MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 239/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 239         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 19 martie 2018

 

SUMAR

 

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

16. - Ordonanţă de urgenţă privind asigurarea măsurilor necesare organizării şi desfăşurării unor proiecte culturale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

90. - Hotărâre privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Autostrada Lugoj-Deva”, aflate pe raza localităţii Şoimuş din judeţul Hunedoara

 

98. - Hotărâre pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Sală Polivalentă 2.500 locuri (Baza sportivă nr. i) la Universitatea Politehnica Timişoara”

 

100. - Hotărâre privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului Neamţ de către domnul Panaite Vasile

 

101. - Hotărâre privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Brăila de către domnul Ţiripa Marius-Aurelian

 

102. - Hotărâre privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului Neamţ de către doamna Soroceanu Daniela

 

103. - Hotărâre privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Brăila de către doamna Sterea Rada

 

105. - Hotărâre privind revocarea şi numirea unor membri în Consiliul director al Fondului Român de Dezvoltare Socială şi pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 442/2017 privind numirea membrilor Consiliului director al Fondului Român de Dezvoltare Socială

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIA

 

Decizia nr. 1 din 22 ianuarie 2018 (Completul competent să judece recursul în interesul legii)

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

privind asigurarea măsurilor necesare organizării şi desfăşurării unor proiecte culturale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

Având în vedere necesitatea respectării angajamentelor Guvernului României, care, prin Programul de guvernare 2018- 2020, şi-a asumat adoptarea măsurilor necesare pentru asigurarea participării României în anul 2019 la Festivalul Internaţional de Artă Europalia,

luând în considerare prevederile Acordului-cadru semnat la Bruxelles în data de 14 septembrie 2017, pe baza Memorandumului de înţelegere semnat la Bucureşti la data de 4 octombrie 2016, între partea română şi Europalia International, având în vedere că Institutul Cultural Român deţine expertiza profesională necesară desfăşurării unor programe culturale în afara ţării, activitatea externă a acestuia desfăşurându-se prin intermediul institutelor culturale româneşti din străinătate, inclusiv prin Institutul Cultural Român de la Bruxelles,

prezentul demers normativ priveşte crearea cadrului legal primar, pentru a asigura organizarea şi desfăşurarea acestui proiect de interes naţional, precum şi promovarea imaginii culturii naţionale pe plan internaţional în anul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

Ţinând cont de faptul că, în lipsa acestor măsuri legislative, luate în regim de urgenţă, impuse de o situaţie extraordinară, există riscul de a nu putea finaliza în timp util formalităţile de organizare şi finanţare a acestui proiect cultural de anvergură şi, ca o consecinţă directă, va fi afectat accesul public la evenimente culturale de înaltă calitate şi ţinută artistică, precum şi imaginea României în plan extern,

având în vedere necesitatea respectării angajamentelor asumate prin Programul de guvernare 2018-2020, în vederea aprofundării parteneriatului strategic cu Franţa şi continuarea implementării Foii de parcurs a Parteneriatului strategic, în toate dimensiunile sale,

ţinând cont de funcţiile de reprezentare şi coordonare ale Ministerului Afacerilor Externe, precum şi de rolul acestuia în promovarea imaginii României în lume prin organizarea de acţiuni de comunicare publică, de diplomaţie publică şi de diplomaţie culturală, în conformitate cu obiectivele de politică externă ale României,

luând act de faptul că în prezent nu există cadru legal primar pentru organizarea şi desfăşurarea evenimentelor şi acţiunilor culturale de anvergură din cadrul Sezonului România-Franţa, precum şi de termenele asumate în pregătirea şi derularea acestora, având în vedere că, în lipsa acestor măsuri legislative luate în regim de urgenţă, impuse de o situaţie extraordinară, există riscul de a nu putea finaliza în timp util formalităţile de organizare şi finanţare a Sezonului România-Franţa, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

CAPITOLUL I

Măsuri privind Festivalul Internaţional de Artă Europalia 2019

 

Art. 1. - (1) Pregătirea şi participarea României, ca ţară invitată de onoare, la cea de a XXVII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Artă Europalia 2019, denumit în continuare Festivalul Europalia, care se va desfăşura în perioada octombrie 2019-ianuarie 2020, în Belgia şi în alte state din Europa, sunt realizate de către Institutul Cultural Român, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Secretariatul General al Guvernului.

(2) Ministerul Afacerilor Externe asigură sprijin nemijlocit şi facilitează cooperarea cu partenerii externi prin misiunile diplomatice, contribuind totodată la armonizarea cu celelalte programe culturale de interes naţional, aflate în desfăşurare sau în dezvoltare.

(3) Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, împreună cu unităţile care funcţionează în subordinea, sub autoritatea ori în coordonarea acestuia, identifică, propune şi sprijină evenimente culturale din cadrul Festivalului Europalia şi facilitează obţinerea avizelor şi autorizaţiilor necesare pentru exportul temporar al obiectelor de artă destinate expoziţiilor din cadrul acestui festival.

Art. 2. - (1) Se constituie Grupul de lucru pentru pregătirea participării României la Festivalul Internaţional de Artă Europalia, denumit în continuare Grupul de lucru, format din câte un reprezentant la nivel de secretar de stat sau director general/director din cadrul ministerelor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 1 alin. (1).

(2) Grupul de lucru este condus de reprezentantul Institutului Cultural Român şi are ca obiectiv sprijinirea procesului de pregătire şi de participare a României la Festivalul Europalia.

(3) Secretariatul Grupului de lucru este asigurat de către Institutul Cultural Român.

(4) Grupul de lucru îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) asigură armonizarea Festivalului Europalia cu celelalte programe majore în care România este implicată pe termen scurt sau mediu;

b) avizează consultativ propunerile de proiecte transmise de Echipa Europalia România.

(5) Desemnarea membrilor Grupului de lucru se face prin ordin al ministrului/conducătorului instituţiei publice, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(6) Convocările Grupului de lucru sunt realizate, din dispoziţia preşedintelui Institutului Cultural Român, de către secretariatul Grupului de lucru, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data reuniunii.

Art. 3. - (1) Pe durata pregătirii şi desfăşurării Festivalului Europalia se constituie, prin ordin al preşedintelui Institutului Cultural Român, Echipa Europalia România.

(2) Echipa Europalia România are următoarea structură:

a) un coordonator general, directorul reprezentanţei Institutului Cultural Român de la Bruxelles, care este omologul managerului general Europalia International;

b) un director artistic, desemnat dintre angajaţii aflaţi în structura Institutului Cultural Român;

c) angajaţi din cadrul Institutului Cultural Român.

(3) Activitatea Echipei Europalia România este sprijinită de un comisar general, funcţie onorifică, personalitate cu experienţă remarcabilă şi dovedită în organizarea unor evenimente internaţionale de anvergură, care va susţine proiectul pe toată durata acestuia. Comisarul general este desemnat, respectiv revocat, prin ordin al preşedintelui Institutului Cultural Român.

Art. 4. - Echipa Europalia România are următoarele atribuţii:

a) selectează propunerile de acţiuni/evenimente culturale relevante pentru realizarea programului cultural al României în cadrul Festivalului Europalia, care se supun aprobării Comitetului director al Institutului Cultural Român, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;

b) colaborează cu Europalia International pentru pregătirea şi realizarea activităţilor cuprinse în programul Festivalului;

c) elaborează şi transmite prin coordonatorul general către Europalia International, spre consultare şi aprobare comună, programul de participare a României la acest eveniment;

d) asigură managementul şi monitorizarea realizării programului cultural al României la Festivalul Europalia, în timpul etapelor de pregătire şi desfăşurare a participării.

Art. 5. - În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin ordin al preşedintelui Institutului Cultural Român se stabilesc atribuţiile coordonatorului general şi ale directorului artistic al Echipei Europalia.

Art. 6. - (1) Comisarul general are următoarele atribuţii:

a) acţionează ca ambasador al Festivalului Europalia în rândul societăţii civile şi al mediului de afaceri;

b) identifică şi propune coordonatorului general şi Echipei Europalia diverse oportunităţi de sprijin pe care instituţii sau organizaţii le pot acorda pentru activităţile pregătitoare şi de implementare a programului Festivalului Europalia;

c) sprijină organizatorii în procesul de atragere a donaţiilor şi sponsorizărilor conform legii;

d) propune perfectarea unor parteneriate cu scopul atragerii de fonduri;

e) participă la şedinţele Echipei Europalia România.

(2) Activitatea pe care comisarul general o desfăşoară pentru participarea României la Festivalul Europalia nu este remunerată.

Art. 7. - (1) Cheltuielile aferente pregătirii şi desfăşurării Festivalului Europalia în perioada 2018-2019 se suportă din bugetul Institutului Cultural Român.

(2) Se aprobă plata echivalentului în lei al sumei de 300.000 euro în trei tranşe egale, de la bugetul de stat, drept contribuţie financiară datorată de România, prin bugetele Ministerului Afacerilor Externe şi Institutului Cultural Român, care asigură plata contribuţiei către organizaţia Europalia International în perioada 2018-2019.

(3) în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, plata primei tranşe de 100.000 euro este asigurată de către Ministerul Afacerilor Externe.

(4) Institutul Cultural Român va asigura în anul 2018 plata celei de-a două tranşe reprezentând suma de 100.000 euro, iar în anul 2019 Institutul Cultural Român va asigura plata ultimei părţi a contribuţiei financiare, reprezentând suma de 100.000 euro.

Art. 8. - Pentru realizarea acţiunilor de pregătire şi participare la Festivalul Europalia, Comitetul director al Institutului Cultural Român exercită şi atribuţiile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a) şi f) din Legea nr. 356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL II

Măsuri privind Sezonul România-Franţa 2018-2019

 

Art. 9. - (1) Sezonul România-Franţa reprezintă un program bilateral de activităţi din următoarele domenii: cultural, educaţional şi universitar, ştiinţific, ecologic, economic, militar, comemorativ, digital, sportiv, gastronomic, turistic şi alte domenii de interes pe agenda bilaterală, organizat în colaborare cu autorităţi şi instituţii din Franţa, desfăşurat în Franţa şi în România.

(2) Se aprobă organizarea Sezonului România-Franţa, care se va desfăşura în perioada 28 noiembrie 2018-14 iulie 2019, denumit în continuare Sezonul.

(3) în vederea asigurării măsurilor pentru organizarea şi implementarea Sezonului se aprobă înfiinţarea Grupului de lucru interinstituţional de organizare a Sezonului, denumit în continuare Grupul de lucru, structură neremunerată.

Art. 10. - (1) în vederea pregătirii şi implementării participării României la programele culturale majore în care România este implicată pe termen scurt şi mediu, printre care şi Sezonul, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe se înfiinţează, cu caracter temporar, o structură încadrată cu un număr de 9 posturi în Centrala Ministerului Afacerilor Externe, prin suplimentarea numărului maxim de posturi din cadrul acestui minister, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin bugetul pe anul 2018.

(2) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Hotărârea Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică în mod corespunzător.

Art. 11 - (1) Organizarea Sezonului este realizată, pentru România, de către Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de coordonator, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Institutul Cultural Român, Ministerul Apărării Naţionale şi Secretariatul General al Guvernului.

(2) Grupul de lucru are ca obiectiv armonizarea procesului de pregătire, organizare şi desfăşurare, din partea României, a Sezonului.

Art. 12. - (1) Grupul de lucru are în componenţă reprezentanţi, la nivel de secretar de stat şi la nivel de expert, desemnaţi de către:

a) Ministerul Afacerilor Externe;

b) Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale;

c) Institutul Cultural Român;

d) Ministerul Apărării Naţionale;

e) Secretariatul General al Guvernului.

(2) Desemnarea reprezentanţilor prevăzuţi la alin. (1) se face prin ordin al ministrului de resort/conducătorului autorităţii, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(3) Grupul de lucru este coordonat de către Ministerul Afacerilor Externe şi este condus de comisarul general al Sezonului.

(4) Comisarul general al Sezonului este numit prin ordin al ministrului afacerilor externe, pe baza consultării dintre Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Institutul Cultural Român şi Secretariatul General al Guvernului.

(5) Grupul de lucru se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la propunerea comisarului general al Sezonului sau a oricărei instituţii reprezentate în cadrul Grupului de lucru, comunicată membrilor cu 3 zile înainte de data stabilită pentru desfăşurarea şedinţei.

(6) Grupul de lucru poate colabora şi cu alte instituţii publice şi private, precum şi cu organizaţii guvernamentale şi neguvemamentale.

(7) Instituţiile prevăzute la alin. (1) vor depune toate diligentele pentru derularea acţiunilor curente specifice care decurg din deciziile Grupului de lucru.

Art. 13. - (1) Grupul de lucru are următoarele atribuţii principale;

a) aprobă şi implementează conceptul şi programul de participare a României la Sezon;

b) colaborează cu autorităţi, instituţii şi organizaţii omoloage din Franţa, în vederea bunei desfăşurări a activităţilor cuprinse în programul Sezonului;

c) întocmeşte bugetul necesar pentru implementarea proiectelor din programul Sezonului;

d) validează propunerile de acţiuni, evenimente culturale pentru realizarea programului cultural al României în cadrul Sezonului.

(2) Grupul de lucru colaborează cu comisarul general al Sezonului, în vederea armonizării şi asigurării coerenţei planificării, în funcţie de obiectivele definite în comun, pentru organizarea în bune condiţii a Sezonului.

(3) Grupul de lucru participă în Comitetul mixt de organizare, denumit în continuare COM, organ decizional comun al părţii române şi franceze, constituit din reprezentanţi ai ministerelor şi ai organizaţiilor implicate, precum şi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice ale celor două părţi.

Art. 14. - (1) Comisarul general al Sezonului are următoarele atribuţii principale:

a) asigură comunicarea constantă cu comisarul general numit de partea franceză;

b) prezintă lunar ministrului culturii şi identităţii naţionale, ministrului afacerilor externe, ministrului apărării naţionale, secretarului general al Guvernului, preşedintelui Institutului Cultural Român, precum şi Grupului de lucru agenda de lucru, rapoarte privind stadiul pregătirii şi desfăşurării participării României la Sezon, precum şi modul de gestionare a fondurilor aferente;

c) coordonează stabilirea programului Sezonului şi a calendarului proiectelor, în urma consultării cu Grupul de lucru;

d) asigură interfaţa Sezonului în raporturile cu alte ministere, cu autorităţi şi instituţii publice, cu persoane fizice şi juridice, române sau străine;

e) redactează, împreună cu omologul părţii franceze, în cursul şi pe măsura aprobării proiectelor, mesajele destinate autorilor acestora;

f) este responsabil, alături de omologul francez, de definirea programului şi a concepţiei editoriale în ceea ce priveşte obiectivele Sezonului, momentele marcante şi numărul de proiecte;

g) asigură managementul, organizarea şi monitorizarea realizării programului României în cadrul Sezonului, în timpul etapelor de pregătire şi desfăşurare a programului;

h) asigură interfaţa Sezonului la nivelul mass-mediei şi al publicului larg;

i) planifică, împreună cu omologul francez, programul în cele două state, cu sprijinul Grupului de lucru şi al misiunilor diplomatice ale celor două părţi;

j) organizează, ori de câte ori este nevoie, întâlniri între echipe şi se asigură că cele două părţi au la dispoziţie permanent acelaşi nivel de informaţie;

k) informează autorii proiectelor aprobate cu privire la includerea acestora în programul oficial al Sezonului şi le comunică obligaţiile ce le revin.

(2) Comisarul general al Sezonului poate fi convocat de către Grupul de lucru ori de câte ori este nevoie.

(3) Comisarul general al părţii române a Sezonului coordonează COM, alături de comisarul general al părţii franceze, conform Convenţiei tehnice.

Art. 15. - În activitatea sa, comisarul general al Sezonului este sprijinit de structura din cadrul Ministerului Afacerilor Externe înfiinţată conform art. 10 alin. (1).

Art. 16. - Modalităţile colaborării dintre Ministerul Afacerilor Externe şi celelalte instituţii din Grupul de lucru se stabilesc prin protocol de colaborare. Protocolul va fi semnat în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 17. - (1) Cheltuielile aferente pregătirii şi desfăşurării Sezonului în perioada 2018-2019 se suportă în limita fondurilor aprobate anual potrivit legii, prin bugetele Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, Institutului Cultural Român şi Ministerului Apărării Naţionale.

(2) Cheltuielile aferente pregătirii şi desfăşurării Sezonului pentru anul 2018 de către Ministerul Afacerilor Externe se asigură prin suplimentarea bugetului aprobat acestuia cu suma de 7.000 mii lei, prin diminuarea corespunzătoare a bugetului Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, aprobat potrivit legii.

(3) Ministerul Afacerilor Externe, în vederea mediatizării Sezonului, poate să efectueze din bugetul propriu cheltuieli de publicitate.

(4) Pentru pregătirea şi desfăşurarea Sezonului în perioada 2018-2019 instituţiile prevăzute la alin. (1) pot efectua categoriile de cheltuieli prevăzute la art. 4 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 245/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Instituţiile prevăzute la alin. (1) pot atrage fonduri provenite din donaţii şi sponsorizări acordate de persoane fizice sau juridice, din ţară şi din străinătate, precum şi din alte surse, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(6) Participarea României la Sezon poate fi susţinută financiar de alte instituţii şi autorităţi publice centrale, în condiţiile legii.

Art. 18. - (1) Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să introducă modificările în structura bugetului de stat şi în volumul şi structura bugetelor Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale pe anul 2018, corespunzător prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, după caz, la propunerea acestora.

(2) Se autorizează ordonatorii principali de credite să introducă modificările corespunzătoare în anexele la bugetele proprii şi să le comunice Ministerului Finanţelor Publice.

 

CAPITOLUL III

Modificarea şi completarea unor dispoziţii

 

Art. 19. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2017 privind înfiinţarea Centrului Cultural „Sala Palatului” şi pentru stabilirea unor măsuri care să asigure funcţionarea acestuia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1026 din 27 decembrie 2017, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 3, alineatul (4) va avea următorul cuprins: „(4) Centrul Cultural «Sala Palatului» preia de la Regia Autonomă «Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat» imobilul prevăzut la alin. (1), precum şi patrimoniul aferent acestuia, inclusiv activele fixe, obiectele de inventar, bunurile mobile şi dotările aferente acestui imobil, pe bază de protocol de predare-preluare încheiat în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii prevăzute la art. 1 alin. (2), cu condiţia achitării prealabile de către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a sumelor prevăzute la art. 5 alin. (1)-(3).

2. La articolul 6, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 6. - (1) Fondurile alocate de la bugetul de stat prevăzute la art. 5 alin. (1)-(3) se achită Regiei Autonome «Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat», din bugetul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale pe anul 2018 de la capitolul 67.01 «Cultură, recreere şi religie», prin virări de credite de la titlul 65 «Cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă» la titlul 71 «Active nefinanciare».”

Art. 20. - După alineatul (2) al articolului 12 din Legea nr. 356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 2 septembrie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) Preşedintele şi vicepreşedinţii Institutului beneficiază de cabinetul demnitarului, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraţia publică centrală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 760/2001, cu modificările şi completările ulterioare.”

Art. 21. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă:

a) Hotărârea Guvernului nr. 714/2016 privind stabilirea măsurilor necesare pentru asigurarea participării României, ca ţară invitată de onoare, la Festivalul Internaţional de Artă EUROPALIA 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 4 octombrie 2016;

b) Hotărârea Guvernului nr. 641/2016 privind stabilirea măsurilor necesare pentru organizarea Sezonului cultural România - Franţa 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 9 septembrie 2016.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

p. Preşedintele Institutului Cultural Român,

Dan Bela Krizbai,

vicepreşedinte

p. Ministrul afacerilor externe,

Dănuţ Sebastian Neculăescu,

secretar de stat

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Ministrul culturii şi identităţii naţionale,

George Vladimir Ivaşcu

Ministrul apărării naţionale,

Mihai-Viorel Fifor

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 15 martie 2018.

Nr. 16.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Autostrada Lugoj-Deva”, aflate pe raza localităţii Şoimuş din judeţul Hunedoara

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 5 alin. (1), art. 12 alin. (1), art. 19 şi 34 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 28 alin. (3) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată, şi având în vedere dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 563/2010 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţie „Autostrada Lugoj-Deva”,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă amplasamentul suplimentar, care face parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Autostrada Lugoj-Deva”, potrivit planului de amplasament/hărţii topografice prevăzut(e) în anexa nr. 1*).

Art. 2. - (1) Se aprobă declanşarea procedurii de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Autostrada Lugoj-Deva”, prevăzut la art. 1, expropriator fiind statul român, reprezentat de Ministerul Transporturilor, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - SA

(2) Se aprobă lista cuprinzând imobilele supuse exproprierii, potrivit alin. (1), situate pe raza localităţii Şoimuş din judeţul Hunedoara, proprietarii sau deţinătorii acestora, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor, prevăzută în anexa nr. 2

Art. 3. - (1) Sumele individuale estimate de către expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Autostrada Lugoj-Deva”, aflate pe raza localităţii Şoimuş din judeţul Hunedoara, sunt în cuantum de 55 mii lei şi se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în conformitate cu Legea bugetului de stat pentru anul 2018 nr. 2/2018, la capitolul 84.01 „Transporturi”, subcapitolul 03 „Transport rutier”, titlul 58 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) aferente cadrului financiar 2014-2020”, articolul 58,03 „Programe din Fondul de coeziune - FC”.

(2) Sumele individuale prevăzute la alin. (1) se încadrează în sumele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.232/2010 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Autostrada Lugoj-Deva”, cu modificările şi completările ulterioare, şi se virează de către Ministerul Transporturilor, în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării acestora, într-un cont bancar deschis pe numele Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. la dispoziţia proprietarilor de imobile proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional, prevăzut la art. 1, în vederea efectuării despăgubirilor în cadrul procedurilor de expropriere, în condiţiile legii.

Art. 4. - Ministerul Transporturilor, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., răspunde de realitatea datelor înscrise în lista cuprinzând imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional, prevăzut la art. 1, inclusiv a celor care au fost transmise de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară/oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară sau unităţile administrativ-teritoriale, de corectitudinea datelor înscrise în documentele care au stat la baza stabilirii acestora, precum şi de modul de utilizare, în conformitate cu dispoziţiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor prezentei hotărâri.

Art. 5. - Planul cu amplasamentul suplimentar, care face parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional, prevăzut la art. 1. se aduce la cunoştinţă publică prin afişarea la sediul consiliului local implicat şi, respectiv, prin afişare pe pagina proprie de internet a expropriatorului.

Art. 6. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Lucian Şova

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 7 martie 2018.

Nr. 90.


*) Anexa nr. 1 se comunică persoanelor fizice şi juridice interesate, la solicitarea acestora, de către Compania Naţională da Administrare a Infrastructurii Rutiere - SA, care este depozitarul acesteia, imposibilitatea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hărţii topografice/planului de amplasament fiind determinată de impedimente de natură tehnico-redacţională.

 

ANEXA Nr. 2

 

LISTA

cuprinzând imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar, care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Autostrada Lugoj-Deva”, aflate pe raza localităţii Şoimuş din judeţul Hunedoara, proprietarii sau deţinătorii acestora, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor

 

Nr. crt.

Judeţul

Unitatea administrativ-teritorială

Numele şi prenumele proprietarului/ deţinătorului imobilului

Tarlaua/

parcela

Categoria da folosinţă

Intravilan/

Extravilan

Numărul cadastral

(numărul topo)

Număr carte funciară

Suprafaţă teren da expropriat (mp)

Suprafaţă construcţii de

expropriat

(mp)

Valoarea despăgubirii aferente terenurilor şi construcţiilor, conform Legii nr. 255/2010

(lei)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

1

Hunedoara

Şoimuş

Urau Viorica

 

CC

A

intravilan

61702

61702

486

59

C5 = 33

C6 = 51

C9 = 1

37.845,50

2

Hunedoara

Şoimuş

Balaşi Ştefan, Balaşi Iuliana

 

CC

A

intravilan

61632

61632

546

127

-

14.469,50

3

Hunedoara

Şoimuş

Profeanu Gheorghe, Profeanu Lucia, Viorica Lucaciu, Cornel şi Lucaciu Ilinca (drept de uzufruct viager)

 

CC

intravilan

61704

61704

91

C5 = 1

1.956,50

 

 

 

 

 

 

 

 

Total

1.309

86

54.271,50

 

NOTĂ:

Alte date de identificare a proprietarilor/deţinătorilor, precum şi orice informaţii necesare în vederea punerii în aplicare a măsurilor de expropriere în condiţiile legii vor fi identificate ulterior, în vederea colectării documentaţiilor necesare, conform reglementărilor în vigoare.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Sală Polivalentă 2.500 locuri (Baza sportivă nr. 2) la Universitatea Politehnica Timişoara”

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 42 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere art. 223 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se reaprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Sală Polivalentă 2.500 locuri (Baza sportivă nr. 2) la Universitatea Politehnica Timişoara”, prevăzuţi în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finanţarea obiectivului de investiţii prevăzut la art. 1 se face din veniturile proprii ale Universităţii Politehnica Timişoara şi în completare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale. În limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează.

Ministrul educaţiei naţionale,

Valentin Popa

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 7 martie 2018.

Nr. 98.

 

ANEXĂ

 

CARACTERISTICI PRINCIPALE ŞI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

ai obiectivului de investiţii „Sală Polivalentă 2.500 locuri (Baza sportivă nr. 2) la Universitatea Politehnica Timişoara”

 

Titular: Ministerul Educaţiei Naţionale

Beneficiar: Universitatea Politehnica Timişoara

Amplasament: str. Dr. Aurel Păunescu Podeanu, Baza sportivă nr. 2, Timişoara, judeţul Timiş

Indicatorii tehnico-economici:

 

Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA)

(în preţuri valabile în luna iunie 2017; 1 euro = 4,5714 lei),

mii lei

44.112

 

din care:

 

 

 

Construcţii + Montaj (C+M)

mii lei

31.244

 

Valoarea rest de executat a investiţiei (inclusiv TVA)

(în preţuri valabile în luna iunie 2017; 1 euro = 4,5714 lei), din care:

mii lei

21.057

 

Construcţii + Montaj (C+M)

mii lei

13.575

 

Eşalonarea investiţiei INV/C+M

 

 

 

- Anul I

mii lei

7.000

 

 

mii lei

5.000

 

- Anul II

mii lei

7.000

 

 

mii lei

5.000

 

- Anul III

mii lei

7.057

 

 

mii lei

3.575

 

Capacităţi:

 

 

 

Suprafaţa construită

mp

4.734

 

Suprafaţa desfăşurată

mp

7.937

 

Durata de realizare a investiţiei rest de executat

luni

31

 

 

Factori de risc

Obiectivul de investiţii se va proteja cu respectarea reglementărilor tehnice: Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P 100-1/2013; Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor, indicativ P 118-1999, cu modificările şi completările ulterioare.

Finanţarea investiţiei

Finanţarea obiectivului de investiţii se face din veniturile proprii ale Universităţii Politehnica Timişoara şi în completare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului Neamţ de către domnul Panaite Vasile

 

Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri încetează exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului Neamţ de către domnul Panaite Vasile.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

p. Ministrul afacerilor interne,

Gheorghe Nucu Marin

 

Bucureşti, 15 martie 2018.

Nr. 100.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Brăila de către domnul Ţiripa Marius-Aurelian

 

Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri încetează exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Brăila de către domnul Ţiripa Marius-Aurelian.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

p. Ministrul afacerilor interne,

Gheorghe Nucu Marin

 

Bucureşti, 15 martie 2018.

Nr. 101.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului Neamţ de către doamna Soroceanu Daniela

 

Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a), art. 89 alin. (21) şi ale art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Doamna Soroceanu Daniela exercită, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, funcţia publică de prefect al judeţului Neamţ.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

p. Ministrul afacerilor interne,

Gheorghe Nucu Marin

 

Bucureşti, 15 martie 2018.

Nr. 102.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Brăila de către doamna Sterea Rada

 

Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a), art. 89 alin. (21) şi ale art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Doamna Sterea Rada exercită, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, funcţia publică de subprefect al judeţului Brăila.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

p. Ministrul afacerilor interne,

Gheorghe Nucu Marin

 

Bucureşti, 15 martie 2018,

Nr. 103.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind revocarea şi numirea unor membri în Consiliul director al Fondului Român de Dezvoltare Socială şi pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 442/2017 privind numirea membrilor Consiliului director al Fondului Român de Dezvoltare Socială

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 14 alin. (2) şi art. 15 alin. (2) din Legea nr. 129/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială, republicată, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se revocă din funcţia de membru în Consiliul director al Fondului Român de Dezvoltare Socială domnul Dragoş Vasile Pelmuş - reprezentant al Ministerului Transporturilor.

(2) Se numeşte în funcţia de membru în Consiliul director al Fondului Român de Dezvoltare Socială domnul Petre Neacşa - reprezentant al Ministerului Transporturilor.

Art. 2. - (1) Se revocă din funcţia de membru în Consiliul director al Fondului Român de Dezvoltare Socială domnul Ion Ghizdearu - reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice.

(2) Se numeşte în funcţia de membru în Consiliul director al Fondului Român de Dezvoltare Socială domnul Nicu Popescu - reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice.

Art. 3. - (1) Se revocă din funcţia de membru în Consiliul director 8l Fondului Român de Dezvoltare Socială doamna Vasilica Baciu - reprezentant al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.

(2) Se numeşte în funcţia de membru în Consiliul director al Fondului Român de Dezvoltare Socială doamna Mihaela Virginia Toader - reprezentant al Ministerului Fondurilor Europene.

Art. 4. - Poziţiile nr. 3-6 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 442/2017 privind numirea membrilor Consiliului director al Fondului Român de Dezvoltare Socială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 3 iulie 2017, se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„3. Petre Neacşa - reprezentant al Ministerului Transporturilor

4. Nicu Popescu - reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice

5. Camelia Iuliana Coporan - reprezentant al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

6. Mihaela Virginia Toader - reprezentant al Ministerului Fondurilor Europene.”

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 15 martie 2018.

Nr. 105.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

 

DECIZIA Nr. 1

din 22 Ianuarie 2018

 

Dosar nr. 3.094/1/2017

 

Ilie Iulian Dragomir - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele completului

Mirela Sorina Popescu - preşedintele Secţiei penale

Lavinia Curelea - preşedintele delegat al Secţiei I civile

Eugenia Voicheci - preşedintele Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Simona Elena Cîrnaru - judecător la Secţia penală

Leontina Şerban - judecător la Secţia penală

Simona Daniela Encean - judecător la Secţia penală

Valentin Horia Şelaru - judecător la Secţia penală

Aurel Gheorghe Ilie - judecător la Secţia penală

Daniel Grădinara - judecător la Secţia penală

Constantin Epure - judecător la Secţia penală

Dan Andrei Enescu - judecător la Secţia penală

Geanina Cristina Arghir - judecător la Secţia penală

Ioana Alina Ilie - judecător la Secţia penală

Maricela Cobzariu - judecător la Secţia penală

Ştefan Pistol - judecător la Secţia penală

Rodica Aida Popa - judecător la Secţia penală

Marius Dan Foitoş - judecător la Secţia penală

Rodica Susanu - judecător la Secţia I civilă

Adina Georgeta Nicolae - judecător la Secţia I civilă

Rodica Zaharia - judecător la Secţia a II-a civilă

Mirela Poliţeanu - judecător la Secţia a li-a civilă

Eugenia Marin - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Florentina Dinu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

 

Completul competent să judece recursul în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 3.094/1/2017 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 473 alin. (1) din Codul de procedură penală şi conform art. 272 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa este prezidată de către vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, domnul judecător Ilie Iulian Dragomir.

La şedinţa de judecată participă doamna Marinela Mincă, procuror-şef al Biroului de reprezentare - Serviciul judiciar penal - Secţia juridică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

De asemenea, la şedinţa de judecată participă domnul Florin Nicuşor Mihalache, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, conform art. 273 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Curtea de Apel Bucureşti, autoarea sesizării, este reprezentată de doamna judecător Iura Elena Veronica Andreea.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii formulat de Curtea de Apel Bucureşti, înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu nr. 3.094/1/2017, vizând „calificarea şi competenţa de soluţionare a cererii de recunoaştere a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii pronunţate de o instanţă străină formulată de condamnat în vederea contopirii cu pedepse aplicate de instanţele române şi deducerii duratei executate în străinătate.”

Magistratul-asistent referă cu privire la obiectul recursului în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 3.094/1/2017, aflat pe rolul completului de judecată, precum şi cu privire la faptul că la dosarul cauzei s-a depus, la 19 decembrie 2017, raportul întocmit de doamna judecător Leontina Şerban, desemnată judecător-raportor conform art. 473 alin. (4) din Codul procedură penală. De asemenea, precizează că au fost depuse hotărâri relevante în materie pronunţate de instanţele judecătoreşti, precum şi punctul de vedere al procurorului general.

După prezentarea referatului cauzei, preşedintele completului, domnul judecător Ilie Iulian Dragomir, vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, constatând că, în cauză, nu sunt cereri de formulat sau excepţii de invocat, a acordat cuvântul reprezentantului Curţii de Apel Bucureşti, doamna judecător Iura Elena Veronica Andreea.

Reprezentantul Curţii de Apel Bucureşti, doamna judecător Iura Elena Veronica Andreea, a învederat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 471 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală.

În susţinerea cererii de recurs în interesul legii, reprezentantul Curţii de Apel Bucureşti a arătat că, în practica judiciară naţională, nu există un punct de vedere unitar privind calificarea şi competenţa de soluţionare a cererii de recunoaştere a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii pronunţate de o instanţă străină formulată de condamnat în vederea contopirii cu pedepse aplicate de instanţele române şi deducerii duratei executate în străinătate.

A precizat că, potrivit art. 119 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 224/2006, recunoaşterea se poate face, pe cale incidentală, în cadrul unui proces penal în curs.

Prin Decizia nr. 9 din 15 noiembrie 2010, pronunţată în interesul legii de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Sediile Unite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. â82 din 1 iunie 2011, s-a decis că sintagma „proces penal în curs” cuprinsă în textul art. 119 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că recunoaşterea pe cale incidentală a unei hotărâri penale străine sau a unui act juridic străin se poate face şi îi faza privind punerea în executare a hotărârilor penale definitive.

Reprezentantul Curţii de Apel Bucureşti, doamna judecător Iura Elena Veronica Andreea, a apreciat că prin introducerea art. 1401 alin, (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, Decizia nr. 9 din 15 noiembrie 2010, pronunţată în interesul legii de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 1 iunie 2011, a rămas fără aplicabilitate.

A învederat, referitor la problema de drept supusă dezbaterii, că unele instanţe au considerat că soluţionarea cererii este de competenţa curţii de apel în considerarea dispoziţiilor art. 142 din legea specială, iar alte instanţe că cererea este secundară şi cade în competenţa instanţelor sesizate cu cererea de contopire.

În continuare, a menţionat că, după sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu prezentul recurs în interesul legii, prin Legea nr. 236/2017, la art. 1401 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, a fost introdus alin. (21), potrivit căruia recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti străine, în vederea deducerii perioadei executate în detenţie pe teritoriul altui stat, se face dacă pedeapsa a fost executată în întregime sau a fost considerată ca fiind executată în statul străin, iar aceste aspecte au fost confirmate de statul străin, urmând a fi dedusă perioada executată efectiv.

Chiar dacă, aparent, se poate considera că prezentul recurs în interesul legii a rămas fără obiect ca urmare a introducerii acestui alineat, reprezentantul Curţii de Apel Bucureşti a opinat că, prin această completare a legii, nu s-a stabilit calificarea cererii şi competenţa de soluţionare.

Pe fondul recursului în interesul legii a apreciat că în situaţia unei cereri de recunoaştere a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii pronunţate de o instanţă străină formulată de condamnat în vederea contopirii cu pedepse aplicate de instanţele române şi deducerii duratei executate în străinătate, aceasta este o cerere incidentală, fiind de competenţa instanţei învestite cu soluţionarea cererii de contopire.

Faţă de aceste aspecte a solicitat admiterea recursului în interesul legii formulat de Curtea de Apel Bucureşti şi pronunţarea unei decizii prin care să se asigure o interpretare şi aplicare unitară a legii.

Preşedintele completului, domnul judecător Ilie Iulian Dragomir, vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a acordat cuvântul reprezentantului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, doamnei procuror-şef Marinela Mincă.

Reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, doamna procuror-şef Marinela Mincă, a învederat că recursul în interesul legii a fost promovat ca urmare a constatării unei practici neunitare referitoare la aplicarea art. 1401 şi art. 142 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, respectiv cu privire la „calificarea şi competenţa de soluţionare a cererii de recunoaştere a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii pronunţate de o instanţă străină formulată de condamnat în vederea contopirii cu pedepse aplicate de instanţele române şi deducerii duratei executate în străinătate”, apreciind că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 471 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală.

Reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a precizat că, în practică, s-au conturat mai multe orientări.

Astfel, a învederat că, într-o primă orientare se consideră că recunoaşterea unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii pronunţate de o instanţă străină, formulată de un condamnat în vederea contopirii cu pedepse aplicate de instanţele române şi deducerii duratei executate în străinătate, îmbracă forma unei cereri de recunoaştere, pe cale incidentală, întemeiate pe dispoziţiile art. 1401 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care este de competenţa instanţei învestite cu cererea principală ce are ca obiect modificarea pedepsei în temeiul art. 585 din Codul de procedură penală, motivându-se că, prin cererea formulată, condamnatul urmăreşte efectuarea operaţiunii juridice de contopire a pedepselor şi, în final, deducerea din pedeapsa rezultantă a întregii perioade executate, inclusiv cea executată în străinătate, aceasta constituind finalitatea mediată a cererii’

Într-o a două orientare, a arătat reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, alte instanţe învestite cu soluţionarea unei asemenea cauze au considerat că temeiul de drept al cererii este cel prevăzut de art. 1401 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul recunoaşterii, pe cale principală, a hotărârilor judecătoreşti străine (fără a fi dezbătut vreun argument pentru temeiul de drept reţinut), în vederea realizării contopirii cu pedeapsa pronunţată de statul român şi, ulterior, a deducerii perioadei executate.

Totodată, a precizat că, într-o altă opinie, instanţele au considerat că soluţionarea cererilor de recunoaştere a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii pronunţate de o instanţă străină, formulată de condamnat în vederea contopirii cu pedepse aplicate de instanţele române şi deducerii duratei executate în străinătate, este de competenţa curţii de apel potrivit dispoziţiilor art. 142 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

A susţinut că punctul de vedere al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este în sensul că persoana condamnată în străinătate poate solicita contopirea pedepsei aplicate prin hotărâre judecătorească străină, după executarea acesteia în statul de condamnare, doar în situaţia în care mai există o pedeapsă de executat în România, concurentă cu cea pronunţată în străinătate, în baza dispoziţiilor art. 1401 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a subliniat că, prin Decizia nr. 9 din 15 noiembrie 201b, pronunţată în interesul legii de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr. 382 din 1 iunie 2011, s-a decis că sintagma „proces penal în curs” se interpretează în sensul că recunoaşterea pe cale incidentală a unei hotărâri penale străine sau a unui act juridic străin se poate face şi În faza privind punerea în executare a hotărârilor penale definitive.

Raportat la cererea principală ce face obiectul procedurii judiciare de contopire de pedepse a susţinut că recunoaşterea hotărârilor străine definitive executate în statul de condamnare are un caracter accesoriu operaţiunii de contopire, interesul urmărit fiind deducerea perioadei executate anterior din condamnări aplicate pentru fapte concurente.

În acest context a menţionat că, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 1401 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, competenţa aparţine instanţei de judecată pe rolul căreia se află cauza spre soluţionare, respectiv instanţei competente să soluţioneze cererea (principală) de contopire a pedepselor, potrivit art. 585 alin. (2) din Codul de procedură penală.

Faţă de aceste aspecte, reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat admiterea recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti şi pronunţarea unei decizii prin care să se constate că cererea de recunoaştere a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii pronunţate de o instanţă străină, formulată de persoana condamnată, aflată în România, în vederea contopirii cu pedepse aplicate de instanţele române şi a deducerii perioadei executate în străinătate, este o cerere incidentală, de competenţa instanţei învestite cu soluţionarea cererii de contopire.

Preşedintele completului, domnul judecător Ilie Iulian Dragomir, vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, constatând că nu sunt întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar Completul de judecată a reţinut cauza în pronunţare asupra recursului în interesul legii.

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

1. Problema de drept care a generat practica neunitară

Prin recursul în interesul legii formulat de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti s-a arătat că, în practica judiciară naţională, nu există un punct de vedere unitar privind „calificarea şi competenţa de soluţionare a cererii de recunoaştere a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii pronunţate de o instanţă străină, formulată de condamnat în vederea contopirii cu pedepse aplicate de instanţele române şi deducerii duratei executate în străinătate.”

2. Examenul jurisprudenţial

În urma verificării jurisprudenţei la nivel naţional s-a constatat că interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1401 şi art. 142 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se realizează unitar, instanţele pronunţându-se diferit cu privire la calificarea şi competenţa de soluţionare a cererilor de recunoaştere a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii pronunţate de o instanţă străină, formulată de condamnat în vederea contopirii cu pedepse aplicate de instanţele române şi deducerii duratei executate în străinătate.

Soluţiile pronunţate de Instanţele Judecătoreşti

2.1. Într-o primă orientare se consideră că recunoaşterea unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii pronunţate de o instanţă străină, formulată de un condamnat în vederea contopirii cu pedepse aplicate de instanţele române şi deducerii duratei executate în străinătate, îmbracă forma unei cereri de recunoaştere, pe cale incidentală, întemeiate pe dispoziţiile art. 1401 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care este de competenţa instanţei învestite cu cererea principală ce are ca obiect modificarea pedepsei în temeiul art. 585 din Codul de procedură penală, motivându-se că, prin cererea formulată, condamnatul urmăreşte efectuarea operaţiunii juridice de contopire a pedepselor şi, în final, deducerea din pedeapsa rezultantă a întregii perioade executate, inclusiv cea executată în străinătate, aceasta constituind finalitatea mediată a cererii.

S-a mai argumentat că recunoaşterea hotărârii nu are ca efect executarea, în individualitatea sa, a pedepsei aplicate de instanţa străină, această pedeapsă pierzându-şi individualitatea şi regăsindu-se în pedeapsa rezultantă, aplicată în condiţiile ârt. 585 alin. (1) din Codul de procedură penală, astfel încât dispoziţiile art. 142 din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt incidente întrucât acestea se referă la situaţia în care pedeapsa aplicată de autorităţile străine nu a fost executată.

Totodată, s-a subliniat că art. 142 din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, impune ca cererea de recunoaştere şi punere în executare a hotărârii judecătoreşti să fie transmisă de statul emitent.

2.2. Într-o a două orientare, alte instanţe învestite cu soluţionarea unei asemenea cauze au considerat că temeiul de drept al cererii este cel prevăzut de art. 1401 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul recunoaşterii, pe cale principală, a hotărârilor judecătoreşti străine, în vederea realizării contopirii cu pedeapsa pronunţată de statul român şi, ulterior, a deducerii perioadei executate (fără a fi dezbătut vreun argument pentru temeiul de drept reţinut).

2.3. Într-o altă opinie, instanţele au considerat că soluţionarea cererii de recunoaştere a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii pronunţate de o instanţă străină, formulată de condamnat în vederea contopirii cu pedepse aplicate de instanţele române şi deducerii duratei executate în străinătate, este de competenţa curţii de apel potrivit dispoziţiilor art. 142 alin. (2) din Legea nr. 302/2004. republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În susţinerea acestei opinii s-a arătat că, prin recunoaşterea hotărârii străine şi operaţiunea juridică a contopirii cu pedeapsa aplicată, prin hotărârea penală română se ajunge la o pedeapsă rezultantă ce include şi pedeapsa aplicată prin hotărârea penală străină, cu executare în regim de detenţie, context în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 142 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care prevăd competenţa exclusivă a curţilor de apel în soluţionarea acestui demers juridic. Deopotrivă, s-a susţinut că textul de lege permite condamnatului, ca persoană interesată, să fie titular al cererii de recunoaştere a hotărârii străine.

2.4. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

În jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală au fost identificate mai multe hotărâri prin care au fost soluţionate conflicte negative de competenţă, problema de drept primind rezolvări diferite, considerându-se fie că sunt aplicabile dispoziţiile art. 142 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fie cele ale art. 1401 alin. (2) din aceeaşi lege, această din urmă opinie fiind majoritară.

3. Punctul de vedere al Curţii de Apel Bucureşti

Punctul de vedere al Curţii de Apel Bucureşti, autoarea sesizării, este în sensul că recunoaşterea unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii pronunţate de o instanţă străină, formulată de condamnat în vederea contopirii cu pedepse aplicate de instanţele române şi deducerii duratei executate în străinătate, are caracter incidental potrivit art. 1401 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în raport cu cererea principală, cerere formulată în materia executării, iar competenţa de soluţionare nu revine curţii de apel, ci instanţei competente a soluţiona cererea principală.

4. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

În esenţă, punctul de vedere al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este în sensul că persoana condamnată în străinătate poate solicita contopirea pedepsei aplicate prin hotărâre judecătorească străină, după executarea acesteia în statul de condamnare, doar în situaţia în care mai există o pedeapsă de executat în România, concurentă cu cea pronunţată în străinătate, în baza dispoziţiilor art. 1401 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Raportat la cererea principală ce face obiectul procedurii judiciare de contopire de pedepse s-a precizat că recunoaşterea hotărârilor străine definitive executate în statul de condamnare are un caracter accesoriu operaţiunii de contopire, interesul urmărit fiind deducerea perioadei executate anterior din condamnări aplicate pentru fapte concurente.

În acest context s-a menţionat că, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 1401 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, competenţa aparţine instanţei de judecată pe rolul căreia se află cauza spre soluţionare, respectiv instanţei competente să soluţioneze cererea (principală) de contopire a pedepselor, potrivit art. 585 alin. (2) din Codul de procedură penală,

5. Raportul asupra recursului în interesul legii

Referitor la chestiunea de drept ce face obiectul sesizării şi care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti, prin raportul întocmit în cauză, judecătorul-raportor a considerat că sunt aplicabile dispoziţiile art. 1401 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, întrucât în sintagma „în vederea producerii de efecte juridice, altele decât executarea în regim de detenţie a pedepsei”, din cuprinsul acestui text legal, se încadrează şi situaţia recunoaşterii, pe cale incidentală, a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii pronunţate de o instanţă străină, la cererea persoanei condamnate aflate în România, în vederea contopirii pedepsei executate în alt stat cu pedeapsa de executat în România şi a deducerii perioadei executate în străinătate, competenţa revenind instanţei de judecată pe rolul căreia se află cererea principală de contopire a pedepselor, conform prevederilor art. 1401 alin. (2) din legea specială.

6. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând sesizarea cu recurs în interesul legii, raportul întocmit de judecătorul-raportor şi dispoziţiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, reţine următoarele;

6.1. Admisibilitatea recursului în interesul legii

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost legai sesizată, fiind îndeplinite cerinţele impuse de dispoziţiile art. 471 din Codul de procedură penală referitoare la titularul sesizării şi la depunerea hotărârilor definitive ce atestă existenţa unei jurisprudenţe neunitare referitor la problema de drept ce formează obiectul judecăţii.

Practica neunitară ce a determinat formularea recursului în interesul legii a fost generată de interpretarea şi aplicarea neunitară a dispoziţiilor art. 1401 şi art. 142 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în practica instanţelor de judecată fiind conturate mai multe orientări vizând calificarea şi competenţa de soluţionare a cererii de recunoaştere a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii pronunţate de o instanţă străină, formulată de condamnat în vederea contopirii cu pedepse aplicate de instanţele române şi deducerii duratei executate în străinătate.

6.2. Dispoziţii legale aplicabile

Legea nr. 302 din 28 iunie 2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 1401. - Recunoaşterea hotărârilor Judecătoreşti străine, în vederea producerii de alte efecte decât cel al executării în regim de detenţie a pedepsei, precum şi a altor acte judiciare emise de autorităţile străine

(1) Recunoaşterea, pe cale principală, a hotărârilor judecătoreşti străine, în vederea producerii de efecte juridice, altele decât executarea în regim de detenţie a pedepsei, se face la sesizarea persoanei interesate sau a procurorului, în condiţiile tratatului aplicabil între România şi statul emitent, de către judecătoria în a cărei circumscripţie aceasta domiciliază.

(2) Recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti străine, în vederea producerii de efecte juridice, altele decât executarea în regim de detenţie a pedepsei, se face şi pe cale incidentală, în cadrul unui proces penal în curs, de către procuror, în faza de urmărire penală, sau de către instanţa de judecată pe rolul căreia se află cauza spre soluţionare.

(21) Recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti străine, în vederea deducerii perioadei executate în detenţie pe teritoriul altui stat, se face dacă pedeapsa a fost executată în întregime sau a fost considerată ca fiind executată în statul străin, iar aceste aspecte au fost confirmate de statul străin, urmând a fi dedusă perioada executată efectiv.

(3) în situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), lipsa unui tratat nu împiedică recunoaşterea hotărârii judecătoreşti străine, dacă aceasta se dovedeşte necesară soluţionării unei cauze penale sau poate contribui la îmbunătăţirea situaţiei inculpatului sau a persoanei condamnate ori la reintegrarea sa. Dispoziţiile art. 131 alin. (1), art. 132, 135 şi ale art. 136 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(4) Actele judiciare care emană de la o autoritate judiciară străină competentă pot fi recunoscute de către procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală sau instanţa de judecată, dacă aceasta se dovedeşte necesară soluţionării unei cauze penale sau poate contribui la îmbunătăţirea situaţiei persoanei cercetate ori a persoanei condamnate sau la reintegrarea sa. Actului judiciar străin nu i se poate conferi, ca efect al recunoaşterii, o forţă probantă mai mare decât cea pe care o are în statul emitent.

Art. 142. - Competenţa autorităţilor judiciare române

(1) Atunci când România este stat de executare, iar persoana condamnată este deţinută într-un alt stat membru al Uniunii Europene, recunoaşterea şi punerea în executare, pe teritoriul României, a hotărârii judecătoreşti străine, în vederea transferării persoanei condamnate, este de competenţa curţii de apel în a cărei circumscripţie aceasta domiciliază. În cazul în care persoana condamnată nu are domiciliul pe teritoriul României, competenţa aparţine Curţii de Apel Bucureşti.

(2) Atunci când România este stat de executare, iar persoana condamnată se află pe teritoriul României, recunoaşterea şi punerea în executare a hotărârii judecătoreşti transmise de statul emitent este de competenţa curţii de apel în a cărei circumscripţie teritorială domiciliază persoana condamnată. În cazul în care persoana condamnată nu are domiciliul pe teritoriul României, competenţa aparţine Curţii de Apel Bucureşti. Atunci când persoana condamnată se află în România, în executarea unei pedepse, competenţa recunoaşterii şi punerii în executare aparţine curţii de apel în â cărei circumscripţie teritorială se află instanţa locului de deţinere.

(3) Atunci când România este stat de executare, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti este competent să primească cererea statului emitent formulată potrivit art. 161. În cazul art. 161 alin. (9), parchetul competent să primească hotărârea judecătorească şi certificatul este cel de pe lângă curtea de apel prevăzută la alin. (4).

(4) în cazul prevăzut la art. 161 alin. (9), curtea de apel din care face parte judecătorul care a luat măsura preventivă sau pe lângă care funcţionează parchetul din care face parte procurorul care a luat măsura preventivă este competentă să recunoască şi să pună în executare hotărârea judecătorească transmisă de statul emitent.

(5) Atunci când România este stat emitent, iar persoana condamnată se află pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene, competenţa de a solicita acestui din urmă stat luarea unei măsuri preventive şi recunoaşterea şi punerea în executare a hotărârii judecătoreşti române aparţine instanţei de executare.

Codul penal

Art. 40. - Contopirea pedepselor pentru infracţiuni concurente

(1) Dacă infractorul condamnat definitiv este judecat ulterior pentru o infracţiune concurentă, se aplică dispoziţiile art. 39.

(2) Dispoziţiile art. 39 se aplică şi în cazul în care, după ce o hotărâre de condamnare a rămas definitivă, se constată că cel condamnat mai suferise o condamnare definitivă pentru o infracţiune concurentă.

(3) Dacă infractorul a executat integral sau parţial pedeapsa aplicată prin hotărârea anterioară, ceea ce s-a executat se scade din durata pedepsei aplicate pentru infracţiunile concurente.

(4) Dispoziţiile privitoare la aplicarea pedepsei în caz de concurs de infracţiuni se aplică şi în cazul în care condamnarea la pedeapsa detenţiunii pe viaţă a fost comutată sau înlocuită cu pedeapsa închisorii.

(5) în cazul contopirii pedepselor conform alin. (1)-(4) se ţine seama şi de pedeapsa aplicată printr-o hotărâre de condamnare pronunţată în străinătate, pentru o infracţiune concurentă, dacă hotărârea de condamnare a fost recunoscută potrivit legii.

Codul de procedură penală

Art. 585. - Alte modificări de pedepse

(1) Pedeapsa pronunţată poate fi modificată, dacă la punerea în executare a hotărârii sau în cursul executării pedepsei se constată, pe baza unei alte hotărâri definitive, existenţa vreuneia dintre următoarele situaţii:

a) concursul de infracţiuni;

b) recidiva;

c) pluralitatea intermediară;

d) acte care intră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni.

(2) Instanţa competentă să dispună asupra modificării pedepsei este instanţa de executare a ultimei hotărâri sau, în cazul în care persoana condamnată se află în stare de deţinere, instanţa corespunzătoare în a cărei circumscripţie se afla locul de deţinere.

(3) Sesizarea instanţei se face din oficiu, la cererea procurorului ori a celui condamnat.

(4) La primirea cererii, preşedintele completului de judecată dispune ataşarea la dosar a înscrisurilor şi luarea tuturor măsurilor necesare soluţionării cauzei.

6.3. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, examinând problema de drept ce formează obiectul recursului în interesul legii, constată că unele instanţe au apreciat că devin aplicabile dispoziţiile art. 1401 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar alte instanţe că sunt incidente dispoziţiile art. 142 alin. (2), situaţie care s-a repercutat asupra competenţei instanţei desemnate a se pronunţa în cauză.

Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează prin titlul V recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti, a ordonanţelor penale şi a actelor judiciare în relaţia cu statele terţe, înţelegând prin stat terţ statul care nu este membru al Uniunii Europene, conform art. 130 alin. (2) lit. d), iar prin titlul VI cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Deciziei-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană.

Potrivit art. 130 alin. (1) teza a II-a, care este integrat în capitolul I denumit „Dispoziţii generale” al titlului V, dispoziţiile capitolului III intitulat „Proceduri speciale de recunoaştere şi executare” din acelaşi titlu V se aplică şi în relaţia cu statele membre ale Uniunii Europene, dacă nu contravin dispoziţiilor speciale.

Prin urmare, prevederile art. 1401 cu denumirea marginală „Recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti străine, în vederea producerii de alte efecte decât cel al executării în regim de detenţie a pedepsei, precum şi a altor acte judiciare emise de autorităţile străine” din cuprinsul capitolului III „Proceduri speciale de recunoaştere şi executare” al titlului V din legea specială sunt incidente atât în ipoteza în care instanţele române recunosc hotărâri judecătoreşti pronunţate de autorităţile judiciare ale unui stat care nu este membru al Uniunii Europene, cât şi în ipoteza hotărârilor judecătoreşti în materie penală pronunţate de autorităţile judiciare ale unui stat care este membru al Uniunii Europene, cu condiţia ca prin recunoaşterea hotărârii străine să se urmărească producerea altor efecte juridice decât cel al executării în regim de detenţie a pedepsei, fiind prevăzut, cumulativ, pentru cea din urmă ipoteză, ca legea specială să nu conţină dispoziţii contrare.

Recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti străine în vederea producerii de alte efecte decât cel al executării în regim de detenţie a pedepsei se poate realiza, conform art. 1401 alin. (2) din legea specială, pe cale incidentală, în cadrul unui proces penal în curs, de către procuror, în faza de urmărire penală, sau de către instanţa de judecată pe rolul căreia se află cauza spre soluţionare.

Sintagma proces penal în curs se interpretează în sensul că recunoaşterea, pe cale incidentală, a unei hotărâri penale străine este posibilă inclusiv în faza punerii în executare a hotărârilor penale definitive, după cum s-a statuat prin Decizia nr. 9/2010 dată în interesul legii de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, prin raportare la dispoziţiile art. 119 din Legea nr. 302/2004 în forma în vigoare la data pronunţării deciziei.

De altfel, în forma actuală a legii speciale, art. 1401 alin. (3) teza I prevede că în situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) lipsa unui tratat nu împiedică recunoaşterea hotărârii judecătoreşti străine, dacă aceasta se dovedeşte necesară soluţionării unei cauze penale sau poate contribui la îmbunătăţirea situaţiei inculpatului sau a persoanei condamnate ori la reintegrarea sa.

Dispoziţii speciale privind faza de executare a hotărârilor penale sunt prevăzute de art. 585 alin. (1) lit. a) din secţiunea 1 „Schimbări în executarea unor hotărâri” a capitolului III „Alte dispoziţii privind executarea” din titlul V „Executarea hotărârilor penale” din Codul de procedură penală.

Potrivit acestui text legal, o persoană condamnată poate solicita modificarea pedepsei dacă la punerea în executare a hotărârii sau în cursul executării pedepsei se constată, pe baza altei hotărâri definitive, existenţa concursului de infracţiuni.

Aceste dispoziţii legale trebuie interpretate prin raportare la art. 40 alin, (2) şi (5) din Codul penal, care prevede că dispoziţiile referitoare la contopirea pedepselor se aplică şi în cazul în care, după ce o hotărâre de condamnare a rămas definitivă, se constată că cel condamnat mai suferise o condamnare definitivă pentru o infracţiune concurentă, urmând a se ţine seama şi de pedeapsa aplicată printr-o hotărâre de condamnare pronunţată în străinătate, pentru o infracţiune concurentă, dacă hotărârea de condamnare a fost recunoscută potrivit legii.

Aşadar, solicitarea având ca obiect constatarea existenţei concursului între infracţiuni pentru care s-a dispus condamnarea prin hotărâri pronunţate de instanţe din România şi hotărâri pronunţate de autorităţi judiciare străine şi contopirea pedepselor, pentru ca, în final, să se deducă din pedeapsa rezultantă inclusiv perioada de timp executată în străinătate, se încadrează, în drept, în dispoziţiile art. 585 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, fiind o cerere de modificare de pedepse.

Cererea de contopire a pedepselor constituie o cerere principală, vizând pedepsele aplicate cu titlu definitiv prin hotărâri judecătoreşti române şi hotărâri judecătoreşti străine, cu consecinţa recunoaşterii efectelor acestei situaţii juridice în planul tratamentului sancţionator, în principal în privinţa deducerii duratei de timp anterior executate din pedepsele aplicate pentru infracţiunile ce compun concursul de infracţiuni, acesta fiind interesul demersului judiciar al persoanei condamnate.

Simpla împrejurare că cererea de modificare a pedepsei ţine de faza executării unei hotărâri de condamnare pronunţate în România nu îi conferă caracterul unei cereri prin care se solicită executarea în România a unei pedepse pronunţate în străinătate.

Deopotrivă, faptul că se dispune mai întâi recunoaşterea hotărârii străine şi, apoi, se contopesc pedepsele nu are nicio înrâurire asupra obiectului principal al procesului, întrucât, dacă nu s-ar recunoaşte hotărârea penală străină, nu s-ar putea deduce perioada executată în străinătate din pedeapsa rezultantă stabilită ca urmare a operaţiunii juridice a contopirii.

În acest context, întrucât cererea de recunoaştere a unei hotărâri judecătoreşti străine are în vedere producerea de efecte juridice, altele decât executarea în regim de detenţie a pedepsei, respectiv deducerea din pedeapsa rezultantă şi a perioadei executate în străinătate, aceasta are caracter incidental raportat la cererea principală care vizează modificarea pedepsei.

În consecinţă, în situaţia analizată nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 142 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează recunoaşterea şi punerea în executare a hotărârii judecătoreşti străine şi care atrag competenţa exclusivă a curţii de apel, ci dispoziţiile art. 1401 alin. (2) din aceeaşi lege care prevăd procedura recunoaşterii, pe cale incidentală, a unor hotărâri judecătoreşti străine, în vederea producerii de efecte juridice, altele decât executarea în regim de detenţie a pedepsei, text legal care stabileşte totodată că revine instanţei învestite cu soluţionarea cererii principale competenţa de a dispune asupra recunoaşterii hotărârii pronunţate de autorităţile judiciare străine.

Problema de drept a fost examinată şi prin Decizia nr. 15 din 22 mai 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, în care s-a menţionat că „omisiunea legiuitorului român de a include prevederi exprese, în cadrul titlului VI, care să permită recunoaşterea dispoziţiilor din hotărârea judecătorească pronunţată de un stat membru al Uniunii Europene referitoare la instituţii de tipul liberării condiţionate, nu conduce la imposibilitatea recunoaşterii acestor dispoziţii, ci, dimpotrivă, la recunoaşterea acestora conform art. 1401 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.

Din interpretarea teleologică a dispoziţiilor titlului VI al Legii nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, rezultă că art. 142 alin. (2) prevede competenţa exclusivă a curţii de apel în cazul procedurii speciale a recunoaşterii şi punerii În executare a hotărârii judecătoreşti străine, procedură prevăzută de secţiunea a 3-a intitulată „Recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate în alte state membre ale Uniunii Europene, în cazul în care persoana condamnată se află în România” din capitolul II al aceluiaşi titlu VI al legii.

Sub un prim aspect este de remarcat că, prin procedura specială evocată (art. 159-art. 163), se instituie dreptul exclusiv al statului străin emitent de a transmite, din oficiu sau la cererea persoanei condamnate, hotărârea şi certificatul în vederea recunoaşterii şi punerii în executare a hotărârii judecătoreşti străine.

În acest sens, relevante sunt dispoziţiile art. 160 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu care, dacă înainte de soluţionarea cauzei, statul emitent îşi retrage certificatul, instanţa respinge cererea ca nesusţinută.

Prin prisma scopului în care s-a instituit această procedură specială, dispoziţiile art. 161 alin. (3) din legea specială prevăd că, în vederea identificării, căutării, localizării şi prinderii persoanei condamnate, parchetul competent poate solicita darea în urmărire, potrivit Codului de procedură penală.

De asemenea, în conformitate cu art. 163 alin. (1) din legea specială, curtea de apel, ca instanţă exclusiv competentă potrivit art. 142 alin. (2), poate renunţa la dreptul de punere în executare a pedepsei atunci când constată imposibilitatea practică de a pune în executare pedeapsa deoarece persoana împotriva căreia s-a emis mandatul de executare a pedepsei nu este găsită sau persoana condamnată a evadat din penitenciarul în care executa pedeapsa.

Aşadar, din interpretarea coroborată a textelor legale mai sus menţionate reiese cu evidenţă că scopul urmărit prin procedura specială a recunoaşterii hotărârii judecătoreşti străine reglementată de secţiunea a 3-a a capitolului II al titlului VI al Legii nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este acela al executării de către persoana ce se află pe teritoriul României a pedepsei aplicate de autorităţile judiciare străine.

Or, după cum rezultă cu evidenţă şi din alin. (21) al art. 1401 din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, introdus prin Legea nr. 236/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 993 din 14 decembrie 2017, care a modificat şi completat Legea privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti străine, în vederea deducerii perioadei executate în detenţie pe teritoriul altui stat, se face dacă pedeapsa a fost executată în întregime sau a fost considerată ca fiind executată în statul străin, iar aceste aspecte au fost confirmate de statul străin, urmând a fi dedusă perioada executată efectiv.

Se mai remarcă faptul că, potrivit Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, curtea de apel dobândeşte atribuţii specifice instanţei de executare, respectiv de modificare a pedepsei, numai dacă ulterior recunoaşterii unei hotărâri judecătoreşti străine acelaşi stat emitent transmite o nouă cerere de recunoaştere a unei hotărâri privind aceeaşi persoană, potrivit art. 160 alin. (7) coroborat cu art. 154 alin. (13) lit. b), ceea ce înseamnă, per a contrario, că pentru celelalte situaţii caracteristice materiei executării competenţa se va stabili potrivit normelor de drept comun în materie.

În considerarea celor expuse, Completul pentru judecarea recursului în interesul legii va admite recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti şi va stabili că în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1401 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cererea de recunoaştere a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii pronunţată de o instanţă străină, formulată de persoana condamnată, aflată în România, în vederea contopirii cu pedepse aplicate de instanţele române şi deducerii duratei executate în străinătate, este o cerere incidentală de competenţa instanţei învestite cu soluţionarea cererii de contopire.

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti şi, în consecinţă: în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1401 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele:

Cererea de recunoaştere a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii pronunţată de o instanţă străină, formulată de persoana condamnată, aflată în România, în vederea contopirii cu pedepse aplicate de instanţele române şi deducerii duratei executate în străinătate, este o cerere incidentală de competenţa instanţei învestite cu soluţionarea cererii de contopire. Obligatorie, conform dispoziţiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 ianuarie 2018.

 

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

ILIE IULIAN DRAGOMIR

Magistrat-asistent,

Florin Nicuşor Mihalache

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.