MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 249/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 249         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 21 martie 2018

 

SUMAR

 

DECRETE

 

303. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 740 din 23 noiembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

95. - Hotărâre privind reorganizarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Iaşi şi modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

120. - Hotărâre privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unui bun imobil (construcţie + teren) aflat în administrarea Ministerului Mediului, transmiterea acestuia din administrarea Ministerului Mediului în administrarea Curţii de Conturi a României, precum şi trecerea unei părţi de imobil din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării

 

121. - Hotărâre privind actualizarea valorii de inventar a unui bun imobil, aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Mediului, ca urmare a reevaluării

 

122. - Hotărâre privind înscrierea bunurilor imobile aflate în administrarea Ministerului Energiei, aferente coridorului de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „S.N.G.N. ROMGAZ - S.A. - Conducta de aducţiune a sondei 15 Bilciureşti”, judeţul Dâmboviţa, în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

186. - Hotărâre pentru modificarea Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/2007

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 86/2018,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 21 martie 2018, doamna Elena Mungiu, judecător la Judecătoria Calafat, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 21 martie 2018.

Nr. 303.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 740

din 23 noiembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Ertache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu,

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, excepţie ridicată de Iulian Constantin Tucan în Dosarul nr. 19.395/280/2015 al Judecătoriei Piteşti - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.077D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.363D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal, excepţie ridicată de Vasile Sărăcuţu în Dosarul nr. 566/300/2016 (1.681/2016) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală.

4. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, personal. Lipseşte cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Preşedintele dispune a se face apelul şi În Dosarul nr. 1.431D/2016, care are ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal, excepţie ridicată de David Bara în Dosarul nr. 4,199/197/ 2016 al Judecătoriei Braşov - Secţia penală.

6. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

7. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.539D/2Q16, care are ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal, excepţie ridicată de Valentin Ovidiu Miliţoiu, Gabriel Ţăndărescu şi Mădălin Alexandru Dumitru în Dosarul nr. 22.566/281/2015 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

8. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

9. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 3.058D/2016, care are ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal, excepţie ridicată de Alexandru-Nicolae Ghiban în Dosarul nr. 16.516/299/2016/a10 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

10. La apelul nominal răspund personal autorul excepţiei şi partea Petre Luciu. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

11. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.077D/2016, nr. 1.363D/2016, nr. 1.431D/2016, nr. 1.539D/2016 şi nr. 3.058D/ 2016, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

12. Părţile prezente arată că sunt de acord cu conexarea dosarelor.

13. Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condiţiile pentru conexarea cauzelor.

14. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.363D/2016, nr. 1.431D/2016, nr. 1.539D/2016 şi nr. 3.058D/2016 la Dosarul nr. 1.077D/2016, care este primul înregistrat.

15. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei Vasile Sărăcuţu, care arată că lasă la aprecierea Curţii soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.

16. Autorul excepţiei, Alexandru-Nicolae Ghiban, susţine că dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal încalcă prevederile art. 16 din Constituţie referitor la egalitatea în drepturi. Astfel, consideră că dispoziţiile de lege criticate creează discriminare între, pe de o parte, inculpaţii judecaţi pentru săvârşirea unui număr foarte mare de fapte, ce prezintă însă fiecare în parte un grad redus de pericol social, care sunt pasibili de pedepse egale cu maximul general al pedepsei închisorii - care este de 30 de ani - şi, pe de altă parte, inculpaţii trimişi în judecată pentru comiterea unei fapte foarte grave, cum este, de exemplu, omorul, care riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 10 la 20 de ani. În acest sens, autorul excepţiei arată că a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unui număr mare de infracţiuni de înşelăciune, pedeapsa închisorii rezultantă fiind de 26 de ani. Consideră că aplicarea unor pedepse foarte aspre pentru infracţiuni fără violenţă, care au fost săvârşite în concurs, este de natură să instige persoanele condamnate la comiterea de fapte şi mai grave pentru care beneficiază, practic, de impunitate.

17. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 210 din 12 aprilie 2016.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

18. Prin încheierea din 4 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 19.395/280/2015, Judecătoria Piteşti - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Excepţia a fost ridicată de Iulian Constantin Tucan cu ocazia soluţionării unei cauze privind săvârşirea mai multor infracţiuni aflate în concurs, dintre care unele au fost comise anterior intrării în vigoare a noului Cod penal, iar altele ulterior acestei date.

19. Prin Decizia penală nr. 1.094/A din 28 iunie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 566/300/2016 (1.681/2016), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia i penată a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal. Excepţia a fost ridicată de Vasile Sărăcuţu cu ocazia soluţionării unei cauze penale privind trimiterea în judecată pentru săvârşirea mai multor infracţiuni aflate în concurs.

20. Prin Sentinţa penală nr. 1.427 din 14 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.199/197/2016, Judecătoria Braşov - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) ML b) din Codul penal. Excepţia a fost ridicată de David Bara cu ocazia soluţionării unei cereri de modificare a pedepsei.

21. Prin Decizia penală nr. 898 din 14 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 22.566/281/2015, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal. Excepţia a fost ridicată de Valentin Ovidiu Miliţoiu, Gabriel Ţăndărescu şi Mădălin Alexandru Dumitru cu ocazia soluţionării unei cauze penale privind trimiterea în judecată pentru săvârşirea mai multor infracţiuni aflate în concurs.

22. Prin încheierea din 2 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 16.516/299/2016/a 10, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal. Excepţia a fost ridicată de Alexandru-Nicolae Ghiban cu ocazia soluţionării unei cauze penale privind trimiterea în judecată pentru săvârşirea mai multor infracţiuni aflate în concurs.

23. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) şi c)

din Codul penal încalcă principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, egalitatea în drepturi, dreptul la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, legalitatea pedepsei, precum şi condiţiile restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. În acest sens arată că principiul individualizării sancţiunilor de drept penal, recunoscut de către toate legislaţiile statelor de drept, consacră regula că orice sancţiune, pentru a-şi atinge scopul preventiv-educativ, trebuie să fie strict individualizată, ceea ce înseamnă adaptarea ei cantitativă şi calitativă în raport cu natura şi gradul de pericol social al faptei şi de persoana făptuitorului. Pentru a se putea aplica acest principiu, sancţiunile de drept penal trebuie să fie adaptabile atât din punctul de vedere al cuantumului, cât şi al calităţii, adică să poată fi proporţionalizate în raport cu fapta şi cu persoana făptuitorului. Principiul individualizării (proporţionalizării) sancţiunilor de drept penal este realizat prin cele trei categorii de individualizare: legală, pe care o face legiuitorul, judiciară, pe care o realizează judecătorul, şi administrativă, care intervine în faza de executare. Individualizarea legală revine legiuitorului, Parlamentului, şi se realizează prin operaţiunea de stabilire prin lege a sancţiunilor de drept penal: pedepse, măsuri educative şi măsuri de siguranţă. În această etapă, legiuitorul stabileşte pedepsele şi celelalte sancţiuni de drept penal, prin fixarea unor limite minime şi maxime ale fiecărei pedepse, care să corespundă, în abstract, importanţei valorii sociale ocrotite prin incriminare. În cadrul acestei operaţiuni, trebuie stabilit un echilibru între dreptul fundamental care face obiectul limitării impuse de sancţiune şi valoarea socială a cărei protecţie a determinat limitarea. În literatura de specialitate s-a subliniat necesitatea determinării pedepsei legale de către legiuitor, arătându-se că acesta nu poate să confere judecătorului o libertate absolută în stabilirea pedepsei concrete, pentru că ar exista riscul unei interpretări şi aplicări arbitrare a pedepsei. Pe de altă parte, în doctrină s-a arătat că legiuitorul nu trebuie să îi ia judecătorului dreptul de a proceda la individualizarea judiciară prin stabilirea unor pedepse absolut determinate sau prin prevederea unor pedepse care, datorită aplicării lor automate, scapă oricărui control judiciar. Prin individualizarea legală, legiuitorul oferă judecătorului puterea de stabilire a pedepsei în cadrul anumitor limite predeterminate, minimul şi maximul special al pedepsei, dar, totodată, îi oferă aceluiaşi judecător instrumentele care îi permit alegerea şi determinarea unei sancţiuni concrete, în raport cu particularităţile faptei şi de persoana infractorului. În raport cu aceste cerinţe ale individualizării legale, dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal, care prevăd aplicarea obligatorie de către judecător a sporului de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite în cazul concursului de infracţiuni, sunt contrare prevederilor art. 53 alin. (2) din Constituţie, întrucât judecătorul este lipsit de dreptul şi obligaţia sa de a proceda la proporţionalizarea judiciară a pedepsei rezultante, ceea ce încalcă principiul constituţional al individualizării sancţiunilor de drept penal. Practic, în cazul concursului de infracţiuni, după prima etapă, în care judecătorul individualizează pedeapsa pentru fiecare infracţiune concurentă, în cea de a două etapă, în care trebuie să se proporţionalizeze pedeapsa rezultantă, judecătorul devine un simplu instrument, un executant automat al aplicării unui spor prestabilit, obligatoriu, egal cu o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite în prima etapă, ceea ce contravine principiului general al separaţiei puterilor în stat, reprezentând o imixtiune a puterii legislative în domeniul puterii judecătoreşti. Aşadar, dispoziţiile de lege criticate, pe de o parte, îngrădesc „liberul arbitru al instanţei”, care este obligată să aplice un spor fix cu ocazia sancţionării concursului de infracţiuni indiferent de împrejurările comiterii faptelor şi de circumstanţele privitoare la persoana autorului, iar, pe de altă parte, sporul aplicat „poate tinde spre infinit chiar şi în cazul unor infracţiuni de o gravitate scăzută”, a căror limită maximă de pedeapsă este mică în comparaţie cu alte infracţiuni,

24. Referitor la dispoziţiile ari. 10 din Legea nr. 187/2012, autorul excepţiei Iulian Constantin Tucan consideră că acestea încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) referitor la aplicarea legii penale mai favorabile. Astfel, arată că regimul legii penale mai favorabile este prevăzut de dispoziţiile art. 5 din noul Cod penal, text care stabileşte în alin. (1) că, în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabila. Textul de lege criticat prevede că tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puţin una dintre infracţiunile din structura pluralităţii a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracţiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabile. Or, noul Cod penal a introdus, prin dispoziţiile art. 39, ale art. 43 şi ale art. 44, un regim sancţionator al pluralităţii de infracţiuni mai sever decât cei prevăzut de Codul penal anterior. Prin soluţia legislativă prevăzută de art. 10 din Legea nr. 187/2012, legiuitorul a impus aplicarea tratamentului sancţionator al pluralităţii potrivit legii penale noi, mai severe, ceea ce reprezintă o evidentă încălcare a principiului constituţional al aplicării legii penale mai favorabile prevăzut de art. 15 din Constituţie, pentru că tratamentul sancţionator mai favorabil al pluralităţii de infracţiuni este cel prevăzut de legea veche. Arată că, potrivit literaturii de specialitate, evaluarea legii mai favorabile în cazul concursului de infracţiuni are loc în vederea stabilirii legii care conduce la o pedeapsă rezultantă mai redusă şi pe care o va executa inculpatul, indiferent de legea după care s-ar stabili existenţa fiecăreia dintre infracţiunile concurente, în parte. Aflată în faţa unor infracţiuni concurente, prevăzute de legi succesive, instanţa se va întreba întotdeauna după care lege se va ajunge ca inculpatul să execute efectiv o pedeapsă mai redusă. Consideră că soluţia legislativă prevăzută de art. 10 din Legea nr. 187/2012 este contrară şi Deciziei nr. 265 din 6 mai 2014, prin care Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art. 5 din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile. Or, din analiza conţinutului art. 10 din Legea nr. 187/2012, rezultă că suntem în prezenţa unei reglementări care combină prevederi din Codul penal anterior - pe baza cărora sunt stabilite pedepsele pentru infracţiunile comise înainte de 1 februarie 2014 - cu cele ale noului Cod penal privind stabilirea pedepsei pentru infracţiunea săvârşită sub imperiul legii noi, iar apoi, pentru tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni, textul impune aplicarea dispoziţiilor mai severe ale noului Cod, combinare ce nu conduce la aplicarea legii penale mai favorabile, care este evident legea penală veche, atât în ceea ce priveşte dispoziţiile referitoare la aplicarea pedepsei pentru fiecare infracţiune, cât şi în ceea ce priveşte dispoziţiile referitoare la tratamentul sancţionator al pluralităţii.

25. În fine, autorul excepţiei Iulian Constantin Tucan susţine că dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 sunt contrare şi cerinţelor art. 7 privind principiul legalităţii incriminării şi pedepsei din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, aşa cum se reflectă acestea în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, în materia legiferării pedepselor, a decis că este posibil ca, prin intervenţia legiuitorului, să fie modificat tratamentul sancţionator al infracţiunilor, dar asemenea intervenţii legislative trebuie să respecte principiul neretroactivităţii aplicării pedepselor, întrucât, în caz contrar, statele ar fi libere - prin modificarea legii sau reinterpretarea regulilor aplicabile - să redefinească scopul pedepsei impuse, în detrimentul persoanei condamnate, în condiţiile în care aceasta din urmă nu şi-ar fi putut imagina o asemenea dezvoltare la data săvârşirii infracţiunii. În raport cu jurisprudenţa Curţii de la Strasbourg, autorul excepţiei consideră că, în conceptul autonom de „pedeapsă”, utilizat de art. 7 din Convenţie, urmează a se include nu numai limitele legale de pedeapsă, ci şi toate normele, regulile şi procedurile care conduc judecătorul la stabilirea unei pedepse în cazul concret, respectiv, tot ceea ce defineşte regimul sancţionator, inclusiv regulile în materia concursului de infracţiuni. Astfel, arată că modificarea tratamentului sancţionator printr-o intervenţie legislativă este permisă numai în măsura în care respectă - raportat la momentul săvârşirii faptei - cerinţele previzibilităţii, accesibilităţii şi neretroactivităţii (exceptând legea penală mai favorabilă), în cazul unei pluralităţi de infracţiuni principiul enunţat aplicându-se cu privire la fiecare faptă care intră în componenţa pluralităţii. Aşadar, modificarea pedepselor şi, respectiv, a tratamentului sancţionator în cazul concursului de infracţiuni - ca urmare a unei intervenţii legislative ulterioare săvârşirii faptei - şi care constă în agravarea regimului sancţionator pe care persoana acuzată l-ar fi putut avea în vedere, în mod obiectiv, la momentul săvârşirii faptei, echivalează cu aplicarea retroactivă a legii penale şi încălcarea cerinţelor de previzibilitate şi accesibilitate consacrate de art. 7 din Convenţie.

26. Judecătoria Piteşti - Secţia penală apreciază că nu există o încălcare a prevederilor constituţionale şi convenţionale invocate de autorul excepţiei.

27. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală consideră că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată.

28. Judecătoria Braşov - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, reţine că săvârşirea mai multor infracţiuni de către o persoană demonstrează perseverenţa acesteia în plan infracţional, fiind necesar un sistem de sancţionare adecvat pentru asigurarea constrângerii şi a reeducării, astfel că dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal nu încalcă dreptul la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică.

29. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie nu şi-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate.

30. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Consideră că dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal nu aduc atingere principiului egalităţii în drepturi, întrucât inculpatul care a săvârşit un număr mare de infracţiuni nu se află în aceeaşi situaţie cu cel găsit vinovat pentru comiterea unei singure fapte penale. Totodată, arată că modul în care legiuitorul alege să sancţioneze concursul de infracţiuni constituie un element de politică penală, iar în Expunerea de motive a noului Cod penal, se menţionează că sancţionarea mai drastică a concursului de infracţiuni este necesară în condiţiile în care limitele maxime ale pedepselor au fost mult diminuate.

31. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

32. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că, potrivit prevederilor art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, prin lege organică se reglementează „infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora”, revenind legiuitorului rolul de a stabili conţinutul concursului de infracţiuni şi tratamentul sancţionator aplicabil acestuia. În ceea ce priveşte critica referitoare la privarea judecătorului de rolul său constituţional de a interpreta şi aplica legea, consideră că alegerea uneia sau alteia dintre soluţiile consacrate în diversele sisteme de drept - cumulul aritmetic, cumulul juridic, absorbţia, sporul obligatoriu, sporul facultativ etc. - reprezintă o opţiune de politică legislativă, ce constituie atributul exclusiv al legiuitorului, în acest cadru, instanţa dispune de mana de apreciere necesară şi de posibilitatea de individualizare a pedepselor pentru fiecare caz în parte cu ocazia stabilirii pedepsei pentru fiecare infracţiune concurentă. De asemenea, arată că instanţa de contencios constituţional a stabilit, în mod constant. În jurisprudenţa sa, că principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, aşa încât, dacă la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Invocă, totodată, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 711 din 27 octombrie 2015.

33. Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 256 din 5 mai 2016, nr. 329 din 24 mai 2016, nr. 337 din 24 mai 2016 şi nr. 545 din 12 iulie 2016, în sensul că dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) şi c)din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 sunt constituţionale

34. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile autorilor excepţiei prezenţi, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

35. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

36. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal: „în caz de concurs de infracţiuni, se stabileşte pedeapsa pentru fiecare infracţiune în parte şi se aplică pedeapsa, după cum urmează:

[...] b) când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite;

c) când s-au stabilit numai pedepse cu amendă, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite;,;

- Art. 10 din Legea nr. 187/2012: „Tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni se aplică potrivit legii noi atunci când

cel puţin una dintre infracţiunile din structura pluralităţii a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracţiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabilă)

37. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorii excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale, ale art. 11 alin. (2) privind tratatele ratificate de Parlament, ale art. 15 alin. (2) referitor la aplicarea legii penale mai favorabile, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 22 privind dreptul la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, ale art. 23 alin. (12) referitor la legalitatea pedepsei şi ale art. 53 alin. (2) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi a prevederilor art. 7 privind principiul legalităţii incriminării şi pedepsei şi ale art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 1 referitor la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenţie şi ale art. 21 privind nediscriminarea din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

38. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi prevederi din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocate şi în prezenta cauză, şi faţă de critici identice. Astfel, prin Decizia nr. 210 din 12 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.440 din 13 iunie 2016, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a reţinut că dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal reglementează în materia sancţionării concursului de infracţiuni săvârşite de persoana fizică, infractor major, pentru ipoteza în care s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, stabilind tratamentul penal al concursului de infracţiuni prin aplicarea sistemului cumulului juridic cu spor obligatoriu şi fix. Aşadar, potrivit prevederilor precitate, dacă pentru infracţiunile concurente s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se va aplica pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite. În context, Curtea a reţinut că o limitare cu privire la cuantumul pedepsei rezultante ce urmează a fi executată se face prin dispoziţiile art. 60 din Codul penal, aceasta neputând fi mai mare de 30 de ani de închisoare. În actualul Cod penal, legiuitorul român are o orientare mai degrabă preventivă decât represivă, de vreme ce a optat pentru reducerea limitelor speciale de pedeapsă pentru mai multe infracţiuni, concomitent cu înăsprirea tratamentului penal al pluralităţii de infracţiuni, în contextul în care critica principală a tendinţelor legislative anterioare de majorare a limitelor maxime de pedeapsă, ca principal instrument de combatere a unor infracţiuni, a fost aceea că sistemul sancţionator al vechiului Cod penai nu mai reflecta în mod corect sistemul valorilor sociale pe care legea penală este chemată să le protejeze. Astfel, în expunerea de motive la proiectul Legii privind Codul penal se arată că „soluţia de dorit nu este deci o majorare dusă la absurd a limitelor de pedeapsă, care nu face altceva decât să nesocotească ierarhia valorilor sociale într-o societate democratică”. Pe de altă parte, legiuitorul a urmărit ca noul Cod penal să ofere şi instrumente mult mai eficiente pentru individualizarea şi sancţionarea pluralităţii de infracţiuni, în condiţiile în care, sub imperiul fostei reglementări, pluralitatea de infracţiuni, deşi un indiciu important privind periculozitatea sporită a infractorului, rămânea practic nesancţionată, cauza de agravare fiind, în foarte multe situaţii, ignorată de instanţe în stabilirea pedepsei rezultante, din cauza faptului că sporul de pedeapsă prevăzut de lege avea un caracter facultativ. Aşa încât noul Cod penal răspunde unei puternice exigenţe sociale, de a reglementa mai sever tratamentul sancţionator al celui care repetă comportamentul infracţional. Potrivit expunerii de motive la proiectul Legii privind Codul penal, „într-un stat de drept, întinderea şi intensitatea represiunii penale trebuie să rămână în limite determinate, în primul rând, prin raportare la importanţa valorii sociale lezate pentru cei care înfrâng pentru prima oară legea penală, urmând să crească progresiv pentru cei care comit mai multe infracţiuni înainte de a fi definitiv condamnaţi şi cu atât mai mult pentru cei aflaţi în stare de recidivă. De aceea, limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială trebuie corelate cu dispoziţiile părţii generale, care vor permite o agravare proporţională a regimului sancţionator prevăzut pentru pluralitatea de infracţiuni”. Aşadar, în cazul concursului de infracţiuni, pe lângă pedeapsa cea mai grea cu închisoarea - singura sancţiune aplicată în mod obişnuit de către instanţe sub legea veche, sub imperiul legii noi este obligatorie aplicarea unui spor egal cu o treime din totalul celorlalte pedepse. Având în vedere toate cele arătate, Curtea a reţinut că, întrucât săvârşirea mai multor infracţiuni de către aceeaşi persoană demonstrează o perseverenţă pe calea infracţională a acesteia, sunt necesare sisteme de sancţionare adecvate pentru asigurarea constrângerii şi reeducării, iar reglementarea acestora nu trebuie să se facă decât cu respectarea Constituţiei şi a supremaţiei sale (paragrafele 18 şi 19).

39. De asemenea, Curtea a reţinut că reglementarea tratamentului penal al concursului de infracţiuni, pentru ipoteza în care s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, prin aplicarea sistemului cumulului juridic cu spor obligatoriu şi fix, intră în atribuţiile organului legiuitor, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituţional de unică autoritate legiuitoare a ţării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, care, realizând o individualizare legală a sancţiunilor în materie, apreciază, în concret, în funcţie de o serie de criterii, printre care şi frecvenţa fenomenului infracţional. Aşa fiind, Curtea a reţinut că, prin adoptarea noului regim juridic de sancţionare a celor două forme de concurs de infracţiuni, real şi formal - cât priveşte persoana fizică, infractor major -, reglementând mai sever tratamentul sancţionator al celui care repetă comportamentul infracţional, Parlamentul s-a plasat în interiorul marjei sale de apreciere. Prin urmare, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal nu aduc atingere prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) cu privire la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale. Referitor la pretinsa încălcare de către dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal a art. 53 din Legea fundamentală, aceasta nu poate fi reţinută, întrucât prevederile constituţionale invocate sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, restrângere care nu s-a constatat (paragrafele 21-23).

40. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 187/2012, prin Decizia nr. 210 din 12 aprilie 2016, mai sus citată, Curtea a reţinut că, în baza dispoziţiilor criticate, tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puţin una dintre infracţiunile din structura pluralităţii a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracţiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabilă. Cu alte cuvinte, dacă cel puţin una dintre infracţiunile concurente a fost comisă după intrarea în vigoare a noului Cod penal, se va aplica legea penală mai favorabilă numai la individualizarea pedepsei pentru infracţiunile comise sub legea veche, iar tratamentul sancţionator al concursului va fi, în mod obligatoriu, cel prevăzut de noul Cod penal, chiar dacă este mai sever, deoarece sub imperiul acestuia s-a desăvârşit configuraţia concursului. Prin reglementarea art. 10 din Legea nr. 187/2012, legiuitorul a urmărit să evite controversele doctrinare apărute în momentul intrării în vigoare a Codului penal din 1969, aşa încât a consacrat explicit soluţia majoritară conturată în practica acelei perioade, conform căreia tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puţin una dintre infracţiunile din structura pluralităţii a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracţiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabile. Din interpretarea per a contrario a dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 ar rezulta că tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni s-ar putea aplica potrivit Codului penal din 1969 sau noului Cod penal atunci când toate infracţiunile din structura pluralităţii au fost comise sub imperiul Codului penal din 1969. Cu alte cuvinte, s-ar putea susţine că dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 187/2012 consacră, implicit, teza aplicării legii penale mai favorabile în funcţie de instituţii autonome. În această ipoteză, jurisprudenţa apărută după intrarea în vigoare a noului Cod penal a fost majoritară în a considera concursul de infracţiuni ca fiind o instituţie autonomă. Legea penală mai favorabilă se determină prin raportare la fiecare instituţie care se aplică în mod autonom, astfel că, dacă încadrarea faptei s-a făcut după una dintre legi, care este mai favorabilă, aceasta nu excludea aplicarea dispoziţiilor din cealaltă lege cu privire la recidivă sau la concursul de infracţiuni, dacă acestea sunt mai favorabile. S-a arătat că, de pildă, concursul de infracţiuni face parte dintre acele instituţii juridico-penale (ca şi prescripţia, suspendarea executării pedepsei ş.a.) ale căror reguli se aplică, în cazul succesiunii de legi penale în timp, în mod autonom, independent de încadrarea juridică a faptelor după legea nouă sau după cea anterioară. Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 265 din 6 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014, s-a statuat însă că „dispoziţiile art. 5 din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile”, aşa încât determinarea legii penale mai favorabile în cazul concursului de infracţiuni va depinde de încadrarea juridică dată infracţiunilor concurente (paragraful 24).

41 în continuare, Curtea a reţinut că, aparent, art. 10 din Legea nr. 187/2012 instituie, prin voinţa legiuitorului, o lex tertia, permiţând, în privinţa tratamentului sancţionator al pluralităţii de infracţiuni, aplicarea unei alte legi decât cele aplicate pentru majoritatea infracţiunilor componente ale pluralităţii, Curtea a constatat, însă, că art. 10 din Legea nr. 187/2012 reglementează tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni care şi-a desăvârşit configuraţia prin comiterea ultimei infracţiuni sub legea nouă, aşa încât pedeapsa rezultantă urmează să se aplice potrivit principiului „legii mai conforme cu interesele apărării sociale”, care este legea nouă. Stabilirea limitelor apărării sociale este atributul exclusiv al legiuitorului, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituţional de unică autoritate legiuitoare a ţării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. De altfel, în aplicarea pedepsei rezultante, în ipoteza reglementată de art. 10 din Legea nr. 187/2012, nu se poate reţine existenţa unei succesiuni de legi penale, momentul în raport cu care se apreciază aplicarea legii penale în timp fiind cel al realizării integrale, al definitivării concursului real de infracţiuni. În aceste condiţii, este obligatorie aplicarea legii noi tratamentului sancţionator al concursului de infracţiuni, aşadar doar atunci când cel puţin una dintre infracţiunile concurente a fost săvârşită după intrarea în vigoare a noii legi, nefiind obligatorie aplicarea legii noi atunci când toate faptele sunt comise sub legea veche, dar judecarea lor are loc sub legea nouă, în această din urmă ipoteză urmând a se face aplicarea celor statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014. Inculpatul, prin săvârşirea unei infracţiuni şi sub imperiul legii noi, a înţeles să o încalce şi pe aceasta, expunându-se consecinţelor care derivă din acest fapt, aşa încât aplicarea dispoziţiilor legii noi în privinţa concursului, în ipoteza săvârşirii unei infracţiuni sub legea nouă, era previzibilă pentru inculpat. În aceste condiţii este pe deplin justificată opţiunea legiuitorului de a reglementa tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni în mod diferit, după cum toate infracţiunile din structura pluralităţii au fost comise sub imperiul Codului penal din 1969, judecarea lor având loc sub legea nouă, situaţie tranzitorie în care aplicarea legii penale mai favorabile se va face potrivit Deciziei Curţii nr. 265 din 6 mai 2014, ori cel puţin una dintre infracţiunile din structura pluralităţii a fost comisă sub legea nouă, în această din urmă ipoteză urmând a se aplica pedeapsa rezultantă potrivit legii noi - ce reflectă interesele apărării sociale la acel moment - sub incidenţa căreia s-a definitivat concursul de infracţiuni. Pentru motivele mai sus arătate, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 187/2012 nu aduc atingere prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) referitor la aplicarea legii penale mai favorabile (paragrafele 25 şi 26).

42. De asemenea, prin Decizia nr. 210 din 12 aprilie 2016, mai sus menţionată (paragraful 27), Curtea nu a reţinut nici critica potrivit căreia dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 ar aduce atingere cerinţelor art. 7 referitor la legalitatea pedepsei din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât textele de lege menţionate îndeplinesc cerinţele de claritate, accesibilitate şi previzibilitate a legii şi nu conduc la o aplicare retroactivă a legii penale mai defavorabile inculpatului. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că semnificaţia noţiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conţinutul textului despre care este vorba şi de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilităţii legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. Este, în special, cazul profesioniştilor, care sunt obligaţi să dea dovadă de o mare prudenţă în exercitarea profesiei lor, motiv pentru care se aşteaptă din partea lor să acorde o atenţie specială evaluării riscurilor pe care aceasta le prezintă (Cantoni, paragraful 35, Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, Sud Fondi srl şi alţii împotriva Italiei, paragraful 109).

43. În acelaşi sens sunt şi deciziile Curţii Constituţionale: nr. 711 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 9 decembrie 2015; nr. 782 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 22 ianuarie 2016; nr. 822 din 3 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 18 februarie 2016; nr. 256 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 22 iulie 2016; nr. 329 din 24 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 21 iulie 2016; nr. 337 din 24 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 23 august 2016; nr. 497 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 832 din 20 octombrie 2016; nr. 545 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 21 octombrie 2016; nr. 775 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 14 aprilie 2017; nr. 368 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 17 iulie 2017. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, cu privire la dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012, precum şi considerentele care au fundamentat această soluţie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, inclusiv în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. c) din Codul penal, faţă de care nu au fost formulate critici distincte.

44. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Iulian Constantin Tucan în Dosarul nr. 19.395/280/2015 al Judecătoriei Piteşti - Secţia penală, de Vasile Sărăcuţu în Dosarul nr. 566/300/2016 (1.681/2016) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală, de David Bara în Dosarul nr. 4.199/197/2016 al Judecătoriei Braşov - Secţia penală, de Valentin Ovidiu Miliţoiu, Gabriel Ţăndărescu şi Mădălin Alexandru Dumitru în Dosarul nr. 22.566/281/2015 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi de Alexandru-Nicolae Ghiban în Dosarul nr. 16.516/299/2016/a10 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi constată că dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Piteşti - Secţia penală, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală, Judecătoriei Braşov - Secţia penală, Curţii de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 23 noiembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind reorganizarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Iaşi şi modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. III alin. (1) din Legea nr. 72/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, precum şi al art. 10 alin. (2) şi art. 20 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se reorganizează Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Iaşi, cu sediul în municipiul Iaşi, Aleea Mihail Sadoveanu nr. 48, judeţul Iaşi, instituţie de drept public organizată ca instituţie publică, cu personalitate juridică, în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, denumită în continuare Staţiunea.

Art. 2. - (1) Patrimoniul Staţiunii este constituit din bunuri aparţinând domeniului public şi privat al statului prevăzute în anexa nr. 1, precum şi din bunuri proprii, datorii şi alte active, conform situaţiilor financiare anuale întocmite potrivit prevederilor art. 28 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Staţiunea are înregistrată la nr. MFP 116469 suprafaţa de teren de 411,90 ha aparţinând domeniului public al statului, din care se scade suprafaţa de teren de 100,00 ha, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 3.29 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare, rezultând suprafaţa de teren aparţinând domeniului public al statului de 311,90 ha care cuprinde:

a) 78,9015 ha, din care 25,00 ha indispensabile activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 3.28 din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare:

b) 232,9985 ha, retrocedată potrivit hotărârilor Comisiei judeţene Iaşi nr. 7.368/29.08.2007, nr. 2.522/17.06.2008, nr. 1^420/12.05.2009, nr. 2.030/7.05.2008, nr. 1.744/8.04.2008, nr. 2.311/27.05.2008, nr. 4.333/28.10.2008, nr. 176/24.10.2000, nr. 1.778/15.04.2008, nr. 2.310/27.05.2008, nr. 34/8.01.2008, nr. 1.251/11.03.2008, nr. 3,828/23.09.2008, nr. 355/25.11.2005, nr. 353/2005 şi nr. 277/2006, nr. 2.342/26.07.2006, nr. 4.157/16.01.2007, nr. 1.291/11.03.2008, nr. 7.367/29.08.2007, nr. 6.400/15.05.2007, nr. 3.774/6.12.2006, nr. 2.051/7.05.2008, nr. 1.312/8.04.2010, nr. 2.580/15.08.2010, nr. 583/16.02.2010, nr. 3.301/12.10.2010, nr. 2.045/15.06.2010, nr. 1.757/12.07.2011, nr. 2.082/22.06.2010, nr. 773/3.03.2009, nr. 8.717/17.12.2007, nr. 8.563/4.12.2007, nr. 3.023/5.08.2008, nr. 7.773/25.09.2007 şi nr. 1.767/8.04.2008 la comisiile locale, în baza legilor fondului funciar, suprafaţă care rămâne în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi se actualizează după soluţionarea definitivă a litigiilor ce fac obiectul dosarelor nr. 42.483/245/2016, nr. 43.130/245/2016, nr. 42.493/245/2010, nr. 42.501/245/2016, nr. 42.498/245/2016, nr. 42.486/245/2016, nr. 42.499/245/2016, nr. 3.176/245/2017, nr. 43.128/245/2016, nr. 43.125/245/2016, nr. 42.497/245/2016, nr. 42.500/245/2016, nr. 43.124/245/2016, nr. 3.178/245/2017, nr. 43.127/245/2016, nr. 43.123/245/2016, nr. 3.179/245/2017, nr. 42.490/245/2016, nr. 43.129/245/2016, nr. 43.126/245/2016, nr. 42.491/245/2016, nr. 42.495/245/2016, nr. 3.182/245/2017, nr. 42.484/245/2016, nr. 42.489/245/2016, nr. 42.485/245/2016, nr. 3.181/245/2017, nr. 42.488/245/2016, nr. 3.156/245/2017, nr. 42.492/245/2016, nr. 42.496/245/2016, nr. 42.487/245/2016, nr. 42.482/245/2016 şi nr. 43.122/245/2016, aflate pe rolul instanţelor de judecată.

Art. 3. - (1) Staţiunea are ca obiect principal activitatea de cercetare-dezvoltare în domeniul viticulturii şi vinificaţiei şi desfăşoară şi următoarele activităţi codificate potrivit Ordinului preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN:

a) diviziunea 01 - Agricultură, vânătoare şi servicii anexe, grupa - 011 Cultivarea plantelor nepermanente; clasa - 0111 Cultivarea cerealelor, exclusiv orez, plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase; clasa 0113 - Cultivarea legumelor şi a pepenilor, a rădăcinoaselor şi tuberculilor; clasa 0119 - Cultivarea altor plante din culturi nepermanente, grupa 012 - Cultivarea plantelor din culturi permanente; clasa 0121 - Cultivarea strugurilor; clasa 0124 - Cultivarea fructelor seminţoase şi sâmburoase; clasa 0125 - Cultivarea fructelor, arbuştilor fructiferi, căpşunilor, nuciferilor şi a altor pomi fructiferi; clasa - 0129 Cultivarea altor plante permanente; grupa 013 - Cultivarea plantelor pentru înmulţire; clasa 0130 - Cultivarea plantelor pentru înmulţire; grupa 016 - Activităţi auxiliare agriculturii şi activităţii pentru recoltare; clasa 0161 - Activităţi auxiliare pentru producţia vegetală; clasa 0163 - Activităţi după recoltare; clasa 0164 - Pregătirea seminţelor;

b) diviziunea 10 - Industria alimentară; grupa 103 - Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor; clasa 1032 - Fabricarea sucurilor de fructe şi legume;

c) diviziunea 11 - Fabricarea băuturilor; grupa 110 - Fabricarea băuturilor; clasa 1101 - Distilarea, rafinarea şi mixarea băuturilor alcoolice; clasa 1102 - Fabricarea vinurilor din struguri; clasa 1103 - Fabricarea cidrului şi a altor vinuri din fructe; clasa 1104 - Fabricarea altor băuturi nedistilate, obţinute prin fermentare; clasa 1107 - Producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice;

d) diviziunea 25 - Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii; grupa 256-Tratarea şi acoperirea metalelor; operaţiuni de mecanică generală pe bază de plată sau contract; clasa 2562 - Operaţiuni de mecanică generală;

e) diviziunea 33 - Repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor; grupa 331 - Repararea articolelor fabricate din metal, repararea maşinilor şi echipamentelor; clasa 3312 - Repararea maşinilor; clasa 3317 - Repararea şi întreţinerea altor echipamente de transport neclasificate altundeva n.c.a.; clasa 3319 - Repararea altor echipamente; grupa 332 - Instalarea maşinilor şi echipamentelor industriale; clasa 3320 - Instalarea maşinilor şi echipamentelor industriale;

f) diviziunea 35 - Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; grupa 353 - Furnizarea de abur şi aer condiţionat; clasa 3530 - Furnizarea de abur şi aer condiţionat;

g) diviziunea 36 - Captarea, tratarea şi distribuţia apei; grupa 360 - Captarea, tratarea şi distribuţia apei; clasa 3600 - Captarea, tratarea şi distribuţia apei;

h) diviziunea 37 - Colectarea şi epurarea apelor uzate; grupa 370 - Colectarea şi epurarea apelor uzate; clasa 3700 - Colectarea şi epurarea apelor uzate;

i) diviziunea 46 - Comerţ cu ridicata, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete; grupa 461 - Activităţi de intermediere în comerţul cu ridicata; clasa 4611 - Intermedieri în comerţul cu materii prime agricole; clasa 4617 - Intermedieri în comerţul cu produse alimentare, băuturi şi tutun; grupa 462 - Comerţ cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii; clasa 4621- Comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat; clasa 4622 - Comerţ cu ridicata al florilor şi al plantelor; grupa 463 - Comerţ cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului; clasa 4631 - Comerţ cu ridicata al fructelor şi legumelor; clasa 4634 - Comerţ cu ridicata al băuturilor;

j) diviziunea 47 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete; grupa 472 - Comerţ cu ridicata al produselor alimentare, băuturilor şi al produselor din tutun, în magazine specializate; clasa 4721 - Comerţ cu amănuntul al fructelor şi legumelor proaspete în magazine specializate; clasa 4725 - Comerţ cu amănuntul al băuturilor în magazine specializate; clasa 4729 - Comerţ cu amănuntul al altor produse alimentare, în magazine specializate; clasa 4776 - Comerţ CU amănuntul al florilor, plantelor şi seminţelor; grupa 478 - Comerţ cu amănuntul efectuat prin standuri, chioşcuri şi pieţe; clasa 4781 - Comerţ cu amănuntul al produselor alimentare, băuturilor şi produselor din tutun efectuat prin standuri, chioşcuri şi pieţe; grupa 479 - Comerţ cu amănuntul care nu se efectuează prin standuri, chioşcuri şi pieţe; clasa 4791 - Comerţ cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet; clasa 4799 - Comerţ cu amănuntul efectuat în afara magazinelor, standurilor, chioşcurilor şi pieţelor;

k) diviziunea 49 - Transporturi terestre şi transporturi prin conducte; grupa 494 - Transporturi rutiere de mărfuri şi servicii de mutare; clasa 4941 - Transporturi rutiere de mărfuri;

l) diviziunea 52 - Depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi; grupa 521- Depozitări; clasa 5210 - Depozitări; grupa 522- Activităţi anexe pentru transporturi; clasa 5224 - Manipulări;

m) diviziunea 55 - Hoteluri şi alte facilităţi de cazare; grupa 552 - Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată; clasa 5520 - Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată; grupa 559 - Alte servicii de cazare; clasa 5590 - Alte servicii de cazare;

n) diviziunea 56 - Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie; grupa 562 - Activităţi de alimentaţie, catering

pentru evenimente şi alte servicii de alimentaţie; clasa 5629 - Alte servicii de alimentaţie n.c.a.;

o) diviziunea 58- Activităţi de editare; grupa 581 - Activităţi de editare a cărţilor, ziarelor, revistelor şi alte activităţi de editare; clasa 5811 - Activităţi de editare a cărţilor; clasa 5814 - Activităţi de editare a revistelor şi periodicelor; clasa 5819 - Alte activităţi de editare;

p) diviziunea 62 - Activităţi de servicii în tehnologia informaţiei; grupa 620 - Activităţi de servicii în tehnologia informaţiei; clasa 6203- Activităţi de management (gestiune şi exploatare) al mijloacelor de calcul;

q) diviziunea 63 - Activităţi de servicii informatice; grupa 631 - Activităţi ale portalurilor web, prelucrarea datelor, administrarea paginilor web şi activităţi conexe; clasa 6311 - Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web şi activităţi conexe;

r) diviziunea 68 - Tranzacţii imobiliare; grupa 681 - Cumpărarea şi vânzarea de grupuri imobiliare proprii; clasa 6810 - Cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii; grupa 682 - închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate; clasa 6820 - închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate;

s) diviziunea 70 - Activităţi ale direcţiilor, centralelor, birourilor administrative centralizate; activităţi de management şi de consultanţă în management; grupa 702 - Activităţi de consultanţă în management; clasa 7022 - Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management;

ş) diviziunea 71 - Activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică; grupa 712 - Activităţi de testări şi analize tehnice; clasa 7120 - Activităţi de testări şi analize tehnice;

t) diviziunea 72 - Cercetare-dezvoltare; grupa 721 - Cercetare-dezvoltare în ştiinţe naturale şi inginerie; clasa 7211 - Cercetare-dezvoltare în biotehnologie; clasa 7219 - Cercetare-dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie;

ţ) diviziunea 73 - Publicitate şi activităţi de studiere a pieţei; grupa 732 - Activităţi de studiere a pieţei şi de sondare a opiniei publice; clasa 7320 - Activităţi de studiere a pieţei şi de sondare a opiniei publice;

u) diviziunea 74 - Alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; grupa 749 - Alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice n.c.a.; clasa 7490 - Alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice n.c.a.;

v) diviziunea 78 - Activităţi de servicii privind forţa de muncă; grupa 782 - Activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului; clasa 7820 - Activităţi de contractare, pe baze temporare a personalului;

w) diviziunea 85 - învăţământ; grupa 855 - Alte forme de învăţământ; clasa 8559 - Alte forme de învăţământ n.c.a.; grupa 856 - Activităţi de servicii suport pentru învăţământ; clasa 8560 - Activităţi de servicii suport pentru învăţământ;

x) diviziunea 94 - Activităţi asociative diverse; grupa 941 - Activităţi ale organizaţiilor economice, patronale şi profesionale; clasa 9411 - Activităţi ale organizaţiilor economice şi patronale; clasa 9412- Activităţi ale organizaţiilor profesionale; grupa 942 - Activităţi ale sindicatelor salariaţilor; clasa 9420 - Activităţi ale sindicatelor salariaţilor; grupa 949 - Alte activităţi asociative; clasa 9499- Activităţi ale altor organizaţii n.c.a.

(2) Staţiunea desfăşoară şi dezvoltă relaţii ştiinţifice internaţionale, relaţii de cooperare şi de comerţ interior şi exterior cu diferite instituţii, organizaţii şi operatori economici, potrivit prevederilor art. 32 alin. (1) din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Pentru realizarea unor proiecte şi lucrări în domeniul agricol, Staţiunea se poate asocia cu alte unităţi de cercetare-dezvoltare de interes public şi privat, cu instituţii de învăţământ acreditate şi cu operatori economici din ţară şi din străinătate, cu avizul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, potrivit prevederilor art. 39 alin. (2) din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - Finanţarea Staţiunii se realizează din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat prin bugetul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, potrivit prevederilor art. 35 din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 6. - Staţiunea poate beneficia prin alocare directă de fonduri din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin bugetul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” pentru proiecte de interes naţional strategic de lungă durată şi pentru conservarea şi valorificarea resurselor genetice vegetale şi animale, potrivit prevederilor art. 27 lit. c) din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 7. - (1) Staţiunea organizează şi conduce evidenţa contabilă potrivit planului de conturi pentru instituţii publice.

(2) Situaţiile financiare se aprobă de consiliul de administraţie al Staţiunii şi se depun la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, potrivit prevederilor art. 34 lit. f) din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 8. - (1) Personalul Staţiunii reorganizate se preia fără concurs de noua unitate.

(2) Preluarea personalului se realizează cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 67/2006 privind protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferului întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acestora şi ale Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare.

(3) Salarizarea personalului Staţiunii se realizează potrivit prevederilor legale în vigoare care reglementează salarizarea personalului plătit din fonduri publice

(4) Pentru activităţi cu caracter sezonier, Staţiunea poate încheia contracte de prestări servicii pe perioadă determinată, cu persoane fizice sau juridice.

Art. 9. - Numărul maxim de posturi aprobat pentru Staţiune este de 59.

Art. 10. - (1) Veniturile şi cheltuielile Staţiunii se cuprind În bugetul de venituri şi cheltuieli al acesteia, reprezentând limite maxime care nu pot fi depăşite. Angajarea cheltuielilor se efectuează proporţional cu gradul de realizare a veniturilor.

(2) Staţiunea întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli care se aprobă prin decizia preşedintelui Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, în calitate de ordonator secundar de credite, la propunerea prezidiului acesteia.

(3) Excedentele rezultate din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al Staţiunii se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul din care se finanţează, în limita sumelor primite de la acesta.

Art. 11. - (1) Staţiunea efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unitatea Trezoreriei Statului în a cărei rază administrativ-teritorială este înregistrată fiscal.

(2) Operaţiunile de încasări şi plăţi în valută se pot efectua prin conturi deschise la instituţii de credit selectate de către Staţiune.

Art. 12. - (1) Regulamentul de organizare şi funcţionare şi structura organizatorică ale Staţiunii se aprobă prin decizie a preşedintelui Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti", la propunerea consiliului de administraţie.

(2) Directorul instituţiei îndeplineşte atribuţiile ordonatorului terţiar de credite potrivit prevederilor art. 21 alin. (4) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 13. - (1) Conducerea Staţiunii este asigurată de:

a) consiliul de administraţie format din 5 membri;

b) director.

(2) Din componenţa consiliului de administraţie fac parte: un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, un reprezentant al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, preşedintele consiliului ştiinţific, directorul unităţii, care este şi preşedintele consiliului de administraţie, şi un specialist în domeniu, din cadrul unităţii.

(3) Numirea şi revocarea membrilor consiliului de administraţie se fac prin decizie a preşedintelui Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”.

(4) Pentru activitatea desfăşurată, în calitate de membri ai consiliului de administraţie, aceştia pot beneficia de o indemnizaţie lunară stabilită de preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, dar nu mai mult de 10% din salariul de bază al directorului unităţii, în funcţie de resursele financiare disponibile, potrivit prevederilor art. 34 lit. a) din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Conducerea executivă a staţiunii este asigurată de director, numit prin decizie a preşedintelui Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, pentru un mandat de 4 ani, conform rezultatelor concursului organizat în condiţiile legii, mandat care poate fi reînnoit o singură dată pentru o perioadă de cel mult 4 ani, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

(6) Drepturile şi obligaţiile directorului se stabilesc prin contract de management, încheiat cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, care constituie anexă la contractul individual de muncă.

(7) Persoana care ocupă funcţia de director are funcţia de bază la staţiune, potrivit prevederilor art. 41 alin. (5) din Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

(8) Atribuţiile conducerii se stabilesc în regulamentul de organizare şi funcţionare al Staţiunii.

Art. 14. - Activitatea ştiinţifică a Staţiunii este coordonată de un consiliu ştiinţific al cărui regulament de organizare şi funcţionare se aprobă de consiliul de administraţie al Staţiunii, în condiţiile legii.

Art. 15. - Staţiunea are în dotare un parc auto format din: un autoturism pentru transportul persoanelor din aparatul propriu şi pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, un autolaborator şi un autoturism de teren.

Art. 16. - Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

a) modificarea administratorului, a denumirii, a codului de clasificare şi a descrierii tehnice ale imobilelor înscrise la nr. M.F. 116469 şi 153525, potrivit prevederilor anexei nr. 3.28 la Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare, corelate cu cele din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit anexelor nr. 2 şi 3 la prezenta hotărâre;

b) diminuarea cu 100,00 ha a suprafeţei de teren de 411,90 ha din inventarul centralizat al bunurilor aparţinând domeniului public al statului, de la nr. M.F. 153525, în baza prevederilor anexei nr. 3.29 la Legea nr. 45/2009, cu modificările şi completările ulterioare;

c) actualizarea valorilor de inventar ale bunurilor aparţinând domeniului public al statului aflate în administrarea staţiunii, potrivit anexei nr. 1 la prezenta hotărâre.

Art. 17. - Prin derogare de la prevederile art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006, cu modificările şi completările ulterioare, anexele nr. 1-3 nu cuprind numărul cărţii funciare pentru imobile.

Art. 18. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petra Daea

Ministrul cercetării şi inovării,

Nicolae Burnete

p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Adrian Marius Rîndunică,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 7 martie 2018.

Nr. 95.

 

ANEXA Nr. 1

 

Bunurile din domeniul public şi privat al statului aflate în patrimoniul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Iaşi, - C.U.I. 3418718

 

1. Bunurile din domeniul public al statului

 

Nr. MFP

Cod de clasificare

Denumire

Descriere tehnică (pe scurt)

Adresa

Valoarea de inventar actualizată

(lei)

116343

8.28.10

Clădire viticolă combinat

Corp clădire,, S = 544 mp

Ţara: România; judeţul Iaşi. municipiul Iaşi, aleea M. Sadoveanu nr. 48

365.329

116347

8,28.03

Laborator central

3 niveluri, SU - 567 mp

Ţara; România; judeţul Iaşi, municipiul Iaşi, aleea M. Sadoveanu nr. 48

1.317.096

116351

8.28.10

Magazie beton

Modul din beton, SU = 18 mp

Ţara; România; judeţul Iaşi, municipiul Iaşi, aleea M. Sadoveanu nr. 48

47

116354

8.28.10

Magazie beton

Modul din beton, SU = 18 mp

Ţara; România; judeţul Iaşi, municipiul Iaşi, Aleea M. Sadoveanu nr. 48

47

116366

8.28.10

Magazie beton

Modul din beton, SU = 18 mp

Ţara; România; judeţul Iaşi, municipiul Iaşi, aleea M. Sadoveanu nr. 48

47

116379

8.28.10

Clădire viticolă combinat

Corp clădire, S = 3.080 mp

Ţara: România; judeţul Iaşi, municipiul Iaşi, aleea M. Sadoveanu nr. 48

2.099.002

116409

8.28.10

Clădire produse finite

Clădire 1 nivel, S = 608 mp

Ţara: România; judeţul Iaşi, municipiul Iaşi, aleea M. Sadoveanu nr. 48

457.352

116420

8.28.04

Hală linie îmbuteliere

Hală industrială, S = 387 mp

Ţara: România; judeţul Iaşi, municipiul Iaşi, aleea M. Sadoveanu nr. 48

271.108

116432

8.28.13

Atelier întreţinere

Atelier, S = 412 mp

Ţara: România; judeţul Iaşi, municipiul Iaşi, aleea M. Sadoveanu nr. 48

22.512

116437

8.28.10

Remiză depozit materiale

S = 281 mp

Ţara: România; judeţul Iaşi, municipiul Iaşi, aleea M. Sadoveanu nr. 48

21.122

116441

8.28.13

Depozit materiale

S - 400 mp

Ţara: România; judeţul Iaşi, municipiul Iaşi, aleea M. Sadoveanu nr. 48

219.556

116447

8.28.13

Centrală termică

Corp clădire, S = 204 mp

Ţara: România; judeţul Iaşi, municipiul Iaşi, aleea M. Sadoveanu nr. 48

10.302

116458

8.28.12

Cantină cu anexe

S = 415 mp

Ţara: România; judeţul Iaşi, municipiul Iaşi, aleea M. Sadoveanu nr. 48

233.179

116465

8.28.10

Staţie pilot

S = 359 mp

Ţara: România; judeţul Iaşi, municipiul Iaşi, aleea M. Sadoveanu nr. 48

387.809

116469

8.05.03

Total suprafaţă

311,90 ha*

Ţara: România; judeţul Iaşi, municipiul Iaşi, aleea M. Sadoveanu nr. 48

135.275.091

TOTAL

148.679.599

 

* Cuprinde şi suprafaţa de teren de 232,9985 ha prevăzută la art. 2 alin. (2) din prezenta hotărâre. 2. Bunurile din domeniul privat al statului

 

Nr. crt.

Grupa

Denumirea

Valoarea de inventar (lei)

Situaţia juridică

1.

1

Construcţii

61.000

În administrare

2.

2

Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii

14.182

În administrare

3.

3

Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale

-

-

TOTAL

75.182

 

 

2.1. Bunurile din domeniul privat al statului - Grupa 1 – Construcţii

 

Nr. crt.

Nr. Inventar P4000

Denumirea mijloace fixe

Descriere

tehnică

Adresa

Anul dobândirii

Valoarea contabilă

(lei)

0

1

2

3

4

5

6

1.

INVPPS - 24810055-2017

Rezervor inox pentru vin capacitate 250 tone

Capacitate 250 tone

Ţara: România; judeţul Iaşi, municipiul Iaşi, aleea M. Sadoveanu nr. 48

1980

30.500

2.

INVPPS - 24810057-2017

Rezervor inox pentru vin capacitate 250 tone

Capacitate 250 tone

Ţara: România; judeţul Iaşi, municipiul Iaşi, aleea M, Sadoveanu nr. 48

1980

30.500

TOTAL

61.000

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunului imobil MFP 116469 pentru care se modifică administratorul, denumirea, codul de clasificare şi descrierea tehnică

 

Nr. crt.

Nr. M.F.

Codul de clasificare

Denumirea

Ordonatorul principal

Ordonatorul secundar

Administrator (Ordonator terţiar)

Descriere tehnică (pe scurt)

0

1

2

3

4

5

6

7

1.

116469

8.05.03

Total suprafaţă

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Iaşi

311,90 ha

 

ANEXA Nr. 3

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunului imobil MFP 153525 pentru care se modifică administratorul, denumirea, codul de clasificare şi descrierea tehnică

 

Nr. crt.

Nr. M.F.

Codul de clasificare

Denumirea

Ordonatorul principal

Administratorul

Ordonator terţiar

Descriere tehnică (pe scurt)

0

1

2

3

4

5

6

7

1.

153525

8.05.01

Teren agricol

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Agenţia Domeniilor Statului

-

1,42 ha (suprafaţă diminuată conform Hotărârii Guvernului nr. 2.203/2004, cu modificările ulterioare)

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unui bun imobil (construcţie + teren) aflat în administrarea Ministerului Mediului, transmiterea acestuia din administrarea Ministerului Mediului în administrarea Curţii de Conturi a României, precum şi trecerea unei părţi de imobil din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării

 

Având în vedere prevederile art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcţiune, casare şi valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 867 alin. (1) şi art. 868 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, şi al art. 10 alin. (2) şi art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unui bun imobil (construcţie + teren) aflat în administrarea Ministerului Mediului, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Se aprobă transmiterea bunului imobil prevăzut la art. 1 din administrarea Ministerului Mediului în administrarea Curţii de Conturi a României.

Art. 3. - Se aprobă trecerea unei părţi de imobil, aflat în administrarea Curţii de Conturi a României, din domeniul public al statului în domeniul privat al statului, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 4. - Predarea-preluarea bunului imobil prevăzut la art. 2 se va face pe bază de protocol, încheiat între părţile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 5. - Ministerul Mediului şi Curtea de Conturi a României, împreuna cu Ministerul Finanţelor Publice, vor opera modificarea corespunzătoare a anexelor nr. 12 şi 33 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Laurenţiu Adrian Neculaescu,

secretar de stat Preşedintele Curţii de Conturi,

Mihai Busuioc

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 15 martie 2018.

Nr. 120.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a bunului imobil care se înscrie în inventarul centralizat al bunurilor care aparţin domeniului public al statului aflat în administrarea Ministerului Mediului şi se transmite din administrarea Ministerului Mediului în administrarea Curţii de Conturi a României (CUI 4265922 )

 

Elemente de identificare

MFP

Codul de clasificare

Tipul bunului

(mobil/ imobil)

Denumirea

Descrierea tehnică

Vecinătăţi

Adresa

Anul dobândirii/  dării în folosinţă

Valoarea de inventar

- lei -

Situaţia juridică

Baza legală

Administrare/

Concesiune

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

 

8.29.07

imobil

Clădire sediu

Clădire cărămidă arsă (S + P + E)

Suprafaţă construită = 487 mp,

Suprafaţă desfăşurată = 968 mp

Suprafaţă teren=487 mp

CF194962

N – OCPI şi ITM Bihor;

S - Fabrica de confecţii Societatea Comercială Robeltex - S.A.;

E - MAN Garnizoana Oradea;

V - teren Consiliul Judeţean Bihor şi Societatea Comercială Selima - S.R.L.

Ţara: România;

judeţul Bihor;

MRJ Oradea;

Str. Armatei Române nr. 1/A

2010

84.625,34

Hotărârea Consiliului Judeţean Bihor nr. 250/2014 Contract de donaţie autentificare nr. 3.711, 3.712/12.12.2011

În administrare

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a părţii de imobil, aflat în administrarea Curţii de Conturi a României, care trece din domeniul public al statului în domeniul privat al statului, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării

 

Nr. crt.

Codul de clasificare MF

Persoana juridică de la care se transmite bunul imobil

Persoana juridică la care se transmite bunul imobil

Denumire bunului imobil care se transmite

Descriere tehnica

Adresa

Valoare de inventar (lei)

0

1

2

3

4

5

6

7

1

8.29.07

Statul român, din administrarea Ministerului Mediului

(CU116335444)

Statul român, în administrarea Curţii de Conturi a României

(CUI 4265922)

Clădire sediu

Clădire din cărămidă arsă (S + P + E)

Suprafaţă construită = 487 mp,

Suprafaţă desfăşurată = 968 mp

CF194962

N – OCPI şi ITM Bihor;

S - Fabrica de confecţii Societatea Comercială Robeltex - S.A.;

E - MAN Garnizoana Oradea;

V-teren Consiliul Judeţean Bihor şi Societatea Comercială Selima - S.R.L.

176,10

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind actualizarea valorii de inventară unui bun imobil, aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Mediului, ca urmare a reevaluării

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorii de inventar a unui bun imobil, aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Mediului, prevăzut în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a reevaluării, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Ministerul Mediului şi Ministerul Finanţelor Publice vor opera modificarea corespunzătoare în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Laurenţiu Adrian Neculaescu,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 15 martie 2018.

Nr. 121.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a unui bun imobil, aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Mediului, la care se modifică valoarea de Inventar ca urmare a reevaluării

 

 

Cod fiscal

Denumire

1. Ordonator principal de credite

16335444

Ministerul Mediului

2. Ordonator secundar de credite

 

 

3. Ordonator terţiar de credite

 

 

4. Regii autonome şi companii/societăţi naţionale subordonate ordonatorului principal

 

 

Elemente de identificare

Nr. MFP

Codul de clasificaţie

Tip bun

(mobil/ imobil)

Denumirea

Descrierea tehnică

Vecinătăţi

Adresa

Anul dobândirii/ dării în folosinţa

Valoarea de inventar

- lei -

Situaţia juridică

Baza legală

Administrare/

Concesiune

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

152284

8.29,06

imobil

Clădire sediu minister

Clădire administrativă

 

Ţara: România;

judeţ: municipiul Bucureşti; sector 5;

Bd. Libertăţii nr. 12

1993

15.307.000

Hotărârea Guvernului nr. 119/1993;

Hotărârea Guvernului nr. 695/2011;

Hotărârea Guvernului nr. 83/2015

În administrare

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind înscrierea bunurilor imobile aflate în administrarea Ministerului Energiei, aferente coridorului de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „S.N.G.N. ROMGAZ - S.A. - Conducta de aducţiune a sondei 15 Bilciureşti”, judeţul Dâmboviţa, în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

Având în vedere prevederile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a bunurilor imobile aflate în administrarea Ministerului Energiei, intrate în proprietatea publică a statului ca urmare a exproprierii, în baza Hotărârii Guvernului nr. 958/2015 privind aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „S.N.G.N. ROMGAZ - S.A., - Conducta de aducţiune a sondei 15 Bilciureşti”, judeţul Dâmboviţa, cu datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Ministerul Energiei va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera completările şi modificările corespunzătoare în anexa nr. 47 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul energiei,

Anton Anton

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 15 martie 2018.

Nr. 122.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale terenurilor aflate în coridorul de expropriere în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 958/2015

 

Nr. MFP

Cod de clasificare

Denumirea

Adresa

Descrierea tehnică/ Cartea funciară/Nr. cadastral

Anul dobândirii/dării în folosinţă

Baza legală

Valoarea de inventar (lei)

Administratorul

1

2

3

4

5

6

7

8

9

 

8.28.10

Coridor de expropriere

Comuna Butimanu,

Judeţul Dâmboviţa

Suprafaţa 16.935 mp CF 73939

Suprafaţa 4.830 mp CF 73941

Suprafaţa 7.255 mp CF 73940

2016

Hotărârea Guvernului nr. 958/2015

Decizia de expropriere nr. 129/2016

224.219,4

Ministerul Energiei

CUI 33933936

63.949,2

96.056,2

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

PLENUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/2007

 

În temeiul prevederilor art. 133 alin. (5) şi (7) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere dispoziţiile art. 39 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 38 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:

Art. I. - Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/2007, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 918 din 15 noiembrie 2016, se modifică după cum urmează:

- Articolul 46 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 46. - (1) Cursurile prevăzute la art. 45 alin. (1) şi (2) se încheie cu susţinerea unui examen, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.

(2) Disciplinele cursurilor ce vor fi urmate de judecătorii sau procurorii care au primit calificativul «Nesatisfăcător» sau care au primit la două evaluări consecutive calificativul «Satisfăcător» împreună cu tematica, bibliografia şi metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului prevăzut la alin. (1) se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, în funcţie de recomandarea comisiilor de evaluare.

(3) Comisiile de examen sunt formate, în funcţie de materiile de examen şi tipul probelor stabilite prin metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului, din 2 judecători sau, după caz, 2 procurori, care au cel puţin acelaşi grad profesional cu judecătorul sau procurorul examinat, şi un membru al personalului de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.

(4) Rezultatele examenului se prezintă Consiliului Superior al Magistraturii în vederea validării. Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida examenul, în tot sau în parte, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege, de regulament sau de metodologie cu privire la organizarea examenului sau că există dovada săvârşirii unei fraude.”

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

judecător Simona Camelia Marcu

 

Bucureşti, 6 martie 2018.

Nr. 186.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.