MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 261/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 261         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 26 martie 2018

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

115. - Hotărâre privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unor mijloace fixe aflate în administrarea Ministerului Transporturilor şi în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A. - sucursalele regionale CF 1-8, în vederea scoaterii din funcţiune, casării şi valorificării, după caz

 

118. - Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Justiţie” şi Curtea Constituţională

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 6 din 22 ianuarie 2018 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept)

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unor mijloace fixe aflate în administrarea Ministerului Transporturilor şi în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A. - sucursalele regionale CF 1-8, în vederea scoaterii din funcţiune, casării şi valorificării, după caz

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 112/2000 pentru

reglementarea procesului de scoatere din funcţiune, casare şi valorificare a

activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unor mijloace fixe aflate în administrarea Ministerului Transporturilor şi în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.” - S A. - sucursalele regionale CF 1-8, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Trecerea în domeniul privat al statului se face în vederea scoaterii din funcţiune, casării şi valorificării, după caz, a mijloacelor fixe prevăzute la art. 1, în condiţiile legii. Compania Naţională de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A. Îşi va actualiza corespunzător datele din evidenţa contabilă.

Art. 3. - (1) Ministerul Transporturilor şi Ministerul Finanţelor Publice vor opera modificările corespunzătoare în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Contractul de concesiune încheiat între Ministerul Transporturilor, în calitate de autoritate concedentă competentă, şi Compania Naţională de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A., în calitate de concesionar, va fi modificat/actualizat în mod corespunzător, conform prevederilor legale în vigoare.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Lucian Şova

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 15 martie 2018.

Nr. 115.

 

ANEXĂ

 

Compania Naţională de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A., SRCF 1-8

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale mijloacelor fixe - fără terenuri - aflate în administrarea Ministerului Transporturilor şi în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.” - S.A. - sucursalele regionale CF 1-8, care trec din domeniul public al statului în domeniul privat al statului,

în vederea scoaterii din funcţie, casării şi valorificării, după caz

CS MT: 13633330

CUI CNCF „C.F.R.” - S.A.: R 11054529

 

Grupa 8 (Bunuri care alcătuiesc domeniul public al stalului)

Nr. crt.

Nr. MF

Cod de

clasificare

Denumire

Date de identificare

Anul

dobândirii/ dării în folosinţă

Valoare de inventar (lei)

Situaţia Juridică

Situaţia juridică actuală

Tip

bun

Descriere tehnică

Vecinătăţi (după caz, pe scurt)

Adresa

Baza legală

În administrare/

concesiune

Concesiune/ Închiriat/Dat cu titlu gratuit

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

1

147772

TOTAL parţial

8.10.07

instalaţii fixe de siguranţă şi de conducere operativă a circulaţiei feroviare, interoperabile

Ansamblul de echipamente mecanice, electrice, electronice şi de tehnică de calcul; ansamblul de echipamente electromecanice; instalaţiile automate; moderatoare de viteză; liniile de contact cu toate instalaţiile aferente, instalaţiile din substaţiile de tracţiune electrică, posturile de secţionare şi subsecţionare, posturi de transformare; grupurile electrogene; instalaţiile de lumină şi forţă cu toate anexele acestora, clădirile destinate exclusiv pentru acestea (tip şi structură) (parţial, părţi componente din instalaţii CED, BLA staţiile Armăşeşti, Broşteni, Mătăsaru, Fusea, Comana)

Sucursalele regionale CF Craiova, Braşov, Galaţi, Constanţa

Sucursala Regională CF Bucureşti

1998

68.267,14

Legea nr. 219/1998, Hotărârea Guvernului nr. 581/1998

concesionat

concesionat

imobil

Total SRCF Bucureşti

68.267,14

 

 

2

121326 TOTAL parţial CF 65330

8.10.08

Triajele de reţea ale căilor ferate, inclusiv terenurile aferente acestora - Triajul de reţea Craiova, interoperabile

Linie de contact = 1 buc. (4,348 km) (instalaţii parţial liniile Triaj Craiova)

Sucursalele regionale CF Timişoara, Braşov, Bucureşti

Sucursala Regională CF Craiova

1998

187.454,00

Legea nr. 219/1998, Hotărârea Guvernului nr. 581/1998

concesionat

concesionat

imobil

3

147786

TOTAL

parţial

8.10.07

instalaţii fixe de siguranţă şi de conducere operativă a circulaţiei feroviare interoperabile

Ansamblul de echipamente mecanice, electrice, electronice şi tehnică de calcul. Linie de contact = 12 buc. (13,439 km) (staţiile Tânţăreni. Gilort, Turburea, Jupâneşti, Cărbuneşti, Plopşoru, Rogojelu, Borăscu) (instalaţii aferente liniilor CF staţiile Gura Văii, Zlătarei, Govora, Filiaşi, Strehaia, Cernele, Măldăeni, Mihăeşti, Radomireşti, Grozăveşti, Alexandria, Piteşti, Ţânţăreni, Turburea, Gilort, Bărbăteşti, Cărbuneşti, Jupâneşti, Plopşoru, Rogojelu, Borăscu)

Sucursalele regionale CF Timişoara, Braşov, Bucureşti

Sucursala Regională CF Craiova

1998

1.918.283,00

Legea nr. 219/1998, Hotărârea Guvernului nr. 581/1998

concesionat

concesionat

imobil

Total SRCF Craiova

2.105.737,00

 

 

4

121359

TOTAL parţial

CF 30633 şi 37594

8.10.08

Triajele de reţea ale cailor ferate, inclusiv terenurile aferente acestora - Triajul de

reţea Caransebeş, interoperabile

Echipamente şi instalaţii de siguranţa circulaţiei şi a activităţii de manevră

Linie de contact = 4.6 km Triaj Caransebeş (părţi componente din instalaţiile de centralizare electrodinamică din ansamblul de echipamente, părţi componente din instalaţiile de triere la cocoaşa cu frână, părţi componente din instalaţiile de electrificare)

Sucursalele regionale CF Cluj, Braşov,

Craiova

Sucursala Regională CF Timişoara

1998

46.089

Legea nr. 219/1998, Hotărârea Guvernului nr. 581/1998

concesionat

concesionat

imobil

5

147798

TOTAL parţial

8.10.07

Instalaţii fixe de siguranţa şi conducerea operativă a circulaţiei feroviare interoperabile

Instalaţii SBW, CEM = 1 buc. din staţia Găvojdia,

Linie contact - 31.3496 km

[parţial părţi componente din instalaţiile de centralizare electrod inamica CED din staţiile Topolovăţ, Chizătău, Timişoara Est, Ronaţ, Belinţ, Valea Cernei, Topleţ, Iablaniţa, Mehadia Nouă, Zăgujeni, Mehadia Veche. Poarta, Teregova, Slatina Timiş. Balta Sărată, Cornuţel Banat, Valea Timişului, Bârzava, Conop, Milova, Săvârşin, Vărădia, Bătuta, Ilia, Gurasada, Câmpuri Surdu, Ilteu, Călan Băi, Băieşti, Pui, Vulcan, Simeria, Deva. Branişca, Ilia, Gurasada. Zam, Călan, Mehadia Nouă, Ronaţ Tj.. Gr. D, A, B. Cornuţel Banat, parţial părţi componente din instalaţiile autostop sau autostop şi ale diagonalelor din staţiile Călan Băi, Băieşti, Pui, parţial părţi componente din instalaţiile protecţia instalaţiilor din cale şi vecinătate (PCV) aplicată liniilor de cale ferată electrificată din staţiile Bârzava, Conop, Milova, Săvârşin, Bătuta. Băieşti, Pui, Vulcan, Branişca, Gurasada, Câmpuri Surduc, Ronaţ Tj. Gr. D.].

Sucursalele regionale CF Cluj, Braşov, Craiova

Sucursala Regională CF Timişoara

1998

2.916.734

Legea nr. 219/1998, Hotărârea Guvernului nr. 581/1998

concesionat

concesionat

imobil

Total SRCF Timişoara

2.962.823

 

 

6

121364

TOTAL parţial

CF 58182

8.10.08

Triajele de reţea ale căilor ferate, inclusiv terenurile aferente acestora - Triajul de reţea Dej, interoperabile

Linie de contact = 2,596 km desfăşurată staţia Dej Triaj

Sucursalele regionale CF laşi, Braşov, Timişoara

Sucursala Regională CF Cluj

1998

312.672

Legea

nr. 219/1998, Hotărârea Guvernului nr. 581/1998

concesionat

concesionat

imobil

7

147804

TOTAL parţial

Carte fundară centrală 282 comuna I;

CF 54945

8.10.01

Liniile ferate de circulaţie, inclusiv zona de siguranţă a infrastructurii feroviare, interoperabile

Nr. treceri la nivel = 2 buc, Apahida-Cluj-Napoca şi Beclean-Mogoşeni

Sucursalele regionale CF laşi, Braşov, Timişoara

Sucursala Regională CF Cluj

1998

1.505

Legea

nr. 219/1998, Hotărârea Guvernului nr. 581/1998

concesionat

concesionat

imobil

8

147805

TOTAL parţial

Carta fundară centrală 91 comuna I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII

8.10.01

Liniile ferate de circulaţie, inclusiv zona de siguranţă a infrastructurii feroviare, neinteroperabile

Nr. treceri la nivel = 7 buc. Rogoz-Dobreşti

Sucursalele regionale CF laşi, Braşov, Timişoara

Sucursala Regională CF Cluj

1998

2.606

Legea

nr. 219/1998, Hotărârea Guvernului nr. 581/1998

concesionat

concesionat

imobil

9

147807

TOTAL parţial

Carte fundară centrală 91 comuna I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII; CFC 233 comuna I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII; CFC 259 comuna II

8.10.02

Podurile care au legătură cu liniile ferate deschise circulaţiei acestora, inclusiv terenurile aferente acestora, neinteroperabile

Nr. poduri = 8 buc.

Nr. podeţe = 61 buc.

Rogoz-Dobreşti, ramificaţie Baia Mare Sud-Baia Sprie, Ulmeni Sălaj-Ariniş, Ariniş-Cehu Silvaniei, Ariniş, Cehu Silvaniei

Sucursalele regionale CF laşi, Braşov, Timişoara

Sucursala Regională CF Cluj

1998

865.146

Legea

nr. 219/1998, Hotărârea Guvernului nr. 581/1998

concesionat

concesionat

imobil

10

147810

TOTAL parţial

6.10.07

Instalaţii fixe de siguranţă şi de conducere operativă a circulaţiei feroviare interoperabile

Ansamblul de echipamente mecanice, electrice, electronice şi de tehnică de calcul. Linie de contact = 9,588 km (parţial părţi componente din instalaţii CED, CEM, SBW, SAT, reţea electrică de

contact, semnal luminos de manevră cu catarg, instalaţii electrice exterioare, reţea de alimentare, reţea de alimentare şi iluminat staţia Câmpia Turzii, Halta de mişcare Cojocna, st. Apahida, Cluj-Napoca, Hm Baciu Triaj, Hm Mera, Hm Gârbău, st. Aghireş, Huedin, Hm ducea, st. Bratca, Hm Şuncuiuş, Hm Vadu Crişului, st. Aleşd. Tileagd, Hm Reteag, Hm Coldău, Hm Măgheruş Şieu, Hm Sărăţel, Mărişelu, Magoşeni, Hm Nimigea, Salva, Hm Rebrişoara, Feldru, st. Ilva Mică, Hm Bonţida, st. Dej Călători, Vişeu de Jos, Hm Bocicoi, Hm Cămara Sighet, st. Sighetul Marmaţiei, Hm Câmpulung pe Tisa, Hm Coşbuc, st. Bistriţa Nord, st. Halmeu, st. Oradea, st. Salonta, Hm Diosig, st. Săcuieni, Hm Şilindru, st. Valea lui Mihai, Hm Sanislău, st. Cărei, Satu Mare Sud, Satu Mare, Baia Mare. Hm Mirşid. Hm Răstoci, Hm Letca. Hm Cuciulat, Hm Băbuţeni, st. Jibou, Ulmeni Sălaj, PM Mireşu Mare, Hc Aluniş, Ulmeni Sălaj, Hm Botiz)

Sucursalele regionale CF laşi, Braşov, Timişoara

Sucursala Regională CF Cluj

1998

7.297.281

Legea

nr. 219/1998, Hotărârea Guvernului nr. 581/1998

concesionat

concesionat

imobil

11

147811

TOTAL parţial

8.10.07

Instalaţii fixe de siguranţă şi de conducere operativă a circulaţiei feroviare neinteroperabile

Ansamblul de echipamente mecanice, electrice, electronice şi de tehnică de calcul (parţial părţi componente din instalaţii CED, instalaţii autostop, SBW, CEM = 2 buc. Instalaţii CED = 2 buc. Instalaţii 8LA = 4,13 km, linie de contact = 14,387 km desfăşurat, staţii de transformare = 1 buc. Câmpia Turzii-Turda, Hm Turda, Po Baia Mare Sud, Po Baia Mare Nord, Po Dobreşti)

Sucursalele regionale CF laşi. Braşov, Timişoara

Sucursala Regională CF Cluj

1998

5.169.522

Legea

nr. 219/1998, Hotărârea Guvernului nr. 581/1998

concesionat

concesionat

imobil

Total Cluj

13.648.732

 

 

12

121369

TOTAL parţial

CF 45430,129897, 125980,103698 şi 110996

6.10.08

Triajele de reţea ale căilor ferate, inclusiv terenurile aferente acestora - Triajul de reţea Braşov, interoperabile

Linie de contact = 5,100 km instalaţie = 1 buc.

Sucursalele regionale CF Cluj,

 

Bucureşti, Timişoara, Craiova, Galaţi, laşi

Sucursala Regională CF Braşov

1998

501.733

Legea

nr. 219/1998, Hotărârea Guvernului nr. 581/1998

concesionat

concesionat

imobil

13

147822

TOTAL parţial

8.10.07

Instalaţii fixe de siguranţă şi de conducere operativă a circulaţiei feroviare interoperabile

Ansamblul echipamentelor electromecanice SBW = 2 buc. CED = 4 buc. Linie de contact desfăşurată = 10.874 km

Sucursalele regionale CF Cluj,

Bucureşti,

Timişoara,

Craiova,

Galaţi, laşi

Sucursala Regională CF Braşov

1998

3.902.689

Legea

nr. 219/1998, Hotărârea Guvernului nr. 581/1998

concesionat

concesionat

imobil

Total Braşov

4,404.421,42

 

 

14

147831

TOTAL parţial

CF 32096

8.10.02

Podurile care au legătură cu liniile

ferate deschise

circulaţiei acestora, inclusiv terenurile acestora, neinteroperabile

Nr. de poduri = 3 buc. Vama-Moldoviţa

Sucursalele regionale CF Cluj, Galaţi

Sucursala Regională CF laşi

1998

196.139,39

Legea

nr. 219/1998, Hotărârea Guvernului nr. 581/1998

concesionat

concesionat

imobil

Total Iaşi

196.139,39

 

 

15

147840

TOTAL parţial

CF 51914

6.10.01

Linii ferate de circulaţie interoperabile, inclusiv zona de siguranţă a infrastructurii feroviare, interoperabile

Lungime totală a liniilor cf = 0,363 km, aparate de cale = 6 buc. Lungime linii cf electrificate = 0.132 km staţia Mărăşeşti Lungime linii cf neelectrificate - 0,231 km staţia Mărăşeşti

Sucursalele regionale CF laşi, Braşov, Constanţa, Bucureşti, Republica Moldova

Sucursala Regională CF Galaţi

1998

2.064

Legea

nr. 219/1998, Hotărârea Guvernului nr. 581/1998

concesionat

concesionat

imobil

16

147846

TOTAL parţial

8.10.07

Instalaţii fixe de siguranţă şi de conducere operativă a circulaţiei feroviare interoperabile

Ansamblul de echipamente mecanice, electrice, electronice şi de tehnică de calcul; ansamblul de echipamente electromecanice; instalaţiile automate; moderatoare de viteză; liniile de contact cu toate instalaţiile aferente, instalaţiile din substaţiile de tracţiune electrică, posturile de secţionare şi subsecţionare, posturi de transformare; grupurile electrogene; instalaţiile de lumină şi forţă cu toate anexele acestora, clădirile destinate exclusiv pentru acestea (parţial părţi componente din instalaţii CED staţiile Făurei. Buzău, Mărăşeşti, Adjud, Comăneşti; linie de contact, PCV staţiile Mărăşeşti, Comăneşti, Ghimeş)

Sucursalele regionale CF laşi, Braşov, Constanţa, Bucureşti, Republica Moldova

Sucursală Regionala CF Galaţi

1998

518.615

Legea

nr. 219/1998, Hotărârea Guvernului nr. 581/1998

concesionat

concesionat

imobil

17

121389

TOTAL parţial

CF 55420

8.10.08

Triajele de reţea ale căilor ferate, inclusiv terenurile aferente acestora - Triajul de reţea Adj ud

Echipamente şi instalaţii de siguranţă a circulaţiei şi a activităţii de manevră, clădiri (parţial părţi componente din instalaţii CED. CAM, LC staţia Adjud)

Sucursalele regionale CF laşi, Braşov, Constanţa, Bucureşti, Republica Moldova

Sucursala Regională CF Galaţi

1998

207.163

Legea

nr. 219/1998, Hotărârea Guvernului nr. 581/1998

concesionat

concesionat

imobil

18

147841

TOTAL parţial

CF 57238 şi 23576

6.10.01

Linii ferate de circulaţie interoperabile, inclusiv zona de siguranţă a infrastructurii

feroviare,

neinteroperabile

Lungime totală a liniilor = 0,33 km

Nr. aparate de cale = 1 buc. staţia Verneşti

Lungime linii cf neelectrificate = 0,033 km staţia Verneşti

Sucursalele

regionale CF

laşi, Braşov,

Constanţa,

Bucureşti,

Republica

Moldova

Sucursala Regională CF Galaţi

1998

16.000

Legea

nr. 219/1998, Hotărârea Guvernului nr. 581/1998

concesionat

concesionat

imobil

19

147847

TOTAL parţial

6.10.07

Instalaţii fixe de

siguranţă şi de conducere operativă a circulaţiei feroviare neinteroperabile

Ansamblul de echipamente mecanice, electrice, electronice şi de tehnică de calcul; ansamblul de echipamente electromecanice; instalaţiile automate; moderatoare de viteză; liniile de contact cu

toate instalaţiile aferente, instalaţiile din substaţiile de tracţiune electrică, posturile de secţionare şi subsecţionare, posturi de transformare: grupurile electrogene; instalaţiile de lumină şi forţă cu toate anexele acestora, clădirile destinate exclusiv pentru acestea (parţial părţi componente din instalaţii TS şi cu chei de control şi bloc Staţia Buzău Nord, Verneşti)

Sucursalele regionale CF

laşi, Braşov, Constanţa, Bucureşti, Republica Moldova

Sucursala Regională CF Galaţi

1998

18.454

Legea

nr. 219/1998, Hotărârea Guvernului nr. 581/1998

concesionat

concesionat

imobil

Total Galaţi

762.496

 

 

20

147854

TOTAL parţial

CF101420

8.10.02

Podurile care au legătură cu liniile ferate deschise circulaţiei acestora, inclusiv terenurile acestora, interoperabile

Nr. podeţe = 1: km 33+870 staţia Târguşor Dobrogea

Sucursalele regionale CF Galaţi, Bucureşti

Sucursala Regională CF Constanţa

1998

102,22

Legea

nr. 219/1998, Hotărârea Guvernului nr. 581/1998

concesionat

concesionat

imobil

21

147855

TOTAL parţial

CF 03398,103411, 103384,103397

6.10.02

Podurile care au legătură cu liniile ferate deschise circulaţiei acestora, inclusiv terenurile acestora, neinteroperabile

Nr. poduri = 4: km 5+790 staţia Cernavodă oraş, km 3+082, 3+170,4+020, Saligny Vest - Cernavodă Oraş

Sucursalele regionale CF Galaţi, Bucureşti

Sucursala Regionala CF Constanţa

1998

6.381.067,15

Legea

nr. 219/1998, Hotărârea Guvernului nr. 581/1998

concesionat

concesionat

imobil

22

147860

TOTAL parţial

CF 217621

8.10.10

Alte instalaţii şi clădiri aferente infrastructurii feroviare interoperabile

Instalaţii şi clădiri aferente infrastructurii feroviare publice, altele decât cele prevăzute în anexa 2 la Hotărârea Guvernului nr. 81/1998 care servesc exclusiv infrastructurii feroviare publice (conductă racord termoficare staţia Constanţa)

Sucursalele regionale CF Galaţi, Bucureşti

Sucursala Regională CF Constanţa

1998

54.800,00

Legea

nr. 219/1998, Hotărârea Guvernului nr. 581/1998

concesionat

concesionat

imobil

Total Constanţa

6.435.969,37

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare

„Justiţie” şi Curtea Constituţională

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Justiţie” şi Curtea Constituţională, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Ministerul Justiţiei, Ministerul Apărării Naţionale, Curtea Constituţională, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Inspecţia Judiciară, curţile de apel, tribunalele şi parchetele de pe lângă acestea, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, Direcţia Naţională de Probaţiune, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Institutul Naţional de Criminologie, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie şi Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentei hotărâri.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, orice alte dispoziţii contrare se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează: Ministrul justiţiei,

Tudorel Toader

Ministrul apărării naţionale,

Mihai-Viorel Fifor

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 15 martie 2018.

Nr. 118.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT-CADRU

privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Justiţie” şi Curtea Constituţională

 

Art. 1. - (1) Prevederile prezentului regulament se aplică:

a) judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la curţile de apel, tribunale, tribunalele specializate şi judecătorii, procurorilor de la parchetele de pe lângă aceste instanţe, procurorilor Parchetului de pe lângă înalte Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, judecătorilor militari şi procurorilor militari de la instanţele şi parchetele militare, inspectorilor judiciari, membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, personalului de specialitate juridică asimilat magistraţilor potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, auditorilor de justiţie, precum şi magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

b) judecătorilor, magistraţilor-asistenţi, personalului de specialitate juridică ce desfăşoară activitate de cercetare sau documentare, de protocol, în domeniul relaţiilor externe ale Curţii Constituţionale sau în domeniul resurselor umane şi personalului auxiliar de specialitate din cadrul Curţii Constituţionale;

c) asistenţilor judiciari;

d) personalului auxiliar de specialitate şi personalului conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;

e) personalului de instruire, precum şi ale personalului care ocupă funcţii auxiliare din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, personalului de specialitate criminalistică şi personalului auxiliar de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi al laboratoarelor de expertize criminalistice;

f) specialiştilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al celorlalte parchete, precum şi specialiştilor în domeniul informatic din aparatul propriu al Ministerului Justiţiei, al Consiliului Superior al Magistraturii, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Inspecţiei Judiciare, al Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;

g) personalului de probaţiune şi personalului din cadrul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

(2) Pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, personalul prevăzut la alin. (1) beneficiază, în condiţiile prezentului regulament, de un spor de până la 15% din indemnizaţia lunară de încadrare sau, după caz, din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la unul dintre locurile de muncă prevăzute la art. 2.

(3) Sporul prevăzut la alin. (2) are caracter permanent pe perioada menţinerii condiţiilor de muncă grele, vătămătoare sau periculoase.

Art. 2. - (1) Locurile de muncă pentru care se poate acorda sporul pentru condiţii grele, vătămătoare sau periculoase sunt sălile de judecată, bibliotecile, locurile de muncă dotate cu calculatoare, imprimante sau aparate de multiplicat, laboratoarele de criminalistică, arhivele, camerele serverelor, magaziile de materiale, centralele telefonice, centralele termice, atelierele mecanice, încăperile în care îşi desfăşoară activitatea personalul care asigură curăţenia, garajele, birourile, încăperile, precum şi alte locuri de muncă în care îşi desfăşoară activitatea personalul prevăzut la art. 1 alin. (1).

(2) Locurile de muncă prevăzute la alin (1) sunt stabilite, potrivit legii, în baza buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens.

Art. 3. - (1) Buletinele de determinare sau, după caz, expertizare prevăzute la art. 2 alin. (2) se refac ori de câte ori intervin modificări semnificative în ceea ce priveşte tehnologia, echipamentele de muncă, amenajarea locurilor de muncă, dar nu mai târziu de 24 de luni de la data emiterii.

(2) Buletinele de determinare sau, după caz, expertizare prevăzute la art. 2 alin. (2) se comunică, la cerere, Inspecţiei Muncii, care analizează măsurile propuse şi/sau implementate pentru normalizarea condiţiilor de muncă, urmând a lua deciziile ce se impun conform cadrului normativ în vigoare.

Art. 4. - Sporul prevăzut la art. 1 alin. (2) se acordă în condiţiile în care, la eliberarea buletinelor de determinare sau, după caz, de expertizare a locurilor de muncă, s-au avut în vedere cel puţin unul dintre următoarele criterii:

a) risc de îmbolnăvire;

b) solicitare nervoasă;

c) risc de accidentare;

d) indici de morbiditate.

Art. 5. - Factorii care sunt avuţi în vedere la încadrarea locurilor de muncă în condiţii grele, vătămătoare sau periculoase şi la stabilirea cuantumului sporului pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase sunt:

a) existenţa factorilor nocivi şi mecanismul de acţiune a acestora asupra organismului;

b) intensitatea de acţiune a factorilor nocivi sau asocierea acestor factori;

c) durata de expunere la acţiunea factorilor nocivi;

d) existenţa unor condiţii de muncă care pot provoca o temere determinată de un risc de accidentare sau îmbolnăvire;

e) existenţa unor condiţii de muncă ce implică un efort fizic, în condiţii nefavorabile de microclimat, zgomot intens sau vibraţii;

f) alte condiţii de muncă care pot duce la uzura prematură a organismului.

Art. 6. - Cuantumul sporului pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase se stabileşte prin ordin sau, după caz, prin decizie a ordonatorului de credite, potrivit art. 7, în urma identificării factorilor prevăzuţi la art. 5 astfel:

a) spor de la 10,1% până la 15% din salariul de bază pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea sub influenţa a 4 factori de risc din cei prevăzuţi la art. 5;

b) spor de la 5,1% până la 10% din salariul de bază pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea sub influenţa a 3 factori de risc din cei prevăzuţi la art. 5;

c) spor de până la 5% din salariul de bază pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea sub influenţa a 2 factori de risc din cei prevăzuţi la art. 5.

Art. 7. - (1) Pentru judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, magistraţii-asistenţi, personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi pentru specialiştii în domeniul informatic din aparatul propriu al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cuantumul sporului se stabileşte prin ordin al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(2) Pentru judecătorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică ce desfăşoară activitate de cercetare sau documentare, de protocol, în domeniul relaţiilor externe ale Curţii Constituţionale sau în domeniul resurselor umane, personalul auxiliar de specialitate din cadrul Curţii Constituţionale, cuantumul sporului se stabileşte prin ordin al preşedintelui Curţii Constituţionale.

(3) Pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii, pentru personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru auditorii de justiţie, pentru inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct, pentru personalul din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, precum şi pentru specialiştii în domeniul informatic din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, al Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri cuantumul sporului se stabileşte prin decizie a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Pentru inspectorii judiciari, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor şi specialiştii în domeniul informatic din aparatul propriu al Inspecţiei Judiciare cuantumul sporului se stabileşte prin ordin al inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare.

(5) Pentru judecători, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Ministerului Justiţiei, asistenţii judiciari, personalul de probaţiune, directorul Institutului Naţional de Criminologie, directorul şi directorul adjunct al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, directorul general şi directorul general adjunct al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, directorul general al Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, directorul general şi directorul general adjunct al Direcţiei Naţionale pentru Probaţiune, precum şi pentru specialiştii din domeniul informatic din aparatul propriu al Ministerului Justiţiei, cuantumul sporului se stabileşte prin ordin al ministrului justiţiei.

(6) Listele nominale ale judecătorilor şi asistenţilor judiciari, care îndeplinesc condiţiile pentru acordarea sporului prevăzut la art. 1 alin. (2) se propun de către preşedinţii curţilor de apel,

(7) Listele nominale ale personalului din serviciile de probaţiune care îndeplinesc condiţiile pentru acordarea sporului prevăzut la art. 1 alin. (2) se propun de către directorul general al Direcţiei Naţionale de Probaţiune.

(8) Pentru procurori, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, specialiştii din domeniul informatic, precum şi pentru ceilalţi specialişti din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale şi judecătorii, cuantumul sporului se stabileşte prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(9) Pentru procurori, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, specialiştii din domeniul informatic, precum şi pentru ceilalţi specialişti din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cuantumul sporului se stabileşte prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii.

(10) Pentru procurori, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, specialiştii din domeniul informatic precum şi pentru ceilalţi specialişti din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cuantumul sporului se stabileşte prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii.

(11) Pentru personalul auxiliar de specialitate, personalul conex şi specialiştii din domeniul informatic din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, cuantumul sporului se stabileşte prin decizie a preşedinţilor curţilor de apel, respectiv prin decizie a procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel.

(12) Pentru personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectiv din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cuantumul sporului se stabileşte, după caz, prin ordin al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectiv prin ordin al procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

(13) Pentru personalul de specialitate criminalistică şi personalul auxiliar de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi al laboratoarelor de expertize criminalistice, cuantumul sporului se stabileşte prin decizie a directorului Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.

(14) Pentru personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, Direcţiei Naţionale de Probaţiune, Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, Institutului Naţional de Criminologie şi pentru personalul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, cuantumul sporului se stabileşte, după caz, prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, prin decizie a directorului general al Direcţiei Naţionale de Probaţiune, prin decizie a directorului general al Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, prin decizie a directorului Institutului Naţional de Criminologie, respectiv prin decizie a directorului general al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

(15) Preşedinţii curţilor de apel, procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, directorul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, directorul Institutului Naţional de Criminologie, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, directorul general al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, directorul general al Direcţiei Naţionale de Probaţiune sau, după caz, directorul general al Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate au obligaţia de a comunica Ministerului Justiţiei sau Ministerului Public, după caz, orice modificare a condiţiilor de muncă ce au fost avute în vedere la acordarea sporului prevăzut la art. 1 alin. (2).

(16) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi directorul Şcolii Naţionale de Grefieri au obligaţia de a comunica Consiliului Superior al Magistraturii orice modificare a condiţiilor de muncă ce au fost avute în vedere la acordarea sporului prevăzut Sa art. 1 alin. (2),

Art. 8. - (1) Prevederile prezentului regulament se aplică şi judecătorilor militari şi procurorilor militari, personalului auxiliar de specialitate şi personalului conex militar şi civil din cadrul instanţelor şi parchetelor militare.

(2) Pentru judecătorii militari sporul prevăzut la art. 1 alin. (2) se aprobă prin ordin al ministrului apărării naţionale.

(3) Pentru personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex militar şi civil din cadrul instanţelor militare sporul prevăzut la art. 1 alin. (2) se aprobă prin decizie a preşedintelui Curţii Militare de Apel.

(4) Pentru procurorii militari, personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex militar şi civil din cadrul parchetelor militare sporul prevăzut la art. 1 alin. (2) se aprobă, după caz, prin ordin sau decizie a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(5) Pentru procurorii militari, personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex militar din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sporul prevăzut la art. 1 alin. (2) se aprobă prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii.

Art. 9. - Sporul pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase se acordă cu respectarea prevederilor art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu încadrarea în sumele prevăzute pentru cheltuieli de personal din bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

 

DECIZIA Nr. 6

din 22 ianuarie 2018

 

Dosar nr. 2.477/1/2017

 

Gabriela Elena Bogasiu - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele completului

Lavinia Curelea - preşedintele delegat al Secţiei I civile

Eugenia Voicheci - preşedintele Secţiei a II-a civile

Raluca Moglan - judecător la Secţia I civilă

Mihaela Tăbârcă - judecător la Secţia I civilă

Rodica Susanu - judecător la Secţia I civilă

Alina Iuliana Juca - judecător la Secţia I civilă

Mirela Vişan - judecător la Secţia I civilă

Mirela Poliţeanu - judecător la Secţia a II-a civilă

Roxana Popa - judecător la Secţia a II-a civilă

Ruxandra Monica Duţă - judecător la Secţia a II-a civilă

Rodica Dorin - judecător la Secţia a II-a civilă

Tatiana Gabriela Năstase - judecător la Secţia a II-a civilă

 

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 2.477/1/2017 este constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).

Şedinţa este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă doamna Mihaela Lorena Mitroi, magistrat-asistent desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 276 din Regulament.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Constanţa - Secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. 16.817/212/2016, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, fiind formulat de către apelantă un punct de vedere privind chestiunea de drept supusă judecăţii. La dosar au fost transmise hotărârile judecătoreşti relevante, identificate de instanţele naţionale, precum şi opiniile teoretice exprimate de judecători. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii.

În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra admisibilităţii sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul şi obiectul sesizării

1. Tribunalul Constanţa - Secţia a II-a civilă a dispus, prin încheierea din data de 5 iulie 2017, în Dosarul nr. 16.817/212/2016, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: dacă sintagma „contracte de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare” prevăzută de dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite include şi categoria contractelor de credit a căror scadenţă a fost declarată anticipat.

II. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept menţionată

2. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanţa cu nr. 16.817/212/2016 şi întemeiată pe prevederile art. 7 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite (Legea nr. 77/2016), reclamanta bancă comercială a contestat, în contradictoriu cu intimaţii persoane fizice, îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate privind notificarea din data de 17 iunie 2016 transmisă de către debitori în temeiul Legii nr. 77/2016.

3. Prin Sentinţa civilă nr. 10.324 din 15 septembrie 2016, Judecătoria Constanţa a respins contestaţia ca neîntemeiată.

4. Procedând la verificarea condiţiilor de admisibilitate a cererii de dare în plată, prin raportare la materialul probator administrat, prima instanţă a apreciat ca neîntemeiată contestaţia pentru următoarele argumente:

5. Sub aspectul calităţii intimaţilor de consumatori, faţă de prevederile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 77/2016, instanţa a reţinut că, în speţă, intimaţii au încheiat contractul de credit în nume propriu, fără a rezulta din cuprinsul convenţiei de creditare sau din alte înscrisuri anexe ale acesteia că intimaţii ar desfăşura o activitate comercială, în desfăşurarea căreia să fi contractat împrumutul.

6. De asemenea, verificând dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 şi probele administrate, instanţa a reţinut că nu s-a făcut dovada că împrumutul ar fi fost acordat în cadrul programului „Prima casă”, din condiţiile generale şi particulare ale contractului rezultând că împrumutul a fost acordat pentru nevoi personale nenominalizate şi refinanţare.

7. Referitor la condiţiile reglementate de art. 4 din aceeaşi lege, instanţa a reţinut, pentru argumentele deja expuse, că prima cerinţă este întrunită, contestatoarea şi intimaţii făcând parte din categoriile de subiecţi adresante, respectiv creditor şi consumator.

8. În ceea ce priveşte cuantumul sumei împrumutate, acesta se situează sub plafonul limită de 250.000 euro, valoarea împrumutului fiind de 72.000 euro, modificată prin actele adiţionale încheiate ulterior la 73.500 euro, respectiv 77.440 euro.

9. Instanţa a constatat că şi cerinţa de la art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 77/2016 este îndeplinită, în sensul că împrumutul a fost garantat cu un imobil având destinaţia de locuinţă.

10. În ceea ce priveşte cerinţa prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 77/2016, referitoare la lipsa unei condamnări pentru infracţiuni în legătură cu creditul, instanţa a apreciat că sarcina probei existenţei unei astfel de condamnări revenea, potrivit art. 249 din Codul de procedură civilă, contestatoarei, în condiţiile în care aceasta pune la îndoială faptul afirmat de intimaţi. În cazul de faţă nu a fost făcută dovada existenţei unei condamnări definitive a intimaţilor pentru o infracţiune în legătură cu creditul.

11. În cele din urmă, în ceea ce priveşte apărările contestatoarei întemeiate pe dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 77/2016, legate de faptul că intimaţii trebuie să dovedească existenţa unei dificultăţi financiare extreme, instanţa a apreciat, pe de o parte, că o astfel de condiţie nu este impusă de lege, iar, pe de altă parte, că dispoziţiile art. 11 instituie o veritabilă prezumţie a riscului contractului, pe care îl suportă consumatorul, din perspectiva devalorizării imobilelor sau chiar al riscului valutar.

12. Prima instanţă a arătat că se impune analizat dacă, din perspectiva obiectului de reglementare al Legii nr. 77/2016, aceasta retroactivează sau nu. Altfel spus, prezintă importanţă a stabili dacă legea dispune pentru trecut sau oferă o dezlegare juridică unor efecte produse ulterior intrării sale în vigoare, efecte ce sunt rezultatul unor situaţii juridice născute anterior, situaţie avută în vedere şi de dispoziţiile art. 6 alin. (6) din Codul civil.

13. În acest sens, prima instanţă a constatat că darea în plată, ca modalitate de stingere a obligaţiilor, reprezenta o posibilitate legală în ambele reglementări ale Codului civil, atât cea de la 1864, cât şi cea din 2009, astfel că, strict din acest punct de vedere, Legea nr. 77/2016 nu cuprinde norme care să reglementeze situaţii juridice noi, ci oferă dezlegare juridică pentru efecte ale unor raporturi juridice stabilite, într-adevăr, înainte de intrarea sa în vigoare, dar care s-au produs ulterior acestui moment.

14. Împotriva acestei soluţii a declarat apel contestatoarea şi a solicitat, în principal, anularea sentinţei civile cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare, iar, în subsidiar, modificarea în tot a sentinţei civile în sensul admiterii contestaţiei şi constatarea neîndeplinirii condiţiilor de admisibilitate a notificării formulate de debitori.

III. Aspectele de admisibilitate reţinute de titularul sesizării

15. Prin încheierea de sesizare din data de 5 iulie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 16.817/212/2016, Tribunalul Constanţa - Secţia a li-a civilă a apreciat că sunt întrunite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă pentru declanşarea procedurii de sesizare în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

16. Instanţa de trimitere a reţinut că litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, tribunalul învestit cu soluţionarea apelului urmează să soluţioneze cauza în ultimă instanţă, prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care este definitivă; cauza care face obiectul judecăţii se află în competenţa legală a unui complet de judecată al tribunalului învestit să o soluţioneze, iar soluţia ce se va pronunţa pe fondul cauzei depinde în mod direct de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere, în sensul că soluţionarea apelului şi, implicit, a contestaţiei privind îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate în ceea ce priveşte notificarea din data de 17 iunie 2016 formulată conform art. 5 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 este indisolubil legată de interpretarea noţiunii de „contracte de credit aflate în derulare la momentul intrării în vigoare a legii” în ceea ce priveşte contractele a căror scadenţă a fost declarată anticipat.

17. În ceea ce priveşte condiţia ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat asupra respectivei chestiuni de drept s-a apreciat că în cauză este aparent îndeplinită, întrucât problematica nu a fost analizată în doctrină şi decurge dintr-un act normativ intrat în vigoare relativ recent, prin raportare la momentul sesizării. De asemenea, problema de drept poate fi considerată nouă şi din perspectiva faptului că nu a mai fost dedusă judecăţii anterior, cât timp Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat asupra chestiunii de drept respective, fie printr-o decizie de speţă, fie printr-o decizie în interesul legii.

18. Prin urmare, instanţa de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite toate condiţiile impuse de art. 519 din Codul de procedură civilă pentru sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării de principiu a chestiunii de drept semnalate.

IV. Punctul de vedere al părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

19. Exprimându-şi poziţia procesuală, apelanta - contestatoare a solicitat respingerea sesizării ca neîntemeiată. A apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a sesizării cât timp problema de drept nu are caracter general şi nici caracter de noutate şi nu a generat interpretări diferite.

20. La polul opus, intimaţii au opinat că expresia „în derulare” a fost folosită de legiuitor pentru a acoperi şi cazul prevăzut de art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, respectiv faza executării silite, înainte de intrarea sa în vigoare, deoarece executarea unei obligaţii a debitorului poate avea loc, în principiu, în două moduri, de bunăvoie sau prin executare silită.

21. După comunicarea raportului, potrivit dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, apelanta-contestatoare a formulat punct de vedere apreciind că sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile este inadmisibilă întrucât chestiunea supusă analizei nu este o chestiune de drept, ci una de fapt şi nu prezintă caracter de noutate. Pe fond, a apreciat că sintagma „contracte de credit aflate în derulare” nu poate include şi categoria contractelor de credit a căror scadenţă a fost declarată anticipat.

V. Punctul de vedere al titularului sesizării cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

22. În şedinţa de judecată din data de 22 iunie 2017, din oficiu, a fost pusă în discuţie sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile. Tribunalul Constanţa - Secţia a II-a civilă a apreciat că este necesar ca prin această procedură să se determine ce se înţelege prin „contracte de credit aflate în derulare la data intrării în vigoare a legii”, în sensul de a stabili dacă în această categorie intră şi acele contracte de credit pentru care, înainte de intrarea în vigoare a legii, a operat încetarea pentru neexecutarea culpabilă din partea împrumutatului, fiind declarată scadenţa anticipată.

23. În opinia instanţei de trimitere, prin sintagma „contracte de credit aflate în derulare la data intrării în vigoare a legii” se înţelege doar contractele încheiate înainte de această dată şi care nu au încetat prin oricare dintre modurile de încetare sau desfiinţare prevăzute de lege, inclusiv rezilierea. În cazul în care contractul a încetat anterior datei intrării în vigoare a legii, suntem, de asemenea, în prezenţa unei fada praeterita, astfel încât Legea nr. 77/2016, ca lege nouă, nu este aplicabilă.

24. Având în vedere că rezilierea contractului este, în practică, urmată de executarea silită, cum este cazul în speţă, s-ar putea pune întrebarea dacă o asemenea soluţie nu ar intra în contradicţie cu cea consacrată de art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 din care rezultă că dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor poate fi exercitat şi în etapa executării silite, indiferent de stadiul sau forma executării silite. Şi sub acest aspect trebuie făcută o distincţie întrucât, potrivit art. 1.549 din Codul civil coroborat cu art. 1.516 din acelaşi cod, dacă nu se cere executarea silită a obligaţiilor contractuale, creditorul are dreptul la rezilierea contractului, precum şi la daune-interese. Astfel, nu se confundă executarea silită a obligaţiilor restante atunci când creditorul optează pentru această soluţie care presupune menţinerea contractului în vigoare pentru prestaţiile ulterioare care nu sunt scadente cu executarea silită a prestaţiilor pe care debitorul le datorează atunci când a intervenit sancţiunea rezilierii. Or, în prima situaţie contractul rămâne în fiinţă, în timp ce în cea de-a două situaţie contractul nu mai este în fiinţă.

VI. Jurisprudenţa Instanţelor naţionale în materie

25. În urma solicitării adresate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, majoritatea instanţelor naţionale au comunicat că nu au practică judiciară cu privire la chestiunea de drept sesizată, unele dintre acestea exprimând însă opinii teoretice. Au fost identificate hotărâri judecătoreşti relevante la nivelul Curţii de Apel Bucureşti, Curţii de Apel Iaşi, Curţii de Apel Suceava, Curţii de Apel Bacău şi al Curţii de Apel Cluj.

26. Opiniile au fost divergente, fie că sintagma „contracte de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare” prevăzuta de dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 77/2016 include şi categoria contractelor de credit a căror scadenţă a fost declarată anticipat, fie că prin această sintagmă se înţelege doar contractul încheiat înainte de această dată şi care nu a încetat prin oricare dintre modurile de încetare/desfiinţare prevăzute de lege, inclusiv rezilierea/rezoluţiunea.

27. La nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu au fost identificate decizii de speţă cu privire la această chestiune de drept.

28. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Adresa nr. 2.299/C/4181/III-5/2017 din 17 noiembrie 2017, a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practica judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept care formează obiectul prezentei sesizări.

VII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

29. Dispoziţiile Legii nr. 77/2016 fac obiectul a numeroase dosare înregistrate pe rolul Curţii Constituţionale.

30. Este de menţionat Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, prin care a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că sintagma „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” prevăzută de art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este neconstituţională şi că prevederile din art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, 7 şi 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii. Prin aceeaşi decizie a fost respinsă, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la dispoziţiile art. 3 teza întâi, precum şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza a două din Legea nr. 77/2016 şi a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la celelalte dispoziţii din Legea nr. 77/2016, constatându-se că acestea sunt constituţionale, prin raportare la criticile formulate.

La paragraful 113 din această decizie s-a reţinut că expresia „în derulare” din conţinutul art. 11 din Legea nr. 77/2016 a fost folosită de legiuitor pentru a acoperi şi cazul prevăzut de art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, respectiv faza executării silite începute înainte de intrarea în vigoare a legii.

La paragrafele 123-127 s-a arătat că, în ceea ce priveşte criticile referitoare la prevederile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, se impun anumite precizări. Executarea unei obligaţii a debitorului poate avea loc, în principiu, în două moduri: de bunăvoie sau prin executare silită. Cauzele pentru care se ajunge la executare silită sunt aceleaşi ca cele care îl determină pe debitor să dea în plată imobilul cu care a garantat împrumutul. Legiuitorul a reglementat aceeaşi soluţie pentru situaţii identice. Darea în plată poate opera şi în faza executării silite, neputându-se reţine încălcarea autorităţii de lucru judecat a hotărârii instanţei judecătoreşti care a încuviinţat executarea silită, întrucât aceasta nu are ca obiect soluţionarea fondului. Chiar şi în această fază instanţa poate aprecia cu privire la îndeplinirea condiţiilor privind existenta impreviziunii.

Aşadar, Curtea Constituţională a reţinut că încuviinţarea executării silite nu presupune o judecată de fond, ci are semnificaţia „apelării la forţa de constrângere a statului în sensul punerii în executare silită a titlului executoriu, debitorul obligaţiei suportând, astfel, în mod direct, consecinţele acestei operaţiuni. Ea deschide posibilitatea îndeplinirii efective a obligaţiilor care incumbă în sarcina debitorului, iar creditorul, prin forţa de constrângere a statului, neutralizează libertatea de acţiune a debitorului, realizându-şi creanţa în dauna voinţei acestuia” (Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016, paragraful 20).

S-a reţinut că legiuitorul nu contestă caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei, ci limitează executarea acesteia la concurenţa bunului imobil ipotecat. Legiuitorul nu a negat vreunul dintre elementele definitorii ale contractului de credit (obiectul, preţui sau garanţiile asociate acestuia), ci a stabilit o modalitate de executare, în respectul art. 57 din Constituţie, a garanţiei asociate contractului de credit, astfel încât executarea silită a titlului executoriu, reprezentat de contractul de credit, să continue. Nici executarea de bunăvoie, nici cea silită a obligaţiilor rezultate din contractul de credit nu presupune ruinarea debitorului în cazul intervenirii unei impreviziuni în executarea acestuia.

31. Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 95 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017, s-a reţinut, la paragraful 48, că „stingerea datoriei prin darea în plată a imobilului ipotecat reprezintă o ficţiune juridică aplicabilă tuturor procedurilor de executare silită începute anterior sau ulterior intrării în vigoare a legii, indiferent că bunul aferent garanţiei a fost vândut în cadrul acestei proceduri anterior/ulterior intrării în vigoare a legii, singura condiţie impusă de legiuitor fiind ca acestea să fie în curs la data depunerii notificării. Aşa fiind, ca urmare a stingerii datoriilor prin darea în plată a bunului în condiţiile legii criticate, executarea contractului încetează.”

VIII. Raportul asupra chestiunii de drept

32. Prin raportul întocmit în cauză, în conformitate cu dispoziţiile art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile, prevăzute de dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă.

IX. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

33. Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori, punctele de vedere formulate de părţi şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:

34. Potrivit dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă: „Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casape şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casape şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casape şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.”

35. Din cuprinsul prevederilor legale enunţate anterior rezultă că legiuitorul a impus o serie de condiţii de admisibilitate pentru declanşarea procedurii sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, condiţii care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, şi anume:

- existenţa unei cauze aflate în curs de judecată;

- cauza să fie soluţionată în ultimă instanţă;

- cauza care face obiectul judecaţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza;

- ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată;

- chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat şi nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

36. În cazul prezentei sesizări sunt îndeplinite patru dintre condiţiile enunţate anterior, întrucât: litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, cauza care face obiectul judecăţii se află în competenţa legală a unui complet de judecată al tribunalului învestit să o soluţioneze în apel, sesizarea are ca obiect o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei, iar chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

37. De asemenea este îndeplinită şi cerinţa referitoare la noutatea chestiunii de drept care formează obiectul sesizării pentru următoarele considerente: în lipsa unei definiţii a „noutăţii” chestiunii de drept şi a unor criterii de determinare a acesteia în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă rămâne atributul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu pronunţarea unei hotărâri prealabile, să hotărască dacă este nouă chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită. În doctrină s-a exprimat opinia potrivit căreia sesizarea instanţei supreme ar fi justificată sub aspectul îndeplinirii elementului de noutate atunci când problema de drept nu a mai fost analizată în doctrină - în interpretarea unui act normativ mai vechi - ori decurge dintr-un act normativ intrat în vigoare recent sau relativ recent, prin raportare la momentul sesizării. De asemenea, problema de drept poate fi considerată nouă prin faptul că nu a mai fost dedusă judecăţii anterior.

Or, chestiunea de drept a cărei lămurire se cere prin prezenta sesizare are izvorul în reglementări intrate în vigoare relativ recent şi care pot fi interpretate diferit, astfel cum rezultă din hotărârile judecătoreşti pronunţate în materie până în prezent, punctele de vedere şi argumentele exprimate de instanţele din ţară.

38. Însă, condiţia ca instanţa care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să judece cauza în ultimă instanţă nu este îndeplinită în speţă, ceea ce atrage inadmisibilitatea sesizării formulate în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă.

39. Actul normativ aplicabil litigiului în soluţionarea căruia a fost formulată prezenta sesizare este Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, act normativ care, în condiţiile reglementate în cuprinsul său, prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, a recunoscut dreptul consumatorului de a beneficia de stingerea obligaţiilor izvorâte din contractele de credit, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului.

40. Art. 5 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 prevede că: „în vederea aplicării prezentei legi, consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind şi condiţiile de admisibilitate a cererii, astfel cum sunt reglementate la ari. 4”

41. Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016: „în termen de 10 zile de la data comunicării notificării emise în conformitate cu dispoziţiile art. 5, creditorul poate contesta îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de prezenta lege. “

42. Cauza aflată pe rolul instanţei care a formulat prezenta sesizare are ca obiect o astfel de contestaţie, întemeiată pe prevederile art. 7 din Legea nr. 77/2016, prin care creditorul, primind notificarea formulată de consumator în temeiul art. 5 din lege, contestă îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de acest act normativ.

43. Potrivit înscrisurilor anexate sesizării, cuantumul împrumutului ce face obiectul contractului de credit a fost iniţial de 72.000 euro, sumă modificată prin acte adiţionale încheiate ulterior la 73.500 euro, respectiv 77.440 euro.

44. Litigiul a fost soluţionat în primă instanţă de Judecătoria Constanţa, conform normei de competenţă materială şi teritorială prevăzută de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 77/2016, potrivit căreia: „Cererea se judecă în procedură de urgenţă, cu citarea părţilor, de judecătoria în circumscripţia căreia domiciliază consumatorul”. În prezent, cauza se află în faza soluţionării apelului, pe rolul Tribunalului Constanţa.

45. Indiferent de valoarea creditului acordat sau a creanţei de la momentul sesizării instanţei cu soluţionarea contestaţiei întemeiate pe prevederile art. 7 din Legea nr. 77/2016, competenţa materială în soluţionarea unei astfel de contestaţii revine judecătoriei în temeiul art. 94 pct. 3 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia judecătoriile judecă „orice alte cereri date prin lege în competenţa lor”.

46. Valoarea creditului în legătură cu care se analizează condiţiile reglementate de Legea nr. 77/2016 pentru stingerea creanţei prin darea în plată a imobilului ipotecat nu interesează pentru stabilirea competenţei materiale de primă instanţă, câtă vreme, prin voinţa legiuitorului, indiferent de această valoare, competenţa de soluţionare a contestaţiei întemeiate pe prevederile art. 7 din Legea nr. 77/2016 este atribuită judecătoriei.

47. Valoarea litigiului este doar o condiţie de admisibilitate a procedurii reglementate de Legea nr. 77/2016, întrucât, potrivit art. 4 alin. (1) lit. b) din aceeaşi lege, numai obligaţiile izvorâte din creditele al căror cuantum nu depăşeşte echivalentul în lei al 250.000 euro pot fi stinse prin procedura dării în plată.

48. Prin urmare, prin voinţa legiuitorului, în temeiul art. 7 alin. (2) din Legea nr. 77/2016, natura pricinii, iar nu valoarea litigiului, este criteriul atribuirii competenţei materiale de primă instanţă a judecătoriei, fiind pe deplin aplicabile prevederile art. 94 pct. 3 din Codul de procedură civilă.

49. În ceea ce priveşte căile de atac ce pot fi exercitate împotriva hotărârii pronunţate de judecătorie, art. 7 alin. (3) din Legea nr. 77/2016 prevede că: Apelul împotriva hotărârii pronunţate în conformitate cu dispoziţiile alin. (2) se depune de partea interesată în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicare şi se judecă cu celeritate”,

50. Această dispoziţie legală trebuie interpretată ca o normă derogatorie de la prevederile de drept comun cuprinse în art. 468 alin. (1) din Codul de procedură civilă, numai în ceea ce priveşte termenul de apel.

51. Fiind o normă cuprinsă într-o lege specială, ea este de strictă interpretare şi aplicare. Prin urmare, nu ar putea fi interpretată în sensul derogării de la legea generală şi în ceea ce priveşte posibilitatea exercitării căii de atac a recursului atunci când hotărârea pronunţată în faza de judecată a apelului ar fi susceptibilă de o astfel de cale de atac.

52. Dacă legiuitorul ar fi intenţionat să suprime recursul în cazul litigiilor întemeiate pe art. 7 din Legea nr. 77/2016, ar fi prevăzut în mod expres că hotărârea pronunţată în astfel de litigii poate fi atacată numai cu apel, deoarece, potrivit art. 483 alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă, hotărârile de primă instanţă sunt exceptate de la recurs doar în situaţia în care legea prevede că sunt supuse numai apelului.

53. Neexistând o astfel de prevedere în legea specială, vor deveni aplicabile dispoziţiile dreptului comun în ceea ce priveşte posibilitatea exercitării căii de atac a recursului, respectiv prevederile art. 483 din Codul de procedură civilă.

54. Potrivit regulii generale cuprinse în art. 483 alin. (1) din Codul de procedură civilă, hotărârile date în apel sunt supuse recursului, cu excepţiile cuprinse în alin. (2) al aceluiaşi articol printre care nu se regăsesc hotărârile pronunţate în litigiile atribuite prin lege, în temeiul art. 94 pct. 3 din Codul de procedură civilă, în competenţa materială a judecătoriei în primă instanţă. Cum excepţiile sunt de strictă interpretare, rezultă că astfel de hotărâri rămân supuse recursului.

55. Or, pentru considerentele anterior menţionate, contestaţia întemeiată pe prevederile art. 7 din Legea nr. 77/2016 este o cerere atribuită de legiuitor, printr-o lege specială, în temeiul art. 94 pct. 3 din Codul de procedură civilă, în competenţa materială de primă instanţă a judecătoriei, indiferent de valoarea litigiului.

56. Nu s-ar putea susţine nici că hotărârea pronunţată într-un litigiu întemeiat pe prevederile art. 7 din Legea nr. 77/2016 nu ar fi supusă recursului în baza prevederilor art. 483 alin. (2) teza finală din Codul de procedură civilă. Dispoziţiile Codului de procedură civilă exceptează de la recurs hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care „legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului”. Aşa cum s-a arătat anterior, o astfel de dispoziţie expresă nu există în Legea nr. 77/2016, iar prevederile art. 7 alin. (3) din lege nu pot fi interpretate decât restrictiv, în sensul derogării de la durata termenului de apel, iar nu de la regula generală a posibilităţii exercitării recursului cuprinsă în art. 483 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

57. Prin urmare, în cauza în care a fost formulată prezenta sesizare, hotărârea ce urmează a fi pronunţată de instanţa de apel este supusă recursului, situaţie în care nu este îndeplinită condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 519 din Codul de procedură civilă, potrivit căreia titularul sesizării trebuie să fie învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă.

58. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 521, cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Constanţa - Secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. 16.817/212/2016, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept vizând interpretarea sintagmei „contracte de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare” prevăzută de dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 ianuarie 2018,

 

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

GABRIELA ELENA BOGASIU

Magistrat-asistent,

Mihaela Lorena Mitroi

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.