MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 198/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 198         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 5 martie 2018

 

SUMAR

 

ACTE ALE SENATULUI

 

21. - Hotărâre referitoare la documentul de reflecţie privind valorificarea oportunităţilor oferite de globalizare - COM (2017) 240 final

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 751 din 23 noiembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2), (3) şi (5), art. 26 alin. (1), art. 27 alin. (2) şi art. 35 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date

 

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

9. - Ordonanţă de urgenţă privind abrogarea art. 1 alin. (4) din Legea nr. 222/2017 pentru realizarea „Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol”, aferentă programului de înzestrare esenţial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”

 

64. - Hotărâre privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 150/2010 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

119. - Ordin al preşedintelui Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor pentru aprobarea Normelor metodologice privind cererile de autorizare pentru efectuarea unor transferuri de fonduri în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1.509 al Consiliului din 30 august 2017 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 329/2007

 

ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

15. - Hotărâre privind aprobarea Normelor pentru desemnarea reprezentanţilor auditorilor financiari la Conferinţa Camerei Auditorilor Financiari din România organizată în anul 2018

 

ACTE ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la documentul de reflecţie privind valorificarea oportunităţilor oferite de globalizare - COM (2017) 240 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/7 din 26 ianuarie 2018,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul României:

1. constată că diagnoza Comisiei Europene nu aprofundează toate aspectele legate de globalizare, mai ales în ceea ce priveşte provocările şi dezavantajele;

2. apreciază identificarea la nivel UE a celor mai bune modalităţi de modelare a efectelor globalizării şi de redistribuire mai largă şi echitabilă a beneficiilor acesteia, pentru a se spori vizibilitatea avantajelor proiectului comunitar şi ale cooperării multilaterale în sens larg;

3. atrage atenţia că uneori beneficiile globalizării sunt încasate de marile companii favorizate prin măsuri comunitare, în defavoarea redistribuirii echitabile către cetăţenii UE, riscurile şi asigurarea condiţiilor de bunăstare revenind în totalitate statelor membre.

În plus, în condiţiile în care statele membre îşi diminuează marja de politică fiscală naţională, se reduce capacitatea acestora de a interveni în redistribuirea echitabilă a beneficiilor globalizării, prin politici sociale şi educaţionale robuste.

De asemenea, liberalizările, dereglementările şi privatizările serviciilor publice au dus la întărirea poziţiei celor mai puternici actori economici de pe piaţă, dar distribuţia inechitabilă a rezultatelor a dus la accentuarea diferenţelor economico-sociale dintre cetăţenii statelor membre.

Un alt factor care necesită atenţie în cazul de faţă este folosirea indicatorilor naţionali irelevanţi în contextul unei pieţe interne fără graniţe ce distorsionează capacitatea de analiză corectă asupra stării actuale şi a evoluţiei statelor membre;

4. solicită continuarea finanţării instrumentelor de coeziune (Fondul Social European, Fondul de Coeziune) şi crearea unor instrumente suplimentare de reducere a inegalităţilor astfel încât să se ajungă la o coeziune reală în interiorul UE pentru a se putea contracara consecinţele negative ale fenomenului globalizării.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 26 februarie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

ADRIAN ŢUŢUIANU

 

Bucureşti, 26 februarie 2018.

Nr. 21.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 751

din 23 noiembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2), (3) şi (5), art. 26 alin. (1), art. 27 alin. (2) şi art. 35 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Irina-Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2), (3) şi (5), art. 26 alin. (1), art. 27 alin. (2) şi art. 35 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, excepţie ridicată de Ionel Cherciu în Dosarul nr. 5.728/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.885D/2017.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că nu sunt încălcate prevederile constituţionale referitoare la dreptul de petiţionare sau la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, câtă vreme petentul se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente. De asemenea, fiind invocată strict o problemă de aplicare a legii, de competenţa instanţei de judecată, nu sunt încălcate nici prevederile art. 148 din Constituţie referitoare la integrarea în Uniunea Europeană.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 11 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 5.728/2/2016, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (2), (3) şi (5), art. 26 alin. (1), art. 27 alin. (2) şi art. 35 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. Excepţia a fost ridicată de Ionel Cherciu într-o cauză având ca obiect obligarea pârâtei Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal la începerea investigaţiilor în legătură cu sesizarea formulată împotriva unui operator de date cu caracter personal.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile art. 25 alin. (2) coroborate cu art. 27 alin. (2) din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, sunt neconstituţionale deoarece încalcă normele de tehnică legislativă şi sunt contrare prevederilor constituţionale referitoare la dreptul la petiţionare şi la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. De asemenea sunt încălcate prevederile art. 148 din Constituţie referitoare la integrarea în Uniunea Europeană, deoarece prevederile legale criticate sunt contrare dreptului european.

6. Cu privire la neconstituţionalitatea prevederilor art. 25 alin, (3) din Legea nr. 677/2001 se arată că acestea introduc în mod nejustificat o procedură prealabilă suplimentară faţă de cea prevăzută prin art. 13, 14 şt 15 din Legea nr. 677/2001, în acest mod, „transformând operatorul într-o autoritate şi Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (în continuare autoritatea de supraveghere) într-o instanţă de contencios”. Se mai arată, în acest context, că dispoziţiile legale criticate impun condiţii suplimentare de sesizare a autorităţii de supraveghere, ceea ce contravine dreptului european şi jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

7. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) coroborate cu art. 25 alin. (5) şi art. 35 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 se arată, în esenţă, că aceste prevederi legale sunt lipsite de claritate şi precizie în ceea ce priveşte formularea contestaţiei de către operator sau de către persoana interesată.

8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 25 alin. (2), (3) şi (5), art. 26 alin. (1), art. 27 alin. (2) şi art. 35 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu

caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 12 decembrie 2001, potrivit cărora:

- Art. 25 alin. (2), (3) şi (5) - Plângeri adresate autorităţii de supraveghere

„(2) Plângerea către autoritatea de supraveghere nu poate fi înaintată dacă o cerere în justiţie, având aceiaşi obiect şi aceleaşi părţi, a fost introdusă anterior.

(3) în afara cazurilor în care o întârziere ar cauza un prejudiciu iminent şi ireparabil, plângerea către autoritatea de supraveghere nu poate fi înaintată mai devreme de 15 zile de la înaintarea unei plângeri cu acelaşi conţinut către operator.

(...)

(5) Dacă plângerea este găsită întemeiată, autoritatea de supraveghere poate decide oricare dintre măsurile prevăzute la art. 21 alin. (3) Ut. d). Interdicţia temporară a prelucrării poate fi instituită numai până la încetarea motivelor care au determinat luarea acestei măsuri”;

- Art. 26 alin. (1) - Contestarea deciziilor autorităţii de supraveghere

(1) împotriva oricărei decizii emise de autoritatea de supraveghere în temeiul dispoziţiilor prezentei legi operatorul sau persoana vizată poate formula contestaţie în termen de 15 zile de la comunicare, sub sancţiunea decăderii, la instanţa de contencios administrativ competentă. Cererea se judecă de urgenţă, cu citarea părţilor. Soluţia este definitivă şi irevocabilă.”;

- Art. 27 alin. (2) - Exercitarea atribuţiilor de investigare

„(2) Atribuţiile de investigare nu pot fi exercitate de către autoritatea de supraveghere în cazul în care o cerere în justiţie introdusă anterior are ca obiect săvârşirea aceleiaşi încălcări a drepturilor şi opune aceleaşi părţi.

- Art. 35 alin. (1) - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor

„(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se efectuează de către autoritatea de supraveghere, care poate delega aceste atribuţii unor persoane recrutate din rândul personalului său, precum şi de reprezentanţi împuterniciţi ai organelor cu atribuţii de supraveghere şi control, abilitate potrivit legii.”

13. De asemenea, prevederile art. 25 alin. (5) din Legea nr. 677/2001, criticate în prezenta cauză, fac referire la dispoziţiile art. 21 alin. (3) lit. d) din acelaşi act normativ, potrivit cărora: „(3) Autoritatea de supraveghere monitorizează şi controlează sub aspectul legalităţii prelucrările de date cu caracter personal care cad sub incidenţa prezentei legi.

În acest scop autoritatea de supraveghere exercită următoarele atribuţii: (...) d) poate dispune, în cazul în care constată încălcarea dispoziţiilor prezentei legi, suspendarea provizorie sau încetarea prelucrării datelor, ştergerea parţială ori integrală a datelor prelucrate şi poate să sesizeze organele de urmărire penală sau să intenteze acţiuni în justiţie;”.

14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 51 - Dreptul de petiţionare, art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană. Deşi nu este indicat în mod expres, din motivarea excepţiei rezultă că sunt încălcate şi prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta sa referitoare la calitatea legii.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (2) şi (3) coroborate cu art. 27 alin. (2) din Legea nr. 677/2001, Curtea reţine că autorul acesteia susţine, în esenţă, că aceste prevederi legale sunt neconstituţionale deoarece încalcă normele de tehnică legislativă şi sunt contrare prevederilor constituţionale referitoare la dreptul la petiţionare şi la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, fără a arăta, în concret, în ce constă pretinsa contrarietate. De asemenea, în legătură cu art. 25 alin. (3) din acelaşi act normativ, se arată că aceste prevederi legale impun condiţii suplimentare de sesizare a autorităţii de supraveghere şi introduc în mod nejustificat o procedură prealabilă suplimentară faţă de cea prevăzută prin art. 13, 14 şi 15 din Legea nr. 677/2001, în acest mod „transformând operatorul într-o autoritate şi Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal într-o instanţă de contencios.”

16. Analizând aceste susţineri, Curtea reţine că Legea nr. 677/2001 este o transpunere în planul legislaţiei naţionale a Directivei 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 281 din 23 noiembrie 1995, şi are drept scop garantarea şi protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viaţa intimă, familială şi privată, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal efectuate, prin mijloace automate sau prin alte mijloace şi care fac parte/vor fi incluse într-un sistem de evidenţă. În sensul legii, operatorul de date cu caracter personal este orice persoană fizică sau juridică, de drept privat ori de drept public, inclusiv autorităţile publice, care stabileşte scopul şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal sau care este desemnată ca operator în temeiul unui act normativ [art. 3 lit. e) din Legea nr. 677/2001]. De asemenea, supravegherea şi controlul prelucrărilor de date cu caracter personal se fac de către Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, autoritate publică cu personalitate juridică, autonomă şi independentă faţă de orice altă autoritate a administraţiei publice, cu atribuţii în controlul legalităţii oricăror prelucrări de date cu caracter personal (art. 21 şi următoarele din Legea nr. 677/2001). În acest sens, autoritatea de supraveghere păstrează un registru de evidenţă al prelucrărilor de date, notificate de operatori în conformitate cu art. 22 din actul normativ criticat, iar persoanele ale căror date fac obiectul unei prelucrări pot face plângere la Autoritatea Naţională. Dacă plângerea este găsită întemeiată, aceasta poate dispune, prin decizie motivată, care se comunică părţilor interesate, suspendarea provizorie sau încetarea prelucrării datelor, ştergerea parţială ori integrală a datelor prelucrate şi poate să sesizeze organele de urmărire penală sau să intenteze acţiuni în justiţie [art. 25 alin. (5) din Legea nr. 677/2001J. De asemenea, în mod alternativ faţă de posibilitatea adresării unei plângeri către autoritatea de supraveghere, persoana vizată de prelucrările de date se poate adresa direct instanţei de judecată [art. 25 alin. (2) din Legea nr. 677/2001].

17. Analizând prevederile art. 25 alin. (2) şi (3) coroborate cu art. 27 alin. (2) din Legea nr. 677/2001, din perspectiva susţinerilor referitoare la încălcarea normelor de tehnică legislativă, Curtea reţine că în jurisprudenţa sa a statuat că, deşi normele de tehnică legislativă nu au valoare constituţională, prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei, precum şi conţinutul şi forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislaţii care respectă principiul securităţii raporturilor juridice, reglementat de art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). De asemenea, în ceea ce priveşte aspectele referitoare la criteriile de claritate, precizie şi previzibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în aşa fel încât să permită oricărei persoane - care, la nevoie, poate apela la consultanţă de specialitate - să îşi corecteze conduita (Hotărârea din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, Hotărârea din 23 septembrie 1998, pronunţată în Cauza Petra împotriva României, paragraful 55), iar cetăţeanul trebuie să dispună de informaţii suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat şi să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care pot apărea dintr-un act determinat. Pe scurt, legea trebuie să fie, în acelaşi timp, accesibilă şi previzibilă. (Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunţată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit, paragraful 49).

18. Pornind de la considerentele de principiu dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a statuat că, pentru a respecta exigenţele de calitate compatibile cu principiul preeminenţei dreptului, legislaţia internă trebuie să îndeplinească cerinţele de accesibilitate, claritate (normele trebuie să aibă o redactare fluentă şi inteligibilă, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce, într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie), precizie şi previzibilitate (norma trebuie să fie redactată clar şi precis, astfel încât să permită oricărei persoane - care, la nevoie, poate apela la consultanţă de specialitate - să îşi corecteze conduita şi să fie capabilă să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care pot apărea dintr-un act determinat). (A se vedea, în acest sens, Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 14 martie 2016, paragraful 46). Or, în prezenta cauză, analizând conţinutul normativ concret al prevederilor legale criticate, Curtea reţine că acestea stabilesc în mod neechivoc condiţiile în care poate fi formulată plângerea adresată autorităţii de supraveghere, de către persoanele ale căror date cu caracter personal fac obiectul unor prelucrări, şi anume faptul că aceasta nu poate fi înaintată dacă o cerere în justiţie, având acelaşi obiect şi aceleaşi părţi, a fost introdusă anterior şi nici mai devreme de 15 zile de la înaintarea unei plângeri cu acelaşi conţinut către operatorul de date cu caracter personal. Prin urmare, acestea sunt suficient de clare, sub aspectul neechivoc al conţinutului de reglementare, precise, sub aspectul conduitei prescrise destinatarului normei, şi previzibile, în ceea ce priveşte scopul şi consecinţele reglementării, astfel încât acestea îndeplinesc în mod obiectiv cerinţele de calitate a legii, una din componentele principiului securităţii raporturilor juridice, reglementat de art. 1 alin. (5) din Constituţie.

19. În ceea ce priveşte susţinerile referitoare la faptul că prevederile art. 25 alin. (3) din Legea nr. 677/2001 introduc în mod nejustificat o procedură prealabilă, suplimentară faţă de cea prevăzută prin art. 13,14 şi 15 din acelaşi act normativ, iar în opinia autorului excepţiei, în acest mod operatorul dobândeşte atribuţiile autorităţii de supraveghere, iar autoritatea acţionează ca o instanţă de contencios administrativ, prin impunerea unor condiţii suplimentare de sesizare a autorităţii de supraveghere, Curtea reţine că prevederile art. 13, art. 14 şi art. 15 din actul normativ criticat reglementează procedurile prin care orice persoană interesată poate obţine de la operator, la cerere, fie confirmarea faptului că datele care o privesc sunt sau nu sunt prelucrate de acesta (art. 13 - Dreptul de acces la date), fie, după caz, rectificarea, actualizarea, blocarea sau ştergerea datelor a căror prelucrare nu este conformă legii sau transformarea în date anonime a acestor date (art. 14 - Dreptul de intervenţie asupra datelor), precum şi dreptul persoanei vizate de a se opune în orice moment, din motive întemeiate şi legitime legate de situaţia sa particulară, ca date care o vizează să facă obiectul unei prelucrări, cu excepţia cazurilor în care există dispoziţii legale contrare (art. 15 - Dreptul de opoziţie). Pe de altă parte, prevederile art. 25 alin. (1) şi (3) se referă la o altă ipoteză normativă, referitoare la plângerea adresată autorităţii de supraveghere, de către persoanele vizate, ale căror date cu caracter personal fac obiectul unei prelucrări ce cade sub incidenţa actului normativ criticat. În temeiul textului de lege criticat, numai după soluţionarea plângerii înaintate către operator [în conformitate cu art. 13 alin. (3) sau art. 14 alin. (3), operatorul este obligat să răspundă în termen de 15 zile de la data primirii cererii], persoana interesată se poate îndrepta cu o plângere având acelaşi conţinut către autoritatea de supraveghere.

20. În acest context, în legătură cu plângerile adresate către autoritatea de supraveghere, Curtea reţine că persoanele ale căror date cu caracter personal fac obiectul unei prelucrări pot face plângere la autoritatea de supraveghere, [art. 25 alin. (1)], iar în vederea soluţionării acesteia, dacă apreciază că este necesar, autoritatea de supraveghere poate audia persoana vizată sau operatorul. De asemenea poate dispune efectuarea de expertize [art. 25 alin. (4) ]. Dacă plângerea este găsită întemeiată, autoritatea de supraveghere poate decide oricare dintre măsurile prevăzute la art. 21 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 677/2001 (măsuri constând în: suspendarea provizorie sau încetarea prelucrării datelor, ştergerea parţială ori integrală a datelor prelucrate, sesizarea organelor de urmărire penală sau intentarea de acţiuni în justiţie), iar împotriva deciziei autorităţii de supraveghere se poate formula contestaţie la instanţa de contencios administrativ competentă [art. 26 alin. (1)].

21, Prin urmare, Curtea reţine că procedura de soluţionare a plângerii de către autoritatea de supraveghere este marcată de unele elemente caracteristice activităţii judiciare (contradictorialitatea, în căzui în care se decide audierea persoanei vizate sau a operatorului, respectiv efectuarea de expertize), fără a se confunda cu activitatea de judecată, derulată de instanţele judecătoreşti de drept comun. Dimpotrivă, autoritatea de supraveghere derulează, în calitatea sa de autoritate administrativă autonomă şi independentă (astfel cum este definită în mod expres prin art. 1 din Regulamentul său de organizare şi funcţionare, aprobat prin Hotărârea Biroului permanent al Senatului nr. 16/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.004 din 11 noiembrie 2005), o procedură administrativă cu elemente jurisdicţionale, distinctă de jurisdicţia de drept comun, derulată de autoritatea judecătorească, iar în temeiul art. 25 alin. (2) din Legea nr. 677/2001 persoana vizată are posibilitatea de a opta între plângerea către autoritatea de supraveghere sau o cerere în justiţie, având acelaşi obiect şi aceleaşi părţi. Din acest punct de vedere, al posibilităţii de alegere - electa una via - a persoanei lezate de prelucrările de date cu caracter personal, procedura derulată în faţa autorităţii de supraveghere se aseamănă cu o procedură administrativ-jurisdicţională, ce intră sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (4) din Constituţie, fără a se confunda cu aceasta. Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, procedurile administrativ-jurisdicţionale pot viza doar actele administrative, în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, potrivit căruia actul administrativ este „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte categorii de contracte administrative supuse competenţei instanţelor de contencios administrativ;”. Or, în cadrul procedurii derulate în faţa autorităţii de supraveghere nu este atacat un act administrativ (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 34 din 9 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 15 aprilie 2016, paragraful 24), această procedură vizând plângerea formulată pentru apărarea drepturilor persoanei vizate, în contextul prelucrării datelor cu caracter personal, prevăzute de art. 12-17 din Legea nr. 677/2001, respectiv dreptul la informare a persoanei vizate în privinţa datelor cu caracter personal prelucrate de operator, dreptul de acces la date, dreptul de intervenţie asupra datelor sau dreptul de opoziţie. Potrivit art. 25 alin. (6) din acelaşi act normativ, decizia autorităţii de supraveghere trebuie motivată şi se comunică părţilor interesate în termen de 30 de zile de la data primirii plângerii şi poate fi contestată la instanţa de contencios administrativ competentă în termen de 15 zile de la comunicare, aspect care nu justifică susţinerile autorului excepţiei referitoare la o pretinsă transformare a autorităţii de supraveghere în instanţă de contencios administrativ. Prin urmare, dispoziţiile art. 21 alin. (4) din Constituţie nu sunt incidente în cauză, iar opţiunea persoanei vizate de a se adresa instanţei de judecată, fie prin parcurgerea procedurii din faţa autorităţii de supraveghere, fie direct, este conformă dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie.

22. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) coroborate cu art. 25 alin. (5) şi art. 35 alin. (1) din Legea nr. 677/2001, autorul acesteia arată, în esenţă, că aceste prevederi legale sunt lipsite de claritate şi precizie în ceea ce priveşte formularea contestaţiei de către operator sau de către persoana interesată.

23. În legătură cu aceste susţineri, Curtea reţine că prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 dispun în mod neechivoc în legătură cu faptul că o contestaţie în justiţie se poate formula „împotriva oricărei decizii emise de autoritatea de supraveghere”, astfel încât, contrar susţinerilor autorului excepţiei de neconstituţionalitate, formula redacţională a textului de lege criticat îndeplineşte în mod obiectiv cerinţele de claritate ale legii, una din componentele principiului securităţii raporturilor juridice, reglementat de art. 1 alin. (5) din Constituţie. Astfel, în temeiul textului de lege criticat, persoana vizată de orice prelucrare de date cu caracter personal care intră sub incidenţa Legii nr. 677/2001 sau respectiv operatorul de date poate contesta în justiţie orice decizie a autorităţii de supraveghere, adoptată în temeiul art. 21 alin. (3) din Legea nr. 677/2001, potrivit cărora autoritatea de supraveghere exercită, între altele, următoarele atribuţii: primeşte şi analizează notificările privind prelucrarea datelor cu caracter personal, anunţând operatorului rezultatele controlului prealabil; autorizează prelucrările dedate în situaţiile prevăzute de lege; poate dispune, în cazul în care constată încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 677/2001, suspendarea provizorie sau încetarea prelucrării datelor, ştergerea parţială ori integrală a datelor prelucrate; primeşte şi soluţionează plângeri, sesizări sau cereri de la persoanele fizice şi comunică soluţia dată ori, după caz, diligenţele depuse; efectuează investigaţii din oficiu sau la primirea unor plângeri ori sesizări. Pentru aceste considerente nu pot fi reţinute susţinerile autorului excepţiei referitoare la încălcarea prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta sa referitoare la calitatea legii.

24. Pentru aceleaşi considerente, în prezenta cauză nu se poate reţine nici încălcarea dispoziţiilor art. 51 - Dreptul de petiţionare, art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană.

25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ionel Cherciu în Dosarul nr. 5.728/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 25 alin. (2), (3) şi (5), art. 26 alin. (1), art. 27 alin. (2) şi art. 35 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 23 noiembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Irina-Loredana Gulie

 

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

privind abrogarea art. 1 alin. (4) din Legea nr. 222/2017 pentru realizarea „Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol”, aferentă programului de înzestrare esenţial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”

Întrucât în urma intrării în vigoare a Legii nr. 222/2017 pentru realizarea „Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol”, aferentă programului de înzestrare esenţial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”, s-a constatat imposibilitatea ducerii la îndeplinire a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din lege privind plata TVA până la data de 25 a lunii următoare celei în care se efectuează plata externă aferentă fiecărui contract de tip LOA,

dat fiind că derogările de la prevederile în domeniul TVA ale titlului VII al Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune prevederi din Directiva 112/2006/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (Directiva TVA) nu sunt permise,

luând în considerare că neadoptarea de urgenţă a prezentei ordonanţe este de natură să conducă la declanşarea procedurii de infringement împotriva României pentru nerespectarea prevederilor directivei,

reţinând faptul că Guvernul României prin Ministerul Apărării Naţionale a semnat primul contract de stat de tip LOA în decembrie 2017 şi avea obligaţia de a efectua plata TVA până la data de 25 a lunii următoare, precum şi riscurile generate de imposibilitatea derulării contractului care ar putea antrena consecinţe grave din perspectiva capacităţii României de a-şi îndeplini angajamentele asumate privind realizarea capabilităţii,

având în vedere faptul că aspectele prezentate constituie o situaţie de urgenţă, vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunând adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgentă.

 

Articol unic. - Alineatul (4) al articolului 1 din Legea nr. 222/2017 pentru realizarea „Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol”, aferentă programului de înzestrare esenţial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 935 din 27 noiembrie 2017, se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul apărării naţionale,

Mihai-Viorel Fifor

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 1 martie 2018.

Nr. 9.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 150/2010 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 150/2010 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 11 martie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta hotărâre.

2. În tot cuprinsul hotărârii denumirea „Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene” se înlocuieşte cu denumirea „Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice”.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

Ministrul fondurilor europene,

Rovana Plumb

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 1 martie 2018.

Nr. 64.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 150/2010)

 

COMPONENŢA

Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe

 

1. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice - preşedinte

2. Secretar de stat din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - vicepreşedinte

3. Reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice - vicepreşedinte

4. Reprezentantul Ministerului Transporturilor - vicepreşedinte

5. Reprezentantul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - membru

6. Reprezentantul Ministerului Fondurilor Europene - membru

7. Reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne - membru

8. Reprezentantul Ministerului Economiei - membru

9. Reprezentantul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - membru

10. Reprezentantul Ministerului Mediului - membru

11. Reprezentantul Ministerului Apelor şi Pădurilor - membru

12. Reprezentantul Ministerului Apărării Naţionale - membru

13. Reprezentantul Ministerului Sănătăţii - membru

14. Reprezentantul Secretariatului General al Guvernului – membru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

GUVERNUL ROMÂNIEI

OFICIUL NAŢIONAL DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor metodologice privind cererile de autorizare pentru efectuarea unor transferuri de fonduri în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1.509 al Consiliului din 30 august 2017 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 329/2007

 

Având în vedere:

- art. 17 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 26 alin. (6) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.599/2008, cu modificările ulterioare,

preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice privind cererile de autorizare pentru efectuarea unor transferuri de fonduri în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1.509 al Consiliului din 30 august 2017 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 329/2007, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor,

Daniel-Marius Staicu

 

Bucureşti, 13 februarie 2018.

Nr. 119.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

privind cererile de autorizare pentru efectuarea unor transferuri de fonduri în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1.509 al Consiliului din 30 august 2017 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 329/2007

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prezentele norme metodologice sunt elaborate în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi reglementează modul de aplicare a restricţiilor privind anumite transferuri de fonduri pentru care Regulamentul (UE) 2017/1.509 al Consiliului din 30 august 2017 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 329/2007, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Regulamentul nr. 1.509/2017, stabileşte obligaţia autorizării, în condiţiile pe care autoritatea competentă le consideră adecvate.

Art. 2. - Prezentele norme metodologice se aplică în cazul autorizării transferurilor de fonduri, în conformitate cu prevederile art. 22 din Regulamentul nr. 1.509/2017.

Art. 3. - În sensul prezentelor norme metodologice, următorii termeni sunt definiţi după cum urmează:

1. restricţii privind anumite transferuri de fonduri şi servicii financiare, adoptate în scopul prevenirii proliferării nucleare - conform dispoziţiilor art. 2 lit. g1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările şi completările ulterioare;

2. transfer de fonduri - conform dispoziţiilor art. 2 pct. 23 din Regulamentul nr. 1.509/2017;

3. fonduri - conform dispoziţiilor art. 2 pct. 12 din Regulamentul nr. 1.509/2017;

4. operaţiunile care par să aibă legătură între ele - conform dispoziţiilor art. 22 alin. (2) teza I l-a din Regulamentul nr. 1.509/2017;

5. beneficiar înseamnă o persoană fizică care deţine cetăţenia Republicii Populare Democrate Coreene (RPDC)sau o persoană juridică, o entitate sau un organism înregistrat ori constituit în temeiul legislaţiei RPDC, conform Regulamentului nr. 1.509/2017, precum şi instituţii de credit şi financiare, sucursale şi filiale ale acestora care intră sub incidenţa art. 21 alin. (2) din Regulamentul nr. 1.509/2017, care este destinatarul vizat al transferului de fonduri;

6. plătitor înseamnă o persoană fizică care deţine cetăţenia RPDC sau o persoană juridică, o entitate sau un organism înregistrat ori constituit în temeiul legislaţiei RPDC, conform Regulamentului nr. 1.509/2017, precum şi instituţii de credit şi financiare, sucursale şi filiale ale acestora care intră sub incidenţa art. 21 alin. (2) din Regulamentul nr. 1.509/2017, care este titularul unui cont de plăţi şi care autorizează un transfer de fonduri din acel cont de plăţi sau, în cazul în care nu există un cont de plăţi, care dă un ordin de transfer de fonduri;

7. prestator de servicii de piaţă - conform dispoziţiilor art. 2 pct. 17 din Regulamentul nr. 1.509/2017;

8. instituţie financiară - conform dispoziţiilor art. 2 pct. 9 din Regulamentul nr. 1.509/2017;

9. sucursală - conform dispoziţiilor art. 2 pct. 1 din Regulamentul nr. 1.509/2017;

10. teritoriul Uniunii - conform dispoziţiilor art. 2 pct. 22 din Regulamentul nr. 1.509/2017;

11. cerere de autorizare - documentul prin care se solicită Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, denumit în continuare Oficiul, autorizarea privind efectuarea unui transfer de fonduri prevăzut la art. 2;

12. autorizaţie - documentul prin care Oficiul prezintă acordul prealabil cu privire la efectuarea unor transferuri de fonduri prevăzute la art. 2.

 

CAPITOLUL II

Restricţii privind transferurile de fonduri şi servicii financiare, adoptate în scopul prevenirii proliferării nucleare

 

Art. 4. - Autoritatea competentă să primească şi să soluţioneze cereri de autorizare privind transferurile de fonduri prevăzute la art. 2 este Oficiul.

Art. 5. - (1) Cererea de autorizare se întocmeşte conform formularului-tip prevăzut în anexa nr. 1.

(2) Prestatorii de servicii de plată pot împuternici alte persoane să adreseze Oficiului, în numele lor, cererea de autorizare pentru efectuarea unor transferuri de fonduri prevăzute la art. 2

(3) Formularul de împuternicire a altei persoane pentru transmiterea (a Oficiu a cererii de autorizare în numele prestatorului de servicii de plată este prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 6. - (1) Cererea de autorizare privind transferurile de fonduri prevăzute la art. 2 se întocmeşte în limba română, în dublu exemplar, în format tipărit, pe suport hârtie, conform formularului-tip, fiind completată, semnată şi ştampilată de reprezentantul legal al prestatorului de servicii de plată sau de persoana împuternicită de acesta ori de plătitorul sau beneficiarul transferului, după caz.

(2) Cererea de autorizare privind transferurile de fonduri prevăzute la art. 2 se depune direct la registratura Oficiului, fiind însoţită de documentele necesare în vederea susţinerii acesteia.

(3) În funcţie de tipul şi scopul transferului de fonduri, prestatorul de servicii de plată sau persoana împuternicită de acesta ori plătitorul sau beneficiarul transferului, după caz, are obligaţia de a analiza şi verifica veridicitatea informaţiilor şi de a depune la registratura Oficiului, în vederea susţinerii cererii de autorizare, următoarele documente, în copie certificată „conform cu originalul”, îndosariate, numerotate, semnate şi ştampilate pe fiecare pagină de solicitant, referitoare la beneficiar sau la plătitor, după caz:

a) documente de înfiinţare şi funcţionare, acte adiţionale la acestea, acte de constituire a plătitorului sau a beneficiarului, după caz, precum şi certificatul de înregistrare a societăţii sau actul de identitate, în cazul persoanelor fizice;

b) certificatul constatator sau alt document echivalent, în funcţie de tipul entităţii, eliberat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului sau de alte autorităţi competente, în funcţie de tipul entităţii, care să nu fie mai vechi de 3 luni;

c) factura furnizorului, declaraţie pe propria răspundere sau alt document care evidenţiază obligaţia realizării transferului de fonduri;

d) contractul sau orice alt document din care să rezulte obligaţia de efectuare a transferurilor prevăzute la art. 2;

e) declaraţia vamală, licenţe eliberate de Ministerul Afacerilor Externe/Departamentul pentru controlul exporturilor - ANCEX sau alte autorizaţii necesare, după caz, în funcţie de specificul tranzacţiei;

f) date de identificare privind transportatorul şi asigurătorul bunurilor importate sau exportate, după caz, în funcţie de specificul tranzacţiei;

g) cerere de consultanţă, avizată de Ministerul Afacerilor Externe/Departamentul pentru controlul exporturilor - ANCEX, după caz, în funcţie de specificul tranzacţiei;

h) documente avizate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat şi/sau Ministerul Afacerilor Externe/Departamentul pentru controlul exporturilor - ANCEX pentru produsele prevăzute de Regulamentul nr. 1.509/2017, conform legislaţiei.

(4) în situaţia în care documentele prevăzute la alin. (3) sunt redactate într-o limbă străină se depun însoţite de traducerea autorizată în limba română.

Art. 7. - (1) Oficiul poate solicita, în scris, emitentului cererii de autorizare, la momentul depunerii dosarului de autorizare şi/sau în timpul procedurii de autorizare, în funcţie de specificul transferului de fonduri, clarificări scrise şi/sau documente pe care le consideră necesare.

(2) Documentele sau clarificările prevăzute la alin. (1) se depun la registratura Oficiului în termen de 5 zile lucrătoare, în condiţiile prevăzute la art. 6,

(3) Documentele solicitate pentru susţinerea cererii de autorizare se depun la registratura Oficiului în copie certificată „conform cu originalul”, îndosariate, numerotate, semnate şi ştampilate pe fiecare pagină de solicitant.

(4) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), solicitantul are obligaţia de a comunica în cuprinsul cererii de autorizare date de contact care să permită o comunicare promptă cu Oficiul.

Art. 8. - (1) Oficiul confirmă primirea cererii de autorizare şi a dosarului cuprinzând documentele necesare în vederea obţinerii autorizaţiei, specificând şi numărul de file conţinut de acesta, prin remiterea către emitent a exemplarului al doilea al cererii, cu număr de înregistrare de primire la Oficiu.

(2) Oficiul primeşte cererile de autorizare prin registratură, în cadrul programului de lucru afişat pe site-ul instituţiei.

Art. 9. - (1) Autorizaţia referitoare la transferurile de fonduri prevăzute la art. 2 se eliberează de Oficiu în termen de maximum 15 zile calendaristice de la înregistrarea cererii de autorizare, în forma prevăzută în anexa nr. 3A

(2) Condiţiile de nulitate a autorizaţiei, obligaţiile speciale ale persoanei care solicită şi primeşte autorizaţia şi exonerările sunt stipulate în anexa nr. 3B şi acestea fac parte integrantă din autorizaţia emisă conform alin. (1).

Art. 10. - (1) Oficiul informează solicitantul cererii de autorizare cu privire la emiterea autorizaţiei referitoare la transferul de fonduri prevăzut la art. 2.

(2) Autorizaţia este ridicată direct de la sediul Oficiului de către solicitant, pe suport hârtie, în original, în baza unei împuterniciri, în funcţie de caz.

(3) Prestatorii de servicii de plată pot împuternici alte persoane, în numele lor, să ridice autorizaţia, în original, pe suport hârtie, de la registratura Oficiului.

(4) Formularul de împuternicire a altei persoane pentru ridicarea autorizaţiei, în original, de la registratura Oficiului, în numele prestatorului de servicii de plată, este prevăzut în anexa nr. 5.

Art. 11. - (1) Oficiul nu acordă autorizaţia referitoare la transferul de fonduri prevăzut la art. 2 în următoarele cazuri:

a) cererea de autorizare şi/sau documentele care susţin cererea nu sunt complete, nu sunt semnate/certificate „conform cu originalul”, îndosariate, numerotate, semnate şi ştampilate pe fiecare pagină de solicitant sau semnatarul nu poate fi identificat, după îndeplinirea procedurii stabilite la art. 5 şi 6;

b) cererea de autorizare nu este redactată în limba română şi/sau, după caz, documentele care susţin cererea nu sunt însoţite de traducerea autorizată în limba română, după îndeplinirea procedurii stabilite la art. 5 şi 6;

c) solicitantul autorizaţiei nu depune, în termen de o zi, documentele suplimentare solicitate de Oficiu pentru susţinerea cererii de autorizare;

d) cererea de autorizare a făcut obiectul unei autorizări anterioare;

e) în alte cazuri justificate, în condiţiile legii.

(2) în situaţia respingerii unei cereri de autorizare, Oficiul formulează obiecţii scrise cu privire la transferul de fonduri, conform formularului de înştiinţare prevăzut în anexa nr. 4.

Art. 12. - (1) Oficiul transmite obiecţiile scrise referitoare la transferurile de fonduri prevăzute la art. 2 prestatorului de servicii de plată sau persoanei împuternicite de acesta să ridice autorizaţia ori plătitorului sau beneficiarului, după caz.

(2) În situaţia în care obiecţiile scrise sunt comunicate persoanei împuternicite să depună cererea de autorizare, Oficiul transmite, în format electronic, o copie a obiecţiilor scrise şi prestatorului de servicii de plată sau plătitorului ori beneficiarului, după caz, la adresa indicată în cuprinsul cererii de autorizare.

(3) Autorizaţia acordată de Oficiu în condiţiile art. 9 se aduce la cunoştinţa Ministerului Afacerilor Externe, prin Oficiul pentru Implementarea Sancţiunilor Internaţionale, în vederea notificării autorităţilor competente din statele membre şi Comisiei Europene, conform dispoziţiilor art. 22 alin. (3) din Regulamentul nr. 1.509/2017.

(4) în situaţia unei solicitări pentru autorizarea unei tranzacţii de natura celei prevăzute de art. 22 alin. (4) din Regulamentul nr. 1.509/2017, Oficiul va înştiinţa Ministerul Afacerilor Externe, prin Oficiul pentru Implementarea Sancţiunilor Internaţionale, cu 11 zile înainte de expirarea termenului stabilit la art. 9 alin, (1) din prezentele norme metodologice, în vederea informării autorităţilor competente din statele membre şi Comisiei Europene, în termenul prevăzut de art. 22 alin. (4) din Regulamentul nr. 1.509/2017.

(5) Oficiul va înştiinţa Ministerul Afacerilor Externe, prin Oficiul pentru Implementarea Sancţiunilor Internaţionale, şi în situaţia respingerii unei cereri de autorizare pentru transferurile prevăzute la art. 2.

 

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

 

Art. 13. - În cazul transferurilor de fonduri prevăzute la art. 2 pentru care s-a desfăşurat procedura autorizării, dar care nu s-au mai realizat, emitenţii cererilor de autorizare au obligaţia să înştiinţeze, de îndată, Oficiul.

Art. 14. - Oficiul poate transmite date şi informaţii referitoare la transferurile de fonduri prevăzute la art. 2 către alte autorităţi/instituţii, cu respectarea prevederilor legale.

Art. 15. - Cursul valutar luat în considerare la stabilirea valorii transferului de fonduri prevăzut la art. 2 este cel stabilit de Banca Naţională a României pentru ziua în care Oficiul primeşte cererea de autorizare, după caz.

Art. 16, - Ministerul Afacerilor Externe comunică Oficiului autorizaţiile referitoare la transferurile de fonduri prevăzute la art. 2, transmise/emise de alte state membre şi care i-au fost notificate conform prevederilor Regulamentului nr. 1.509/2017.

Art. 17. - Formularele prevăzute în anexele nr. 1, 2, 3A, 3B, 4 şi 5 pot fi accesate pe site-ul Oficiului: www.onpcsb.ro. În afara informaţiilor considerate relevante de către entitatea raportoare, se va menţiona şi categoria transferului prin completarea articolului, alineatului şi a literei din Regulamentul nr. 1.509/2017, corespunzătoare tipului de transfer.

Art. 18. - Anexele nr. 1,2, 3A, 3B, 4 şi 5 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

 

ANEXA Nr. 1

la normele metodologice

 

CERERE DE AUTORIZARE

privind transferul de fonduri pentru care Regulamentul (UE) 2017/1.509 al Consiliului din 30 august 2017 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 329/2007,

cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte obligaţia autorizării

 

Data

 

Nume, adresă, datele de identificare şi de contact ale persoanei care solicită autorizarea

 

Calitatea solicitantului avută în transferul de fonduri

 

Plătitor

(nume, adresă, date de identificare şi de contact)

 

Prestatorul de servicii de plată al plătitorului (nume, adresă, date de identificare şi de contact)

 

Beneficiar

(nume, adresă, date referitoare la cont)

 

Prestatorul de servicii de plată al beneficiarului (nume, adresă, date de identificare şi de contact)

 

Circuitul plăţii

(detalii despre alţi prestatori de servicii de plată intermediari - nume, adrese, conturi, date de identificare şi de contact)

 

Suma transferată

(echivalent euro, dacă transferul se realizează în alte valute)

 

Scopul transferului

 

Transferul se efectuează printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par să aibă legătură între ele. (detalii privind tranzacţiile succesive, scadenţare)

 

Alte autorizaţii/licenţe emise de autorităţi ale statului român sau ale unui alt stat membru al Uniunii Europene

 

Descrierea împrejurărilor care determină încadrarea plătitorului/beneficiarului în categoria de persoană fizică care deţine cetăţenia Republicii Populare Democrate Coreene (RPDC) sau persoană juridică, entitate sau organism înregistrat ori constituit în temeiul legislaţiei RPDC conform Regulamentului (UE) 2017/1.509 al Consiliului din 30 august 2017 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 329/2007, cu modificările şi completările ulterioare

 

Alte informaţii relevante pentru efectuarea transferului

 

Certific pe propria răspundere faptul că datele şi informaţiile înscrise în prezenta cerere de autorizare sunt exacte şi au fost menţionate cu bună-credinţă, cunoscând că pentru orice declaraţie falsă sau omisiune făcută cu intenţie mă voi expune sancţiunilor prevăzute de reglementările în vigoare.

Certific pe propria răspundere faptul că cererea de autorizare a transferului, inclusiv transferul în sine, nu este contrară dispoziţiilor actelor normative prin care sunt instituite sancţiuni internaţionale obligatorii pe teritoriul României.

Înţeleg Că transmiterea cererii de autorizare către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor nu exonerează entitatea de respectarea obligaţiei de raportare prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare.

Înţeleg că Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor are dreptul de a solicita, în scopul efectuării activităţilor specifice, orice documente doveditoare considerate necesare.

 

Data ......................................... Stampila ............................................

Numele şi prenumele, funcţia şi semnătura persoanei autorizate .......................................................

 

ANEXA Nr. 2

la normele metodologice

ÎMPUTERNICIRE

pentru depunerea cererii de autorizare la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor

 

Prin prezenta .......................................... (prestatorul de servicii de plată), reprezentat legal prin .......................................... (numele şi prenumele), împuterniceşte pe .........................................., posesor al CI seria .......... nr. .........................................., CNP .......................................... (denumire, sediu, CUI), reprezentată legal prin .......................................... (numele şi prenumele), ca, în numele .......................................... (prestatorul de servicii de plată),

să se adreseze Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, denumit în continuare Oficiul, pentru depunerea cererii de autorizare şi ridicarea confirmării primirii cererii de autorizare a Oficiului privind următorul transfer de fonduri pentru care Regulamentul (UE) 2017/1.509 al Consiliului din 30 august 2017 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 329/2007, cu modificările şi completările ulterioare, prevede obligaţia autorizării:

.................................................................................................................................

Prezenta împuternicire nu conferă alte drepturi decât cele stipulate anterior.

 

Data

Semnătura

.........................................

.........................................

 

Reprezentant legal al prestatorului de servicii de plată

 

 

ANEXA Nr.3A

la normele metodologice

 

AUTORIZAŢIE

privind transferul de fonduri pentru care Regulamentul (UE) 2017/1.509 al Consiliului din 30 august 2017 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 329/2007,

cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte obligaţia autorizării

 

ANTETUL OFICIULUI NAŢIONAL DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR

Autorizaţie privind transferul de fonduri pentru care Regulamentul (UE) 2017/1.509 al Consiliului din 30 august 2017, cu modificările şi completările ulterioare, prevede obligaţia autorizării

Nr. .........................................

1. Prestatorul de servicii de plată

.........................................

2. Plătitor

.........................................

3. Beneficiar

.........................................

Adresa/Date de identificare

.........................................

.........................................

 

Adresa/Date de identificare

.........................................

.........................................

Adresa/Date de identificare

.........................................

.........................................

Tel./Fax .........................................

 

Tel./Fax .........................................

 

Tel./Fax .........................................

 

Tara .........................................

Tara .........................................

Tara  .........................................

4. Denumirea/Descrierea tranzacţiei în baza căreia se efectuează transferul de fonduri

5. Suma autorizată pentru transfer (se completează în cifre, litere, valută şi echivalent euro)

Această autorizaţie îşi pierde valabilitatea în condiţiile stipulate în anexa nr. 3B.

Spaţiu rezervat pentru Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor

 

Data emiterii ......................................... Stampila ......................................... Preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor .........................................

 

 

ANEXA Nr. 3B

la normele metodologice

 

CONDIŢIILE DE NULITATE A AUTORIZAŢIEI

Obligaţiile speciale ale persoanei care solicită şi primeşte autorizaţia

 

EXONERĂRI

 

1. Autorizaţia devine nulă în situaţia în care anumite informaţii solicitate nu sunt prezentate Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (Oficiul), deşi solicitantul are cunoştinţă de acestea, la momentul solicitării, fapt care va fi considerat ca fiind o disimulare a adevărului.

2. Autorizaţia devine nulă dacă se constată faptul că au fost omise, disimulate sau ascunse anumite informaţii, în mod deliberat ori nedeliberat, din cauza solicitantului sau fără voia lui, al căror efect este de a denatura decizia de autorizare emisă de Oficiu.

3. Autorizaţia se referă numai la elementele şi/sau informaţiile comunicate Oficiului. Solicitantul este direct responsabil de conformitatea cu reglementările legale în vigoare a operaţiunilor pe care le derulează, în situaţia în care nu comunică Oficiului toate elementele şi/sau informaţiile aferente transferului.

4. Solicitantul va renunţa la orice beneficiu care poate surveni în baza acestei autorizaţii, dacă ia cunoştinţă de elemente şi/sau informaţii noi, ulterioare întocmirii acestei autorizaţii, de natură să facă tranzacţia incompatibilă cu reglementările europene sau naţionale din acest domeniu.

5. În niciun moment solicitantul nu poate invoca această autorizaţie pentru a pune fondurile şi/sau resursele economice la dispoziţia unei persoane şi/sau unei entităţi desemnate.

6. În situaţia în care transferul de fonduri se efectuează prin intermediari, solicitantul răspunde în mod direct pentru corectitudinea şi veridicitatea tuturor datelor comunicate către Oficiu, precum şi pentru faptul că intermediarul respectă toate reglementările prin care sunt instituite sancţiuni internaţionale obligatorii pe teritoriul României.

7. Pentru oricare din situaţiile prezentate anterior, Oficiul este exonerat de orice răspundere ulterioară.

8. Prezenta face parte integrantă din autorizaţie.

 

Am luat cunoştinţă, .........................................

(numele, prenumele şi semnătura solicitantului)

 

ANEXA Nr. 4

la normele metodologice

ÎNŞTIINŢARE

privind respingerea cererii de autorizare pentru transferul de fonduri pentru care Regulamentul (UE) 2017/1.509 al Consiliului din 30 august 2017 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 329/2007,

cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte obligaţia autorizării

 

ANTETUL OFICIULUI NAŢIONAL DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR

Respingerea cererii de autorizare privind transferuri de fonduri pentru care Regulamentul (UE) nr. 1.509/2017 stabileşte obligaţia autorizării

Nr. .........................................

1. Prestatorul de servicii de plată

.........................................

2. Plătitor

3. Beneficiar

.........................................

Adresa/Date de identificare

.........................................

.........................................

 

Adresa/Date de identificare

.........................................

.........................................

Adresa/Date de identificare

.........................................

.........................................

Tel./Fax .........................................

 

Tel./Fax .........................................

Tel./Fax .........................................

 

Tara .........................................

Tara .........................................

Tara .........................................

4. Denumirea/Descrierea tranzacţiei în baza căreia se efectuează transferul de fonduri

5. Suma pentru care a fost solicitată autorizaţia transferului (se completează în cifre, litere, valută şi echivalent euro)

6. Motivele de respingere a cererii de autorizare

Data emiterii ......................................... Stampila ......................................... Preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor .........................................

 

 

ANEXA Nr. 5

la normele metodologice

ÎMPUTERNICIRE

pentru ridicarea autorizaţiei/înştiinţării privind respingerea cererii de autorizare privind transferul de fonduri pentru care Regulamentul (UE) 2017/1.509 al Consiliului din 30 august 2017 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 329/2007, cu modificările şi completările ulterioare, prevede obligaţia autorizării

 

Prin prezenta .......................................... (prestatorul de servicii de plată), reprezentat legal prin .......................................... (numele şi prenumele), împuterniceşte pe .........................................., posesor al CI seria .......... nr. .........................................., CNP .......................................... (denumire, sediu, CUI), reprezentată legal prin .......................................... (numele şi prenumele), ca, în numele .......................................... (prestatorul de servicii de plată),

să se adreseze Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, denumit în continuare Oficiul, pentru ridicarea autorizaţiei/înştiinţării privind respingerea cererii de autorizare privind următorul transfer de fonduri pentru care Regulamentul (UE) 2017/1.509 al Consiliului din 30 august 2017 privind măsuri restrictive împotriva Republicii Populare Democrate Coreene şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 329/2007, cu modificările şi completările ulterioare, prevede obligaţia autorizării:

.................................................................................................................................

Prezenta împuternicire nu conferă alte drepturi decât cele stipulate anterior.

 

Data

Semnătura

.........................................

.........................................

 

Reprezentant legal al prestatorului de servicii de plată

 

ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Normelor pentru desemnarea reprezentanţilor auditorilor financiari la Conferinţa Camerei Auditorilor Financiari din România organizată în anul 2018

 

Având în vedere:

- art. 6 alin. (3) şi (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 6, art. 9 alin. (3) şi art. 15 alin. (3) şi (4) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Auditorilor Financiari din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 433/2011;

- art. 88 alin. (5) din Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi de modificare a unor acte normative;

- Hotărârea Conferinţei Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 95/2007 cu privire la delegarea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România privind aprobarea normelor de reprezentare la Conferinţă,

Consiliul Camerei Auditorilor Financiari din România, întrunit în şedinţa din data de 22 februarie 2018, adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă Normele pentru desemnarea reprezentanţilor auditorilor financiari la Conferinţa Camerei Auditorilor Financiari din România organizată În anul 2018, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Departamentele din cadrul aparatului executiv al Camerei Auditorilor Financiari din România vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România,

Ciprian Teodor Mihăilescu

 

Bucureşti, 22 februarie 2018.

Nr. 15.

 

ANEXĂ

 

NORME

pentru desemnarea reprezentanţilor auditorilor financiari la Conferinţa Camerei Auditorilor Financiari din România organizată în anul 2018

 

Art. 1. - Prezentele norme reglementează modalitatea de desemnare a reprezentanţilor auditorilor financiari la Conferinţa Camerei Auditorilor Financiari din România (denumită În continuare CAFR sau Camera) organizată în anul 2018.

Art. 2. - Conferinţa Camerei este organul superior de conducere al CAFR, formată din toţi membrii cu drept de vot al acesteia.

Art. 3. - (1) Se stabileşte ziua de 21 aprilie 2018 ca dată la care seva întruni Conferinţa CAFR.

(2) Locul, ora de desfăşurare, precum şi ordinea de zi a Conferinţei CAFR se stabilesc prin hotărârea Consiliului Camerei privind convocarea Conferinţei, care va fi adoptată conform art. 9 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Auditorilor Financiari din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 433/2011.

Art. 4. - La Conferinţa CAFR pentru anul 2018 norma de reprezentare este de 1 (un) reprezentant la 1 (un) auditor financiar.

Art. 5. - Membrii Camerei cu drept de vot la Conferinţa CAFR organizată în anul 2018 sunt auditorii financiari înscrişi în Registrul public la data de 22 februarie 2018 şi care au îndeplinite obligaţiile către Cameră, în anul anterior desfăşurării Conferinţei, după cum urmează:

a) au achitat cotizaţia fixă la termenele stabilite de Cameră pentru anul 2017, dar nu mai târziu de 31 ianuarie 2018;

b) au achitat cotizaţia variabilă conform raportului de activitate pentru anul 2016 la termenele stabilite de Cameră pentru anul 2017, dar nu mai târziu de 31 ianuarie 2018;

c) au depus raportul anual de activitate pentru anul 2016/declaraţia privind lipsa activităţii pentru anul 2016, după caz, până cel târziu la 31 decembrie 2017;

d) au efectuat pregătirea profesională structurată (obligatorie) aferentă Programului de pregătire profesională continuă 2017 până cel târziu la 31 ianuarie 2018.

Art. 6. - (1) Lista membrilor Camerei cu drept de vot la Conferinţa CAFR organizată în anul 2018, conform art. 5, se publică pe site-ul CAFR la data de 1 martie 2018.

(2) Orice persoană interesată poate formula contestaţie împotriva listei prevăzute la alin. (1) cel târziu până la data de 7 martie 2018. Nerespectarea termenului de formulare a contestaţiilor atrage decăderea din dreptul de a contesta lista prevăzută la alin. (1).

(3) Contestaţiile se depun, în scris, la sediul Camerei Auditorilor Financiari din România cel târziu până la data de 7 martie 2018, ora 16,00, sau prin poştă, cu confirmare de primire, la adresa sediului Camerei din Bucureşti, Str. Sirenelor nr. 67-69, sectorul 5. În cazul transmiterii prin poştă, contestaţiile se consideră a fi formulate în termen dacă sunt depuse la oficiul poştal cel târziu până la data de 7 martie 2018.

Art. 7. - (1) Contestaţiile formulate conform art. 6 vor fi soluţionate de către o comisie formată din 3 membri, după cum urmează: un membru al Consiliului Camerei desemnat în acest scop de către Consiliu, un membru din cadrul Departamentului servicii pentru membri desemnat de directorul executiv şi directorul executiv al Camerei.

(2) Termenul de soluţionare a contestaţiilor este până la data de 12 martie 2018, ora 16,00. Rezultatul contestaţiilor este definitiv.

(3) Lista membrilor Camerei cu drept de vot la Conferinţa CAFR organizată în anul 2018, stabilită în urma soluţionării contestaţiilor formulate conform art. 6, se înaintează spre aprobare Consiliului Camerei.

Art. 8. - (1) Lista membrilor Camerei cu drept de vot la Conferinţa CAFR organizată în anul 2018, întocmită conform art. 5 şi art. 6 alin. (1), rămasă definitivă în urma soluţionării contestaţiilor formulate conform art. 6 alin. (2) şi (3) şi aprobată de către Consiliul Camerei conform art. 7, reprezintă lista finală a membrilor Camerei cu drept de vot la Conferinţa CAFR organizată în anul 2018.

(2) Lista finală prevăzută la alin. (1) se publică pe site-ul Camerei până la data de 15 martie 2018.

Art. 9. - (1) Au calitatea de reprezentanţi ai auditorilor financiari la Conferinţa CAFR organizată la data de 21 aprilie 2018 auditorii financiari înscrişi în lista prevăzută la art. 8.

(2) Dreptul reprezentanţilor auditorilor financiari prevăzuţi la alin. (1) de a participa la lucrările Conferinţei CAFR din anul 2018, de a dezbate subiectele înscrise pe ordinea de zi şi de a-şi exercita dreptul de vot nu poate fi exercitat prin mandatar.

Art. 10. - Auditorii financiari cuprinşi în lista prevăzută la art. 8 sunt convocaţi în scris, prin scrisoare sau electronic prin e-mail cel târziu la data de 19 martie 2018, să participe la Conferinţa CAFR din data de 21 aprilie 2018.

Art. 11. - (1) Auditorii financiari convocaţi de Cameră conform art. 10 şi care doresc să participe la Conferinţa CAFR confirmă participarea până cel târziu la data de 5 aprilie 2018, ora 16,00, prin unul dintre următoarele mijloace de corespondenţă: fax nr. 031.433.59.40, e-mail: conferinta@cafr.ro, poştă: la adresa: Str. Sirenelor nr. 67-69, Bucureşti, sectorul 5.

(2) Auditorul financiar care a confirmat prezenţa la Conferinţă, însă se află în imposibilitatea de a fi prezent la Conferinţa CAFR din data de 21 aprilie 2018, trebuie să înştiinţeze Camera privind absenţa sa, până cel târziu la data de 12 aprilie 2018, ora 16,00.

(3) Auditorul financiar înscris în lista prevăzută la art. 8, care a confirmat prezenţa la Conferinţa CAFR şi care absentează fără să înştiinţeze Camera, conform alin. (2), poate fi obligat la plata cheltuielilor cu cazarea şi masa efectuate de Cameră pentru asigurarea prezenţei sale la Conferinţă.

(4) în cazul în care auditorii financiari înscrişi în lista prevăzută la art. 8 şi care au fost convocaţi de Cameră conform art. 10 nu confirmă participarea la Conferinţa CAFR din data de 21 aprilie 2018 în termenul prevăzut la alin, (1), vor putea participa la Conferinţă fără asigurarea de către Cameră a serviciilor de cazare şi masă.

(5) Prin excepţie de la prevederile art. 5, în cazul în care o persoană care a fost înscrisă în lista prevăzută la art. 8 şi a fost convocată de Cameră conform art. 10, după caz, pierde dreptul de exercitare a profesiei de auditor financiar până la data de 21 aprilie 2018 sau se află într-o situaţie de suspendare la data organizării Conferinţei CAFR, atunci persoana respectivă nu are dreptul de a participa la Conferinţa Camerei din anul 2018.

Art. 12. - Auditorii financiari care se regăsesc pe lista prevăzută la art. 8 participă la dezbaterile Conferinţei CAFR organizată în anul 2018 şi aprobă prin vot deschis materialele supuse aprobării, cuprinse în ordinea de zi a Conferinţei.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.