MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 255/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 255         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 22 martie 2018

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

124. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, precum şi pentru modificarea art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

350/411. - Ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.605/875/2014 privind aprobarea modului de calcul, a listei denumirilor comerciale şi a preţurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naţionale de sănătate şi a metodologiei de calcul al acestora

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

2. - Regulament privind modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 25/2011 privind lichiditatea instituţiilor de credit

 

INIŢIATIVE LEGISLATIVE ALE CETĂŢENILOR POTRIVIT LEG 11 N R. 189/1999

 

Proiect de lege de revizuire a Constituţiei României

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, precum şi pentru modificarea art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

Având în vedere prevederile art. 5 alin. (3) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, publicată În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 28 ianuarie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (2), litera d) se abrogă.

2. La articolul 3 alineatul (1), după punctul 88 se introduce un nou punct, punctul 881, cu următorul cuprins:

„881. asigură, prin Şcoala de Finanţe Publice şi Vamă, organizarea procesului de atestare a cunoştinţelor în domeniul Sistemului european de conturi dobândite de conducătorii compartimentelor financiar-contabile aflaţi în funcţie, precum şi de persoanele care solicită obţinerea certificatului de atestare.”

3. La articolul 3 alineatul (1), punctul 1091 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1091. iniţiază şi derulează, în condiţiile legii, în mod centralizat, achiziţiile publice pentru echipamente, bunuri şi servicii din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor pentru Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili şi Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, în baza referatelor de necesitate şi a specificaţiilor tehnice întocmite de către Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare;”.

4. La articolul 3 alineatul (1), după punctul 137 se introduce un nou punct, punctul 138, cu următorul cuprins:

„138. fundamentează, coordonează şi asigură, în domeniile sale de competenţă, stabilirea şi realizarea obiectivelor României ca stat membru al Uniunii Europene, participarea la procedurile decizionale ale Uniunii Europene şi îndeplinirea obligaţiilor care decurg din calitatea de stat membru al acesteia.”

5. La articolul 7, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu al Ministerului Finanţelor Publice este de 1.893, exclusiv demnitarii.”

6. La articolul 7, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) În vederea asigurării activităţilor de exercitare de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu al Ministerului Finanţelor Publice prevăzut la alin. (3) se suplimentează, până la data de 31 august 2019, cu 14 posturi de natură contractuală pe durată determinată.”

7. La articolul 12, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4) în realizarea atribuţiilor ce îi revin, secretarul general al ministerului este ajutat de 2 secretari generali adjuncţi, care sunt înalţi funcţionari publici, numiţi în condiţiile legii”.

8. La articolul 13, alineatul (3) se abrogă,

9. Anexele nr. 1-3 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1-3 la prezenta hotărâre.

Art. II. - Alineatul (6) al articolului 9 din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 30 iulie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) Numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu al Agenţiei şi structuri subordonate este de 27.582, inclusiv preşedintele, vicepreşedinţii şi posturile aferente cabinetelor demnitarilor.”

Art. III. - Pentru aplicarea dispoziţiilor art. I şi II, încadrarea personalului în numărul maxim de posturi aprobat şi în noua structură organizatorică se realizează în termen de minimum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, cu respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru fiecare categorie de personal.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

p. Ministrul afacerilor externe,

Dănuţ Sebastian Neculăescu,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Victor Negrescu

 

Bucureşti, 15 martie 2018.

Nr. 124.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 34/2009)

 

Numărul maxim de posturi: 1893 (exclusiv demnitarii). Până La 31 august 2019, numărul maxim de posturi (exclusiv demnitarii) se suplimentează cu 14 posturi de tip contractual, pe perioadă determinată.

 

STRUCTURA ORGANIZATORICA

a Ministerului Finanţelor Publice


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 34/2009)

 

UNITĂŢILE

aflate în subordinea, administrarea sau sub autoritatea Ministerului Finanţelor Publice şi societăţile la care Ministerul Finanţelor Publice exercită calitatea de reprezentant al statului ca acţionar

 

 

Numărul maxim de posturi

A. Unităţi care funcţionează în subordinea Ministerului Finanţelor Publice

 

I. Cu finanţare de la bugetul de stat

 

1. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

27582*

2. Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice

433 **

II. Cu finanţare din venituri proprii şi, în completare, subvenţii de la bugetul de stat

 

1. Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar ***

25***

B. Instituţii şi activităţi care funcţionează pe lângă Ministerul Finanţelor Publice

 

1. Tipărirea şi difuzarea publicaţiei „Revista Finanţe Publice şi Contabilitate*****

 

C. Companii naţionale, societăţi naţionale şi societăţi aflate în administrarea sau sub autoritatea Ministerului Finanţelor Publice la care acesta exercită calitatea de reprezentant al statului ca acţionar

 

1. Compania Naţională „Imprimeria Naţională” - S.A.

 

2. Compania Naţională „Loteria Română” - S.A.

 

3. CEC BANK - S A.

 

4. Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A.

 

5. Fondul Român de Contragarantare - S.A.*****

 

6. Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii - F.N.G.C.I.M.M. S.A. - IFN şi filialele sale******

 


* În numărul maxim de posturi sunt incluşi preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, vicepreşedinţii şi posturile aferente cabinetelor demnitarilor.

** În numărul maxim de posturi nu este inclus demnitarul.

Conform Legii nr. 162/2017 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi de modificarea unor acte normative; în numărul maxim de posturi este inclus preşedintele.

**** Conform Hotărârii Guvernului nr. 1.515/2002 privind înfiinţarea pe lângă Ministerul Finanţelor Publice a unei activităţi finanţate integral din venituri proprii, cu modificările şi completările ulterioare.

***** Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2009 privind înfiinţarea Fondului Român de Contragarantare. aprobată cu modificări prin Legea nr. 312/2009, cu modificările ulterioare.

****** Conform Hotărârii Guvernului nr. 1.211/2001 privind înfiinţarea Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii - S.A. - IFN, republicată, cu modificările ulterioare.

 

ANEXA Nr. 3

(Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 34/2009)

 

MIJLOACELE DE TRANSPORT

şi consumul de carburanţi pentru activităţi specifice

 

Nr. crt.

Ministerul Finanţelor Publice - aparat propriu

Tipul mijlocului de transport

Numărul maxim aprobat (bucăţi)

0

1

2

3

1

Parc auto demnitari, înalţi funcţionari publici şi asimilaţi ai acestora*)

autoturism

10

2

Parc auto comun*)

autoturism

4

3

Parc auto transport marfă, persoane, delegaţii şi activităţi specifice**)

autoturism

autoutilitară

microbuz

6

1

1

 

NOTA:

1. Nu se consideră depăşiri la consumul de carburanţi normat pe autovehicul consumul care, la nivelul anului, se încadrează în limita combustibilului normat în raport cu numărul de autovehicule aprobat fiecărei unităţi.

2. Autoturismele din parcul auto al aparatului propriu al ministerului pot fi conduse şi de demnitari sau de alte categorii de salariaţi, nominalizaţi prin ordin al ministrului finanţelor publice.


*) Numărul autoturismelor este reglementat de art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

**) Numărul autoturismelor este stabilit potrivit prevederilor art. 5 alin. (3) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 350 din 19 martie 2018

Nr. 411 din 1 martie 2018

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.605/875/2014 privind aprobarea modului de calcul, a listei denumirilor comerciale şi

a preţurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naţionale de sănătate şi a metodologiei de calcul al acestora

 

Văzând Referatul de aprobare nr. S.P. 2.124 din 14.03.2018 al Ministerului Sănătăţii şi nr. D.G. 744 din 28.02.2018 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

având în vedere:

- art. 58 alin. (4) şi (5) şi art. 221 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. I. - Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.605/875/2014 privind aprobarea modului de calcul, a listei denumirilor comerciale şi a preţurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naţionale de sănătate şi a metodologiei de calcul al acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 951 şi 951 bis din 29 decembrie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La secţiunea P1 „Programul naţional de boli transmisibile” litera A) „Subprogramul de tratament şi monitorizare a persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere”,  poziţiile 58 şi 285 se abrogă.

2. La secţiunea P1 „Programul naţional de boli transmisibile” litera A) „Subprogramul de tratament şi monitorizare a persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere”,  poziţiile 60 şi 61 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

 

„60

W62203001

J01CR05

Piperacillinum +

Tazobactamum

Piperacilina/Tazo Bactam Atb

2 g/0,25 g

Pulb. pt. sol. perf.

2 g/0,25 g

Antibiotice - S.A.

România

Cutie cu 1 flac. din sticla incolora cu capacitatea de 30 ml cu pulb. pt. sol. inj./perf.

PR

1

15,333600

18,718800

13,441200

61

W53595006

J01CR05

Piperacillinum + Tazobactamum

Piperacilina/Tazo  Bactam Kabi

2 g/0,25 g

Pulb. pt. sol. perf.

2 g/0,25 g

S.C. Fresenius Kabi - S.R.L.

România

Cutie cu 10 flac. din sticla incoloră x 50 ml cu pulb pt. sol. perf.

S

10

12,778000

15,599000

0,000000”

 

3. La secţiunea P3 „Programul naţional de oncologie”, poziţiile 96 şi 98 se abrogă.

4. La secţiunea P6 „Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare şi sepsis sever”, subprogramul P6.4 „Mucoviscidoză”, după poziţia 26 se adaugă o nouă poziţie, poziţia 27, cu următorul cuprins:

 

„27

W64018001

J01GB01

Tobramycinum **

Brulamicina

40 mg/ml

Sol. pt. adm. I.V. şi I.M.

40 mg/ml

Pharmnet Plus - S.R.L.

România

Cutie cu 10 fiole

PR

10

5,105000

6,455000

0,000000”

 

5. La secţiunea P9 „Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană” subprogramul P9.1 „Transplant medular”, poziţiile 16 şi 66 se abrogă.

6. La secţiunea P9 „Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană” subprogramul P9.1 „Transplant medular”, poziţiile 18 şi 19 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

 

„18

W62203001

J01CR05

Piperacillinum +. Tazobactamum

Piperacilina/Tazo Bactam Atb

2 g/0,25 g

Pulb. pt.

sol. perf.

2 g/0,25 g

Antibiotice - S.A.

România

Cutie cu 1 flac. din sticlă incoloră cu capacitatea de 30 ml cu pulb. pt. sol inj./perf.

PR

1

15,333600

18,718800

13,441200

................................................................................................................................

19

W53595006

J01CR05

Piperacillinum + Tazobactamum

Piperacillin/Tazo Bactam Kabi

2 g/0,25 g

Pulb. pt.

sol. perf.

2 g/0,25 g

S.C. Fresenius Kabi - S.R.L.

România

Cutie cu 10 flac, din sticlă incoloră x 50 ml cu pulb. Pt. sol. perf.

S

10

12,778000

15,599000

0,000000”

 

7. La secţiunea P9 „Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană” , subprogramul P9.2 „Transplant de cord”, poziţiile 4 şi 40 se abrogă.

8. La secţiunea P9 „Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană” , subprogramul P9.2 „Transplant de cord”, poziţiile 6 şi 7 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

 

„6

W62203001

J01CR05

Piperacillinum + Tazobactamum

Piperacilina/Tazo Bactam Atb

2 g/0,25 g

Pulb. pt.

sol. perf.

2 g/0,25 g

Antibiotice - S.A.

România

Cutie cu 1 flac. din sticlă incoloră

cu capacitatea de 30 ml cu pulb. pt. sol. inj./perf.

PR

1

15,333600

18,718800

13,441200

7

W53595006

J01CR05

Piperacillinum + Tazobactamum

Piperacillin/Tazo Bactam Kabi

2 g/0,25 g

Pulb. pt.

sol. perf.

2 g/0,25 g

S.C. Fresenius Kabi - S.R.L.

România

Cutie cu 10 flac. din sticlă incoloră x 50 ml cu pulb. pt. sol. perf.

S

10

12,778000

15,599000

0,000000”

 

9. La secţiunea P9 „Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană”, subprogramul P9.3 „Transplant hepatic”, poziţia 29 se abrogă.

10. La secţiunea P9 „Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană”, subprogramul P9.3 „Transplant hepatic”, poziţiile 31 şi 32 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

 

„31

W62203001

J01CR05

Piperacillinum + Tazobactamum

Piperacilina/Tazo Bactam Atb

2 g/0,25 g

Pulb. pt.

sol. perf.

2 g/0,25 g

ANTIBIOTICE – S.A.

România

Cutie cu 1 flac. din sticlă incoloră

cu capacitatea de 30 ml cu pulb. pt. sol. inj./perf.

PR

1

15,333600

18,718800

13,441200

32

W53595006

J01CR05

Piperacillinum + Tazobactamum

Piperacillin/Tazo Bactam Kabi

2 g/0,25 g

Pulb. pt.

sol. perf.

2 g/0,25 g

S.C. Fresenius Kabi - S.R.L.

România

Cutie cu 10 flac. din sticlă incoloră x 50 ml cu pulb. pt. sol. perf.

S

10

12,778000

15,599000

0,000000”

 

11. La secţiunea P9 „Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană”, subprogramul P9.4 „ Transplant renal, transplant combinat de rinichi şi pancreas”, poziţiile 28 şi 52 se abrogă.

12. La secţiunea P9 „Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană”, subprogramul P9.4 „Transplant renal, transplant combinat de rinichi şi pancreas”, poziţiile 30 şi 31 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

 

„30

W62203001

J01CR05

Piperacillinum + Tazobactamum

Piperacilina/Tazo Bactam Atb

2 g/0,25 g

Pulb. pt.

sol. perf.

2 g/0,25 g

Antibiotice - S.A.

România

Cutie cu 1 flac. din sticlă incoloră cu capacitatea de 30 ml cu pulb. pt. sol. inj./perf,

PR

1

15,333600

18,718800

13,441200

31

W53595006

J01CR05

Piperacillinum + Tazobactamum

Piperaciluim/Tazo Bactam Kabi

2 g/0,25 g

Pulb. pt.

sol. perf.

2 g/0,25 g

S.C. Fresenius Kabi -

S.R.L.

România

Cutie cu 10 flac, din sticlă incoloră x 50 ml cu pulb pt. sol. perf.

S

10

12,778000

15,599000

0,000000”

 

13. La secţiunea P9 „Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană”, subprogramul P9.6 „Transplant pulmonar”, poziţiile 13 şi 36 se abrogă.

14. La secţiunea P9 „Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană”, subprogramul P9.6 „Transplant pulmonar”, poziţiile 15 şi 16 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

 

„15

W62203001

J01CR05

Piperacillinum + Tazobactamum

Piperacilina/Tazo Bactam Atb

2 g/0,25 g

Pulb. pt.

sol. perf.

2 g/0,25 g

Antibiotice - S.A.

România

Cutie cu 1 flac. din sticlă incoloră

cu capacitatea de 30 ml cu pulb. pt. sol. inj./perf.

PR

1

15,333600

18,718800

13,441200

16

W53595006

J01CR05

Piperacillinum + Tazobactamum

Piperacillin/Tazo Bactam Kabi

2 g/0,25 g

Pulb. pt.

sol. perf.

2 g/0,25 g

S.C. Fresenius Kabi - S.R.L.

România

Cutie cu 10 flac. din sticlă incoloră x 50 ml cu pulb. pt. sol perf.

S

10

12,778000

15,599000

0,000000

 

15. La secţiunea P9 „Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană”, subprogramul P9.7 „Tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu a pacienţilor transplantaţi”, poziţia 28 se abrogă.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I şi intră în vigoare începând cu luna martie 2018.

 

Ministrul sănătăţii,

p. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Sorina Pintea

Răzvan Teohari Vulcănescu

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

REGULAMENT

privind modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 25/2011 privind lichiditatea instituţiilor de credit

 

Având în vedere prevederile art. 77 alin. (1), art. 150, 289, 320 şi art. 333 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) şi ale art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României şi ale art. 420 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare,

Banca Naţională a României emite prezentul regulament.

Art. I. - Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 25/2011 privind lichiditatea instituţiilor de credit, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 820 din 21 noiembrie 2011, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, după litera i) se introduc două noi litere, literele j) şi k), cu următorul cuprins:

j) client financiar - un client care desfăşoară una sau mai multe dintre activităţile enumerate la art. 18 alin. (1) lit. a)-n1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, ca activitate principală, sau este una dintre următoarele entităţi:

(i) o instituţie de credit;

(ii) o firmă de investiţii;

(iii) o instituţie financiară;

(iv) un vehicul special constituit în scopul securitizării («SSPE»);

(v) un organism de plasament colectiv («OPC»);

(vi) un fond de investiţii cu capital fix;

(vii) o întreprindere de asigurare;

(viii) o întreprindere de reasigurare;

(ix) o societate financiară holding sau o societate financiară holding mixtă;

k) client retail - o persoană fizică sau o întreprindere mică şi mijlocie (IMM), dacă IMM-ul s-ar încadra în clasa expunerilor de tip retail în cadrul abordării standardizate sau al abordării IRB privind riscul de credit, sau o societate care este eligibilă pentru tratamentul prevăzut la art. 153 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.”

2. La articolul 7, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 7. - (1) Instituţiile de credit trebuie să menţină în permanenţă indicatorul de lichiditate, calculat pentru totalitatea operaţiunilor în echivalent lei, cel puţin la nivelul de 1 pentru benzile de scadenţă între o lună şi 3 luni, între 3 şi 6 luni şi între 6 şi 12 luni.

(2) Instituţiile de credit vor calcula indicatorul de lichiditate distinct şi pentru operaţiunile în euro, şi pentru operaţiunile în lei, pentru toate benzile de scadenţă, precum şi pentru totalitatea operaţiunilor în echivalent lei pentru benzile de scadenţă de până la o lună şi peste 12 luni.”

3. La articolul 29, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Angajamentele de creditare date pentru care nu sunt prevăzute grafice estimative de trageri vor fi evidenţiate pe prima bandă de scadenţă, după cum urmează:

a) angajamentul existent în sold la data pentru care se întocmeşte raportarea în cazul angajamentelor acordate clienţilor financiari;

b) la o valoare ajustată reprezentând 5% din angajamentul existent în sold la data pentru care se întocmeşte raportarea în cazul angajamentelor acordate clienţilor retail;

c) la o valoare ajustată reprezentând 10% din angajamentul existent în sold la data pentru care se întocmeşte raportarea pentru angajamentele care îndeplinesc următoarele condiţii:

(î) nu au fost furnizate unor clienţi retail;

(ii) au fost furnizate unor clienţi care nu sunt clienţi financiari, Inclusiv societăţi nefinanciare, entităţi suverane, bănci centrale, bănci multilaterale de dezvoltare şi entităţi din sectorul public;

(iii) nu au fost furnizate în scopul înlocuirii finanţării clientului în situaţii în care acesta nu îşi poate acoperi nevoile de finanţare pe pieţele financiare.

(3) Pentru angajamentele de creditare şi garanţiile financiare date se vor reflecta şi graficele de rambursare aferente activelor ce ar rezulta din transformarea angajamentelor de creditare şi a garanţiilor financiare date în elemente bilanţiere, prin repartizarea ratelor de rambursat aferente creanţelor potenţiale pe benzile de scadenţă corespunzătoare lichidităţii efective, stabilite în conformitate cu prevederile contractuale. În acest sens, activele ce ar rezulta din transformarea garanţiilor financiare date în elemente bilanţiere vor fi evidenţiate la o valoare ajustată, potrivit art. 28 şi art. 29 alin. (1), iar activele ce ar rezulta din transformarea în elemente bilanţiere a angajamentelor de creditare date pentru care nu sunt prevăzute grafice estimative de tragere acordate clienţilor care nu sunt clienţi financiari vor fi evidenţiate la o valoare ajustată, potrivit art. 29 alin, (2) lit. b) sau c). În cazul în care angajamentele contractuale încheiate nu prevăd graficele de rambursare aferente activelor ce ar rezulta din angajamentele de creditare şi din garanţiile financiare date, rambursarea acestora se va înregistra prin evidenţierea întregii sume pe ultima bandă de scadenţă aferentă lichidităţii efective.”

Art. II. - Prezentul regulament se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 13 martie 2018.

Nr. 2.

 

INIŢIATIVE LEGISLATIVE ALE CETĂŢENILOR POTRIVIT LEGII NR. 189/1999

 

EXPUNERE DE MOTIVE

Lege de revizuire a Constituţiei României

 

Importanţa deosebit de mare a relaţiilor sociale care privesc alegerea prin vot a autorităţilor locale, deputaţilor, senatorilor, Preşedintelui României şi europarlamentarilor, precum şi incidenţa lor în procesul de instaurare, menţinere şi exercitare a puterii de stat reprezintă principalele motive pentru care acestea sunt reglementate atât prin Constituţie, legea fundamentală a statului român, cât şi prin legile electorale, în număr de patru. Dintre toate categoriile de norme juridice, trăsătura esenţială a normelor electorale este aceea că indică în modul cel mai direct şi mai eficient caracterul democratic sau, dimpotrivă, nedemocratic al unui sistem constituţional.

Într-o strânsă conexiune cu normele juridice electorale se află drepturile electorale, considerate a fi drepturi cetăţeneşti fundamentale prin excelenţă şi, totodată, drepturi cu caracter exclusiv politic, care nu pot fi exercitate decât de cetăţeni şi numai pentru participarea acestora la guvernare, în virtutea legăturilor pe care le au cu destinele societăţii în cadrul căreia le este recunoscut un atare statut. Din multitudinea drepturilor electorale recunoscute în dreptul românesc, majoritatea sunt reglementate prin legile organice, numai cele mai importante două fiind consacrate la nivel constituţional, respectiv dreptul de vot şi dreptul de a fi ales.

În ceea ce priveşte dreptul de a fi ales, la modul general acesta desemnează aptitudinea unei persoane de a fi votată pentru a face parte din organele reprezentative ale statului şi a îndeplini astfel o demnitate publică sau o funcţie electivă. Conform art. 37 din Constituţie, dreptul de a fi ales aparţine în exclusivitate cetăţenilor români care au drept de vot şi domiciliul în ţară, cu condiţia să nu facă parte din categoriile de funcţionari publici nominalizate la art. 40 alin. (3) din Constituţie şi în legile organice, cărora le este interzisă asocierea în partide politice.

Suplimentar faţă de aceste condiţii sunt prevăzute şi limite minime de vârstă pentru a candida, care diferă în funcţie de tipul demnităţii pentru care se depune candidatura, astfel ca pentru a putea fi ales în Camera Deputaţilor vârsta minimă este de 23 de ani. pentru a putea fi ales în Senat vârsta minimă este de 33 de ani, iar pentru a putea fi ales Preşedinte al României vârsta minimă este de 35 de ani, în toate situaţiile fiind necesar ca vârsta să fie împlinită până cel târziu în ziua alegerilor, inclusiv.

Prima condiţie, deţinerea cetăţeniei române, exclude străinii şi apatrizii, despre care se consideră că nu au o legătură permanentă şi stabilă cu statul şi nu fac parte din comunitatea socială care stă la baza uniunii politice statale. Spre deosebire însă de versiunea iniţială a Constituţiei, care impunea condiţia deţinerii numai a cetăţeniei române, versiunea actuală rezultată în urma revizuirii din anul 2003 recunoaşte dreptul de a fi ales inclusiv cetăţenilor români cu dublă sau multiplă cetăţenie.

A două condiţie, domicilierea pe teritoriul ţării, este prevăzută de majoritatea constituţiilor lumii şi reprezintă o garanţie suplimentară a ataşamentului persoanei faţă de ţara la guvernarea căreia participă ca demnitar sau funcţionar public. Nu în ultimul rând, îndeplinirea acestei condiţii este esenţială pentru asigurarea exercitării efective şi în condiţii de eficienţă a oricărei funcţii sau demnităţi publice.

A treia condiţie, deţinerea dreptului de vot, rezidă în strânsa corelaţie dintre cele două drepturi electorate fundamentale şi în raportul de subsidiaritate care face de neconceput eventuala posibilitate ca cetăţenii cărora le-a fost ridicat dreptul elementar de a vota să păstreze în continuare dreptul de a-şi depune candidatura pentru a fi aleşi în organele reprezentative ale statului.

A patra condiţie, deţinerea dreptului de asociere în partide politice, instituie o ineligibilitate a judecătorilor Curţii Constituţionale, avocaţilor poporului, magistraţilor, membrilor activi ai armatei, poliţiştilor şi altor categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică, limitată însă la perioada în care cetăţenii îndeplinesc funcţiile respective, în scopul evitării oricăror conflicte de interese

A cincea şi ultima condiţie, împlinirea unei anumite vârste, se justifică prin importanţa obligaţiilor pe care şi le asumă o persoană în fiecare astfel de funcţie sau demnitate publică, prin responsabilitatea care revine celor desemnaţi să guverneze, prin maturitatea de care trebuie să dea dovadă în gestionarea problemelor statului şi prin credibilitatea şi experienţa pe care candidaţii trebuie să le arate alegătorilor pentru ca aceştia să investească încredere şi speranţe în viitorii lor reprezentanţi.

Spre deosebire de persoanele care exercită funcţiile sau demnităţile publice anterior menţionate şi sunt alese prin votul egal, direct, secret şi liber exprimat al cetăţenilor, prim-ministrul este propus de Preşedintele României şi trebuie confirmat de Parlament, care se întruneşte în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru a decide dacă acordă sau nu încrederea premierului şi persoanelor pe care acesta le nominalizează pentru a alcătui Guvernul, în calitate de miniştri ai cabinetului său.

În legătură cu condiţiile necesare pentru a ocupa funcţia de membru al Guvernului, art. 105 din Constituţie instituie incompatibilitatea cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizaţiilor cu scop comercial, precum şi cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate în afara celei de deputat sau de senator, permiţând însă în mod expres stabilirea altor incompatibilităţi prin lege organică.

Astfel, potrivit art. 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, „Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare. “

Coroborând art. 37 şi art. 105 din Constituţie cu art. 2 din Legea nr. 90/2001, se poate observa că îndeplinirea cumulativă a primelor trei condiţii, respectiv cetăţenia română, domiciliul în ţară şi dreptul de vot, este necesară atât pentru a fi votat în organele reprezentative ale statului, cât şi pentru a fi propus şi confirmat în funcţia de membru al Guvernului, în timp ce condiţia deţinerii dreptului de asociere în partide politice rămâne valabilă doar în prima situaţie, deoarece în cea de-a două restricţia omoloaga este chiar mai severă, existând incompatibilitate cu orice funcţie publică de autoritate, precum şi cu funcţiile de reprezentare profesională salarizate din cadrul organizaţiilor cu scop comercial.

Cât despre necesitatea împlinirii unei anumite vârste, aceasta este lăsată la libera apreciere a Preşedintelui României, atunci când desemnează candidatul pentru funcţia de prim-ministru, a persoanei astfel propuse, atunci când alcătuieşte lista viitorilor miniştri, precum şi a membrilor Parlamentului, atunci când votează asupra învestiturii noului Guvern.

Pe de altă parte, legea organică prevede că pot fi membri ai Guvernului numai persoanele care nu au suferit condamnări penale, condiţie care nu se regăseşte în Constituţie şi nici în legile electorale, ceea ce l-a determinat pe Avocatul Poporului să sesizeze Curtea Constituţională cu 6 excepţie de neconstituţionalitate a art. 2 din Legea nr. 90/2001, prin care a criticat, în esenţă, lipsa de coerenţă legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective şi general valabile pentru ocuparea funcţiilor aparţinând celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale.

În expunerea de motive a excepţiei au fost trecute în revistă situaţiile parlamentarilor, magistraţilor şi Preşedintelui României, care au fost comparate cu situaţia membrilor Guvernului, pentru evidenţierea caracterului eterogen al condiţiilor care trebuie întrunite pentru dobândirea calităţilor respective. Fără a contesta faptul că o persoană care urmează să ocupe o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat trebuie să îndeplinească anumite cerinţe de integritate, legalitate şi corectitudine, menite să consolideze încrederea cetăţenilor în autorităţile statului, Avocatul Poporului a explicat că legislaţia care guvernează condiţiile de accedere la o funcţie sau demnitate publică trebuie să fie una coerentă, predictibilă şi unitară, aplicabilă tuturor reprezentanţilor puterilor legislativă, executivă şi judecătorească.

Curtea Constituţionala a respins excepţia prin Decizia nr. 304/2017, însă nu pentru motive de fond, ca neîntemeiată, ci pentru motive de formă, ca inadmisibilă, reţinând printre altele faptul că „examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei* Din acest motiv, instanţa de contencios constituţional a concluzionat că „nu ţine nici de rolul şi nici de competenţa Curţii Constituţionale asigurarea coerenţei legislative invocate de Avocatul Poporului, revenind astfel Parlamentului şi Consiliului Legislativ obligaţia de a elimina o eventuală lipsă de coerenţă şi de a unifica legislaţia în materia antereferită”.

Prin prezenta iniţiativă ne propunem să remediem problemele semnalate de Avocatul Poporului prin consacrarea la nivel constituţional a unei condiţii de integritate unitare, similară celei privind membrii Guvernului, ce ar urma să se aplice persoanelor care candidează pentru a fi alese în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României.

Considerăm că este imperios necesar ca legislaţia care guvernează condiţiile de accedere la o funcţie sau demnitate publică să fie coerentă, predictibilă şi unitară, aplicabilă tuturor reprezentanţilor puterilor statului, astfel încât persoanele care urmează să ocupe o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat să îndeplinească anumite cerinţe de integritate, legalitate şi corectitudine, menite să consolideze încrederea cetăţenilor în autorităţile publice şi să preîntâmpine derapajele de la principiile democraţiei prin drept

În elaborarea acestui proiect de lege s-a avut permanent în vedere faptul că dreptul de a fi ales trebuie să fie, conform art. 20 din Constituţie, interpretat şi aplicat în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate internaţionale la care România este parte, dintre care cităm următoarele:

- Declaraţia Universală a Drepturilor Omului - Art. 21: „(1) Orice persoană are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale ţării sale, fie direct, fie prin reprezentanţi liber aleşi. (2) Orice persoană are dreptul de acces egal la funcţiile publice din ţara sa. (3) Voinţa poporului trebuie să constituie baza puterii de stat; această voinţă trebuie să fie exprimată prin alegeri nefalsificate, care să aibă loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal şi exprimat prin voi secret sau urmând o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului.

- Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice - Art. 25: „Orice cetăţean are dreptul şi posibilitatea, fără niciuna din discriminările la care se referă art. 2 şi fără restricţii nerezonabile: a) de a lua parte la conducerea treburilor publice, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanţi liber aleşi; b) de a alege şi de a fi ales în cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal şi egal şi cu scrutin secret, asigurând libera exprimare a voinţei alegătorilor; c) de a avea acces, în condiţiile generale de egalitate, la funcţiile publice din ţara sa. *

- Convenţia Europeană a Drepturilor Omului - Primul Protocol Adiţional - Art. 3: „înaltele Părţi Contractante se angajează să organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret, în condiţii care să asigure libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ.”

Totodată, s-a ţinut cont şi de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului („CEDO”) în domeniul drepturilor electorale, care a reliefat existenţa unei distincţii clare între dreptul de a alege şi dreptul de a fi ales, înclinând în favoarea conferirii unei protecţii juridice superioare celui dintâi în raport cu cel de-al doilea, ce poate fi supus unor restricţii semnificativ mai severe.

Astfel, referindu-se la dreptul de a alege, CEDO consideră că „orice îndepărtare de la principiul votului universal riscă să submineze legitimitatea democratică a legislaturii astfel alese şi implicit a legilor pe care aceasta le sancţionează”. În legătură cu dreptul de a fi ales, CEDO apreciază că „Ineligibilitatea trebuie în primul rând să fie reglementată prin norme de drept clare. Trebuie să urmărească un scop legitim.”, acceptând însă faptul că marja de apreciere a statelor membre este largă şi că „pot fi impuse condiţii de eligibilitate mai stricte pentru a candida în alegerile parlamentare, comparativ cu eligibilitatea de a vota”.

Aşadar, jurisprudenţa asupra dreptului de a alege nu este aplicabilă în mod automat, mutatis mutandis, problemei ineligibilităţii, în special atunci când se implementează testul proporţionalităţii restricţiilor. Cu toate acestea, se consideră că o regulă conform căreia orice persoană condamnată penal şi-ar pierde automat dreptul de a fi aleasă ar contraveni Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Potrivit CEDO, „statele contractante pot decide ori să permită instanţelor judecătoreşti să determine proporţionalitatea unei măsuri de restrângere a drepturilor electorale ale persoanelor condamnate penal, ori să integreze prevederi în legile lor care definesc circumstanţele în care o asemenea măsură trebuie aplicată. În acest din urmă caz, va rămâne în seama legislaturii însăşi să aprecieze interesele concurente pentru a evita orice restricţie generală, automată şi discriminatorie”.

Conform Codului Bunelor Practici în Materie Electorală, elaborat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept („Comisia de la Veneţia*) din cadrul Consiliului Europei, persoanele pot fi private de drepturile electorale numai dacă sunt întrunite în mod cumulativ următoarele condiţii: (i) măsura să fie reglementată prin lege; (ii) principiul proporţionalităţii să fie respectat, condiţiile pentru ridicarea dreptului de a candida putând fi mai puţin stricte decât cele pentru ridicarea dreptului de vot; (iii) măsura să fie motivată de o incapacitate mentală sau de o condamnare penală pentru o infracţiune gravă; (iv) retragerea drepturilor politice sau constatarea incapacităţii mentale să fie impusă prin hotărâre judecătorească.

Cu toate acestea, din perspectiva jurisprudenţei CEDO, condiţia existenţei unei hotărâri judecătoreşti pentru fiecare caz în parte nu trebuie interpretată ad litteram. De altfel, însăşi Comisia de la Veneţia a statuat că „nu este neobişnuit ca, urmare a unei condamnări penale pentru o infracţiune gravă, persoanele să fie private de dreptul de a candida în alegeri. Totuşi, poate fi considerat problematic dacă dreptul pasiv de a vota este ridicat pe baza oricărei condamnări, indiferent de natura infracţiunii comise. O asemenea interdicţie absolută ar putea să nu fie în consonanţă cu Convenţia Europeană pentru Protecţia Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale. (...) Pe de altă parte, ar putea fi nepotrivit să nu fie incluse (sau să nu fie implementate) niciun fel de restricţii de eligibilitate pentru infractori.”

Majoritatea constituţiilor statelor membre ale Consiliului Europei nu conţin prevederi exprese în legătură cu condiţiile de eligibilitate ale candidaţilor (a alegerile parlamentare. Unele dintre acestea, precum cele ale Spaniei, Italiei, Irlandei, Elveţiei, Portugaliei, Slovaciei, Sloveniei, Statului Monaco, Moldovei şi Georgiei, statuează că situaţiile de ineligibilitate vor fi reglementate prin lege. Cu toate acestea, aproximativ o treime dintre constituţiile avute în vedere de Comisia de la Veneţia la elaborarea

Raportului preliminar asupra excluderii infractorilor din Parlament conţin diverse prevederi care împiedică persoanele condamnate penal să candideze.

După criteriul motivului ridicării dreptului de a fi ales există sisteme de drept care prevăd această măsură în funcţie de natura infracţiunii (de exemplu, pentru infracţiunile electorale, de corupţie etc.) şi sisteme de drept care o prevăd în funcţie de natura condamnării (de exemplu, pentru pedeapsa închisorii). După criteriul modului de aplicare a aceleiaşi măsuri se disting sisteme de drept în care aceasta rezultă direct din lege, ce stabileşte tipul de condamnare şi/sau tipul de pedeapsă ori de infracţiune care produce la o atare consecinţă, respectiv sisteme de drept în care aceasta poate fi dispusă de către instanţele judecătoreşti, de la caz la caz, ca pedeapsă complementară.

Dintre legile fundamentale europene care limitează într-un fel sau altul dreptul persoanelor condamnate penal să candideze pentru ocuparea unor funcţii şi demnităţi publice menţionăm următoarele:

- Constituţia Poloniei - art. 99 alin. (3): „Nicio persoană condamnată la pedeapsa cu închisoarea printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie nu poate fi aleasă în Camera Deputaţilor sau în Senat.”i

- Constituţia Greciei - art. 51 alin. (3): „Legea nu poate ridica dreptul la vot, cu excepţia situaţiilor în care o vârstă minimă nu a fost împlinită, sau în cazul unei incapacităţi legale, ori ca rezultat al unei condamnări penale irevocabile pentru anumite infracţiuni.”;

- Constituţia Danemarcei - art. 30 alin. (1): „Orice persoană care are dreptul să voteze la alegerile parlamentare trebuie să fie eligibilă pentru a deveni membru al Parlamentului, exceptând situaţia în care a fost condamnată pentru o faptă care, în opinia publicului, o face nedemnă să fie membru al Parlamentului.”;

- Constituţia Islandei - art. 34: „Orice cetăţean care are dreptul să voteze la alegerile parlamentare şi o reputaţie neştirbită este eligibil pentru a deveni membru al Parlamentului.” Conform art. 5 al Legii nr. 24/2000 privind alegerile parlamentare nu mai poate fi considerată ca având o reputaţie neştirbită persoana condamnată de o instanţă judecătorească pentru comiterea unei fapte considerate odioasă de opinia, prin această noţiune înţelegându-se orice infracţiune pedepsită de instanţa judecătorească cu închisoarea de cel puţin 4 ani cu executare;

- Constituţia Ucrainei - art. 76: „Un cetăţean care are cazier judiciar pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţie nu poate fi ales în Parlamentul Ucrainei dacă interdicţia nu este consumată şi ridicată conform procedurii stabilite prin lege.

- Constituţia Luxemburgului - Art. 53: „Nu pot fi alegători şi nici eligibili: 1. condamnaţii la pedepse penale: 2. cei care, într-o cauză corecţională, sunt privaţi de dreptul la vot prin sentinţă;3. majorii aflaţi sub curatelă. Niciun alt caz de excludere nu poate fi prevăzut. Dreptul la vot poate fi restabilit prin graţierea persoanelor care l-au pierdut prin sentinţă penală.

- Constituţia Estoniei - art. 58: „Participarea la vot poate fi restrânsă prin lege pentru cetăţenii estonieni care au fost condamnaţi de o instanţă judecătorească şi execută sentinţe în instituţii penale. “

În cadrul unui sistem electoral ideal, mecanismele democratice ar trebui să garanteze că persoanele considerate nedemne să decidă asupra legislaţiei nu ajung decât cel mult în opoziţie, iar alegătorii ar trebui să poată împiedica infractorii să ajungă la guvernare. Comisia de la Veneţia observă însă că, în realitate, alegerea votanţilor poate fi alterată, în special dacă aceasta ignoră faptul că un candidat a fost condamnat penal, sau poate fi supusă unor presiuni, mai ales în prezenţa unor fenomene precum corupţia sau crima organizată.

În ţările care utilizează scrutinul cu liste închise, printre care se numără şi România, este practic imposibil ca alegătorii să lase infractorii pe dinafară, împrejurare care justifică implementarea unor restricţii ceva mai severe în privinţa drepturilor electorale pasive. Comisia de la Veneţia susţine că în cazurile mai grave este perfect admisibil ca aceste drepturi să fie limitate, inclusiv după eliberarea unui deţinut, cu condiţia ca măsura respectivă să nu fie aplicată pe întreaga durată a vieţii acestuia. Mai mult decât atât, s-a considerat că ridicarea dreptului de a fi ales poate fi dispusă chiar şi atunci când o persoană este condamnată la pedeapsa închisorii cu suspendare sau după ce a fost graţiată.

Având în vedere că aceste probleme sunt legate de restricţia unor drepturi fundamentale şi de organizarea puterii publice, care sunt domenii constituţionale prin excelenţă, Comisia de la Veneţia arată că este justificat să fie reglementate prin prevederi constituţionale, ceea ce nu exclude însă posibilitatea reglementării (şi) prin legislaţia ordinară, de preferinţă cea electorală, nu neapărat cea penală.

În acord cu toate principiile generale şi speciale enunţate mai sus propunem revizuirea Constituţiei în sensul completării art. 27 cu un nou alineat, alineatul (3), prin care cetăţenii condamnaţi definitiv la o pedeapsă privativă de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie să nu mai poată fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României, până la intervenirea unei situaţii care înlătură această consecinţă extrapenală a condamnării (n.r. reabilitarea, amnistia, dezincriminarea), reglementată prin lege organică.

Considerăm că textul propus respectă în totalitate Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, pactele şi tratatele internaţionale la care România este parte, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, recomandările Comisiei de Sa Veneţia şi concordă cu prevederile similare care se regăsesc în constituţiile unor state europene cu îndelungate tradiţii democratice, cel puţin în virtutea următoarelor considerente principale:

- măsura nu se aplică decât persoanelor condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate, fiind exonerate cele care primesc pedepse penale mai uşoare (de exemplu, amenda penală), pentru respectarea principiului proporţionalităţii, potrivit căruia ridicarea dreptului de a fi ales trebuie aplicată numai pentru infracţiunile cu gravitate sporită;

- măsura nu se aplică decât condamnaţilor care au săvârşit fapte penale cu intenţie, fiind exoneraţi cei care au comis infracţiuni din culpă, deoarece acestea prezintă un grad de pericol social mai redus şi nu pot fi apreciate ca fiind de natură să pună sub semnul îndoielii onestitatea şi moralitatea făptuitorului;

- măsura nu priveşte doar candidaturile pentru Camera Deputaţilor, Senat şi Preşedinţia României, ci şi cele pentru organele administraţiei publice locale, ca o recunoaştere a importanţei semnificative a acestor funcţii publice şi pentru asigurarea egalităţii de tratament la nivelul întregii administraţii,printr-o reglementare unitară şi coerentă sub acest aspect;

 - măsura nu se aplică pentru întreaga durată a vieţii condamnaţilor, fiind în mod expres limitată până la intervenirea unei situaţii care, potrivit legii organice, înlătură această consecinţă extrapenală a condamnării; aceste situaţii sunt în prezent dezincriminarea faptei, amnistia postcondamnatorie şi reabilitarea, aceasta din urmă putând fi de drept (care operează în temeiul legii, dacă persoana condamnată la pedeapsa amenzii sau a închisorii de până la 2 ani nu săvârşeşte o altă infracţiune în decurs de 3 ani de la data executării pedepsei) şi judecătorească (care se dispune la cerere, prin hotărâre judecătorească, dacă persoana condamnată la pedeapsa închisorii cuprinse între 2 ani şi 25 de ani nu săvârşeşte o altă infracţiune în decurs de 4 până la 10 ani de la data executării pedepsei).

 

Comitetul de Iniţiativă pentru Promovarea Propunerii Legislative a Cetăţenilor de Revizuire a Constituţiei României

prin Badea Mihai-Alexandru – preşedinte

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

de revizuire a Constituţiei României

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - După alineatul (2) al articolului 37 din Constituţia României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul naţional organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 şi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.”

Art. II. - Revizuirea Constituţiei se supune aprobării prin referendum, organizat potrivit dispoziţiilor art. 151 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu respectarea prevederilor art. 151 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE-LIVIU DRAGNEA

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

AVIZ

referitor la iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei României

 

Analizând iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei României, formulată de un comitet de iniţiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, cu modificările ulterioare, şi transmisă de împuternicitul comitetului de iniţiativă, cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R245 din 13.02.2018,

CONSILIUL LEGISLATIV,

în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, şi art. 46 (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, precum şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată, cu modificările ulterioare,

avizează favorabil iniţiativa legislativă, cu următoarele observaţii şi propuneri:

1. Prezenta iniţiativă legislativă a cetăţenilor are ca obiect revizuirea Constituţiei României, republicată, în sensul completării art. 37 - Dreptul de a fi ales - cu un nou alineat, potrivit cărui a cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie să nu mai poată fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.

În Expunerea de motive, pentru justificarea măsurii propuse, sunt prezentate, ca exemplu, mai multe texte din constituţiile unor state europene care limitează, într-un fel sau altul, dreptul persoanelor condamnate penal să candideze pentru ocuparea unor funcţii şi demnităţi publice, cum ar fi Polonia, Grecia, Luxemburg, Danemarca, Islanda, Estonia sau Ucraina.

Se mai precizează însă şi faptul că majoritatea constituţiilor statelor membre ale Consiliului Europei nu conţin prevederi exprese în legătură cu condiţiile de eligibilitate ale candidaţilor la alegerile parlamentare, iar, în unele state, cum ar fi Spania, Italia, Irlanda, Elveţia, Portugalia şi altele, se statuează că situaţiile de ineligibilitate vor fi reglementate prin lege.

Prin obiectul său de reglementare, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor constituţionale, fiind incidente prevederile art. 151 din Legea fundamentală.

Relevăm faptul că prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunţa asupra oportunităţii soluţiilor legislative preconizate.

2. Pentru corectitudinea redactării, în finalul Expunerii de motive, expresia „propunem revizuirea Constituţiei în sensul completării art. 27 cu un nou alineat, alineatul (3)” trebuie nedată sub forma „propunem revizuirea Constituţiei în sensul completării art. 37 cu un nou alineat, alineatul (3)”.

3. La partea dispozitivă a art. I nu este necesar a se face precizări referitoare la Legea nr. 429/2003, prin care Constituţia a fost revizuită, fiind suficiente informaţiile referitoare la republicarea Legii fundamentale. Prin urmare, expresia „revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul naţional organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 şi” trebuie eliminată.

 

PREŞEDINTE

dr. DRAGOŞ ILIESCU

 

Bucureşti, 28 februarie 2018.

Nr. 133.

 

Declaraţia de constituire a Comitetului de iniţiativă pentru promovarea propunerii legislative a cetăţenilor de revizuire a Constituţiei României

 

Subsemnaţii:

1. BADEA MIHAI-ALEXANDRU, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 95, bl. 25B, sc. A, et. 5, ap. 20, sectorul 1, posesor al cârtii de identitate seria RX numărul 573716, emisă de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 15.09.2014, CNP 1850925284559;

2. BOGDAN ADRIAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, şos. Bucureşti-Târgovişte nr. 22B, bl. 3, sc. A, et. 1, ap. 103, sectorul 1, posesor al cărţii de identitate seria RT numărul 894291, emisă de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 29.04.2013, CNP 1830629260016;

3. CHIVU LILIANA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, Aleea Fuiorului nr. 1, bl. H25, sc. 1, et. 2, ap. 9, sectorul 3, posesoare a cărţii de identitate seria RT numărul 875397, emisă de S.P.C.E.P. Sector 3 la data de 28.03.2013, CNP 2580420400080;

4. CLOPOTARI ADRIAN-ŞTEFAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, str. Alexandru Vlahuţă, bl. Lama B, et. 6, ap. 28, judeţul Cluj, posesor al cărţii de identitate seria CJ numărul 007977, emisă de S.P.C.L.E.P. Cluj-Napoca la data de 06.11.2013, CNP 1860915332652;

5. CUPCEA ANTON-NICOLAE, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Str. Fabricii nr. 4A4, bl. E15, sc. A, et. 5, ap. 30, sectorul 6, posesor al cărţii de identitate seria RR numărul 919775, emisă de S.P.C.E.P. Sector 6 la data de 13.04.2012, CNP 1751116461526;

6. DOBRESCU OVIDIU-COSTIN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Bd. Uverturii nr. 55E, sc. 1, et. 6, ap. 46, sectorul 6, posesor al cârtii de identitate seria RD numărul 919419, emisă de S.P.C.E.P. S6 biroul nr. 4 la data de 22.09.2017, CNP 1890227460065;

7. GRIGORE DAN-NICOLAE, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Mitropolitul Andrei Şaguna nr. 111A, sectorul 1, posesor al cărţii de identitate seria RX numărul 874520, emisă de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 17.03.2016, CNP 1430806400129;

8. LIICEANU GABRIEL, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Doctor Nicolae Tomescu nr. 19, sectorul 5, posesor al cărţii de identitate seria RT numărul 722445, emisă de S.P.C.E.P. S5 biroul nr. 1 la data de 05.02.2010, CNP 1420523400181;

9. NEGRU OANA-LILIANA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, str. Maşina de Pâine nr. 43, bl. T111, sc. 1, et. 5, ap. 60, sectorul 2, posesoare a cărţii de identitate seria RK numărul 064076, emisă de S.P.C.E.P. Sector 2 la data de 16.05.2017, CNP 2760111424528;

10. OANCEA GEORGE-ADRIAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Frederic Chopin nr. 13, sc. B, ap. 12, sectorul 2, posesor al cărţii de identitate seria RR numărul 744221, emisă de S.P.C.E.P. Sector 2 la data de 12.04.2011, CNP 1790319453011;

11. PETCU MARIUS-PETRIŞOR, cetăţean român, domiciliat în municipiul Călăraşi, Bd. 1 Mai nr. 17, bl. A1, sc. 1, Et. 3, ap. 13, judeţul Călăraşi, posesor al cărţii de identitate seria KL numărul 511340, emisă de S.P.C.L.E.P. Călăraşi la data de 08.11.2016, CNP 1761102510030;

12. PUNGA DIANA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, aleea Feteşti nr. 4, bl. F5, sc. A, et. 2, ap. 8, sectorul 3, posesoare a cărţii de identitate seria RD numărul 661894, emisă de S.P.C.E.P. S3 biroul nr. 4 la data de 17.09.2010, CNP 2851220204490;

13. ŞORA MIHAI, cetăţean român, domiciliat în municipiul. Bucureşti, str. Jules Michelet nr. 15-17, et. 3, ap. 19, sectorul 1, posesor al cărţii de identitate seria RD numărul 028237, emisă de Secţia 1 la data de 27.05.1998, CNP 1161107400157;

14. TIMOFICIUC DANIELA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, Str. Învoirii nr. 6, ap. 2, sectorul 5, posesoare a cârtii de identitate seria RD numărul 870777, emisă de S.P.C.E.P. Sector 5 la data de 10.07.2017, CNP 2740827073551;

15. TUDORICĂ MIHAI NICOLAE, cetăţean român, domiciliat în oraşul Năvodari, Str. Albinelor, bl. A9, sc. A, et. 2, ap. 8, judeţul Constanta, posesor al cârtii de identitate seria KZ numărul 399662, emisă de S.P.C.L.E.P. Năvodari la data de 08,12.2016, CNP 1811210082568;

16. VASILIU EUGEN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Str. Căluşei nr. 77, ap. 5, sectorul 2, posesor al cărţii de identitate seria RT numărul 229943, emisă de Secţia 8 la data de 20.04.2002, CNP 1461101400311;

17. NICOLAE VALERIU CIOLAN, cetăţean român, domiciliat în satul Jilava, comun Jilava, Şos. Giurgiului nr. 78, judeţul Ilfov, posesor al cărţii de identitate seria \F numărul 284541, emisă de S.P.C.L.E.P. Jilava la data de 01.06.2011, CNP 1701211163242;

18. FABRITIUS KLAUS, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Colonel Ştefan Stoica nr. 22, bl. 17B,sc. B, et. 3, ap. 66, sectorul 1, posesor al cărţii de identitate seria RT numărul 607390, emisă de S.P.C.E.P. SI biroul nr. 4 la data de 10.10.2008, CNP 1420525400267;

19. IANCU EUGEN-CĂTĂLIN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Str. Azurului nr. 5, bl. 118A, sc. B, et. 1, ap. 64, sectorul 6, posesor al cărţii de identitate seria RX numărul 984682, emisă de S.P.C.E.P. Sector 6 la data de 06.10.2016, CNP 1650923131239,

în temeiul art. 2 alin. (1)-(3) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, şi art. 150 din Constituţia României, republicată, declarăm următoarele:

- suntem cetăţeni români cu calitatea de alegător, titulari ai dreptului de vot prevăzut la art. 36 din Constituţia României;

- nu suntem persoane alese în funcţie prin vot universal, membri ai Guvernului, persoane numite în funcţia de prim-ministru sau persoane care nu pot face parte, potrivit legii, din partide politice;

- suntem de acord să ne constituim în Comitetul de iniţiativă pentru promovarea propunerii legislative a cetăţenilor de revizuire a Constituţiei României;

- scopul iniţiativei este revizuirea Constituţiei României prin completarea art. 37 cu un nou alineat, alineatul (3), prin care să fie limitat temporar dreptul de a fi ales în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de

Preşedinte al României, în cazul cetăţenilor condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării, în condiţiile legii organice (n.r. reabilitare, amnistie, dezincriminare).

În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (6) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, cu unanimitate de voturi desemnăm ca preşedinte pe membrul Badea Mihai-Alexandru, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 95, bl. 25B, sc. A, et. 5, ap. 20, sectorul 1, posesor al cărţii de identitate seria RX numărul 573716, emisă de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 15.09.2014, identificat prin codul numeric personal 1850925284559, pentru rezolvarea problemelor operative şi pentru reprezentarea comitetului atât în raporturile sale cu autorităţile publice centrale şi locale, inclusiv dar fără a se limita la Consiliul Legislativ, Regia Autonomă Monitorul Oficial, Camera Deputaţilor, Senatul, Curtea Constituţională şi primăriile tuturor localităţilor din România, cât şi în raporturile sale cu persoanele fizice şi juridice private.

În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (5) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, împuternicim pe membrul Badea Mihai-Alexandru, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 95, bl. 25B, sc. A, et. 5, ap. 20, sectorul 1, posesor al cărţii de identitate seria RX numărul 573716, emisă de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 15.09.2014, identificat prin codul numeric personal 1850925284559, pentru sesizarea Consiliului Legislativ în vederea avizării propunerii legislative şi ulterior pentru publicarea propunerii legislative în Monitorul Oficial.

În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, împuternicim pe membrul Badea Mihai-Alexandru, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 95, bl. 25B, sc. A, et. 5, ap. 20, sectorul 1, posesor al cărţii de identitate seria RX numărul 573716, emisă de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 15.09.2014, identificat prin codul numeric personal 1850925284559, pentru a împuternici în numele comitetului oricâte persoane fizice dintre susţinătorii propunerii legislative, astfel încât acestea să întocmească şi să semneze listele de susţinători şi să atesteze prin semnătură conţinutul dosarelor aferente.

Redactată conform cererii exprese a părţilor şi autentificată în 1 (un) exemplar original şi 10 (zece) duplicate.

 

Declaranţi

 

BADEA MIHAI-ALEXANDRU

OANCEA GEORGE-ADRIAN

S.s. indescifrabil

S.s. indescifrabil

BOGDAN ADRIAN

PETCU MARIUS-PETRIŞOR

S.s. indescifrabil

S.s. indescifrabil

CHIVU LI LIANA

PUNGA DIANA

S.s. indescifrabil

S.s. indescifrabil

CLOPOTARI ADRIAN-ŞTEFAN

ŞORA MIHAI

S.s. indescifrabil

S.s. indescifrabil

CUPCEA ANTON-NICOLAE

TIMOFICIUC DANIELA

S.s. indescifrabil

S.s. indescifrabil

DOBRESCU OVIDIU-COSTIN

TUDORICĂ MIHAI NICOLAE

S.s. indescifrabil

S.s. indescifrabil

GRIGORE DAN-NICOLAE

VASILIU EUGEN

S.s. indescifrabil

S.s. indescifrabil

LIICEANU GABRIEL

NICOLAE VALERIU CIOLAN

S.s. indescifrabil

S.s. indescifrabil

NEGRU OANA-LILIANA

FABRITIUS KLAUS

S.s. indescifrabil

S.s. indescifrabil

 

IANCU EUGEN-CATALIN

 

S.s. indescifrabil

 

ROMÂNIA

Uniunea Naţională a Notarilor Publici

Societatea Profesională Notarială Manciu Paraschiva şi Moţatu Simona Sediul: str. Ştirbei Vodă nr. 154, bl. 26A, sc. 1, et. 1, ap. 1, sectorul 1, Bucureşti

Nr. Înscriere în registrul de evidentă a prelucrărilor de date cu caracter personal: 1642; Tel: 021/312.69.69;

Fax: 021/637.37.04

 

Licenţa de funcţionare nr. 2140/1884/05.11.2013

E-mail: bnp_manciu@yahoo.com; simona_motatu@yahoo.com

ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 193

anul 2018, luna februarie, ziua 12

 

În faţa mea, MANCIU PARASCHIVA, notar public, la sediul biroului, s-au prezentat:

1. BADEA MIHAI-ALEXANDRU, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 95, bl. 25B, sc. A, et. 5, ap. 20, sectorul 1, identificat cu CI seria RX numărul 573716, emisă de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 15.09.2014, CNP 1850925284559;

2. BOGDAN ADRIAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, şos. Bucureşti-Târgovişte nr. 22B, bl. 3, sc. A, et. 1, ap. 103, sectorul 1, identificat cu CI seria RT numărul 894291, emisă de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 29.04.2013, CNP 1830629260016;

3. CHIVU LI LIANA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, Aleea Fuiorului nr. 1, bl. H25, sc. 1, et. 2, ap. 9, sectorul 3, identificată cu CI seria RT numărul 875397, emisă de S.P.C.E.P. Sector 3 la data de 28.03.2013, CNP 2580420400080;

4. CLOPOTARI ADRIAN-ŞTEFAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, str. Alexandru Vlahuţă, bl. Lama B, et. 6, ap. 28, judeţul Cluj, identificat cu CI seria CJ numărul 007977, emisă de S.P.C.L.E.P. Cluj-Napoca la data de 06.11.2013, CNP 1860915332652;

5. CUPCEA ANTON-NICOLAE, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Str. Fabricii nr. 4A4, bl. E15, sc. A, et. 5, ap. 30, sectorul 6, identificat cu CI seria RR numărul 919775, emisă de S.P.C.E.P. Sector 6 la data de 13.04.2012, CNP 1751116461526;

6. DOBRESCU OVIDIU-COSTIN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Bd. Uverturii nr. 55E, sc. 1, et. 6, ap. 46, sectorul 6, identificat cu CI seria RD numărul 919419, emisă de S.P.C.E.P. S6 biroul nr. 4 la data de 22.09.2017, CNP 1890227460065;

7. GRIGORE DAN-NICOLAE, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Mitropolitul Andrei Şaguna nr. 111 A, sectorul 1, identificat cu CI seria RX numărul 874520, emisă de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 17.03.2016, CNP 1430806400129;

8. LIICEANU GABRIEL, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Doctor Nicolae Tomescu nr. 19, sectorul 5, identificat cu CI seria RT numărul 722445, emisă de S.P.C.E.P. S5 biroul nr. 1 la data de 05.02.2010, CNP 1420523400181;

9. NEGRU OANA-LILIANA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, str. Maşina de Pâine nr. 43, bl. T111, sc. 1, et. 5, ap. 60, sectorul 2, identificată cu CI seria RK numărul 064076, emisă de S.P.C.E.P. Sector 2 la data de 16.05.2017, CNP 2760111424528;

10. OANCEA GEORGE-ADRIAN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Frederic Chopin nr. 13, sc. B, ap. 12, sectorul 2, identificat cu CI seria RR numărul 744221, emisă de S.P.C.E.P. Sector 2 la data de 12.04.2011, CNP 1790319453011;

11. PETCU MARIUS-PETRIŞOR, cetăţean român, domiciliat în municipiul Călăraşi, Bd. 1 Mai nr. 17, bl. A1, sc. 1, et. 3, ap. 13, judeţul Călăraşi, identificat cu CI seria KL numărul 511340, emisă de S.P.C.L.E.P. Călăraşi la data de 08.11.2016, CNP 1761102510030;

12. PUNGA DIANA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, aleea Feteşti nr. 4, bl. F5, sc. A, et. 2, ap. 8, sectorul 3, identificată cu CI seria RD numărul 661894, emisă de S.P.C.E.P. S3 biroul nr. 4 la data de 17.09.2010, CNP 2851220204490;

13. ŞORA MIHAI, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Jules Michelet nr. 15-17, et. 3, ap. 19, sectorul 1, identificat cu CI seria RD numărul 028237, emisă de Secţia 1 la data de 27.05.1998, CNP 1161107400157;

14. TIMOFICIUC DANIELA, cetăţean român, domiciliată în municipiul Bucureşti, Str. Învoirii nr. 6, ap. 2, sectorul 5, identificată cu CI seria RD numărul 870777, emisă de S.P.C.E.P. Sector 5 la data de 10.07.2017, CNP 2740827073551;

15. TUDORICĂ MIHAI NICOLAE, cetăţean român, domiciliat în oraşul Năvodari, Str. Albinelor, bl. A9, sc. A, et. 2, ap. 8, judeţul Constanţa, identificat cu CI seria KZ numărul 399662, emisă de S.P.C.L.E.P. Năvodari la data de 08.12.2016, CNP 1811210082568;

16. VASILIU EUGEN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Str. Căluşei nr. 77, ap. 5, sectorul 2, identificat cu CI seria RT numărul 229943, emisă de Secţia 8 la data de 20.04.2002, CNP 1461101400311;

17. NICOLAE VALERIU CIOLAN, cetăţean român, domiciliat în satul Jilava, comuna Jilava, Şos. Giurgiului nr. 78, judeţul Ilfov, identificat cu CI seria IF numărul 284541, emisă de S.P.C.L.E.P. Jilava la data de 01.06.2011, CNP 1701211163242;

18. FABRITIUS KLAUS, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, str. Colonel Ştefan Stoica nr. 22, bl. 17B.sc. B, et. 3, ap. 66, sectorul 1, identificat cu CI seria RT numărul 607390, emisă de S.P.C.E.P. SI biroul nr. 4 la data de 10.10.2008, CNP 1420525400267;

19. IANCU EUGEN-CĂTĂLIN, cetăţean român, domiciliat în municipiul Bucureşti, Str. Azurului nr. 5, bl. 118A, sc. B, et. 1, ap. 64, sectorul 6, identificat cu CI seria RX numărul 984682, emisă de S.P.C.E.P. Sector 6 la data de 06.10.2016, CNP 1650923131239,

care, în nume propriu, după ce au citit actul, au declarat că i-au înţeles conţinutul, că cele cuprinse în act reprezintă voinţa lor, au consimţit la autentificarea prezentului înscris şi au semnat unicul exemplar.

În temeiul art. 12 lit. b) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, se declară autentic prezentul înscris.

S-a încasat onorariul în sumă de 570 lei + 108,30 lei TVA cu factură/2018

 

Notar public,

Ss MANCIU PARASCHIVA

LS

 

Prezentul duplicat s-a întocmit în 10 (zece) exemplare, de MANCIU PARASCHIVA, notar public, astăzi, data autentificării actului şi are aceeaşi forţă probantă ca originalul.

 

Notar public

MANCIU PARASCHIVA


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.