinţa de creştere a cererii de competenţe şi īndemānări, noua economie digitală şi progresul tehnic accelerat necesită o abordare curajoasă a sistemelor de pregătire profesională, īn īncercarea de a reduce decalajele profesionale dintre femei şi bărbaţi şi, implicit, a decalajelor de remunerare.

5. Atrage atenţia că discrepanţele salariale se reflectă şi asupra drepturilor de pensie viitoare, prin urmare, numărul femeilor care se confruntă cu sărăcia cānd ajung la bătrāneţe poate fi mai mare decāt al bărbaţilor.

6. Apreciază intenţia Comisiei Europene de a derula iniţiative specifice īn diferite sectoare de activitate, pentru eradicarea stereotipurilor cu privire la competenţele, abilităţile şi rolurile femeilor şi ale bărbaţilor pe piaţa muncii.

7. Consideră că opinia publică din statele membre are, de asemenea, un rol important īn identificarea, elaborarea şi implementarea la nivelul Uniunii Europene a unor metode prin care să se elimine diferenţele de remunerare īntre femei şi bărbaţi.

8. Reaminteşte că Strategia naţională a Romāniei pentru egalitatea īntre femei şi bărbaţi urmăreşte să răspundă prin măsuri şi activităţi concrete situaţiilor problematice referitoare la nivelul diferit de calificare, poziţia ierarhică la locul de muică şi ocupaţia exercitată, diferenţele de cāştig salarial fiind īn favoarea bărbaţilor, īn cele mai multe dintre activităţile economice naţionale.

9. Recomandă flexibilizarea cerinţelor formale pentru ocuparea unui ioc de muncă pe pianul Uniunii, ca un corolar firesc al flexibilizării cerinţelor de validare a pregătirii profesionale, atāt a femeilor, cāt şi a bărbaţilor.

10. Recomandă dezvoltarea cadrului normativ al Uniunii Europene, care prezintă un punct slab īn ceea ce priveşte sancţiunile ferme pentru angajatorii care discriminează din punctul de vedere al salarizării mamele angajate.

 

Această hotărāre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor īn şedinţa din 28 februarie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia Romāniei, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

NICOLAE-LIVIU DRAGNEA

 

Bucureşti, 28 februarie 2018.

Nr. 13.

 

PARLAMENTUL ROMĀNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRĀRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Viitorul sectorului agricol şi al agriculturii - COM (2017) 713

 

Īn temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia Romāniei, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern īn domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărārea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărāre.

 

Articol unic. - Luānd īn considerare Opinia nr. 4c-19/54 adoptată de Comisia pentru afaceri europene īn şedinţa din 21 februarie 2018, Camera Deputaţilor:

1. Subliniază că unele activităţi antropice, cum ar fi cultivarea de plante pentru biocombustibili sau creşterea albinelor, pe de o parte, şi agricultura, pe de altă parte, iau īn considerare īn mod diferit cerinţele de mediu şi recomandă iniţierea unui mecanism de rezoluţie la nivelul Uniunii, pentru a evita materializarea acestui potenţial conflictual.

2. Subliniază necesitatea finanţării politicii agricole comune (PAC) cel puţin la acelaşi nivel ca īn prezent, avānd īn vedere importanţa menţinerii plăţilor directe fără cofinanţare naţională pentru sprijinirea veniturilor fermierilor,

3. Subliniază nevoia de flexibilitate īn implementarea PAC la nivel de stat membru şi necesitatea creşterii importanţei guvernanţei locale īn dezvoltarea rurală

4. Reaminteşte că un pilon de dezvoltare rurală puternic va asigura continuarea modernizării şi crearea locurilor de muncă necesare pentru vitalitatea acestor zone.

5. Consideră că plafonarea plăţilor directe nu este o soluţie viabilă, pentru că ar afecta fermele mari, oneste, care contribuie esenţial la economia naţională,

6. Consideră că este necesar un efort financiar şi organizatoric sporit la nivelul Uniunii, pentru a atinge obiectivul reducerii birocraţiei īn aplicarea politicii agricole, īn mod specific īn statele membre cu populaţie din zona rurală īmbătrānită sau cu comunităţi dezavantajate, numeroase

7. Susţine diminuarea sarcinii de reglementare a PAC şi sporirea gradului său de integrare īn alte politici europene.

8. Recomandă sprijinirea diversificării activităţilor agricole prin folosirea resurselor genetice, a experienţei tehnologice şi a cererii create de diversitatea obiceiurilor alimentare de la nivelul statelor membre, astfel īncāt să fie redusă vulnerabilitatea la preţurile volatile.

9. Consideră că dezvoltarea şi extinderea pieţei agricole, a produselor alimentare şi a serviciilor adiacente impun măsuri de sporire a transparentizării, măsuri extinse la nivelul Uniunii pentru protecţia consumatorului faţă de practicile abuzive privind etichetarea, de respectarea condiţiilor de transport şi de expunere a produselor alimentare.

10. Subliniază că instrumentele actuale ale politicii agricole sunt solicitate să abordeze īntr-o măsură cuprinzătoare şi inovativă provocările economice care se manifestă, īn special, la nivelul fermelor să fie capabile să răspundă individualizat şi rapid volatilităţii pieţei, ceea ce s-ar putea realiza la nivelul Uniunii prin sprijinirea fermierilor prin dobāndirea unei atitudini proactive şi prin īnsuşirea unor abilităţi şi tehnici specifice promovării produselor lor noi pe piaţă.

11. Reaminteşte că terenurile sunt acoperite, inclusiv ca urmare a unor activităţi diverse de construcţie, care nu se află īn domeniul vizat de politicile agricole, şi recomandă ca analiza impactului practicilor agricole favorabile mediului să compare raportul dintre efortul financiar şi rezultate īn cazul activităţilor agricole, faţă de cele neagricole din zonele rurale, din domeniul urbanizării, transportului şi industrializării, pentru a acţiona acolo unde este mai eficient.

12. Subliniază că, dacă este concepută cu cunoaşterea tehnicilor şi a condiţiilor de piaţă, ecologizarea se constituie īntr-o ocazie de a spori diversitatea produselor şi serviciilor şi de a creşte eficienţa īn atingerea obiectivelor stabilite prin politicile agricole ale Uniunii; īn acest sens, evaluarea impactului economic al ecologizării ar trebui să ia īn considerare īntărirea rezilienţei comunităţilor şi reducerea costurilor sociale

13. Susţine obiectivul declarat al transferării īn agricultură şi dezvoltare rurală a rezultatelor cercetării şi inovării din laboratoare pe teren şi pe pieţe şi recomandă extinderea cooperării cu sectorul de afaceri īn acest sens.

14. Reafirmă aspiraţiile ambiţioase privind reuşitele viitoare ale agriculturii şi mediului rural din Uniune şi contribuţiile pe care le-ar putea avea acestea la societate īn ansamblul ei, adăugānd nevoia imperioasă de a acţiona rapid pentru a asigura menţinerea şi dezvoltarea comunităţilor rurale īn zonele care se confruntă cu dificultăţi specifice din cauza izolării, a condiţiilor naturale mai puţin favorabile şi a sărăciei cronice.

15. Consideră că identificarea căilor şi mijloacelor de modernizare şi simplificare a politicii agricole şi de dezvoltare rurală, aşa cum au rezultat ele din consultarea ce a precedat prezenta comunicare, trebuie să aibă loc şi īn continuare prin strānsă consultare cu statele membre, cu comunităţile rurale şi sectorul de afaceri şi recomandă instituirea de mecanisme de consultare specifice, astfel īncāt să fie eficientizat efortul administrativ implicat şi să fie atins obiectivul aducerii politicilor europene mai aproape de cetăţean.

16. Reaminteşte că politica agricolă evoluează ca rezultat al progresului tehnic şi ştiinţific, ceea ce īnseamnă că pentru a avea reacţii mai eficace la provocările şi oportunităţile care apar la nivelul Uniunii, la nivel naţional, regional, local, precum şi la nivelul fermei, se impune individualizarea sprijinului la nivelul fermei, inclusiv pentru a pregăti fermierii să se ajute singuri, ca parte a unor măsuri ce vizează sporirea rezilienţei comunităţilor rurale.

17. Susţine simplificarea procesului de planificare īn domeniul dezvoltării rurale şi subliniază că, īn acest sens, trebuie evitat ca diminuarea elementelor prescriptive ale acestora să se concretizeze īntr-o complicare suplimentară.

18. Consideră că deschiderea spre inovare a politicilor de dezvoltare rurală ar trebui să fie īnsoţită de măsuri care să reducă riscul etichetării abuzive a diverselor practici curente ca fiind inovative.

19. Consideră că investiţia īn identitatea comunităţilor rurale, īn potenţialul de creştere rurală şi eforturile depuse pentru a face zonele rurale mai atractive ar trebui īnsoţite de diversificarea economiei rurale şi de creşterea conectivităţii comunităţilor, precum şi de deschiderea economiei acestora, īn special a fermelor mici şi mijlocii, spre comerţul internaţional.

20. Consideră că educaţia digitală īn domeniul tehnologiilor agricole prezintă un potenţial ce se cere exploatat, pentru a promova agricultura inteligentă, pentru a răspāndi cunoştinţele despre agricultura de precizie, rata variabilă de aplicare, senzori şi alte asemenea tehnici moderne.

21. Propune ca imaginile satelitare de īnaltă rezoluţie, relevante pentru agricultura inteligentă şi pentru condiţiile de mediu, obţinute de senzorii misiunilor spaţiale ale Agenţiei Spaţiale Europene, să fie disponibile pentru descărcare gratuită, īntr-un mod prietenos faţă de utilizatorul novice, īmpreună cu programe de calculator dedicate, pentru utilizarea acestora la nivel de fermă.

22. Recomandă sprijinirea cooperării īn cercetarea ştiinţifică şi a parteneriatelor interdisciplinare īntre cercetătorii din domeniile agricole şi cei din informatică, ştiinţa calculatoarelor şi energetică, precum şi a introducerii noilor cuceriri tehnologice īn domeniile de nişă, cum ar fi apicultura, acestea fiind īn mod special vulnerabile atāt la dezastre naturale şi umane, cāt şi la oscilaţiile de preţ de pe piaţă.

23. Recomandă sporirea sprijinului la nivel european pentru īnvăţarea la distanţă, nonformală şi a celei de-a lungul vieţii, intensificarea schimburilor de experienţă bazate pe interes reciproc īntre fermieri din diferite state membre, pentru a fructifica avantajul competitiv pe piaţa internaţională reprezentat de diversitatea condiţiilor locale pedoclimatice şi socioeconomice, pentru a fructifica metodele şi practicile tradiţionale existente īncă īn unele state membre.

24. Consideră că scopul sprijinului pentru un venit echitabil ar trebui să fie ca fermierii să īşi poată īntreţine familiile şi să īşi īndeplinească aspiraţiile de viaţă, iar plasa de siguranţă astfel constituită ar trebui să fie utilizată pentru a īncuraja iniţiativa privată īn domeniul agricol, evitānd abuzul pentru a obţine venituri nemeritate.

25. Recomandă măsuri de răspāndire a cunoştinţelor despre specificul afacerilor agricole īn rāndul organismelor bancare, utilizarea mecanismelor de creditare europene şi a planului de investiţii strategice, astfel īncāt sectorul bancar să dobāndească o percepţie realistă a riscului īn acest domeniu.

26. Sprijină investiţiile comune, permanente, europene şi naţionale care au potenţial de a dezvolta capitalul uman din zonele rurale şi subliniază rolul educaţiei şi culturii īn consolidarea vieţii sociale şi de familie īn zona rurală.

27. Sprijină conlucrarea viitoare, acoperind mai multe domenii īn scopul constituirii de „sate inteligente” peste tot īn Uniune şi consideră că priorităţile acesteia trebuie să fie adaptate la condiţiile concrete ale statelor membre şi să trateze īn mod specific comunităţile rurale amplasate īn zone montane sau defavorizate.

28. Consideră că mecanismul de analiză īn perspectivă, menit să revizuiască sistematic politicile pertinente din perspectiva zonelor rurale, ar trebui să implice comunităţile rurale, sectorul de afaceri şi educaţia, pentru a aduce cāt mai aproape recomandările rezultate din analiză de condiţiile specifice fiecărui stat membru, cu respectarea obiectivelor de coeziune declarate la nivelul Uniunii.

29. Recunoaşte că unele sectoare agricole specifice nu pot face faţă unei liberalizări totale a comerţului şi unei concurenţe nerestricţionate cu importurile, dar consideră că sectoarele care pot face faţă īn viitorul apropiat ar trebui inventariate şi deschise treptat către piaţa internaţională, īn special īn cazul relaţiilor comerciale cu statele din vecinătatea estică a Uniunii şi cu alte state dezvoltate ale lumii.

 

Această hotărāre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor īn şedinţa din 28 februarie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia Romāniei, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

NICOLAE-LIVIU DRAGNEA

 

Bucureşti, 28 februarie 2018.

Nr. 14.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMĀNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind īncetarea exercitării, cu caracter temporar, de către doamna Chrisanta Daniela Zlăvog a funcţiei publice vacante din categoria īnalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale

 

Avānd īn vedere propunerea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, formulată prin Adresa nr. 1.265 din 26 februarie 2018, īnregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/1.137 din 26 februarie 2018,

īn temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului Romāniei şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data de 1 martie 2018 īncetează exercitarea, cu caracter temporar, de către doamna Chrisanta Daniela Zlăvog a funcţiei publice vacante din categoria īnalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează;

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 1 martie 2018.

Nr. 88.

 

GUVERNUL ROMĀNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Rela Nicoleta Ştefănescu a funcţiei publice vacante din categoria īnalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale

 

Avānd īn vedere propunerea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, formulată prin Adresa nr. 1.265 din 26 februarie 2018, īnregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/1.137 din 26 februarie 2018, precum şi Avizul favorabil nr. 14.418/2018 al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici privind exercitarea cu caracter temporar, prin detaşare, a funcţiei publice vacante din categoria īnalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale de către doamna Reia Nicoleta Ştefănescu,

īn temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului Romāniei şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), art. 89 alin. (21) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Īncepānd cu data de 1 martie 2018, doamna Rela Nicoleta Ştefănescu exercită, cu caracter temporar, prin detaşare, funcţia publică vacantă din categoria īnalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 1 martie 2018.

Nr. 89.

 

GUVERNUL ROMĀNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind exercitarea unor atribuţii

 

Īn temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului Romāniei şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Īncepānd cu data intrării īn vigoare a prezentei decizii, domnul Viorel Ştefan, viceprim-ministru, coordonează activităţile din domeniul prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă şi al asigurării resurselor necesare restabilirii stării de normalitate.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează;

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 1 martie 2018.

Nr. 91.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind aprobarea īnceperii lucrărilor de īnregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, īn 7 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Dāmboviţa

 

Avānd īn vedere prevederile art. 11 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărārea Guvernului nr. 1288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

īn temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă īnceperea lucrărilor de īnregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, situate pe teritoriul a 7 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Dāmboviţa, după cum urmează:

a) unitatea administrativ-teritorială Corneşti - sectoarele cadastrale nr. 6, 26, 29, 39 şi 47;

b) unitatea administrativ-teritorială Costeştii din Vale - sectoarele cadastrale nr. 31 şi 33;

c) unitatea administrativ-teritorială Finta - sectoarele cadastrale nr. 12, 13, 17. 18, 26, 27, 33, 37, 38 şi 39;

d) unitatea administrativ-teritorială Gura Ocniţei - sectoarele cadastrale nr. 18, 30, 31 şi 34;

e) unitatea administrativ-teritorială Mogoşani - sectoarele cadastrale nr. 1,9,10,13,15,22 şi 24;

f) unitatea administrativ-teritorială Produleşti - sectoarele cadastrale nr. 2r 3, 4, 5, 6, 7, 11,23, 24, 25, 32, 33, 34 şi 36;

g) unitatea administrativ-teritorială Valea Marş - sectoarele cadastrale nr. 14, 16, 30, 32, 33, 34, 35 şi 36.

Art. 2. - Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale īn care se desfăşoară lucrările de īnregistrare sistematică a imobilelor este prevăzută īn anexele nr. 1-7*) la prezentul ordin.

Art. 3. - Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu-Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 14 februarie 2018.

Nr. 150.


*) Anexele nr. 1-7 sunt reproduse īn facsimil.

 

ANEXA Nr.1

 

Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale īn care se desfăşoară lucrări de īnregistrare sistematică

Judeţ: DĀMBOVIŢA

UAT: CORNEŞTI

Sectoare: 6, 26, 29, 39, 47

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.