MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 236/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 236         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 16 martie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (2) şi art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

99. - Hotărâre privind aprobarea acordării ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive din cadrul Societăţii Complexul Energetic Hunedoara - S.A. pentru anul 2018

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 844

din 14 decembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (2) şi art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (2) şi art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Alexandru Firicel în Dosarul nr. 6.545/2/2016/a1 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII l-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.537D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi partea Ministerul Afacerilor Interne. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 2.840D/2016-2.846D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Alexandru Firicel în dosarele nr. 20.963/3/2016/a1, nr. 21.187/3/2016/a1, nr. 21.500/3/2016/a1, nr. 21.581 /3/2016/a1, nr. 45.651/3/2015/a1, nr. 45.653/3/2015/a1 şi nr. 45.656/3/2015/a1 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a I l-a contencios administrativ şi fiscal.

4. La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi partea Ministerul Afacerilor Interne. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 2.537D/2016, 2.840D/2016-2.846D/2016, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a dosarelor Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.840D/2016-2.846D/2016 la Dosarul nr. 2.537D/2016, care este primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale şi pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

7. Prin încheierea din 24 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.545/2/2016/a1, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (2) şi art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicată de Alexandru Firicel cu prilejul soluţionării cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru.

8. Prin încheierile din 24 octombrie 2016, pronunţate în dosarele nr. 20.963/3/2016/a1,21.187/3/2016/a1,21.500/3/2016/a1, 21.581 /3/2016/a 1, 45.651 /3/2015/a1, 45.653/3/2015/a1 şi 45.656/3/2015/a 1, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (2) şi art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. Excepţia a fost ridicată de Alexandru Firicel cu prilejul soluţionării cererilor de reexaminare a taxei judiciare de timbru.

9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt contrare prevederilor art. 6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 41, art. 47 şi art. 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum şi art. 20, art. 148, art. 1 alin. (5), art. 21, art. 73 alin. (3) lit. k), art. 126 şi art. 115 alin. (6) din Constituţie. În acest sens arată că textul de lege criticat este imprevizibil, întrucât nu stabileşte nici calitatea în care acţionează instanţa învestită şi nici regulile de judecată ce ar trebui respectate de către judecător în soluţionarea cererii de reexaminare. De asemenea nu este înscrisă nicio obligaţie a instanţei de judecată de a respecta principiul legalităţii sau procedura de judecată înscrisă în Codul de procedură civilă şi nici nu este cuprinsă o obligaţie a instanţei de judecată de a comunica autorului cererii de reexaminare încheierea definitivă,

10. Totodată, autorul excepţiei susţine că dispoziţiile art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt neconstituţionale şi prin faptul că se dispune ca cererea de reexaminare să se soluţioneze fără publicitate, în camera de consiliu şi fără citarea părţilor şi nu se prevede că se comunică încheierea de şedinţă definitivă părţilor. Astfel, faţă de împrejurarea că, prin soluţia instanţei, sunt afectate dreptul de acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, consideră că autorul cererii de reexaminare trebuie să beneficieze de toate garanţiile procesuale implicate de dreptul la un proces echitabil, cu privire la publicitatea sentinţei, inclusiv prin citarea părţilor sau cel puţin a autorului cererii de reexaminare şi cu privire la dreptul autorului cererii de reexaminare de a-şi susţine cauza personal sau prin reprezentant în faţa instanţei de judecată.

11. Tot în legătură cu dispoziţiile art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 autorul excepţiei arată că reglementarea printr-o ordonanţă de urgenţă a unei proceduri de judecată ce se desfăşoară în faţa unei instanţe de judecată de contencios administrativ încalcă principiul separaţiei puterilor în stat, precum şi prevederile art. 73 alin. (3) lit. k), art. 115 alin. (6) şi art. 126 alin. (2) din Constituţie.

12. Referitor la dispoziţiile art. 33 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 arată că acestea nu precizează nici denumirea şi nici conţinutul actului prin care se pune în vedere reclamantului să plătească taxa de timbru şi nici nu se prevede o obligaţie a instanţei de a motiva concret modul în care s-a ajuns la soluţia de taxare, inclusiv în ceea ce priveşte cuantumul taxei judiciare impuse. De asemenea arată că taxa judiciară de timbru i-a fost impusă discreţionar, printr-o adresă scrisă succint, fără invocarea unui temei, de către grefierul de şedinţă. Or, acesta este un auxiliar al instanţei şi nu este învestit cu exercitarea atribuţiilor instanţei de judecată.

13. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal nu a comunicat opinia sa asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

14. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.

15. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

16. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, în acest sens aminteşte deciziile nr. 221 din 12 aprilie 2016, nr. 471 din 23 septembrie 2014 şi nr. 696 din 20 octombrie 2015, prin care Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. Referitor la dispoziţiile art. 33 alin. (2) din acelaşi act normativ arată că, potrivit alin. (1) al aceluiaşi articol de lege, determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti se face de către instanţa de judecată, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, în funcţie de tipul de acţiune sau cerere dedusă justiţiei. Prevederile de lege criticate stabilesc procedura aplicabilă în situaţia cererilor de chemare în judecată netimbrate ort insuficient timbrate, în condiţiile Codului de procedură civilă. Or, aşa cum în mod constant a subliniat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, reglementarea de către legiuitor a condiţiilor de exercitare a unui drept, subiectiv sau procesual, nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite.

17. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.

18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de constituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 33 alin. (2) şi art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, dispoziţii potrivit cărora:

- Art. 33 alin. (2): „Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza 1 din Codul de procedură civilă, obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei. Prin aceeaşi comunicare instanţa îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în condiţiile legii, cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispoziţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce priveşte complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanţa însă nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată în condiţiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, decât după soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru.,T;

- Art. 39 alin. (2): „Cererea se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părţilor prin încheiere definitivă. Dispoziţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce priveşte complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanţa va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, hi condiţiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, numai după soluţionarea cererii de reexaminare. “

21. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că textele de lege criticate aduc atingere următoarelor prevederi din Constituţie: art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, precum şi obligaţia de a respecta Constituţia, supremaţia sa şi legile, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, art. 73 alin. (3) lit. k) privind reglementarea prin lege organică a contenciosului administrativ, art. 115 alin. (6) privind materiile ce nu pot fi reglementate prin ordonanţe de urgenţă şi art. 126 alin. (2), potrivit căruia „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”. De asemenea, autorul excepţiei susţine că sunt încălcate prevederile art. 20 şi art. 148 din Constituţie, prin raportare la dispoziţiile art. 6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil şi dreptul la un remediu efectiv, precum şi în raport cu dispoziţiile art. 41 alin. (2) lit. a), art. 47 şi art. 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, dispoziţii privind dreptul oricărei persoane de a fi ascultată înainte de luarea oricărei măsuri individuale care ar putea să îi aducă atingere, dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil, respectiv prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la apărare.

22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia critică dispoziţiile art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sub diferite aspecte. Astfel, una dintre criticile formulate vizează pretinsa imprevizibilitate a acestor dispoziţii de lege, întrucât nu stabilesc nici calitatea în care acţionează instanţa învestită şi nici regulile de judecată ce ar trebui respectate de către judecător în soluţionarea cererii de reexaminare.

23. Faţă de aceste susţineri, Curtea constată că imprevizibilitatea unui text de lege nu poate fi reţinută în măsura în care, din coroborarea prevederilor unui act normativ - în speţă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 -, precum şi a altor acte normative la care se face trimitere - în situaţia textului de lege criticat fiind vorba de Codul de procedură civilă -, pot fi deduse toate aspectele necesare aplicării sale. Raportat la situaţia invocată de autorul excepţiei, Curtea apreciază că nu se poate reţine imprevizibilitatea dispoziţiilor de lege criticate doar pentru că nu reafirmă rolul pe care îl îndeplineşte instanţa de judecată în soluţionarea cererii de reexaminare a modului de stabilire a taxei de timbru sau pentru că nu prevăd principiile generale pe care se întemeiază judecătorul în modul de soluţionare a acestei cereri, aspecte consacrate chiar la nivel constituţional prin art. 124 alin. (1), potrivit căruia „Justiţia se înfăptuieşte în numele legii”, şi prin art. 126 alin. (1 )r potrivit căruia „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, “

24. Un alt aspect invocat de autorul excepţiei se referă la faptul că dispoziţiile art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 dispun ca cererea de reexaminare să se soluţioneze fără publicitate, în camera de consiliu şi fără citarea părţilor, iar comunicarea cererii de chemare în judecată se face în condiţiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, numai după soluţionarea cererii de reexaminare.

25. În raport cu o critică asemănătoare, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 471 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 12 noiembrie 2014, paragrafele 17-19, în care a reţinut că „obiectul textului criticat îl constituie o normă procedurală care reglementează soluţionarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei judiciare de timbru, aşadar un incident procedural prealabil antamării fondului de către instanţa de judecată, întrucât în discuţie este o chestiune prealabilă, soluţionarea acesteia fiind guvernată de principiul celerităţii, care ar fi grav afectat prin aplicarea în materie a principiilor oralităţii şi contradictorialităţii, a obligativităţii citării părţilor, ca şi a posibilităţii exercitării unei căi de atac împotriva încheierii de soluţionare a cererii de reexaminare.” De asemenea, Curtea a arătat că „procedura reexaminării modului de stabilire a taxelor judiciare de timbru este o procedură incidenţă în desfăşurarea unui proces, care, în principiu, se realizează cu respectarea condiţiei publicităţii impuse de art. 127 din Constituţie, condiţie ce nu are însă un caracter absolut, legiuitorul având posibilitatea de a deroga de la aceasta.” Curtea a mai observat că raţiuni ce ţin de necesitatea soluţionării într-un termen rezonabil a cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti justifică în mod obiectiv soluţia legislativă criticată, care asigură în mod eficient un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul urmărit - stabilirea corectă a taxelor judiciare de timbru - şi mijloacele procedurale utilizate.

26. Cât priveşte raportarea criticii de neconstituţionalitate la prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi la cele ale Cărţii drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 276 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 10 august 2017, paragrafele 24 şi 25, a arătat că „în ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Curtea constată că în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, spre exemplu Hotărârea din 22 decembrie 2010, pronunţată în Cauza C-279/09 - DEB Deutsche Energiehandels und Beratungsgesellschaft mbh împotriva Bundesrepublik Deutschland, paragraful 35, s-a statuat că, potrivit art. 52 alin. (3) din Cartă, în măsura în care aceasta conţine drepturi ce corespund celor garantate prin Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, înţelesul şi întinderea lor sunt aceleaşi ca şi cele prevăzute de această convenţie. Potrivit explicaţiei aferente acestei dispoziţii, înţelesul şi întinderea drepturilor garantate sunt stabilite nu numai prin textul Convenţiei, ci şi, în special, prin jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Art. 52 alin. (3) teza a două din Cartă prevede că prima teză a aceluiaşi alineat nu împiedică dreptul Uniunii să confere o protecţie mai largă. Aşadar, în ceea ce priveşte conţinutul dreptului la o cale de atac efectivă şi la un proces echitabil prevăzut de art. 47 din Cartă, Curtea de la Luxemburg a reţinut prin Hotărârea din 26 februarie 2013, pronunţată în Cauza C-311/11 - Ştefano Melloni împotriva Ministerio Fiscal, paragraful 50, că acesta corespunde conţinutului pe care jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului îl recunoaşte drepturilor garantate de art. 6 paragrafele 1 şi 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (a se vedea hotărârile Curţii Europene a Dreptului Omului din 14 iunie 2001, 1 martie 2006 şi 24 aprilie 2012, pronunţate în cauzele Medenica împotriva Elveţiei, paragrafele 56-59, Sejdovic împotriva Italiei, paragrafele 84, 86 şi 98, şi Haralampiev împotriva Bulgariei, paragrafele 32 şi 33).” Curtea a reţinut că aceste considerente, de principiu, sunt aplicabile în controlul de constituţionalitate în măsura în care asigură, garantează şi dezvoltă prevederile constituţionale în materia drepturilor fundamentale, cu alte cuvinte, în măsura în care nivelul lor de protecţie este cel puţin la nivelul normelor constituţionale în domeniul drepturilor omului (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 872 şi 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, şi Decizia nr. 4 din 18 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 21 martie 2011). În consecinţă, având în vedere cele menţionate mai sus, precum şi faptul că, potrivit art. 21 alin. (3) din Constituţie, standardul naţional de protecţie în materia analizată este superior celui oferit de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea, cu referire la art. 47 din Cartă, a constatat că nu există motive pentru a reconsidera concluziile sale referitoare la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013.

27. Un alt aspect de neconstituţionalitate invocat de autorul prezentei excepţii de neconstituţionalitate pune în discuţie constituţionalitatea reglementării pe calea unei ordonanţe de urgenţă a unei proceduri de judecată ce se desfăşoară în faţa unei instanţe de judecată de contencios administrativ, respectiv a procedurii de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.

28. Reţinând constituţionalitatea reglementării materiei taxelor judiciare de timbru pe calea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, Curtea, prin Decizia nr. 752 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 6 februarie 2015, a reţinut că, în Nota de fundamentare a acestui act normativ, legiuitorul delegat a subliniat că modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum şi punerea în aplicare a noilor instituţii adoptate prin Codul civil impuneau revizuirea urgentă a legislaţiei şi în materia taxelor judiciare de timbru, care trebuie să reflecte noua structură şi dinamică a procesului civil, noile garanţii procedurale acordate părţilor pentru asigurarea unui proces echitabil, precum şi acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii, pregătirea personalului din sistemul justiţiei etc. S-a arătat, totodată, că neadoptarea urgentă a acestui act normativ ar fi condus la conservarea unui sistem de taxare neadaptat în raport cu întreaga evoluţie în plan legislativ, cu liniile trasate prin regândirea sistemului juridic românesc odată cu adoptarea noului Cod civil şi a noului Cod de procedură civilă, în acest sens, orice întârziere în asanarea şi sistematizarea legislaţiei în materia taxelor de timbru ar fi condus la menţinerea nepermisă a neconcordanţelor între prevederile legale în această materie cu prevederile noilor coduri, prin perpetuarea acelor norme care trebuie expres abrogate, fiind perimate sau chiar în contradicţie cu noul cadru normativ în aceeaşi ipoteză, a neadoptării urgente a actului normativ în discuţie. Legiuitorul delegat a susţinut că ar fi fost menţinute şi aspectele care impietează asupra transparenţei aplicării actualelor norme, printre care lipsa criteriilor statistice pentru o evidenţă clară asupra tuturor operaţiunilor pe care le implică sistemul de taxare actual. Totodată, consecinţele negative pe planul transparenţei şi disciplinei financiare impuse de exerciţiul colectării la buget a sumelor derivând din plata taxelor judiciare de timbru, dar şi pe planul situaţiei justiţiabililor şi al nevoilor acute ale sistemului, nu ar fi fost deloc neglijabile.

29. Cât priveşte susţinerea autorului prezentei excepţii de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 11 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 aprilie 2017, paragraful 18, a precizat că „delegarea legislativă, consacrată expres de Legea fundamentală, presupune o excepţie de la principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat şi o derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora «Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării». Dispoziţiile art. 115 din Constituţie atribuie Guvernului, autoritate constitutivă a puterii executive, dreptul de a legifera alături de Parlamentul României. Prin urmare, Curtea reţine că, emiţând Ordonanţa de urgenţă nr. 80/2013, Guvernul nu a exercitat în mod neconstituţional atribuţii de legiferare

30. În plus faţă de cele reţinute prin decizia mai sus amintită, Curtea constată că prevederile art. 115 din Constituţie nu interzic emiterea ordonanţelor de urgenţă în domeniile rezervate legilor organice.

31. Referitor la art. 33 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, Curtea constată că argumentele invocate de autorul excepţiei, privind pretinsele lacune ale acestui text de lege, rezultă, în mod asemănător criticii formulate cu privire la art. 39 alin. (2) din acelaşi act normativ, dintr-o analiză incompletă, fragmentată, a ansamblului prevederilor acestei ordonanţe de urgenţă. Astfel, art. 31 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 prevede în mod expres că „Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti se face de către instanţa de judecată.” De asemenea, prevederile aceluiaşi act normativ stabilesc modul de calcul al taxei judiciare de timbru, în funcţie de obiectul acţiunilor deduse justiţiei. Prin urmare, Curtea apreciază că şi această critică de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

32. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Alexandru Firicel în Dosarul nr. 6.545/2/2016/a1 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, precum şi în dosarele nr. 20.963/3/2016/a1, 21.187/3/2016/a1,21.500/3/2016/al, 21.581/3/2016/a1,45.651/3/2015/al, 45.653/3/2015/al şi 45.656/3/2015/a1 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal şt constată că dispoziţiile art. 33 alin. (2) şi art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 14 decembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea acordării ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive din cadrul Societăţii Complexul Energetic Hunedoara - S.A. pentru anul 2018

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 3 şi 4 din Decizia 2010/787/UE a Consiliului din 10 decembrie 2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive, al Deciziei Comisiei Europene nr. C (2016) 7.719/final privind închiderea minelor de cărbune necompetitive din România şi al Deciziei Comisiei Europene nr. C (2018) 1.001/final privind închiderea minelor de cărbune necompetitive din România,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă acordarea ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive din cadrul Societăţii Complexul Energetic Hunedoara - S.A. pentru anul 2018, potrivit Deciziei 2010/787/UE a Consiliului din 10 decembrie 2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 336 din 21 decembrie 2010.

Art. 2. - (1) Ajutorul de stat în sumă totală de 118.751 mii lei pentru anul 2018, suportat integral de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Energiei, se acordă potrivit Deciziei Comisiei Europene nr. C (2016) 7.719/final privind închiderea minelor de cărbune necompetitive din România, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 127/1 din 21 aprilie 2017, şi Deciziei Comisiei Europene nr. C (2018) 1.001/final, astfel:

a) pentru produsul huilă energetică livrat de unităţile intrate în proces de închidere definitivă, ajutorul de stat în sumă de 112.347 mii lei se va acorda sub forma unui grant direct, pentru o cantitate maximă livrată de 238.433 tone şi o putere calorifică minimă de 3.200 kcal/kg, ajutorul de stat per Kcal fiind de 138,83 lei;

b) pentru unităţile intrate în proces de închidere definitivă se acordă ajutor de stat pentru suportarea de cheltuieli excepţionale în sumă de 6.404 mii lei, cheltuieli care nu sunt legate de producţia curentă.

(2) Justificarea pentru acordarea ajutorului de stat prevăzut la alin. (1) lit. a) se face la închiderea exerciţiului financiar 2018 ca diferenţă între cheltuielile de producţie şi veniturile realizate în mărimi absolute cu încadrarea în ajutorul de stat, iar justificarea acordării ajutorului de stat prevăzut la alin. (1) lit. b) se face în baza decontului justificativ după modelul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 3. - (1) Ministerul Energiei monitorizează nivelul de acordare a ajutorului de stat, astfel încât preţul cărbunelui livrat de unităţile producătoare de cărbune care beneficiază de ajutor să nu fie mai mic decât preţul cărbunelui de o calitate similară provenit din terţe state.

(2) Nerespectarea de către Societatea Complexul Energetic Hunedoara – S.A. a condiţiilor prevăzute prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2018) 1,001/final va conduce la restituirea la bugetul de stat a ajutorului acordat în mod necuvenit, în termen de 6 luni de la încheierea anului carbonifer pentru care s-a finanţat respectivul ajutor de stat.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul energiei,

Anton Anton

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 15 martie 2018.

Nr. 99.

 

ANEXĂ

 

DECONT

privind cheltuielile excepţionale care urmează să fie acordate de la bugetul de stat în luna anul 2018

 

Nr. crt.

Specificaţie

U.M.

Cheltuieli aferente anului precedent şi care se regularizează în anul curent

Realizări în anul curent cumulate de la începutul anului până la...

Cheltuieli preliminate pentru luna în curs

Total sumă solicitată în luna...

Sumă alocată pe perioada precedentă

Sumă reprezentând diferenţă de acordat

0

1

2

3

4

5

6 = 4 + 5

7

8 = 6-7

1.

TOTAL CHELTUIELI CU PLĂTI COMPENSATORII

mii lei

 

 

 

 

 

 

Număr de persoane concediate

pers.

 

 

 

 

 

 

Cheltuieli cu salariile compensatorii/persoană

mii lei/pers.

 

 

 

 

 

 

2.

TOTAL CHELTUIELI RECONVERSIE PROFESIONALĂ

 

 

 

 

 

 

 

Număr de salariaţi participanţi

pers.

 

 

 

 

 

 

Cheltuială/persoană

mii lei/pers.

 

 

 

 

 

 

3.

TOTAL CHELTUIELI CĂRBUNE ŞI ENERGIE conform pct. 46 din Decizia Comisiei Europene C (2016)7719 final

mii lei

 

 

 

 

 

 

Cantitatea unei raţii de cărbune

kg

 

 

 

 

 

 

Nr. raţii, din care:

nr.

 

 

 

 

 

 

- 2 raţii

nr.

 

 

 

 

 

 

- 3 raţii

nr.

 

 

 

 

 

 

Calitatea cărbunelui alocat

Gcal/t.

 

 

 

 

 

 

Cost mediu al cărbunelui/persoană

mii lei

 

 

 

 

 

 

Nr. persoane care beneficiază de cărbune

pers.

 

 

 

 

 

 

Total alocaţie cărbune

mii lei

 

 

 

 

 

 

Consum energie perioadă

kW/h

 

 

 

 

 

 

Nr. persoane care beneficiază

pers.

 

 

 

 

 

 

Diferenţe de tarif

lei/kW

 

 

 

 

 

 

Total cheltuieli cu consumul casnic de energie

mii lei

 

 

 

 

 

 

Comisioane bancare pentru cărbune şi energie

mii lei

 

 

 

 

 

 

4.

TOTAL CHELTUIELI ÎNCHIDERE UNITĂŢII, din care:

mii iei

 

 

 

 

 

 

4.1.

Finalizarea lucrărilor miniere subterane, în care:

mii lei

 

 

 

 

 

 

4.2.

Asamblarea/Dezafectarea utilajelor şi echipamentelor şi închideri mine în condiţii de siguranţă

mii lei

 

 

 

 

 

 

5.

TOTAL CHELTUIELI CU REABILITAREA INCINTELOR FOSTELOR EXPLOATĂRI MINIERE, din care:

mii lei

 

 

 

 

 

 

5.1.

Curăţarea (evacuarea) şantierului

mii lei

 

 

 

 

 

 

5.2.

împrejmuire (îngrădiri) şi drenaj

mii lei

 

 

 

 

 

 

5.3.

Lucrări de pământ (rambleu şi debleu)

mii lei

 

 

 

 

 

 

5.4.

Tratarea (închiderea) puţurilor şi a lucrărilor miniere (legături cu suprafaţa)

mii lei

 

 

 

 

 

 

5.5.

Pavaje (lucrări de drumuri)

mii lei

 

 

 

 

 

 

5.6.

Betoane diverse

mii lei

 

 

 

 

 

 

5.7.

Monitorizarea pe perioada de execuţie

mii lei

 

 

 

 

 

 

5.8.

Diverse şi neprevăzute

mii lei

 

 

 

 

 

 

5.9.

Alte cheltuieli (proiectare şi asistenţă tehnică şi consultanţă; organizare de şantier; comisioane; taxe; cote legale; probe tehnologice; teste etc.)

mii lei

 

 

 

 

 

 

6.

TOTAL CHELTUIELI CU RECULTIVAREA SOLURILOR DE SUPRAFAŢĂ, din care:

mii lei

 

 

 

 

 

 

6.1.

Curăţarea (evacuarea) şantierului

mii lei

 

 

 

 

 

 

6.2.

Lucrări de pământ (rambleu şi debleu)

mii lei

 

 

 

 

 

 

6.3.

Pavaje (lucrări de drumuri)

mii lei

 

 

 

 

 

 

6.4.

Betoane diverse

mii lei

 

 

 

 

 

 

6.5.

Diverse şi neprevăzute

mii lei

 

 

 

 

 

 

6.6.

Monitorizarea factorilor de mediu pe perioada de execuţie

mii lei

 

 

 

 

 

 

6.7.

Monitorizarea factorilor de mediu pe perioada de garanţie

mii lei

 

 

 

 

 

 

TOTAL GENERAL

mii lei

 

 

 

 

 

 

 

NOTA:

Punctele 4, 5 şi 6 se vor detalia pe fiecare proiect executat.

 

Certificăm pe propria răspundere realitatea şi exactitatea datelor înscrise în decont.

 

Director general,

Director Direcţie minieră,

Director economic,

...................................

...................................

...................................

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.