MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 216/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 216         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 9 martie 2018

 

SUMAR

 

DECRETE

 

274. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României

 

275. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României

 

276. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Serviciul Credincios

 

277. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Pentru Merit

 

278. - Decret privind conferirea Ordinului Meritul Cultura

 

279. - Decret privind conferirea Ordinului Meritul Cultura

 

280. - Decret privind conferirea Ordinului Meritul Cultura

 

281. - Decret privind conferirea Ordinului Meritul Sanitar

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 23 din 23 ianuarie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (5) şi a sintagmei „numai după identificarea acestora”, cuprinsă în art. 134 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, prin raportare la teza întâi a acestui articol, referitoare la „acţiunea de vaccinare antirabică a câinilor cu stăpân”

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

111. - Decizie privind aplicarea mobilităţii pentru domnul Lilian Onescu din funcţia publică de secretar general al Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate în funcţia publică vacantă de secretar general în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

112. - Decizie privind suspendarea, la cerere, a raportului de serviciu al domnului Tiberiu Bărbuleţiu, secretar general în cadrul Ministerului Transporturilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

11. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru aprobarea Procedurii de profilare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă

 

ACTE ALE CAMEREI CONSULTANŢILOR FISCALI

 

3. - Hotărâre privind convocarea Conferinţei ordinare anuale a Camerei Consultanţilor Fiscali

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/1998 pentru reinstituirea Ordinului Naţional Steaua României, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor externe, în semn de înaltă apreciere pentru sprijinul acordat României, în perioada în care a îndeplinit funcţia de prim-ministru al Regatului Ţărilor de Jos, în vederea finalizării negocierilor de aderare a ţării noastre la Uniunea Europeană, pentru susţinerea dezvoltării relaţiilor pe multiple planuri dintre cele două ţări,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Cruce Excelenţei sale domnului Jan Peter Balkenende.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

 

Bucureşti, 9 martie 2018.

Nr. 274.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/1998 pentru reinstituirea Ordinului Naţional Steaua României, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor externe, în semn de înaltă apreciere pentru sprijinul acordat României, în perioada în care a îndeplinit diferite demnităţi ale Regatului Ţărilor de Jos şi ale Uniunii Europei Occidentale (WEU), în vederea aderării ţării noastre la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi la Uniunea Europeană, pentru promovarea constantă a legăturilor româno-olandeze, îndeosebi prin stimularea schimbului de experienţă între tinerii ambelor ţări,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Steaua României în grad de Comandor Excelenţei sale domnului Wim van Eekelen.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

 

Bucureşti, 9 martie 2018.

Nr. 275.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Serviciul Credincios

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2000 privind reinstituirea Ordinului, Crucii şi Medaliei naţionale Serviciul Credincios, aprobată prin Legea nr. 573/2001, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor externe,

în semn de deosebită apreciere pentru sprijinul constant oferit comunităţii româneşti din Regatul Ţărilor de Jos, în vederea păstrării spiritualităţii româneşti,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler preotului dr. Ioan Dură, protopop al Olandei şi Belgiei Flamande.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

 

Bucureşti, 9 martie 2018.

Nr. 276.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Pentru Merit

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2000 privind reinstituirea Ordinului şi Medaliei Naţionale Pentru Merit, aprobată prin Legea nr. 542/2001, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor externe,

în semn de apreciere pentru contribuţia avută la dezvoltarea relaţiilor economico-comerciale bilaterale dintre România şi Olanda,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Ofiţer domnului Ben Jager, consul general onorific al României în Regatul Ţărilor de Jos.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

 

Bucureşti, 9 martie 2018.

Nr. 277.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului Meritul Cultural

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 7 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Legii nr. 8/2003 privind Ordinul Meritul Cultural şi Medalia Meritul Cultural, cu modificările ulterioare, având în vedere propunerea ministrului afacerilor externe, în semn de apreciere pentru promovarea creaţiei muzicale româneşti pe diverse scene din Europa şi, în mod deosebit, din Olanda,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofiţer categoria F „Promovarea culturii” domnului Raymond Janssen, dirijor şi pianist, Regatul Ţărilor de Jos.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. {2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

 

Bucureşti, 9 martie 2018.

Nr. 278.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului Meritul Cultural

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 7 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Legii nr. 8/2003 privind Ordinul Meritul Cultural şi Medalia Meritul Cultural, cu modificările ulterioare, având în vedere propunerea ministrului afacerilor externe, în semn de apreciere pentru talentul literar, pentru contribuţia avută la promovarea literaturii române în spaţiul cultural olandez,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofiţer categoria F „Promovarea culturii” domnului Jan Willem Bos, scriitor şi traducător, Regatul Ţărilor de Jos.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

 

Bucureşti, 9 martie 2018.

Nr. 279.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului Meritul Cultural

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată,

ale art. 4 alin. (1), ale art. 7 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Legii nr. 8/2003 privind Ordinul Meritul Cultural şi Medalia Meritul Cultural, cu modificările ulterioare, având în vedere propunerea ministrului afacerilor externe, în semn de apreciere pentru contribuţia avută la dezvoltarea relaţiilor educaţionale şi culturale româno-olandeze,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor categoria F „Promovarea culturii” domnului Jan Achtereekte, preşedintele Fundaţiei NetSib.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

 

Bucureşti, 9 martie 2018.

Nr. 280.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului Meritul Sanitar

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 7 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Legii nr. 539/2003 privind Ordinul Meritul Sanitar şi Medalia Meritul Sanitar, cu modificările ulterioare, având In vedere propunerea ministrului afacerilor externe, în semn de recunoştinţă pentru grija manifestată faţă de pacienţii români şi familiile acestora, pentru sprijinul acordat în perioada de spitalizare şi în cea de tratament ambulatoriu,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Meritul Sanitar în grad de Comandor domnului dr. Kees van der Vlies, Spitalul Maasstad din Rotterdam, Regatul Ţărilor de Jos.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

 

Bucureşti, 9 martie 2018.

Nr. 281.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 23

din 23 ianuarie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (5) şi a sintagmei „numai după identificarea acestora”, cuprinsă în art. 134 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, prin raportare la teza întâi a acestui articol, referitoare la „acţiunea de vaccinare antirabică a câinilor cu stăpân”

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (5) şi ari. 134 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, excepţie ridicată de Asociaţia Registrul Electronic al Animalelor Domestice şi de Companie în Dosarul nr. 920/33/2015* al Curţii de Apel Cluj - Secţia a II l-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 70 D/2016.

2. La apelul nominal se prezintă apărătorul autorului excepţiei, domnul avocat Ovidiu Podaru, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că dosarul este la cel de-al doilea termen de judecată. La dosar, atât Consiliul Legislativ, cât şi Colegiul Medicilor Veterinari au transmis puncte de vedere referitoare la cadrul legislativ incident în cauză, autorul excepţiei a transmis opinia unui specialist în ceea ce priveşte problema rabiei, precum şi răspunsuri primite de autor de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi de la direcţiile judeţene sanitar-veterinare, din care rezultă numărul cazurilor de rabie la animale. Au fost transmise şi documente provenind de la spitale, referitoare la numărul persoanelor muşcate de câini şi vaccinate antirabic, precum şi o copie de pe pagina de internet a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, unde este prezentat „Buletinul European al Rabiei”, ce cuprinde cazurile de rabie şi dispersia lor teritorială în România şi statele vecine.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul apărătorului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, arătând, în esenţă, că, potrivit art. 34 din Constituţie, statul trebuie să manifeste o atitudine activă pentru prevenirea oricărei boli care ar afecta sănătatea. În acest sens a fost adoptată Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, care, în art. 1 şi 3, detaliază principiul constituţional evocat. Acesta este contextul în care au apărut reglementările legale criticate. Vaccinarea antirabică este gratuită, însă este condiţionată de identificarea câinelui şi înscrierea acestuia în Registrul de evidenţă a câinilor cu stăpân, ceea ce presupune costuri pentru proprietarul acestuia, conform actelor depuse. Prin urmare, deşi vaccinarea este gratuită, aceasta nu se poate face în lipsa identificării. Riscul cauzat de infectarea cu rabie la animale şi, apoi, de transmiterea acesteia la om este foarte crescut în România, tocmai de aceea fondurile alocate vaccinării sunt asigurate de Uniunea Europeană. Pericolul provine din tranzitarea teritoriului de către animalele sălbatice, respectiv de acelea din Ucraina, care este principalul focar de rabie din Europa. Se arată că, din cauza condiţionării vaccinării câinilor de identificarea lor, în România nu sunt vaccinaţi mai mult de 50% dintre câinii cu stăpân, fapt recunoscut şi de autorităţile sanitar-veterinare. Dacă la nivel de raportări numărul focarelor de infecţie la animale a scăzut, pericolul rămâne acelaşi în ceea ce priveşte oamenii, numărul de persoane vaccinate antirabic fiind de 15.000-16.000 anual. Rabia este o boală ce provoacă decesul, iar singura şansă pentru o persoană muşcată de un animal este vaccinarea profilactică. Apărătorul autorului solicită aplicarea prin analogie a considerentelor de principiu referitoare la gratuitate, reţinute în deciziile Curţii Constituţionale nr. 251 din 17 septembrie 2002, nr. 548 din 15 mai 2008 şi nr. 191 din 31 martie 2015. Apreciază că gratuitatea veritabilă nu trebuie să fie condiţionată de o taxă sau o altă operaţiune ce ar consta într-o contraprestaţie. Arată că în punctul de vedere al Guvernului se face referire la dreptul de proprietate. În raport cu acest punct de vedere, apreciază că instanţa de contencios constituţional ar trebui să privească problema din perspectiva unui terţ care poate fi afectat de pericolul unei muşcături provenind de la un câine cu stăpân ce refuză identificarea, respectiv vaccinarea antirabică a animalului Acest terţ nu are nicio posibilitate de apărare a propriei sănătăţi. Statul trebuie să intervină pentru ca operaţiunea de vaccinare să nu fie condiţionată de identificare ori să suporte costurile identificării.

5. Preşedintele acordă cuvântul doamnei judecător Simona-Maya Teodoroiu. care adresează trei întrebări apărătorului autorului excepţiei, respectiv: din ce an se face vaccinarea antirabică în România, cum anume se ţinea evidenţa câinilor vaccinaţi până la introducerea identificării prin microcipare şi dacă operaţiunea de vaccinare era gratuită sau presupunea costuri.

6. Apărătorul autorului excepţiei solicită Curţii ca la aceste întrebări să răspundă în calitate de specialist domnul profesor doctor Paul Alexandru - medic veterinar.

7. Curtea acordă cuvântul domnului Paul Alexandru, care, în esenţă, arată că vaccinarea antirabică a fost introdusă în România în anul 1954, când au fost semnalate primele cazuri de îmbolnăvire la oameni. Evidenţa privind identificarea animalelor a parcurs trei etape: prima a constat în descrierea animalului, a două a constat în amprentarea nazală şi ţinerea carnetelor de sănătate şi ultima o reprezintă identificarea prin implantarea de microcip. În opinia sa, ultima etapă trebuie să fie gratuită, deoarece câinele nu are valoare agro-zoo-alimentară, astfel încât, în mediul rural, proprietarii nu vor plăti pentru identificarea câinilor. În plus, vaccinarea este condiţionată de identificare numai în cazul câinilor, însă, în cazul altor specii de animale care se pot îmbolnăvi de rabie, nu există obligaţia identificării prealabile vaccinării.

8. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că art. 34 din Constituţie consacră dreptul complex la ocrotirea sănătăţii, drept ce ţine de condiţia umană la nivelul cerinţelor actuale de viaţă, prin conţinutul său asigurând atât păstrarea şi dezvoltarea calităţilor sale fizice, cât şi a celor mentale, care să îi permită o reală participare la viaţa socială. Restrângerea unui drept constituţional este admisă, aceasta răspunzând nevoilor de a asigura securitatea juridică a drepturilor şi libertăţilor celorlalţi. Impunerea de către legiuitor a obligaţiei de a suporta costurile de identificare nu este una excesivă, de natură a afecta existenţa dreptului însuşi.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele;

9. Prin încheierea din 13 ianuarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 920/33/2015”, Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 133 alin. (5) şi art. 134 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân. Excepţia a fost invocată de Asociaţia Registrul Electronic al Animalelor Domestice şi de Companie într-o cauză având ca obiect cererea de anulare â art. 3 alin, (2), art. 4 alin. (1), art. 7 alin, (2) şi art. 10 din Normele privind identificarea şi înregistrarea câinilor cu stăpân, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 1/2014.

10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că textul de lege criticat este neconstituţional, în măsura în care condiţionează vaccinarea antirabică a câinilor de identificarea şi înregistrarea lor în Registrul de evidenţă a câinilor cu stăpân (denumit în continuare R.E.C.S.), pe cheltuiala proprietarilor, aducând atingere art. 34 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală, referitor la dreptul la ocrotirea sănătăţii.

11. Referitor la prevederile art. 133 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 , autorul arată că prin acestea se reglementează obligaţia de identificare a câinilor cu stăpân, care presupune o cheltuială exorbitantă în raport cu veniturile populaţiei, în special cea din mediul rural, unde o familie poate avea nevoie de mai mulţi câini. Efectul textului de lege criticat este întârzierea sau sustragerea de la înregistrarea câinilor şi, subsecvent, de la vaccinarea antirabică ori soluţia abandonului animalelor, pentru a evita sancţiunile.

12. În ambele ipoteze menţionate, câinii nu vor putea fi vaccinaţi antirabic deoarece, potrivit art. 134 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001, acţiunea de vaccinare antirabică se efectuează numai după identificarea acestora. Se creează astfel riscul declanşării unei epidemii de rabie, ceea ce aduce atingere art. 34 alin. (1) şi (2) din Constituţie, referitor la dreptul la ocrotirea sănătăţii.

13. Autorul apreciază că textele de lege criticate transpun prevederile Regulamentului (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 iunie 2013 privind circulaţia necomercială a animalelor de companie şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003. Acesta face o comparaţie între dispoziţiile Regulamentului şi reglementările cuprinse în Normele privind identificarea şi înregistrarea câinilor cu stăpân, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 1/2014, arătând că Regulamentul se referă la câinii care îşi însoţesc stăpânii într-o circulaţie necomercială, iar art. 7 alin. (2) din normele menţionate, la scoaterea acestora în spaţii publice. Concluzia este aceea că legiuitorul a extins aplicarea prevederilor Regulamentului, care are ca domeniu specific de reglementare circulaţia necomercială a animalelor de companie, pentru toate situaţiile în care câinii cu stăpân sunt scoşi în spaţii publice, fără a distinge dacă aceştia sunt câini utilitari sau de companie. Totodată, autorul face referire la costurile legate de identificarea şi înregistrarea câinilor în R.E.C.S., arătând că regulamentul menţionat nu face nicio referire la persoana care urmează să suporte cheltuielile aferente obligaţiilor înscrise în acesta, pe când art. 133 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 reglementează cu privire la suportarea costurilor de către aparţinător. Or, costurile necesare identificării sunt lăsate la latitudinea medicilor veterinari, fiecare stabilind un preţ global, nivelul foarte ridicat al preţurilor ducând la consecinţele anterior menţionate, respectiv întârzierea sau sustragerea de la înregistrarea câinilor ori abandonul animalelor. În concluzie, prevederile legale criticate, ce lasă obligaţia suportării costurilor de identificare în sarcina aparţinătorului şi prin care este condiţionată vaccinarea antirabică de identificarea câinilor, aduc atingere art. 34 alin. (1) şi (2) din Constituţie.

14. Curtea de Apei Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece modalitatea de gestionare stabilită de legiuitor se aplică tuturor celor aflaţi în aceeaşi situaţie.

15. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate

16. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor legale criticate este neîntemeiată, arătând că, prin prevederile art. 133 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001, se instituie o limitare a dreptului de proprietate permisă de dispoziţiile art. 44 alin. (1) teza a două din Constituţie. Potrivit art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituţie, regimul juridic al dreptului de proprietate şi limitele pe care legiuitorul le poate aduce acestui drept se stabilesc prin lege organică, ordonanţa de urgenţă putând reglementa în domeniul legii organice. Nu se poate pune problema încălcării dreptului la ocrotirea sănătăţii, deoarece obligaţia de identificare a câinilor înainte de vaccinarea lor antirabică constituie o [imitare a dreptului de proprietate, instituită în acord cu prevederile Legii fundamentale.

17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate,

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, actele depuse, concluziile apărătorului autorului excepţiei, ale expertului prezent şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 133 alin. (5) şi art. 134 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 794 din 13 decembrie 2001, cu modificările aduse prin Legea nr. 258/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 26 septembrie 2013, care au următorul conţinut:

- Art. 133 alin. (5): „Identificarea câinilor cu stăpân este obligatorie şi se suportă de către aparţinător.”;

- Art. 134: „Acţiunea de vaccinare antirabică a câinilor cu stăpân şi a celor ce urmează să fie daţi spre adopţie se efectuează numai după identificarea acestora.”

20. Din examinarea criticilor formulate de autorul excepţiei, Curtea reţine că obiectul acesteia fi constituie prevederile art. 133 alin. (5), precum şi cele ale sintagmei „numai după identificarea acestora* cuprinsă în art. 134 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, prin raportare la teza întâi a acestui articol, referitoare la „acţiunea de vaccinare antirabică a câinilor cu stăpân* în acest sens, Curtea observă că teza a două a art. 134 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 referitoare la câinii ce urmează a fi daţi spre adopţie nu a fost criticată de autor, deoarece cheltuielile ce rezultă în urma deparazitării, vaccinării antirabice, sterilizării şi identificării prin implantarea de microcip, precum şi a înscrierii ce urmează după adopţie în R.E.C.S. incumbă serviciilor specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân, înfiinţate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale ori, ca urmare a concesionării, persoanelor juridice - asociaţii şi fundaţii care desfăşoară activităţi în domeniul protecţiei animalelor, astfel cum rezultă din art. 133 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001. Pentru câinii daţi spre adopţie de aceştia nu există impedimente În ceea ce priveşte respectarea ordinii identificării şi a vaccinării ulterioare, aşa cum reglementează art. 134 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001, deoarece persoanele menţionate trebuie să dispună, prin ipoteza normei, de bugete alocate acestor operaţiuni.

21. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 34 alin. (1) şi (2) referitoare la dreptul la ocrotirea sănătăţii.

22.  Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001, Curtea observă că termenul „identificare” este definit în art. 2 lit. i) din Normele privind identificarea şi înregistrarea câinilor cu stăpân, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 1/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2014, ca fiind ansamblul de operaţiuni şi proceduri care au ca scop individualizarea unui animal, utilizând mijloace permanente de identificare. Mijlocul de identificare îl constituie microcipul în care sunt înscrise informaţiile necesare identificării unice a animalului. Potrivit art. 3 alin. (5) din normele menţionate, câinii se identifică exclusiv prin implantarea unui microcip în termen de maximum 90 de zile de la fătare, dar în orice caz înainte de vânzarea, donarea cu titlu gratuit sau scoaterea în spaţii publice a acestora, de către medici veterinari din unităţile medicale veterinare de asistenţă înregistrate în Registrul unic al cabinetelor medicale veterinare cu sau fără personalitate juridică, deţinut de către Colegiul Medicilor Veterinari, precum şi din universităţile care deţin clinici veterinare universitare, înregistraţi ca identificatori şi operatori ai R.E.C.S.

23. Curtea constată că identificarea are ca scop „Înregistrarea”, ce reprezintă operaţiunea de culegere şi introducere în R.E.C.S. a datelor de identificare ale animalului, evenimentelor, informaţiilor veterinare şi a datelor de identificare ale proprietarului. Acesta reprezintă, aşadar, o bază a informaţiilor anterior nominalizate, ce este păstrată în formă electronică şi arhivată într-o bază de date aflată în gestiunea Colegiului Medicilor Veterinari.

24. Curtea reţine că identificarea în scopul înscrierii în R.E.C.S. şi eliberarea carnetului de sănătate ca urmare a identificării reprezintă operaţiuni ce au ca scop prevenţia abandonului pe domeniul public, supravegherea înmulţirii câinilor, precum şi identificarea proprietarului în situaţia angajării răspunderii pentru prejudiciul cauzat de animal, în condiţiile art. 1.375 din Codul civil.

25. Totodată, Curtea constată că aceste operaţiuni servesc sănătăţii şi bunăstării animalelor, în sensul art. 4 alin. (1) din Convenţia europeană pentru protecţia animalelor de companie, ratificată prin Legea nr. 60/2004 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia animalelor de companie, semnată la Strasbourg la 23 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 5 mai 2004, precum şi în sensul art. 1 alin. (1) din Legea nr. 205/2004 privind protecţia animalelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 30 aprilie 2014.

26. De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că animalele pot fi privite ca o parte constitutivă a unui mediu înconjurător durabil şi echilibrat ecologic, protecţia acestora fiind încorporată în cadrul mai larg al asigurării condiţiilor pentru menţinerea unei naturi sănătoase, de care să beneficieze atât generaţiile prezente, cât şi cele viitoare. Totodată, mediul înconjurător de calitate implică şi o faună sănătoasă, problemele animalelor putând afecta, în acelaşi timp, sănătatea şi siguranţa oamenilor. Grija pentru sănătatea animalelor apare, aşadar, ca o reflexie a dreptului oamenilor la ocrotirea sănătăţii, garantat la nivel constituţional prin prevederile art. 34, care instituie în sarcina statului obligaţia de a lua măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice (a se vedea Decizia nr. 511 din 4 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 4 octombrie 2017, paragrafele 14 şi 15).

27. Având în vedere cele expuse, Curtea reţine că dispoziţiile art. 133 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001, prin care se instituie obligaţia de identificare a câinilor cu stăpân, nu aduc atingere art. 34 alin. (1) şi (2) referitoare la dreptul la ocrotirea sănătăţii din Legea fundamentală.

28. Curtea constată, referitor la costurile operaţiunilor de identificare şi, ulterior, a celor de înregistrare, că acestea se suportă de către „aparţinător”, astfel cum rezultă din textul de lege supus controlului, precum şi din art. 7 alin. (10) din Normele privind identificarea şi înregistrarea câinilor cu stăpân, şi că preţul la care se efectuează aceste operaţiuni se stabileşte potrivit art. 36 din Legea nr. 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 24 martie 2014, în conformitate cu care tarifele şi onorariile pentru libera practică medical-veterinară se stabilesc de către fiecare medic veterinar. Curtea reţine că trebuie evitat riscul existenţei unor tarife disproporţionate în raport cu veniturile proprietarilor câinilor, tocmai pentru a preveni situaţiile în care aceştia ar fi în mod obiectiv puşi în imposibilitatea suportării costurilor de identificare, înregistrare în R.E.C.S, sau de eliberare a carnetului de sănătate.

29. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „numai după identificarea acestora”, cuprinsă în art. 134 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001, prin raportare la teza întâi a acestui articol, referitoare la „acţiunea de vaccinare antirabică a câinilor cu stăpân”, Curtea observă că prevederile art. 34 din Constituţie garantează ocrotirea sănătăţii şi stabilesc obligaţia statului de a lua măsurile necesare pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice. În acest sens sunt lăsate la latitudinea legiuitorului organizarea asistenţei medicale, a sistemului de asigurări sociale, controlul profesiilor medicale şi activităţilor paramedicale, precum şi alte măsuri de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei. A fost adoptată astfel Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, ce reglementează cu privire la domeniul sănătăţii publice, obiectiv de interes social major. Unul dintre mijloacele prin care dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat îl constituie prevenirea şi controlul bolilor, potrivit art. 5 lit. d) din Legea nr. 95/2006.

30. Curtea reţine că prevenirea şi controlul bolilor transmisibile atât de la om la om, cât şi de la animale la om sunt necesare, dând efectivitate şi constituind o garanţie a respectării art. 34 din Constituţie. În acest sens, potrivit art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 31 ianuarie 2004, prevenirea transmiterii de boli de la animale la om constituie o problemă de stat şi o îndatorire pentru toţi locuitorii ţării, fiind parte a politicilor publice în domeniul sănătăţii, dezvoltate în temeiul prevederilor constituţionale anterior citate şi al celor infraconstituţionale (legale).

31. În acest context, Curtea reţine că, potrivit art. 2 lit. a) şi b) din Norma sanitară veterinară privind măsurile generale de prevenire şi control al rabiei la animale domestice şi sălbatice, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 29/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 24 aprilie 2008, rabia este o zoonoză, respectiv boală transmisibilă de la animale la om, definită ca fiind encefalomielita infecţioasă acută, comună omului şi diferitelor specii de animale domestice şi sălbatice, caracterizată clinic prin simptome nervoase extrem de grave, urmate întotdeauna de moarte.

32. Curtea observă că acţiunile de vaccinare antirabică se realizează, în parte, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.156/2013 pentru aprobarea acţiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, precum şi a tarifelor aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 7 ianuarie 2014. Contravaloarea vaccinului contra rabiei din cadrul programului anterior menţionat se Suportă, potrivit art. 4 alin. (3) din acest act, din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. De asemenea, vaccinarea antirabică se poate face, la iniţiativa proprietarului, la cabinetele medicale de liberă practică, situaţie în care preţul vaccinului este suportat de acesta.

33. Curtea reţine că legiuitorul, prin sintagma „numai după identificarea acestora”, cuprinsă în art. 134 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001, condiţionează acţiunea de vaccinare antirabică a câinilor cu stăpân de identificarea în prealabil a câinelui de către proprietar. În condiţiile în care rabia este o boală transmisibilă de la animal la om, letală în cazul în care nu se face vaccinarea în faza incipientă, condiţionarea vaccinării câinelui de identificarea prealabilă a acestuia este de natură a aduce atingere art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătăţii din Constituţie, sub aspectul măsurilor de prevenţie pe care statul trebuie să le adopte.

34. Curtea reţine că legiuitorul trebuie să realizeze o prioritizare a obiectivelor, în raport cu importanţa şi impactul lor în respectarea dreptului la sănătate, astfel încât vaccinarea antirabică a câinilor cu stăpân să preceadă operaţiunii de identificare şi nu invers. Evidenţa vaccinării antirabice se va ţine în continuare în carnetul de sănătate al câinelui, carnet ce va fi eliberat potrivit art. 133 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001, având serie şi număr unice, precum şi în evidenţele medicilor care efectuează vaccinarea.

35. Curtea observă prevederile Regulamentului (UE) nr. 576/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 iunie 2013 privind circulaţia necomercială a animalelor de companie şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 178 din 28 iunie 2013, care, în anexa III privind cerinţele de valabilitate pentru vaccinurile antirabice, reglementează la pct. 2 condiţiile pe care o vaccinare antirabică trebuie să le îndeplinească. La pct. 2 lit. (d) se menţionează, referitor la data administrării vaccinului, ca aceasta să nu fie anterioară datei aplicării transponderului (microcip) sau a tatuajului ori datei citirii transponderului sau a tatuajului, indicate în secţiunea corespunzătoare din documentul de identificare. Curtea reţine că aceste prevederi privesc însă o situaţie particulară, respectiv a animalelor de companie care circulă pe teritoriul statelor membre, fără a face obiectul unei circulaţii comerciale, necesitând o reglementare specială. Aceste animale nu pot fi însă scoase din ţară fără paşaport valabil, fiind deci în mod obligatoriu identificate. Prin urmare, Curtea reţine că regulile ce reglementează o situaţie cu caracter special (ieşirea şi circulaţia pe teritoriul statelor membre) nu pot fi extinse în mod obiectiv şi justificat şi nu pot fi aplicate situaţiei cu caracter general, sub toate aspectele privind regimul juridic aplicabil vaccinării câinilor cu stăpân aflaţi pe teritoriul naţional, animale care nu circulă în afara ţării.

36. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi în ceea ce priveşte art. 133 alin, (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 şi cu majoritate de voturi în ceea ce priveşte art. 134 din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 155/2001,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Asociaţia Registrul Electronic al Animalelor Domestice şi de Companie în Dosarul nr. 920/33/201 Ł7al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 133 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

2. Admite excepţia de neconstituţionalitate formulată de acelaşi autor în dosarul aceleiaşi instanţe şi constată că sintagma „numai după identificarea acestora”, cuprinsă în art. 134 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, prin raportare la teza întâi a acestui articol, referitoare la „acţiunea de vaccinare antirabică a câinilor cu stăpân” este neconstituţională.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 23 ianuarie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind aplicarea mobilităţii pentru domnul Lilian Onescu din funcţia publică de secretar general al Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate în funcţia publică vacantă de secretar general în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

Având în vedere prevederile art. 27 alin. (1) lit. a), art. 30 lit. a) şi art. 33 alin. (1) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionali publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Adresa Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. APRS 897 din 28 februarie 2018, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/1.244 din 1 martie 2018,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi art. 87 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnului Lilian Onescu i se aplică mobilitatea din funcţia publică de secretar general al Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate în funcţia publică vacantă de secretar general în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 9 martie 2018.

Nr. 111.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind suspendarea, la cerere, a raportului de serviciu al domnului Tiberiu Bărbuleţiu, secretar general în cadrul Ministerului Transporturilor

 

Având În vedere solicitarea domnului Tiberiu Bărbuleţiu, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/1,014 din 21 februarie 2018,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 117 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 54 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Raportul de serviciu al domnului Tiberiu Bărbuleţiu, secretar general în cadrul Ministerului Transporturilor, se suspendă, la cerere, în perioada 11 martie 2018-11 martie 2019.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 9 martie 2018.

Nr. 112.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MUNCII SI JUSTIŢIEI SOCIALE

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ

 

ORDIN

pentru aprobarea Procedurii de profilare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă

 

Având în vedere prevederile art. 58 alin. (4) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 81 din Procedurile privind accesul la măsurile pentru stimularea ocupării forţei de muncă, modalităţile de finanţare şi instrucţiunile de implementare a acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 377/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 22 alin. (3) din Legea nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Procedura de profilare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Procedura prevăzută la art. 1 se aplică de către agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, precum şi a municipiului Bucureşti.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare începând cu data de 1 a lunii următoare publicării.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă nr. 184/2016 privind aprobarea Procedurii de lucru pentru profilarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă înregistrate în evidenţa agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti îşi încetează aplicabilitatea*).

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă,

Cristiana Barbu

 

Bucureşti, 4 ianuarie 2018.

Nr. 11.


*) Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă nr. 184/2016 privind aprobarea Procedurii de lucru pentru profilarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă înregistrate în evidenţa agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

ANEXĂ

 

PROCEDURĂ

de profilare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă

 

Art. 1. - (1) Procedura de profilare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă a fost elaborată în vederea asigurării ducerii la îndeplinire a prevederilor art. 58 alin. (4) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare lege, şi ale art. 81 din Procedurile privind accesul la măsurile pentru stimularea ocupării forţei de muncă, modalităţile de finanţare şi instrucţiunile de implementare a acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 377/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Procedura prevăzută la alin. (1), denumită în continuare procedura, reglementează realizarea de către agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti a serviciilor de profilare şi încadrare în nivelurile de ocupabilitate prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. b) din lege, a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, înregistrate în evidenţa acestor agenţii.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 2. - (1) Profilarea este activitatea prin care agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti realizează identificarea profilului persoanelor în căutarea unui loc de muncă înregistrate în evidenţa agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti şi încadrarea în nivelurile de ocupabilitate: uşor ocupabil, mediu ocupabil, greu ocupabil şi foarte greu ocupabil, prevăzute la art. 58 a lin. (1) lit. b) din lege, precum şi pentru identificarea măsurilor de activare, respectiv a măsurilor pentru stimularea ocupării forţei de muncă care se pot acorda, în condiţiile legii, în principal pentru ca aceste persoane să devină persoane ocupate pe piaţa muncii.

(2) Prin profilarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă se evidenţiază punctele slabe care există în ceea ce priveşte riscul persoanelor de a deveni şomeri de lungă durată, iar rezultatul profilării se foloseşte ca suport în luarea deciziilor de a adapta şi, după caz, de a actualiza setul de măsuri de activare, respectiv măsuri pentru stimularea ocupării forţei de muncă care se pot acorda, în principal, în funcţie de nevoile persoanelor.

Art. 3. - În vederea realizării profilării şi încadrării în nivelurile de ocupabilitate prevăzute de lege, precum şi pentru identificarea măsurilor de activare, respectiv a măsurilor pentru stimularea ocupării forţei de muncă care se pot acorda, în condiţiile legii, în principal pentru ca persoanele să devină persoane ocupate pe piaţa muncii, prin prezenta procedură se stabilesc:

a) criteriile pentru încadrarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă în nivelurile de ocupabilitate;

b) metoda de profilare, inclusiv modelul matematic de stabilire a profilului fiecărei persoane în căutarea unui loc de muncă şi includerea acesteia într-unul dintre nivelurile de ocupabilitate;

c) măsurile pentru stimularea ocupării forţei de muncă care se pot acorda, în principal, pentru persoanele din fiecare nivel de ocupabilitate.

Art. 4. - Nivelurile de ocupabilitate ale persoanelor în căutarea unui loc de muncă utilizate în vederea realizării profilării sunt cele prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. b) din lege. respectiv;

a) „uşor ocupabil”;

b) „mediu ocupabil”;

c) „greu ocupabil”;

d) „foarte greu ocupabil”.

Art. 5. - Criteriile pentru încadrarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă în nivelurile de ocupabilitate prevăzute la art. 3 lit. a) sunt:

a) geografice: localitatea. Prin localitate se înţelege: municipiu, oraş, sat reşedinţă de comună, sat component în cadrul comunei şi sat aparţinând municipiului sau oraşului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările ulterioare;

b) nivelul studiilor;

c) vârsta, respectiv următoarele grupe de vârstă: 16 ani-24 de ani, respectiv până la împlinirea vârstei de 25 de ani;

25 de ani-44 de ani, respectiv până la împlinirea vârstei de 45 de ani şi cel puţin 45 de ani;

d) apartenenţa la un grup vulnerabil sau grup cu nevoi speciale. Pentru aplicarea acestui criteriu se va avea în vedere dacă persoana se încadrează în cel puţin una dintre următoarele categorii: şomer de lungă durată, persoană cu dizabilităţi, persoană de etnie rromă, persoană liberată din detenţie, persoană supusă riscului de a fi traficată, tânăr cu risc de marginalizare socială sau refugiat sau persoana aflată sub o altă formă de protecţie internaţională;

e) ocupaţionale: natura sezonieră a activităţii prestate, experienţă profesională, calificarea/ocupaţia, calificarea/ ocupaţia relevantă.

Art. 6. - Metoda de profilare, inclusiv modelul matematic de stabilire a profilului fiecărei persoane în căutarea unui loc de muncă şi includerea acesteia în unul dintre nivelurile de ocupabilitate, prevăzută la art. 3 lit. b) se realizează astfel cum este reglementat la cap. II „Metoda de profilare”, precum şi în anexa „Profilarea administrativă”, care face parte integrantă din prezenta procedură.

Art. 7. - (1) în funcţie de nivelul de ocupabilitate, măsurile pentru stimularea ocupării forţei de muncă care se acordă, cu respectarea dispoziţiilor legale, în principal persoanelor aparţinând nivelului de ocupabilitate sunt:

A. pentru nivelul de ocupabilitate „uşor ocupabil”:

a) informare şi consiliere profesională;

b) mediere;

c) consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente său pentru iniţierea unei afaceri;

d) drepturi băneşti sub formă de prime sau alte sume de bani care se acordă persoanelor fizice. Cu titlu de exemplu, fără a fi limitative: prime de mobilitate şi/sau completarea veniturilor salariate ale angajaţilor, inclusiv ale absolvenţilor instituţiilor de învăţământ şi/sau prima de relocare şi/sau prima de activare;

e) subvenţionarea locului de muncă;

B. pentru nivelul de ocupabilitate „mediu ocupabil”:

a) informare şi consiliere profesională;

b) mediere;

c) formare profesională;

d) evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale;

e) drepturi băneşti sub formă de prime sau alte sume de bani care se acordă persoanelor fizice. Cu titlu de exemplu, fără a fi limitative: prime de mobilitate şi/sau completarea veniturilor salariale ale angajaţilor, inclusiv ale absolvenţilor instituţiilor de învăţământ şi/sau prima de relocare şi/sau prima de activare;

f) subvenţionarea locului de muncă;

C. pentru nivelul de ocupabilitate „greu ocupabil11:

a) informare şi consiliere profesională;

b) formare profesională;

c) evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale;

d) mediere;

e) drepturi băneşti sub formă de prime sau alte sume de bani care se acordă persoanelor fizice. Cu titlu de exemplu, fără a fi limitative: prime de mobilitate şi/sau completarea veniturilor salariale ale angajaţilor, inclusiv ale absolvenţilor instituţiilor de învăţământ şi/sau prima de relocare şi/sau prima de activare;

f) subvenţionarea locului de muncă, inclusiv în cadrul unor programe care au ca scop ocuparea temporară a forţei de muncă din rândul şomerilor;

D. pentru nivelul de ocupabilitate „foarte greu ocupabil”:

a) informare şi consiliere profesională;

b) mediere;

c) îndrumare în vederea includerii în programul ,A 2-a şansă” al Ministerului Educaţiei Naţionale;

d) formare profesională;

e) evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale;

f) drepturi băneşti sub formă de prime sau alte sume de bani care se acordă persoanelor fizice. Cu titlu de exemplu, fără a fi limitative: prime de mobilitate şi/sau completarea veniturilor salariale ale angajaţilor, inclusiv ale absolvenţilor instituţiilor de învăţământ şi/sau prima de relocare şi/sau prima de activare;

g) subvenţionarea locului de muncă, inclusiv în cadrul unor programe care au ca scop ocuparea temporară a forţei de muncă din rândul şomerilor.

(2) Persoanele încadrate în unul dintre nivelurile de ocupabilitate prevăzute de lege pot beneficia, în condiţiile legii, de una sau mai multe măsuri pentru stimularea ocupării forţei de muncă dintre cele prevăzute la alin. (1), pentru nivelul de ocupabilitate respectiv, precum şi, după caz, în condiţiile legii, de alte servicii sau măsuri pentru stimularea ocupării forţei de muncă prevăzute de lege.

 

CAPITOLUL II

Metoda de profilare

 

Art. 8. - (1) Profilarea şi încadrarea în nivelurile de ocupabilitate a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, înregistrate în evidenţa agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti, se realizează de către agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti, utilizând date administrative existente în baza de date care conţine informaţii cu privire la persoanele în căutarea unui loc de muncă înregistrate în evidenţa acestor agenţii, precum şi alte informaţii suplimentare, şi se pot revizui sau actualiza conform prezentei proceduri.

(2) Fiecare persoană în căutarea unui loc de muncă înregistrată în evidenţa agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau â municipiului Bucureşti se încadrează electronic, prin intermediul tehnicii de calcul şi al aplicaţiilor informatice ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, într-un nivelurile de ocupabilitate din nivelurile de ocupabilitate prevăzute la art. 4, în funcţie de criteriile prevăzute la art. 5 lit. a)-d).

Art. 9. - Apartenenţa la un nivel de ocupabilitate a fiecărei persoane înregistrate se înscrie în baza de date prevăzută la art. 8 alin. (1) şi se poate revizui/actualiza prin modificarea nivelului de ocupabilitate conform prezentei proceduri.

Art. 10. - Aplicaţia informatică prevăzută la art. 8 se elaborează cu respectarea prezentei proceduri, inclusiv a modelului matematic de definire a profilului fiecărei persoane în căutarea unui loc de muncă şi includerea acesteia în unul dintre nivelurile de ocupabilitate, astfel cum sunt acestea prevăzute în prezentul capitol, precum şi în anexa „Profilarea administrativă” la prezenta procedură.

Art. 11. - (1) Profilarea şi încadrarea în nivelurile de ocupabilitate a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se realizează la înregistrarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă în evidenţa agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti, conform art. 8.

(2) Apartenenţa la nivelul de ocupabilitate în care este încadrată persoana se poate revizui prin modificarea nivelului de ocupabilitate într-un alt nivel de ocupabilitate, de regulă, cel mult în cel imediat superior sau în cel imediat inferior, în cadrul activităţii de consiliere profesională, prin decizia consilierului sau a persoanei care are atribuţii de informare şi consiliere profesională.

Art. 12. - Profilarea şi încadrarea în nivelurile de ocupabilitate a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se actualizează pentru fiecare persoană în căutarea unui loc de muncă înregistrată în evidenţa agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti, anual, în cursul lunii ianuarie, sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea consilierului sau a persoanei care are atribuţii de informare şi consiliere ori a persoanei în căutarea unui loc de muncă.

 

ANEXĂ

la procedură

 

Profilarea administrativă

 

Profilarea administrativă reprezintă profilarea şi încadrarea în nivelurile de ocupabilitate prevăzute de lege, prin intermediul tehnicii de calcul şi a aplicaţiei informatice. Această profilare administrativă se realizează utilizând:

a) date administrative reprezentând informaţii colectate iniţial la înregistrarea persoanei în căutarea unui loc de muncă în evidenţa agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti, în conformitate cu Procedura de primire şi de soluţionare a cererilor de loc de muncă sau indemnizaţie de şomaj, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă nr. 85/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi actualizate, după caz, pe perioada în care persoana este înregistrată în evidenţa agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti;

b) informaţii suplimentare care se stabilesc, conform prezentei anexe.

1. Datele administrative care se utilizează în vederea realizării profilării sunt următoarele:

a) vârsta;

b) nivelul de studii;

c) existenţa unei calificări/ocupaţii;

d) experienţa profesională;

e) apartenenţa la grupuri vulnerabile sau grupuri cu nevoi speciale;

f) localitatea de domiciliu sau reşedinţă avută în vedere la înregistrarea persoanei în evidenţa agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti.

2. O persoană se consideră că aparţine unui grup vulnerabil sau grup cu nevoi speciale, în vederea realizării profilării acesteia, dacă este:

a) şomer de lungă durată;

b) persoană cu dizabilităţi;

c) persoană de etnie rromă;

d) persoană liberată din detenţie;

e) persoană supusă riscului de a fi traficate;

f) tânăr cu risc de marginalizare socială;

g) refugiat sau persoana aflată sub o altă formă de protecţie internaţională;

h) străin sau apatrid.

3. Informaţiile suplimentare care se utilizează în vederea realizării profilării sunt următoarele:

a) accesul la pol de dezvoltare economică;

b) calitatea de şomer sezonier;

c) relevanţa calificării/ocupaţiei deţinute.

4. Accesul la pol de dezvoltare economică se stabileşte astfel:

Pentru fiecare localitate din raza teritorială a agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă accesul se stabileşte dacă persoanele în căutarea unui loc de muncă din această localitate au sau nu au acces facil la o localitate mai dezvoltată economic unde se înregistrează oferte semnificative de locuri de muncă vacante comunicate agenţiei, denumită în continuare pol de dezvoltare economică.

Accesul la un pol de dezvoltare economică se analizează şi se stabileşte de către agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti, din punctul de vedere al transportului în comun, al căilor de comunicaţie terestre sau fluviale, anual, în cursul lunii ianuarie pentru anul în curs.

Localităţile din raza teritorială a agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă sunt clasificate pe două niveluri astfel:

- „DA” - există acces facil la un pol de dezvoltare economică;

- „NU” - nu există acces facil la un pol de dezvoltare economică.

Prin localitate se înţelege: municipiu, oraş, sat reşedinţă de comună, sat component în cadrul comunei şi sat aparţinând municipiului sau oraşului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările ulterioare.

5. Calitatea de şomer sezonier se stabileşte prin identificarea în situaţia fiecărei persoane dacă aceasta în mod ciclic se înregistrează în evidenţa agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă ca urmare a disponibilizării de pe locuri de muncă sezoniere.

6. Relevanţa calificării/ocupaţiei deţinute se stabileşte pentru fiecare persoană astfel:

a) din informaţiile deţinute de agenţiile pentru ocuparea torţei de muncă, conform prevederilor legale, şi informaţiile care se preiau, conform prevederilor legale, de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă de la Inspecţia Muncii din Registrul general de evidenţă a salariaţilor se extrag date statistice care prezintă:

(i) situaţia statistică anuală pe ocupaţii a şomerilor care s-au aflat în evidenţă cel puţin o zi;

(ii) situaţia statistică anuală pe ocupaţii a contractelor individuale de muncă nou-înregistrate în Registrul general de evidenţă a salariaţilor.

 

Nr. şomeri

Raport Imv/som

Nr. Imv

Nivel de oportunitate de angajare

< 10

indiferent

< 10

Slab

< 10

Imv/som < 1

Indiferent

Slab

< 10

1 ≤ Imv/som < 3

≥ 10

Mediu

< 10

3 ≤ Imv/som < 5

≥ 10

Bun

< 10

Imv/som ≥ 5

≥ 10

Foarte bun

10 ≤ som < 30

Imv/som < 0,7

Indiferent

Slab

10 ≤  som < 30

0,7 ≤ Imv/som < 3

Indiferent

Mediu

10 ≤  som < 30

Imv/som ≥ 3

Indiferent

Foarte bun

≥ 30

Imv/som < 0,7

Indiferent

Slab

≥ 30

0,7 ≤ Imv/som < 1,5

Indiferent

Mediu

≥ 30

1,5 ≤ Imv/som > 3

Indiferent

Bun

≥ 30

Imv/som > 3

Indiferent

Foarte bun

 

Legenda:

som - număr de şomeri înregistraţi Sa agenţia pentru ocuparea forţei de muncă cel puţin o zi şi care au aceeaşi calificare/ocupaţie;

Imv = număr de angajări cu contract individual de muncă pentru aceeaşi ocupaţie.

Situaţiile statistice se realizează la nivel de judeţ şi cuprind numărul de şomeri înregistraţi la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă cel puţin o zi din anul pentru care se realizează situaţia statistică, care deţin aceeaşi calificare sau care au lucrat în aceeaşi ocupaţie, respectiv numărul de angajări cu contract individual de muncă pentru aceeaşi ocupaţie înregistrate în REVISAL în anul pentru care se realizează situaţia statistică.

Situaţiile statistice se întocmesc anual, în cursul lunii ianuarie, iar perioada de referinţă este anul calendaristic precedent.

b) Datele din cuprinsul situaţiilor statistice se modelează pentru împărţirea calificărilor/ocupaţiilor pe nivelurile de oportunităţi de angajare conform următoarelor criterii:

- „relevantă”, în situaţia nivelurilor de oportunitate de angajare: „foarte bun”, „bun” şi „mediu”;

- „nerelevantă”, în situaţia nivelurilor de oportunitate de angajare: „slab”.

c) În funcţie de nivelul de oportunitate de angajare, calificările/ocupaţiile deţinute de o persoană se clasifică în două categorii:

7. În vederea aplicării modelului matematic de definire a profilului fiecărei persoane şi includerii acesteia în unul dintre nivelurile de ocupabilitate prevăzute de lege, se acordă pentru fiecare din criteriile care se au în vedere pentru realizarea profilării un punctaj, astfel:

 

Criteriu

Punctaj (nr. puncte)

Calificare relevantă

+ 10000

Calificare nerelevantă

0

Studii:

cel puţin scoală generală completă

+ 1000

Studii:

scoală generală incompletă

0

Existenţa unei calificări/ocupaţii

+ 100

Lipsa unei calificări/ocupaţii

0

Grup nevulnerabil

(persoana nu aparţine niciunui grup vulnerabil sau cu nevoi speciale)

+ 50

Apartenenţă la un grup vulnerabil

0

Apartenenţă la cel puţin două grupuri vulnerabile

- 30

Acces facil la pol de dezvoltare

+ 10

Lipsă acces facil la pol de dezvoltare

0

Experienţă profesională: cel puţin 1 an în ultimii 5 ani

+ 10

Experienţă profesională: mai mică de 1 an în ultimii 5 ani

0

Vârstă: mai mică de 45 de ani

+ 10

Vârstă: cel puţin 45 de ani

0

şomer sezonier

+ 10000

şomer nesezonier

0

 

8. În funcţie de punctajul total obţinut ca urmare a adunării sau scăderii, după caz, a punctelor din cuprinsul tabelului de mai jos, corespunzătoare fiecărui criteriu din cele prevăzute în acelaşi tabel, persoanele în căutarea unui loc de muncă

înregistrate în evidenţa agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti se încadrează în profilul şi nivelul de ocupabilitate corespunzător potrivit următorului tabel:

 

Profil şi nivel de ocupabilitate

Punctaj minim

Punctaj maxim

„Uşor ocupabil”

11170

21180

„Mediu ocupabil”

10160

11160

„Greu ocupabil”

1010

10150

„Foarte greu ocupabil”

0

1000

 

ACTE ALE CAMEREI CONSULTANŢILOR FISCALI

 

CAMERA CONSULTANŢILOR FISCALI

 

HOTĂRÂRE

privind convocarea Conferinţei ordinare anuale a Camerei Consultanţilor Fiscali

 

Având în vedere prevederile art. 19 şi ale art. 21 alin. (1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Camerei Consultanţilor Fiscali, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 3/2017,

Consiliul superior al Camerei Consultanţilor Fiscali, întrunit în şedinţa din 22 februarie 2018, hotărăşte:

Art. 1. - Se convoacă Conferinţa ordinară anuală a Camerei Consultanţilor Fiscali în data de 20 aprilie 2018, denumită în continuare conferinţa.

Art. 2. - La lucrările conferinţei pot participa membrii Camerei Consultanţilor Fiscali care şi-au îndeplinit la termen toate obligaţiile faţă de aceasta, respectiv: depunerea declaraţiilor cu veniturile realizate din activitatea de consultanţă fiscală, achitarea cotizaţiilor fixe şi variabile, participarea la cursurile de pregătire profesională continuă.

Art. 3. - Pentru o bună organizare a lucrărilor conferinţei, membrii Camerei Consultanţilor Fiscali cu drept de vot sunt rugaţi să confirme participarea până la data de 13 aprilie 2018, pe site-ul Camerei Consultanţilor Fiscali sau prin e-mail la adresa conf2018@ccfiscali.ro

Art. 4. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali,

Dan Manolescu

 

Bucureşti, 6 martie 2018.

Nr. 3.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.