MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 207/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 207         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 7 martie 2018

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

57. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 5/2017 privind stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administraţiei publice centrale cu privire la Centenarul României

 

266. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 5/2017 privind stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administraţiei publice centrale cu privire la Centenarul României

 

58. - Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2017 pentru modificarea unor acte normative în domeniul administraţiei publice centrale

 

267. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2017 pentru modificarea unor acte normative în domeniul administraţiei publice centrale

 

59. - Lege pentru modificarea art. 2 lit. f) din Legea nr. 294/2007 privind derularea în România a proiectelor finanţate prin Programul NATO de Investiţii în Securitate

 

268. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 2 lit. f) din Legea nr. 294/2007 privind derularea în România a proiectelor finanţate prin Programul NATO de Investiţii în Securitate

 

ACTE ALE SENATULUI

 

27. - Hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Programul de lucru al Comisiei Europene pentru anul 2018 - COM (2017) 650 final

 

28. - Hotărâre referitoare la comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Evaluare la jumătatea perioadei a cadrului UE pentru strategiile naţionale de integrare a romilor - COM (2017) 458 final

 

30. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 166/2016 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 47 din 1 februarie 2018 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului

 

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

11. - Ordonanţă de urgenţă pentru adoptarea unor măsuri bugetare şi pentru completarea art. 63 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale

 

68. - Hotărâre privind modificarea art. 4 alin. (1) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice

 

78. - Hotărâre pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 10/2016

 

79. - Hotărâre pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 1.110/2005 privind aprobarea plăţii contribuţiei anuale pentru participarea Poliţiei Române la Asociaţia Şefilor de Poliţie din Sud-Estul Europei

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 5/2017 privind stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administraţiei publice centrale cu privire la Centenarul României

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 5 din 20 iulie 2017 privind stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administraţiei publice centrale cu privire la Centenarul României, adoptată în temeiul art. 1 pct. III.4 din Legea nr. 161/2017 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 27 iulie 2017.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 6 martie 2018.

Nr. 57.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 5/2017 privind stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administraţiei publice centrale cu privire la Centenarul României

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 5/2017 privind stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administraţiei publice centrale cu privire la Centenarul României şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 6 martie 2018.

Nr. 266.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2017 pentru modificarea unor acte normative în domeniul administraţiei publice centrale

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 18 din 30 august 2017 pentru modificarea unor acte normative în domeniul administraţiei publice centrale, adoptată în temeiul art. 1 pct. III. 4 şi 5 din Legea nr. 161/2017 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 30 august 2017.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 6 martie 2018.

Nr. 58.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2017 pentru modificarea unor acte normative în domeniul administraţiei publice centrale

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2017 pentru modificarea unor acte normative în domeniul administraţiei publice centrale şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 6 martie 2018.

Nr. 267.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea art. 2 lit. f) din Legea nr. 294/2007 privind derularea în România a proiectelor finanţate prin Programul NATO de Investiţii în Securitate

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - La articolul 2 din Legea nr. 294/2007 privind derularea în România a proiectelor finanţate prin Programul NATO de Investiţii în Securitate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,f) bunuri NSIP în România - bunuri care se realizează în condiţiile prezentei legi, care intră în proprietatea publică a statului român şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale;”,

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 6 martie 2018,

Nr. 59.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 2 lit. f) din Legea nr. 294/2007 privind derularea în România a proiectelor finanţate prin Programul NATO de Investiţii în Securitate

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic - Se promulgă Legea pentru modificarea art. 2 lit. f) din Legea nr. 294/2007 privind derularea în România a proiectelor finanţate prin Programul NATO de Investiţii în Securitate şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 6 martie 2018.

Nr. 268.

 

ACTE ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Programul de lucru al Comisiei Europene pentru anul 2018 - COM (2017) 650 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului (nr. 1) privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXI1/67/16.02.2018,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul României:

1. apreciază principalele măsuri propuse de Comisia Europeană pentru anul următor, constând din cele zece priorităţi ale Uniunii Europene:

a) un nou impuls pentru locuri de muncă, creştere şi investiţii;

b) o piaţă unică digitală conectată;

c) o Uniune a energiei rezilientă şi cu o politică privind schimbările climatice orientată spre viitor;

d) o piaţă internă mai profundă şi mai echitabilă, cu o bază industrială consolidată;

e) o Uniune Economică şi Monetară mai aprofundată şi mai echitabilă;

f) un acord de liber schimb cu SUA care să fie rezonabil şi echilibrat;

g) un spaţiu al justiţiei şi al drepturilor fundamentale bazat pe încredere reciprocă;

h) către o nouă politică privind migraţia;

i) un actor mai puternic pe plan mondial;

j) o uniune a schimbărilor democratice;

2. susţine intenţia Comisiei de încheiere a dosarelor şi finalizare a modificărilor până la sfârşitul lunii mai anul acesta, în contextul sfârşitului de mandat al Comisiei Europene;

3. salută poziţia Comisiei de a-şi concentra activitatea asupra priorităţilor stabilite, bazându-se pe acţiunile de comunicare instituţională din perioada 2017-2018, punând un accent deosebit pe Foaia de parcurs pentru Sibiu, în vederea finalizării şi realizării celor 10 priorităţi ale Comisiei Juncker;

4. recomandă Comisiei să continue promovarea eforturilor privind o mai bună legiferare şi implementare a acordurilor interinstituţionale.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituţiilor europene.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 28 februarie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 28 februarie 2018.

Nr. 27.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Evaluare la jumătatea perioadei a cadrului UE pentru strategiile naţionale de integrare a romilor - COM (2017) 458 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului (nr. 1) privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII 66/15.02.2018,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul României:

1. constată că:

a) prezenta comunicare se bazează pe datele privind modul în care situaţia romilor s-a schimbat şi pe contribuţiile din partea autorităţilor naţionale, a societăţii civile şi a altor parteneri;

b) progresele sunt vizibile în ceea ce priveşte creşterea participării copiilor romi la educaţie şi îngrijire preşcolară, însă părăsirea timpurie a şcolii şi riscul de sărăcie în rândul romilor rămân mult prea ridicate;

c) un semnal îngrijorător îl constituie creşterea ponderii tinerilor romi care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare;

d) în contextul crizei economice, a devenit clar că lupta împotriva marginalizării economice şi sociale şi împotriva discriminării romilor este nu numai o datorie morală, în conformitate cu valorile fundamentale ale UE, ci şi un imperativ economic care promite beneficii pe termen lung pentru societăţile europene în curs de îmbătrânire;

2. consideră importante:

a) identificarea priorităţilor care trebuie abordate de statele membre şi modalităţilor de consolidare a cadrului UE pentru strategiile naţionale de integrare a romilor;

b) monitorizarea de către Comisie a respectării de către statele membre a legislaţiei împotriva discriminării şi transpunerii Deciziei-cadru a Consiliului privind combaterea rasismului şi xenofobiei şi luptei împotriva stereotipurilor rasiste şi xenofobe;

c) măsurile întreprinse în vederea recunoaşterii şi combaterii antigypsysmului/antiroma, ca formă specifică de rasism împotriva romilor şi una dintre cauzele profunde ale excluziunii sociale şi ale discriminării romilor. Recomandarea Consiliului din 2013 a subliniat necesitatea de a lupta împotriva antigypsysmului/antiroma şi a încurajat statele membre să adopte măsuri pentru a preveni sau a compensa dezavantajele suferite de romi;

d) definirea de către Parlamentul European a antigypsysmului/antiroma în Rezoluţia din 15 aprilie 2015 referitoare la Ziua internaţională a romilor - atitudini antiţigăneşti în Europa şi recunoaşterea de către UE a Zilei de comemorare a genocidului împotriva romilor în al Doilea Război Mondial - antigypsysmului/antiroma. „un tip aparte de rasism îndreptat împotriva romilor - reprezintă o ideologie bazată pe superioritate rasială, o formă de dezumanizare şi de rasism instituţional alimentată de discriminări istorice, care se exprimă, printre altele, prin violenţă, discursuri instigatoare la ură, exploatare, stigmatizare şi discriminare flagrantă”;

3. apreciază:

a) eforturile, la nivel european şi naţional, de combatere a oricărei forme de discriminare cu privire la minorităţi;

b) că antigypsysmul/antiroma depăşeşte conceptul juridic de discriminare, prin urmare acesta poate fi abordat ca un domeniu tematic separat cu măsuri specifice, cum ar fi sensibilizarea, informarea cu privire la avantajele reciproce ale incluziunii romilor şi ale construirii de comunităţi interetnice;

c) ca fiind oportună, de lege ferenda, reglementarea juridică a conceptului de „antigypsysmul/antiroma”.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat În şedinţa din 28 februarie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IULIAN-CLAUDIU MANDA

 

Bucureşti, 28 februarie 2018.

Nr. 28.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 166/2016 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) şi art. 67 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 48 şi 49 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Senatului nr. 166/2016 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.043 din 23 decembrie 2016, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- La anexa nr. 4 - Componenţa Comisiei economice, industrii şi servicii, domnul senator Antal István Loránt - Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România - se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Turos Loránd - Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 5 martie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

ADRIAN ŢUŢUIANU

 

Bucureşti, 5 martie 2018.

Nr. 30.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 47

din 1 februarie 2018

referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, obiecţie formulată de 27 de senatori aparţinând Partidului Naţional Liberal.

2. Obiecţia de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 12.742 din 29 decembrie 2017 şi constituie obiectul Dosarului nr. 3.00QA/2017.

3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului a fost adoptată de către Senatul României, ca primă Cameră sesizată, În şedinţa din data de 20 iunie 2017, şi de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 5 septembrie 2017. Ulterior, un număr de 38 de senatori aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi ale Uniunii „Salvaţi România” a formulat o obiecţie de neconstituţionalitate, cu privire la care Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr. 612 din 3 octombrie 2017, prin care a constatat că dispoziţiile articolului unic pct. 2 [cu referire la sintagma „în termen de două zile” cuprinsă în art. 6 alin. (3) din Legea nr. 3/2000, la art. 6 alin. (5) fraza a doua, precum şi la art. 6 alin. (7) din Legea nr. 3/2000] şi pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 sunt neconstituţionale. Senatul şi Camera Deputaţilor au reexaminat Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000, în vederea punerii legii în acord cu decizia menţionată a Curţii Constituţionale.

4. Analizând forma legii adoptată de către cele două Camere ale Parlamentului, autorii sesizării apreciază că Parlamentul nu a pus conţinutul Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 în deplin acord cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 612 din 3 octombrie 2017, menţinând în cuprinsul acesteia prevederi neconstituţionale, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţie.

5. În susţinerea acestei opinii, arată, mai întâi, că art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 3/2000 în prezent în vigoare prevede faptul că obiectul şi data referendumului naţional se stabilesc prin lege, în cazul referendumului privind revizuirea Constituţiei, cu respectarea art. 151 alin. (3) din Constituţie. În forma legii supusă controlului de constituţionalitate în urma căruia a fost pronunţată Decizia nr. 612 din 3 octombrie 2017, art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 3/2000 a fost abrogat, stabilirea datei referendumului urmând să fie făcută prin hotărâre a Guvernului. Prin decizia menţionată, Curtea Constituţională a reţinut că Parlamentul este îndreptăţit să stabilească, printr-o lege distinctă, data referendumului. Aşadar, Curtea a constatat că prevederea din legea criticată, potrivit căreia Guvernul stabileşte prin hotărâre data referendumului şi o aduce la cunoştinţa publică, de îndată, prin mijloace de comunicare în masă, contravine dispoziţiilor art. 151 alin. (3) din Constituţie. Curtea a constatat, totodată, că este neconstituţională şi abrogarea, făcută în scop corelativ, a art. 15 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, care stipulează expres că obiectul şi data referendumului se stabilesc prin lege.

6. Autorii sesizării arată că, după reexaminarea legii în vederea punerii ei de acord cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 612 din 3 octombrie 2017, noua formă adoptată de Parlament modifică art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 3/2000 şi prevede că obiectul şi data referendumului naţional se stabilesc „potrivit prezentei legi în cazul referendumului privind revizuirea Constituţiei, cu respectarea art. 151 alin. (3) din Constituţie”. Or, conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale, „în cazul constatării neconstituţionalităţii unor dispoziţii de abrogare, acestea îşi încetează efectele juridice în condiţiile prevăzute de art. 147 alin. (1) din Constituţie, iar prevederile legale care au format obiectul abrogării continuă să producă efecte”, deoarece „acesta este un efect specific al pierderii legitimităţii constituţionale (...), sancţiune diferită şi mult mai gravă decât o simplă abrogare a unui text normativ” (Decizia nr. 1.039 din 5 decembrie 2012). Prin deciziile nr. 778 din 12 mai 2009, nr. 414 din 14 aprilie 2010, nr. 206 din 29 aprilie 2013 sau nr. 447 din 29 octombrie 2013, Curtea a statuat că declararea ca neconstituţională a unei norme de abrogare conduce la repunerea în vigoare a normei iniţial abrogate.

7. Autorii obiecţiei susţin că, în urma Deciziei nr. 612 din 3 octombrie 2017, prin care s-a constatat neconstituţionalitatea abrogării art. 15 alin, (1) lit. a) din Legea nr. 3/2000 pentru faptul că această abrogare împiedică Parlamentul să stabilească printr-o lege distinctă data referendumului, Parlamentul nu avea competenţa să reglementeze într-o formă cu un nou conţinut diferit art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 3/2000, întrucât acesta a rămas în vigoare ca urmare a declarării neconstituţionalităţii abrogării.

8. Se susţine, totodată, că art. 6 alin. (4) din lege, adoptat în urma reexaminării, cuprinde norme contrare celor hotărâte prin Decizia nr. 612 din 3 octombrie 2017, evidenţiind intenţia Parlamentului de a păstra soluţia legislativă afectată de vicii de neconstituţionalitate. Astfel, se menţine obligaţia Guvernului de a aduce la cunoştinţa publică data referendumului naţional, printr-un act normativ propriu - hotărâre de Guvern - şi introduce o determinare în timp a datei referendumului: în ultima duminică a perioadei de 30 de zile prevăzute la art. 151 alin. (3) din Constituţie, calculată de la data adoptării de către Parlament a proiectului legii constituţionale, în condiţiile în care Decizia nr. 612 din 3 octombrie 2017 a statuat că, în cazul revizuirii Legii fundamentale, Parlamentul este îndreptăţit să stabilească data referendumului printr-o lege distinctă, ulterior adoptată celei care reglementează chiar materia referendumului.

9. Or, prin adoptarea unei soluţii legislative similare cu cea constatată, în precedent, ca fiind contrară dispoziţiilor Constituţiei, legiuitorul acţionează ultra vires, încălcându-şi obligaţia constituţională rezultată din art. 147 alin. (4) (a se vedea Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, paragraful 26).

10. De asemenea, se susţine că sunt nesocotite şi dispoziţiile art. 151 alin. (3) din Constituţie, întrucât, dacă legiuitorul constituant ar fi dorit să stabilească o dată fixă pentru organizarea referendumului în raport cu data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire, nu ar fi stabilit un termen de cel mult 30 de zile în care acesta să fie organizat. A stabili chiar prin legea care reglementează materia referendumului (valabilă pentru toate formele de referendum) că data organizării referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei nu poate fi alta decât ultima duminică a perioadei de 30 de zile lipseşte de eficienţă norma constituţională prevăzută de art. 151 alin. (3) şi limitează nejustificat dreptul Parlamentului de a stabili printr-o lege distinctă şi ulterioară o dată a referendumului care să fie cuprinsă în interiorul termenului constituţional de 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.

11. În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, obiecţia de neconstituţionalitate a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a comunica punctul lor de vedere.

12. Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciază că motivele invocate de autorii sesizării de neconstituţionalitate nu pot fi reţinute. În acest sens, precizează că, prin Decizia nr. 612 din 3 octombrie 2017, instanţa constituţională a analizat Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000, reţinând neconcordanţa cu Legea fundamentală a articolului unic pct. 2, cu referire la sintagma „în termen de două zile”cuprinsă în art. 6 alin. (3), a prevederii referitoare la stabilirea prin hotărâre a Guvernului a datei referendumului stabilită la art. 6 alin. (5) şi, pe cale de consecinţă, a abrogării realizate cu rol corelativ a art. 15 alin. (1) Iii a), precum şi a dispoziţiilor art. 6 alin. (7), care reglementează suportarea din bugetul de stat a cheltuielilor privind organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional privind revizuirea Constituţiei.

13. Consideră că, din analiza comparată a documentelor privind derularea procedurii legislative în urma reexaminării, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 612 din 3 octombrie 2017, a formei adoptate de Senat, ca primă Cameră sesizată, şi a celei adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, rezultă că cerinţa respectării caracterului general obligatoriu al deciziilor instanţei constituţionale a fost îndeplinită. Astfel, Senatul a reexaminat legea dedusă controlului de constituţionalitate, în calitate de primă Cameră sesizată, eliminând din conţinutul său referirea la suportarea cheltuielilor privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, a termenului de două zile privind înaintarea către Curtea Constituţională a proiectului legii constituţionale - aceasta urmând să se realizeze de îndată - şi a stabilirii de către Guvern a datei de referinţă, cetăţenii fiind chemaţi, potrivit legii în discuţie, să-şi exprime voinţa cu privire la revizuirea Constituţiei în ultima duminică a perioadei de 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire. Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a achiesat la soluţiile normative determinate de punerea de acord cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 612 din 3 octombrie 2017, adoptând la data de 22 decembrie 2017, fără modificări, forma adoptată de Senat.

14. În punctul de vedere al Preşedintelui Camerei Deputaţilor se apreciază că, parcurgând procedura de reexaminare şi adoptând legea în forma dedusă controlului de constituţionalitate, Parlamentul a respectat prevederile constituţionale prevăzute la art. 147 alin. (2) şi (4) referitoare la efectele deciziilor pronunţate de Curtea Constituţională în cadrul controlului de constituţionalitate a priori care prevăd obligaţia de reexaminare a dispoziţiilor de lege care sunt declarate neconstituţionale. Pe de altă parte, în condiţiile în care prevederile art. 61 alin. (1) din Constituţie stabilesc că „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării”, competenţa de legiferare a acestuia cu privire la un anumit domeniu nu poate fi limitată dacă legea astfel adoptată respectă exigenţele Legii fundamentale. Opţiunea legiuitorului ca data referendumului naţional cu privire la revizuirea Constituţiei să fie stabilită, de drept, chiar prin legea referendumului, fără să mai fie necesară adoptarea unei legi speciale în acest sens, este realizată cu considerarea competenţelor specifice acestuia, atribuite la nivel constituţional prin prevederile art. 151, şi cu respectarea considerentelor care fundamentează Decizia Curţii Constituţionale nr. 612 din 3 octombrie 2017, potrivit cărora „pentru coerenţa procedurii este raţional ca aceeaşi autoritate care iniţiază organizarea referendumului să fie şi cea care stabileşte data şi obiectul referendumului”. Astfel, cerinţa esenţială, reţinută prin decizia amintită, ca stabilirea momentului la care are loc consultarea voinţei populare, ca etapă finală a demersului legislativ de adoptare a legii de revizuire, să fie realizată tot de către Parlament, este pe deplin respectată.

15. Consideră că dispoziţiile care stabilesc data de referinţă din legea criticată sunt clare, precise şi previzibile, destinatarii normei juridice putând determina cu exactitate ziua desfăşurării referendumului, redactarea fiind specific normativă şi având o formă juridică adecvată. Prevederea care stabileşte în sarcina Guvernului aducerea la cunoştinţa publică a textului şi a datei reprezintă o consecinţă a rolului acestuia în organizarea referendumului, prevăzut la art. 151 alin. (3) din Constituţie şi art. 48 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare.

16. Ca atare, apreciază că sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi propune respingerea acesteia.

17. Preşedintele Senatului arată că legea criticată a mai făcut anterior obiectul unui control de constituţionalitate, în urma căruia, prin Decizia nr. 612 din 3 octombrie 2017, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea unor dispoziţii din aceasta. În urma reexaminării Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000, aceasta a fost pusă pe deplin în acord cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 612 din 3 octombrie 2017.

18. În ce priveşte critica referitoare la faptul că noua formulare nu face trimitere la prerogativa Parlamentului de a adopta de fiecare dată o lege distinctă pentru stabilirea datei referendumului pentru revizuirea Constituţiei, se arată că legea a cărei constituţionalitate urmează să facă din nou obiectul controlului exercitat de Curtea Constituţională prevede, într-un alineat nou introdus la art. 6 din Legea nr. 3/2000, elementele cronologice în funcţie de care se va stabili, de fiecare dată, cu precizie, data organizării şi desfăşurării referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei. În această procedură, rolul Guvernului este limitat la obligaţia de a aduce la cunoştinţa publică, de îndată, prin mijloace de comunicare în masă, textul legii de revizuire a Constituţiei şi data referendumului naţional. Prin urmare, Parlamentul a optat pentru o soluţie legislativă care dă pe deplin satisfacţie cerinţei exprimate la paragraful 48 din Decizia nr. 612 din 3 octombrie 2017. Faţă de cele arătate, consideră că sesizarea Curţii Constituţionale este neîntemeiată, motiv pentru care solicită respingerea acesteia.

19. Guvernul nu a comunicat punctul său de vedere asupra obiecţiei de neconstituţionalitate.

20. La termenul de judecată fixat pentru data de 31 ianuarie 2018, Curtea, având în vedere cererea de amânare a dezbaterilor, a amânat dezbaterile asupra cauzei pentru data de 1 februarie 2018, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

examinând obiecţia de neconstituţionalitate, punctele de vedere ale preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

21. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie, precum şi ale art. 1, art. 10, art. 15 şi art. 18 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze obiecţia de neconstituţionalitate.

22. Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, care au următorul cuprins:

Articol unic. - Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 6, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Art. 6. - (1) Iniţiativa şi procedura revizuirii Constituţiei sunt supuse dispoziţiilor prevăzute la art. 150 şi 151 din Constituţia României, republicată, şi prezentei legi.»

2. La articolul 6, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (3)-(5), cu următorul cuprins:

«(3) Proiectul legii constituţionale, adoptat de către fiecare Cameră e Parlamentului sau de către Camerele reunite În caz de divergenţă conform art. 151 alin. (2) din Constituţia României, republicată, se trimite de îndată Curţii Constituţionale, care procedează potrivit legii. Dacă se constată că iniţiativa legislativă de revizuire depăşeşte limitele revizuirii, aceasta se consideră nefinalizată şi se transmite Parlamentului, procedura urmând a fi reluată.

(4) Dacă Curtea Constituţională constată că iniţiativa legislativă de revizuire nu depăşeşte limitele revizuirii, proiectul legii constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, împreună cu decizia Curţii Constituţionale. Cetăţenii României sunt chemaţi să îşi exprime voinţa prin vot în cadrul referendumului naţional cu privire la revizuirea Constituţiei, în ultima duminică a perioadei de 30 de zile prevăzută la art. 151 alin. (3) din Constituţia României, republicată, calculată de la data adoptării de către Parlament a proiectului legii constituţionale, Guvernul având obligaţia de a aduce la cunoştinţă publică, de îndată, prin mijloace de comunicare în masă, textul acestuia şi data referendumului naţional.

(5) Persoanele care au dreptul să participe la referendumul naţional privind revizuirea Constituţiei, modul de desfăşurare a campaniei pentru referendum, organizarea şi desfăşurarea acestuia, organizarea şi atribuţiile birourilor electorale, faptele care constituie contravenţii, precum şi modul de constatare şi sancţionare a acestora sunt cele stabilite la art. 4, art. 7 alin. (1), precum şi în capitolele IV-VI. Rezultatul referendumului naţional se stabileşte în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) şi (3) şi ale art. 7 alin. (2).»

3. La articolul 15 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«a) potrivit prezentei legi, în cazul referendumului privind revizuirea Constituţiei, cu respectarea art. 151 alin. (3) din Constituţie;»0.

23. Dispoziţiile din Legea fundamentală invocate în susţinerea obiecţiei de neconstituţionalitate sunt cele ale art. 147 alin. (2), potrivit cărora, în cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale, art. 147 alin. (4) referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale şi art. 151 alin. (3) care prevede că revizuirea Constituţiei este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.

(1) Admisibilitatea obiecţiei de neconstituţionalitate

24. Curtea constată că sesizarea îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie, atât sub aspectul obiectului său, fiind vorba de o lege adoptată şi încă nepromulgată, cât şi sub aspectul titularului dreptului de sesizare, aceasta fiind formulată de un număr de 27 de senatori aparţinând Partidului Naţional Liberal.

(2) Analiza obiecţiei de neconstituţionalitate

25. Analizând obiecţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că aceasta poartă asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000, astfel cum a fost aprobată de Parlament, în temeiul art. 147 alin. (2) din Legea fundamentală, după reexaminarea în vederea punerii de acord cu Decizia nr. 612 din 3 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 23 noiembrie 2017, prin care, în cadrul controlului a priori de constituţionalitate declanşat la solicitarea a 38 de senatori aparţinând Partidului Naţional Liberal şi Uniunii Salvaţi România, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea unor prevederi din aceasta.

26. Autorii prezentei obiecţii de neconstituţionalitate susţin, în esenţă, că legea adoptată în urma reexaminării nu respectă pe deplin cele statuate de Curtea Constituţională prin decizia menţionată, cu referire la faptul că data referendumului pentru revizuirea Constituţiei se stabileşte, în condiţiile noii legi, chiar prin dispoziţiile Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, iar nu printr-o lege distinctă, aşa cum a precizat Curtea Constituţională prin decizia amintită.

27. Faţă de această susţinere, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 612 din 3 octombrie 2017, a analizat, printre altele, o critică privitoare la faptul că Legea de modificare şi completare a Legii nr. 3/2000, în forma dedusă controlului de constituţionalitate, prevedea, prin articolul unic pct. 2 din legea criticată, cu referire la art. 6 alin. (5) din Legea nr. 3/2000, că data referendumului naţional organizat în vederea revizuirii Constituţiei se stabileşte de Guvern, prin hotărâre. Curtea a constatat că, în virtutea rolului constituţional al fiecărei autorităţi în declanşarea diverselor tipuri de referendum, stabilirea datei la care acesta urmează să aibă loc se face în mod diferenţiat, prin acte specifice fiecărei autorităţi, respectiv prin decret al Preşedintelui României, în ce priveşte referendumul asupra unor probleme de interes naţional, prin hotărâre a Parlamentului, în situaţia demiterii Preşedintelui României, şi prin lege, în cazul revizuirii Legii fundamentale. În acest sens, Curtea a apreciat că, „pentru coerenţa procedurii, în fiecare caz în parte, este raţional ca aceeaşi autoritate care iniţiază organizarea referendumului să fie şi cea care stabileşte data şi obiectul referendumului” (paragraful 48).

28. Pentru ipoteza analizată prin Decizia nr. 612 din 3 octombrie 2017, Curtea a reţinut că, „în vederea asigurării unui mecanism procedural complet, care să confere eficacitate demersului legislativ de adoptare a legii de revizuire, incluzând şi reglementarea etapei finale a acestuia, Parlamentul este îndreptăţit să stabilească, printr-o lege distinctă, data referendumului, fixând astfel în timp momentul la care legea pe care a adoptat-o va fi supusă aprobării populare” (paragraful 48).

29. Prin Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 supusă în cauza de faţă controlului de constituţionalitate se introduce un nou alineat în cuprinsul art. 6 din Legea nr. 3/2000, alin. (4), care stabileşte că „Cetăţenii României sunt chemaţi să îşi exprime voinţa prin vot în cadrul referendumului naţional cu privire la revizuirea Constituţiei, în ultima duminică a perioadei de 30 de zile prevăzută la art. 151 alin. (3) din Constituţia României, republicată, calculată de la data adoptării de către Parlament a proiectului legii constituţionale. Guvernul având obligaţia de a aduce la cunoştinţa publică, de îndată, prin mijloace de comunicare în masă, textul acestuia şi data referendumului naţional”.

30. Autorii obiecţiei de neconstituţionalitate critică faptul că stabilirea datei referendumului urmează să se realizeze chiar prin Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, iar nu printr-o lege distinctă, aşa cum a specificat Curtea Constituţională în decizia menţionată.

31. Curtea constată că nu poate fi reţinută această critică. În acest sens, observă că, prin Decizia nr. 612 din 3 octombrie 2017, a sancţionat faptul că, prin legea supusă controlului în varianta iniţială, se conferea Guvernului competenţa de a stabili data desfăşurării referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei, deşi acesta este un drept exclusiv al Parlamentului. Curtea reţine că ceea ce este important, sub aspectul conformităţii procedurii organizării şi desfăşurării referendumului cu spiritul Constituţiei, este legitimitatea şi forţa juridică a actului prin care acesta este declanşat şi prin care se stabilesc aspecte definitorii, aşa cum este şi data la care urmează să aibă loc. Esenţial este ca acest act să emane de la autoritatea care are îndrituirea constituţională să iniţieze fiecare tip de referendum, în conformitate cu specificul acestuia, respectiv decret al Preşedintelui României, în ce priveşte referendumul asupra unor probleme de interes naţional, hotărâre a Parlamentului, în situaţia demiterii Preşedintelui României, şi lege, în cazul revizuirii Legii fundamentale. Prin urmare, faptul că Parlamentul a stabilit chiar prin Legea nr. 3/2000 data la care se organizează acest ultim tip de referendum se înscrie în exigenţele constituţionale referitoare la competenţa exclusivă a Parlamentului de a decide asupra acestui aspect, fiind irelevant dacă este vorba despre o lege separată, distinctă, adoptată cu prilejul organizării fiecărui referendum de acest tip sau dacă prevederea este inclusă chiar în legea-cadru referitoare la organizarea şi desfăşurarea referendumului.

32. Ca atare, Curtea apreciază că Parlamentul s-a conformat celor statuate prin Decizia nr. 612 din 3 octombrie 2017, eliminând prevederea care atribuia Guvernului competenţa de a stabili prin hotărâre data referendumului pentru revizuirea Constituţiei şi precizând, în art. 15 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, astfel cum ar urma să fie modificat, că „Obiectul şi data referendumului naţional se stabilesc după cum urmează:

a) potrivit prezentei legi, în cazul referendumului privind revizuirea Constituţiei, cu respectarea art. 151 alin. (3) din Constituţie;”.

33. Curtea observă că acest text de lege se referă nu doar la stabilirea datei referendumului pentru revizuirea Constituţiei prin chiar Legea nr. 3/2000, ci şi a însuşi obiectului acestuia. Pentru ipoteza acestui tip de referendum, în mod concret, obiectul său este, în realitate, deja determinat, constând în legea de revizuire a Constituţiei, aprobată de Camera Deputaţilor şi de Senat, după punerea de acord a prevederilor acesteia cu decizia pronunţată de Curtea Constituţională în exercitarea din oficiu a competenţei prevăzute de art. 146 lit. a) teza a două din Constituţie, în cazul în care instanţa de control constituţional a constatat existenţa unor vicii de constituţionalitate. Procedura specială de revizuire a Legii fundamentale presupune parcurgerea unor etape la finalul cărora conţinutul legii de revizuire este materializat în forma legii ce va fi supusă aprobării populare prin intermediul referendumului.

34. Autorii obiecţiei de neconstituţionalitate mai susţin şi faptul că art. 6 alin. (4) din Legea nr. 3/2000, astfel cum urmează să fie modificat, păstrează ca soluţie legislativă obligaţia Guvernului de a aduce la cunoştinţa publică data referendumului naţional, printr-un act normativ propriu - hotărâre a Guvernului. Curtea observă că soluţia legislativă promovată prin Legea de modificare şi completare a Legii nr. 3/2000 adoptată după reexaminarea legii ale cărei prevederi Curtea Constituţională le-a analizat prin Decizia nr. 612 din 3 octombrie 2017 este diferită de cea a cărei neconstituţionalitate a constatat-o instanţa de control constituţional prin decizia menţionată. Dacă în varianta iniţială Guvernul dobândea competenţa de a fixa, în mod discreţionar, data desfăşurării referendumului pentru revizuirea Constituţiei - fiind, desigur, ţinut de dispoziţiile art. 151 alin. (3) din Legea fundamentală, care prevăd că revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire -, în formularea supusă controlului de constituţionalitate în cauza de faţă, Guvernul nu va face altceva decât să aducă la cunoştinţă publică această dată. Curtea a constatat, prin decizia citată, că aduce atingere prevederilor constituţionale ale art. 151 alin. (3) atribuirea în competenţa unei alte autorităţi, respectiv a Guvernului, a stabilirii datei, care reprezintă un reper important în economia procesului de organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei. În noua viziune legislativă însă data organizării acestui referendum este determinată prin Legea nr. 3/2000, ca fiind ultima duminică din intervalul de 30 de zile la care se referă art. 151 alin. (3) din Legea fundamentală. Guvernul îndeplineşte o simplă operaţiune administrativă prin calcularea datei calendaristice corespunzătoare. Or, aspectele administrative, cum este şi cel privitor la aducerea la cunoştinţă publică a unei informaţii deja confirmate printr-o lege, se pot realiza inclusiv prin hotărâre a Guvernului. Formula redacţională utilizată de legiuitor nu oferă Guvernului niciun grad de libertate în ce priveşte stabilirea datei, aceasta rezultând cu certitudine din însuşi textul legii, rolul Guvernului reducându-se exclusiv la identificarea calendaristică a acesteia.

35. De asemenea, se mai susţine în motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate că se nesocotesc dispoziţiile art. 151 alin. (3) din Legea fundamentală, potrivit cărora revizuirea Constituţiei este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire. În argumentarea acestei critici se arată că a stabili chiar prin legea care reglementează materia referendumului, valabilă pentru toate formele de referendum, că data organizării referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei nu poate fi alta decât ultima duminică a perioadei de 30 de zile lipseşte de eficienţă norma constituţională prevăzută de art. 151 alin. (3) şi limitează nejustificat dreptul Parlamentului de a stabili printr-o lege distinctă şi ulterioară o dată a referendumului care să fie cuprinsă în interiorul termenului constituţional de 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.

36. Cu privire la aceste susţineri, Curtea apreciază că, prin edictarea normei criticate, Parlamentul s-a menţinut în limitele textului constituţional invocat, fixând prin Legea nr. 3/2000 reperul temporal cert şi inechivoc prin raportare la care se calculează data la care acesta se va desfăşura, dar strict circumscris perioadei de maximum 30 de zile în care trebuie organizat referendumul pentru revizuirea Constituţiei. Curtea observă că dispoziţiile din Legea fundamentală invocate nu impun utilizarea integrală a acestui interval de timp, ci prevăd momentul cel mai îndepărtat în timp până la care cetăţenii pot fi convocaţi la referendumul naţional, astfel că stabilirea acestuia în interiorul intervalului menţionat nu poate fi considerată o nesocotire a textului constituţional. În plus, Curtea apreciază că nimic nu împiedică Parlamentul ca, în funcţie de circumstanţele concrete, să adopte o lege prin care să stabilească o altă dată pentru organizarea referendumului - cuprinsă în intervalul de 30 de zile prevăzut la art. 151 alin. (3) din Constituţie - dacă acest lucru este necesar în vederea asigurării condiţiilor adecvate pentru ca cetăţenii să îşi exprime în mod plenar voinţa cu privire la revizuirea Constituţiei, ca modalitate de exercitare a suveranităţii naţionale, consacrată prin art. 2 alin. (1) din Legea fundamentală.

37. În fine, pornind de la cele statuate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, în sensul că, în cazul constatării neconstituţionalităţii unor dispoziţii de abrogare, acestea îşi încetează efectele juridice în condiţiile prevăzute de art. 147 alin. (1) din Constituţie, iar prevederile legale care au format obiectul abrogării continuă să producă efecte, autorii obiecţiei mai susţin că se încalcă prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie referitoare la forţa obligatorie a deciziilor Curţii Constituţionale, întrucât, deşi prin Decizia nr. 612 din 3 octombrie 2017 s-a constatat neconstituţionalitatea articolului unic pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 prin care se abroga art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 3/2000, în prezent în vigoare, noua formă adoptată de Parlament modifică prevederile aceluiaşi articol. Susţin că sunt nesocotite astfel prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie referitoare la forţa obligatorie a deciziilor Curţii Constituţionale, având în vedere cele reţinute în jurisprudenţa Curţii Constituţionale din care rezultă că declararea ca neconstituţională a unei norme de abrogare conduce la repunerea în vigoare a normei iniţial abrogate (Decizia nr. 778 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 6 iulie 2009, Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, Decizia nr. 206 din 29 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 13 iunie 2013, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). Faţă de aceste susţineri, Curtea reţine că cele statuate în jurisprudenţa citată sunt valabile în ipoteza exercitării controlului de constituţionalitate a legilor sau a ordonanţelor în vigoare, iar nu în cazul controlului exercitat asupra legilor anterior promulgării acestora. Atât timp cât legea de modificare încă nu a intrat în vigoare, legea iniţială nu este în niciun fel afectată de variaţiile de formă pe care preconizata lege modificatoare le suportă, motiv pentru care constatarea neconstituţionalităţii unei prevederi care îşi propune să abroge o dispoziţie dintr-o lege în vigoare nu are ca efect repunerea în vigoare a normei a cărei abrogare se intenţionează a se realiza, întrucât aceasta a rămas permanent în vigoare, abrogarea ei fiind doar o potenţialitate ce ar fi devenit efectivă dacă legea modificatoare ar fi intrat în vigoare.

38. Aşadar, Curtea constată că, în adoptarea legii supuse controlului a priori de constituţionalitate în prezenta cauză, Parlamentul a pus de acord prevederile legii constatate ca neconstituţionale cu cele statuate de Curtea Constituţională în decizia pronunţată anterior, fiind respectate dispoziţiile art. 147 alin. (2) din Constituţie.

39. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de un număr de 27 de senatori aparţinând Partidului Naţional Liberal şi constată că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este constituţională în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Preşedintelui României şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 1 februarie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru adoptarea unor măsuri bugetare şi pentru completarea art. 63 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale

 

Având în vedere necesitatea asigurării pachetului minim de servicii publice în fiecare localitate din mediul rural, conform prevederilor Programului de guvernare 2018-2020, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1/2018 pentru acordarea încrederii Guvernului, respectiv în domeniile: sănătate, educaţie, alimentare cu apă şi canalizare, energie termică şi electrică, infrastructura de transport, salubrizare, cultură, sport şi tineret, locuinţe,

ţinând cont de faptul că bugetul de stat şi fondurile externe nerambursabile nu pot acoperi necesarul de finanţare al autorităţilor administraţiei publice locale,

având în vedere faptul că nefinalizarea proiectelor de investiţii poate conduce la declanşarea unor proceduri de infringement de către Comisia Europeană în domeniile pentru care au fost asumate termene de conformare, respectiv pentru punerea în aplicare a Directivei Consiliului 91/271/EEC/1991 privind tratarea apelor urbane reziduale, pentru toate aglomerările umane între 2.000 şi 10.000 de locuitori echivalent din punctul de vedere al colectării şi epurării secundare a apelor uzate; astfel, se asigură premisele legale pentru ca autorităţile administraţiei publice locale să îşi poată completa sursa de finanţare prin intermediul împrumuturilor şi să îşi poată asigura astfel necesarul de finanţare pentru finalizarea proiectelor de investiţii în domeniul colectării şi epurării secundare a apelor uzate.

În acelaşi timp, efectuarea acestor plăţi în acest moment nu poate fi realizată fără modificarea bazei [egale pentru care este necesară crearea unui mecanism de împrumut din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, pentru asigurarea finanţării proiectelor

Luând în considerare făptui că pentru anul 2018 a fost aprobată o nouă modalitate de acordare a sumelor din impozitul pe venit şi din taxa pe valoarea adăugată,

având în vedere faptul că în prezent excedentul bugetului local nu poate fi utilizat pentru achitarea cheltuielilor de funcţionare,

ţinând cont de faptul că în contextul angajării integrale a limitei de trageri, aferentă anului 2018, din finanţările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este necesară modificarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, pentru deblocarea finanţării investiţiilor publice de interes local de către autorităţile administraţiei publice locale,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. 1. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, unităţile administrativ-teritoriale pot solicita în anul 2018 contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent generai al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 500.000,00 mii lei pentru perioada 2018-2019. Tragerea împrumutului autorizat se va face integral în anul 2019, în limita sumelor aprobate, conform legii, ca plafoane de contractare şi de trageri pentru fiecare dintre anii 2018 şi 2019. Împrumuturile se contractează de unităţile administrativ-teritoriale pentru asigurarea finanţării proiectelor necesare asigurării pachetului minim de servicii publice în fiecare localitate, în următoarele condiţii:

a) dobândă: ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Naţională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului la care se adaugă o marjă în funcţie de scadenţa împrumuturilor, dobânda rezultată rămânând fixă pe toată durata de derulare a împrumutului. Marja se stabileşte astfel:

(i) 2 puncte procentuale pentru scadenţe de până la 3 ani, inclusiv:

(ii) 2,5 puncte procentuale pentru scadenţe între 3 şi 5 ani, inclusiv;

(iii) 3 puncte procentuale pentru scadenţe între 5 şi 10 ani, inclusiv,

(iv) 3,5 puncte procentuale pentru scadenţe între 10 şi 20 de ani, inclusiv;

b) perioada de rambursare: este stabilită potrivit scadenţei împrumutului acordat, cu posibilitatea rambursării anticipate, parţial sau integral;

c) termenul-limită de depunere la direcţiile generale regionale ale finanţelor publice/administraţiile judeţene ale finanţelor publice a documentelor prevăzute la alin. (11), pentru a fi transmise Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale: 29 noiembrie 2018.

(2) Sumele acordate cu titlu de împrumut din veniturile din privatizare, contractate de unităţile administrativ-teritoriale, pot fi utilizate pentru finanţarea de investiţii publice locale în următoarele domenii:

a) sănătate;

b) educaţie;

c) apă-canalizare;

d) energie termică, electrică: iluminat public;

e) infrastructură de transport;

f) salubrizare;

g) cultură;

h) sport şi tineret;

i) locuinţe.

(3) Rambursarea împrumuturilor prevăzute la alin. (1) se efectuează în tranşe trimestriale egale, începând cu trimestrul următor efectuării tragerii. Dobânda aferentă reprezintă un venit al bugetului Trezoreriei Statului, care se calculează lunar prin aplicarea ratei dobânzii la soldul împrumutului, începând cu luna acordării împrumutului, şi se plăteşte trimestrial, în suma cumulată până la zi.

(4) Drepturile şi obligaţiile părţilor, termenii şi condiţiile de derulare a împrumuturilor contractate conform prevederilor alin. (1) se stabilesc prin convenţie de împrumut. Convenţia de împrumut se încheie după emiterea hotărârii Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale.

(5) Unităţile administrativ-teritoriale pot trage, în anul 2019, împrumutul aprobat prin hotărârea Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, numai dacă la data solicitării tragerii nu înregistrează plăţi restante.

(6) Convenţia de împrumut se completează cu un act adiţional care conţine scadenţarul de plată elaborat în funcţie de data tragerii împrumutului, respectiv data creditării contului de împrumut al unităţii administrativ-teritoriale cu suma aprobată în hotărârea Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale.

(7) Pentru neplata la termen a ratelor scadente şi a dobânzilor de plătit la împrumutul acordat se calculează o dobândă, pentru fiecare zi de întârziere, la nivelul dobânzii prevăzute la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, până la data stingerii obligaţiei. Dobânda reprezintă venit al bugetului Trezoreriei Statului.

(8) Unitatea administrativ-teritorială restituie împrumutul şi dobânzile aferente într-un cont distinct deschis la Trezoreria Operativă Centrală, codificate cu codul de identificare fiscală al acesteia, nepurtătoare de dobândă. Obligaţiile de plată se sting în următoarea ordine: dobânzi calculate pentru fiecare zi de întârziere, dobânzile şi ratele de capital. Eventualele sume virate în plus de unităţile administrativ-teritoriale faţă de suma scadentă se păstrează în conturi până la scadenţa următoare. Pentru împrumuturile rambursate integral, sumele rămase în conturi se restituie de Ministerul Finanţelor Publice în conturile indicate de titulari.

(9) în cazul în care unităţile administrativ-teritoriale înregistrează restanţe la plata ratelor şi dobânzilor datorate aferente împrumuturilor contractate, directorii direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice/şefii administraţiilor judeţene ale finanţelor publice sistează alimentarea, atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât şi cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, cu excepţia plăţilor pentru achitarea drepturilor salariale şi a contribuţiilor aferente atunci când nu pot fi asigurate din venituri proprii, în baza listei transmise lunar de direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

(10) Unităţile administrativ-teritoriale pot contracta împrumuturile prevăzute la alin. (1) numai cu avizul Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, prevăzută la art. 61 alin. (3) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, şi numai dacă la data depunerii documentaţiei nu prezintă restanţe la împrumuturile contractate anterior din venituri din privatizare şi dacă nu înregistrează excedent la 31 decembrie a anului anterior contractării împrumutului. La stabilirea excedentului nu se iau în considerare sume destinate implementării proiectelor ce beneficiază de finanţare din fonduri externe nerambursabile, sume alocate din fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului şi sumele aferente contractelor aflate în derulare.

(11) Documentele în baza cărora se acordă împrumutul, precum şi cele care stau la baza obţinerii avizului Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale vor fi stabilite prin ordinul comun al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, şi al ministrului finanţelor publice, prevăzut la alin. (16).

(12) Responsabilitatea cu privire la documentele prevăzute la alin. (11), precum şi încadrarea în scopul pentru care se contractează împrumutul revin în totalitate autorităţilor administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale.

(13) Responsabilitatea cu privire la oportunitatea contractării de împrumuturi conform alin. (1) revine în totalitate autorităţilor administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale. Astfel, în prealabil solicitării de acordare a unui împrumut potrivit alin. (1), unităţile administrativ-teritoriale vor face demersurile necesare în vederea identificării posibilităţii şi a condiţiilor şi termenilor aferenţi contractării de împrumuturi din piaţa financiară, urmând să decidă asupra oportunităţii contractării de împrumuturi conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

(14) Documentele prevăzute la alin. (11) se depun, până cel târziu la termenul prevăzut la alin. (1) lit. c), la direcţiile generale regionale ale finanţelor publice/administraţiile judeţene ale finanţelor publice.

(15) Ordonatorii principali de credite şi autorităţile deliberative au obligaţia ca la elaborarea şi aprobarea bugetelor locale să prevadă plata serviciului datoriei publice locale aferent împrumuturilor acordate de Ministerul Finanţelor Publice.

(16) Mecanismul de acordare şi derulare a împrumuturilor acordate unităţilor administrativ-teritoriale conform prevederilor prezentului articol, precum şi modul de reflectare a sumelor respective în bugetele instituţiilor publice se aprobă prin ordin comun al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, şi al ministrului finanţelor publice.

Art. 2. - Eventualele sume virate în plus de unităţile administrativ-teritoriale în contul „Decontări în contul Trezoreriei Centrale - operaţiuni proprii” deschis pe numele Ministerului Finanţelor Publice la Trezoreria Operativă Centrală, codificat cu codul de identificare fiscală al unităţii administrativ-teritoriale sau cu codul de identificare fiscală al Trezoreriei Statului, faţă de valoarea împrumuturilor rămasă de rambursat, se restituie unităţilor administrativ-teritoriale în conturile indicate de titulari.

Art. 3. - Prin derogare de la prevederile art. 68 alin. (1) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2018, autorităţile administraţiei publice locale pot utiliza excedentul bugetului local pentru a finanţa şi cheltuielile cu personalul, cheltuielile cu corecţiile financiare aferente proiectelor, cheltuielile cu sentinţele civile definitive, pentru plata arieratelor, precum şi pentru rambursarea împrumuturilor contractate numai în cazul în care din veniturile proprii şi din sumele de echilibrare primite conform Legii bugetului de stat pe anul 2018 nr. 2/2018 nu pot acoperi cheltuielile necesare acestor categorii de cheltuieli.

Art. 4. - După alineatul (12) al articolului 63 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (13), cu următorul cuprins:

„(13) Pe parcursul anului, în cazul în care o unitate/ subdiviziune administrativ-teritorială are trageri autorizate în cadrul limitei pentru anul curent din finanţări rambursabile contractate, ordonatorul principal de credite poate solicita comisiei de autorizare a împrumuturilor locale reautorizarea acestor trageri de la o finanţare rambursabilă la alta, în limita tragerilor totale autorizate pentru anul respectiv. În cazul în care din această compensare de trageri autorizate pentru anul curent rezultă sume care trebuie autorizate pentru anul sau anii următori, acestea se autorizează cu încadrarea în limitele anuale, în condiţiile legii.”

Art. 5. - Contribuţiile de asigurări sociale şi impozitul pe venit, aferente drepturilor de natură salarială, inclusiv cele stabilite prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială, achitate în luna decembrie 2017 personalului din învăţământul preuniversitar de stat, declarate şi neachitate până la 31 decembrie 2017, se achită în anul 2018 de către unităţile de învăţământ preuniversitar de stat din sume alocate din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, din veniturile proprii ale acestora şi din sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 1 martie 2018.

Nr. 11.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea art. 4 alin. (1) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La articolul 4 alineatul (1) din Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 20 august 2008, cu modificările şi completările ulterioare, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) documentaţiile de urbanism în perioada de valabilitate, avizate şi aprobate conform competenţelor prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv: planul urbanistic general şi regulamentul local aferent acestuia şi/sau, după caz, planul urbanistic zonal şi regulamentul local aferent acestuia;”.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul turismului,

Bogdan Gheorghe Trif

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

 

Bucureşti, 1 martie 2018.

Nr. 68.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 10/2016

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 10/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 26 ianuarie 2016, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 22, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Subvenţia de la bugetul de stat acordată partidelor politice ai căror candidaţi de gen feminin au obţinut mandate în alegeri se majorează conform art. 18 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

2. La articolul 24 punctul 1, subpunctul 1.1 va avea următorul cuprins:

„1.1. Calculul subvenţiei majorate dublu proporţional cu numărul de mandate de parlamentar obţinute în alegeri de candidaţi de gen feminin

a) Coeficient de majorare dublu proporţională a subvenţiei pentru formaţiunile/alianţele/partidele politice ai căror candidaţi de gen feminin au obţinut în alegeri mandate de parlamentar:

k = 2 x P_f/P_t,

unde:

P_f= numărul total de mandate de parlamentar obţinute în alegeri de candidaţi de gen feminin;

P_t = numărul total de mandate de parlamentar obţinute în alegeri.

b) Determinarea valorii pentru majorarea subvenţiei pentru formaţiunile/alianţele/partidele politice ai căror candidaţi de gen feminin au obţinut în alegeri mandate de parlamentar:

M_spf = S_p x k

c) Coeficienţii de repartizare a majorării dublu proporţionale cu numărul de mandate de parlamentar obţinute în alegeri de către candidaţii de gen feminin pentru fiecare formaţiune/ alianţă/partid politic:

z_p1 = P_f(p1)/Pf

........

z_pn = P_f(pn)/Pf,

unde:

P_f(x) = numărul total de mandate de parlamentar obţinute în alegeri de candidaţi de gen feminin pentru formaţiunea/alianţa/partidul politic p1,... pn.

d) Calculul valorii pentru majorarea dublu proporţională cu numărul de mandate de parlamentar obţinute în alegeri de către candidaţii de gen feminin la nivel de formaţiune/alianţă/partid politic:

M_spf(p1) = M_spf x z_p1

........

M_spf(pn) - M_spf x z_pn”

3. La articolul 24 punctul 2, subpunctul 2.1 va avea următorul cuprins:

„2.1. Calculul subvenţiei majorate dublu proporţional cu numărul de mandate de consilier judeţean şi de consilier general al municipiului Bucureşti obţinute în alegeri de candidaţii de gen feminin ai formaţiunilor/alianţelor/partidelor politice care au obţinut la nivelul ţării cel puţin 50 de mandate de consilier judeţean şi de consilier general al municipiului Bucureşti a) Coeficient de majorare dublu proporţională a subvenţiei pentru formaţiunile/alianţele/partidele politice ai căror candidaţi de gen feminin au obţinut în alegeri mandate de consilier judeţean şi de consilier general al municipiului Bucureşti:

k_cj = 2 x C_ jf / C_ jt,

unde

C_jf= numărul total de mandate de consilier judeţean şi de consilier general al municipiului Bucureşti obţinute în alegeri de candidaţii de gen feminin ai formaţiunilor/alianţelor/partidelor politice care au obţinut la nivelul ţării cel puţin 50 de mandate de consilier judeţean şi de consilier general al municipiului Bucureşti;

C_jt - numărul total de mandate de consilier judeţean şi de consilier general al municipiului Bucureşti obţinute de candidaţii formaţiunilor/alianţelor/partidelor politice care au obţinut la nivelul ţării cel puţin 50 de mandate de consilier judeţean şi de consilier general al municipiului Bucureşti.

b) Determinarea valorii pentru majorarea subvenţiei pentru formaţiunile/alianţele/partidele politice ai căror candidaţi de gen feminin au obţinut în alegeri mandate de consilier judeţean şi de consilier general al municipiului Bucureşti:

M_scjf = S_cj x k_cj

c) Coeficienţii de repartizare a majorării dublu proporţionale cu numărul de mandate de consilier judeţean şi de consilier general al municipiului Bucureşti obţinute în alegeri de către candidaţii de gen feminin pentru fiecare formaţiune/alianţă/partid politic care a obţinut la nivelul ţării cel puţin 50 de mandate de consilier judeţean şi de consilier general al municipiului Bucureşti:

z_cj1 = C_jf(p1)/C_jf

........

z_cjn - C_jf(pn) / C_ jf,

unde:

C_jf(x) = numărul total de mandate de consilier judeţean şi de consilier general al municipiului Bucureşti obţinute în alegeri de candidaţii de gen feminin pentru formaţiunea/alianţa/partidul politic p1,... pn.

d) Calculul valorii pentru majorarea dublu proporţională a

subvenţiei cu numărul de mandate de consilier judeţean şi de consilier general al municipiului Bucureşti obţinute în alegeri de către candidaţii de gen feminin la nivel de formaţiune/alianţă/partid politic:

M_scjf(p1) = M_scjf x z_cj1

........

M_scjf(pn) = Mscjf x z_cjn”

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

p. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,

Marian Muhuleţ

 

Bucureşti, 1 martie 2018.

Nr. 78.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 1.110/2005 privind aprobarea plăţii contribuţiei anuale pentru participarea Poliţiei Române la Asociaţia Şefilor de Poliţie din Sud-Estul Europei

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 17 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Este şi rămâne abrogată Hotărârea Guvernului nr. 1.110/2005 privind aprobarea plăţii contribuţiei anuale pentru participarea Poliţiei Române la Asociaţia Şefilor de Poliţie din Sud-Estul Europei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 30 septembrie 2005.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 1 martie 2018.

Nr. 79.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.