MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 267/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 267         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 27 martie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 711 din 9 noiembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

230. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 10 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Vaslui

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 711

din 9 noiembrie 2017

referitoare la excepţia de neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Varga Attila - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Constantin Gabriel Miriuţă în Dosarul nr. 4.932/281/ 2016/a1 al Judecătoriei Ploieşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 944D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că, astfel cum a statuat Curtea în jurisprudenţa sa, situaţiile în care se află anumite persoane trebuie să difere în esenţă pentru a justifica deosebirea de tratament juridic. Această deosebire de tratament juridic trebuie să se întemeieze pe un criteriu obiectiv şi raţional. În cauza de faţă, fapta generatoare de prejudicii a avut loc în aprilie 2015, când intraseră în vigoare noile prevederi penale, potrivit cărora fapta nu mai întrunea elementele constitutive ale unei infracţiuni. Prin urmare, nefiind vorba de despăgubiri civile derivând dintr-o cauză penală, persoana vătămată se poate adresa numai instanţei civile, devenind aplicabile/incidente dispoziţiile de drept comun referitoare la taxarea unor astfel de cereri. Aşadar, deosebirea de tratament juridic are la bază un criteriu obiectiv şi raţional, acela al incriminării faptei, exprimând, totodată, şi opţiunea legiuitorului, manifestată în temeiul mandatului constituţional conferit de art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea finală nr. 175 din 10 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.932/281/2016/a1, Judecătoria Ploieşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Constantin Gabriel Miriuţă într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare formulate împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât incidenţa scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în funcţie de cum fapta ilicită reprezintă sau nu infracţiune generează o discriminare între persoanele vătămate corporal. Arată că valorile încălcate sunt aceleaşi - sănătatea şi integritatea fizică - diferind doar gravitatea sau starea în care se află conducătorul auto care a produs accidentul rutier. Dreptul la viaţă şi la integritate fizică garantat de art. 22 din Constituţie este nerespectat prin obligarea persoanei vătămate care nu a avut nevoie de mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale prin considerarea caracterului timbrabil al acţiunilor introduse de aceste persoane pentru recuperarea prejudiciilor.

6. Judecătoria Ploieşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată.

9. Avocatul Poporului apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă, având în vedere Decizia nr. 387 din 27 mai 2015.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul cuprins: „Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, referitoare la [...] i) cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din acestea;”.

13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 22 alin. (1) privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prin Decizia nr. 387 din 27 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 27 iulie 2015, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în măsura în care sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile referitoare la despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând dintr-o cauză penală în condiţiile în care fapta cauzatoare de prejudiciu, la momentul săvârşirii acesteia, era prevăzută ca infracţiune. Pentru a pronunţa această decizie, Curtea a reţinut în considerentele ei că formula redacţională a textului de lege criticat exclude de la scutirea acordată acţiunile în răspundere civilă delictuală formulate pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care nu mai face obiectul acţiunii penale din cauza dezincriminării infracţiunii respective. În consecinţă, în ipotezele tranzitorii, şi anume atunci când o faptă este săvârşită pe perioada de activitate a legii penale, fiind calificată drept infracţiune, iar, ulterior acestui moment, intervine o lege de dezincriminare în sensul art. 4 teza întâi din Codul penal, acţiunea penală nu mai poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată, ceea ce, sub aspectul pretenţiilor civile, echivalează cu necesitatea unei acţiuni separate în faţa instanţelor civile în vederea acordării de despăgubiri pentru prejudiciul civil cauzat, acţiune care, în temeiul textului de lege criticat, era exclusă de la scutirea plăţii taxei judiciare de timbru (paragraful 11 al deciziei menţionate), în aceste condiţii, persoana vătămată care a suferit un prejudiciu material ori a cărei integritate corporală sau sănătate a avut de suferit ca urmare a săvârşirii unei fapte care la data comiterii sale constituia infracţiune trebuia să avanseze noi cheltuieli judiciare care includ şi taxa judiciară de timbru stabilită în funcţie de valoarea pretenţiei deduse judecăţii, pe lângă plata onorariului avocatului sau plata expertizelor necesare, în vederea recuperării pagubelor suferite, uzând de calea unei cu totul alte acţiuni în justiţie ca singură modalitate de recuperare a prejudiciului (paragraful 20). În acest caz, Curtea a reţinut că tratamentul juridic diferit aplicat persoanelor care se află în aceeaşi situaţie juridică, respectiv solicită recuperarea prejudiciului suferit ca urmare a săvârşirii unei fapte care constituia infracţiune la data săvârşirii, dar care nu mai face obiectul acţiunii penale, este determinat, în principiu, de celeritatea cu care a fost efectuată urmărirea penală şi judecarea cauzelor. Stabilirea unui asemenea criteriu, aleatoriu şi exterior conduitei persoanei, este în contradicţie cu principiul egalităţii în faţa legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie (paragraful 21). Curtea a mai reţinut că acţiunea civilă în recuperarea prejudiciului cauzat printr-o faptă care la data săvârşirii constituia infracţiune era supusă dispoziţiilor procedurale comune, ceea ce impunea justiţiabililor aflaţi în aceeaşi situaţie un tratament juridic diferenţiat, care se concretiza în cheltuielile de judecată suplimentare care includeau şi taxele judiciare de timbru, precum şi la costurile legale faţă de cei care îşi recuperează prejudiciul cauzat de o infracţiune prevăzută de legea actuală. În consecinţă, Curtea a constatat neconstituţionalitatea situaţiei de discriminare în care se află justiţiabilii menţionaţi, ceea ce echivalează cu acordarea beneficiului scutirii de la plata taxei judiciare de timbru reglementată de art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 (paragraful 22).

15. În ceea ce priveşte efectele deciziilor interpretative sau intermediare, Curtea observă că, prin Decizia nr. 898 din 30 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 6 octombrie 2011, a statuat că, în măsura în care instanţa constituţională a constatat constituţionalitatea textului criticat într-o anumită interpretare ce rezultă fie direct din dispozitivul deciziei, fie indirect din coroborarea considerentelor cu dispozitivul deciziei, prin ridicarea din nou a unei excepţii de neconstituţionalitate cu privire la acelaşi text de lege şi cu o motivare identică se tinde la înfrângerea caracterului general obligatoriu al deciziei Curţii Constituţionale, care se ataşează inclusiv deciziilor prin care se constată constituţionalitatea legilor sau a ordonanţelor ori a unor dispoziţii din acestea.

16. În prezenta cauză Curtea reţine că autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică dispoziţiile legale dintr-o altă perspectivă, şi anume că scutirea de la plata taxei judiciare de timbru în funcţie de calificarea faptei ilicite drept infracţiune generează o discriminare între persoanele vătămate corporal, în cauză, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale, accidentul de circulaţie s-a produs la data de 11 aprilie 2015, deci ulterior intrării în vigoare a noului Cod penal (1 februarie 2014). În urma producerii evenimentului rutier s-a format dosar penal care a fost soluţionat prin ordonanţa din data de 27 iulie 2015, dispunându-se clasarea având în vedere că vătămările corporale pricinuite reclamantului au necesitat spre vindecare 24-26 zile îngrijiri medicale, sub numărul de 90 de zile necesar pentru ca fapta să constituie infracţiune. Prin urmare, întrucât nu se contestă soluţia legislativă constatată ca fiind, în mod implicit, neconstituţională, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate este admisibilă conform art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992.

17. Pe fondul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prin Decizia nr. 387 din 27 mai 2015, precitată, paragraful 11, a reţinut că textul legal criticat reglementează scutirea de la plata taxelor judiciare de timbru a acţiunilor şi cererilor, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, referitoare la cauzele penale, ceea ce înseamnă că nu se plătesc astfel de taxe în cauzele privind tragerea la răspundere penală sau civilă, aşadar, în privinţa exercitării acţiunii penale sau civile în cadrul procesului penal [a se vedea şi art. 20 alin. (8) din Codul de procedură penală]. De asemenea, textul analizat menţionează, în mod expres, că această scutire se aplică şi în privinţa despăgubirilor civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din acestea, aşadar, pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale, indiferent că ea face obiectul unei acţiuni civile alăturate celei penale sau separate de aceasta, esenţială fiind existenţa unei cauze penale, mai precis a unei cauze în care s-a pus în mişcare acţiunea penală, acţiune care se pune în mişcare „de procuror, prin ordonanţă, în cursul urmăririi penale, când acesta constată că există probe din care rezultă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există vreunul dintre cazurile de împiedicare prevăzute la art. 16 alin. (1)” [art. 309 alin. (1) din Codul de procedură penală]. Numai în acest fel cauza poate fi calificată ca fiind una penală în sensul art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013.

18. În prezenta cauză, autorul excepţiei de neconstituţionalitate realizează o comparaţie între tratamentul juridic aplicabil, sub aspectul timbrării, acţiunilor formulate în

temeiul răspunderii civile delictuale pentru repararea prejudiciului cauzat printr-o faptă de natură penală la momentul săvârşirii ei, respectiv o faptă ilicită de natură extrapenală. Aşadar, Curtea reţine că legiuitorul are posibilitatea să reglementeze un tratament juridic diferit în ceea ce priveşte repararea prejudiciilor rezultate dintr-un ilicit penal şi un ilicit civil, ţinând cont, astfel, de natura valorii sociale ocrotite şi intensitatea lezării acesteia. În acest context, Curtea reţine că aceste persoane nu sunt în situaţii identice, întrucât fapta generatoare de prejudicii are natură juridică diferită. De asemenea, Curtea observă că regula este aceea a timbrării acţiunilor întemeiate pe răspunderea civilă delictuală, doar în considerarea unor situaţii deosebite, când fapta ilicită întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni, legiuitorul reglementând posibilitatea scutirii de la plata taxelor judiciare de timbru a cererilor referitoare la cauzele penale, inclusiv la despăgubirile civile decurgând din acestea, astfel cum s-a arătat la paragrafele anterioare.

19. Referitor la pretinsa încălcare a principiului constituţional al egalităţii în drepturi, Curtea reţine că acesta nu înseamnă uniformitate, aşa încât, dacă la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Încălcarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite (a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).

20. Asigurarea egalităţii părţilor în faţa justiţiei şi a accesului liber la justiţie cuprinde şi componenta privitoare la cheltuielile judiciare, printre care şi taxa judiciară de timbru. Accesul liber la justiţie nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii (în acest sens, a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.587 din 19 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 28 ianuarie 2010).

21. Totodată, prin Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunţată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 59, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că „dreptul efectiv de acces la un tribunal [...] nu înseamnă, însă, un drept necondiţionat de a obţine un ajutor judiciar gratuit din partea statului în materie civilă şi nici dreptul la o procedură gratuită în această materie”.

22. În continuare, Curtea observă că prin Decizia nr. 683 din 19 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2015, paragraful 16, a reţinut, în ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea accesului liber la justiţie în vederea protejării dreptului la integritate fizică şi psihică a persoanei, că, deşi o astfel de faptă nu mai constituie infracţiune, partea vătămată se poate îndrepta împotriva autorului său urmând procedurile civile, situaţie care se putea întâmpla şi sub tărâmul reglementării anterioare dacă persoana vătămată nu se constituia parte civilă în procesul penal pentru repararea pagubei materiale şi a daunelor morale pricinuite. Incriminarea/Dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracţiuni ţin de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile şi existenţele constituţionale. Curtea a mai reţinut că prin reglementarea protecţiei penale a faptelor care produc anumite consecinţe, legiuitorul s-a plasat în interiorul acestei marje, întrucât nicio dispoziţie constituţională nu obligă explicit/implicit la stabilirea unui standard de referinţă care să determine în mod automat incriminarea vătămărilor corporale din culpă prin care s-au produs leziuni ce au necesitat pentru vindecare mai puţin de 90 de zile. Astfel, în acest context legiuitorul are îndreptăţirea de a plasa protecţia constituţională a valorii care nu intră sub incidenţa penalului în sfera răspunderii civile delictuale.

23. Prin urmare, nu poate fi reţinută nici încălcarea dispoziţiilor art. 22 alin. (1) din Constituţie.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin Gabriel Miriuţă în Dosarul nr. 4.932/281/2016/a1 al Judecătoriei Ploieşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generat obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Ploieşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea J.

Pronunţată în şedinţa din data de 9 noiembrie 2017.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, în 10 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Vaslui

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă începerea lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor, pe sectoare cadastrale, situate pe teritoriul a 10 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Vaslui, după cum urmează:

a) unitatea administrativ-teritorială Alexandru Vlahuţă - sectoarele cadastrale nr. 30, 31, 37, 39 şi 49;

b) unitatea administrativ-teritorială Banca - sectoarele cadastrale nr. 5, 24, 33, 35, 36, 64, 74, 75, 88, 99, 101, 102, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 114, 120, 122, 123, 127, 128 şi 132;

c) unitatea administrativ-teritorială Coroieşti - sectoarele cadastrale nr. 35, 67. 68, 69 şi 71;

d) unitatea administrativ-teritorială Epureni - sectoarele cadastrale nr. 2, 5, 6, 12, 13, 15, 16, 17, 18, 22, 26, 31, 32, 34, 35, 37, 39, 40, 45 şi 46;

e) unitatea administrativ-teritorială Iana - sectoarele cadastrale nr. 8, 27, 28, 41 şi 42;

f) unitatea administrativ-teritorială Măluşteni - sectoarele cadastrale nr. 1, 2, 15, 54, 55, 56, 57, 58, 60, 69, 74 şi 75;

g) unitatea administrativ-teritorială Muntenii de Sus - sectoarele cadastrale nr. 1, 2, 3, 5, 6, 12, 21, 22 şi 39;

h) unitatea administrativ-teritorială Poieneşti - sectoarele cadastrale nr. 1, 2, 3, 11, 13, 15, 16, 17, 25, 46, 47 şi 60;

i) unitatea administrativ-teritorială Tătărăni - sectoarele cadastrale nr. 18, 19, 28, 33, 34 şi 54;

j) unitatea administrativ-teritorială Tutova - sectoarele cadastrale nr. 1, 2, 7, 15, 36, 49, 51, 56, 58, 59, 60 şi 65.

Art. 2. - Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor este prevăzută în anexele nr. 1-10*) la prezentul ordin.

Art. 3. - Anexele nr. 1-10 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Vasile Marcel Grigore

 

Bucureşti, 8 martie 2018.

Nr. 230.


*) Anexele nr. 1-10 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1

 

Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică

Judeţ: VASLUI

UAT: ALEXANDRU VLAHUŢĂ

Sectoare:30, 31, 37, 39, 49

 

ANEXA Nr. 2

 

Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică

Judeţ:VASLUI

UAT: BANCA

Sectoare: 5, 24, 33, 35, 36, 64, 74, 75, 88, 99, 101, 102, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 114, 120, 122, 123, 127, 128, 132

 

ANEXA Nr. 3

 

Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică

Judeţ: VASLUI

UAT: COROIEŞTI

Sectoare:35, 67, 68, 69, 71

 

ANEXA Nr. 4

 

Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică

Judeţ: VASLUI

UAT: EPURENI

Sectoare: 2, 5, 6, 12, 13, 15, 16, 17, 18, 22, 26, 31, 32, 34, 35, 37, 39, 40, 45, 46

 

ANEXA Nr. 5

 

Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică

Judeţ: VASLUI

UAT: IANA

Sectoare: 8, 27 ,28 ,41, 42

 

ANEXA Nr. 6

 

Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică

Jude(: VASLUI

UAT: MĂLUŞTENI

Sectoare: 1, 2, 15, 54, 55, 56, 57, 58, 60, 69, 74, 75

 

ANEXA Nr. 7

 

Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică

Judeţ: VASLUI

UAT: MUNTENII DE SUS

Sectoare: 1, 2, 3, 5, 6, 12, 21, 22, 39

 

ANEXA Nr. 8

 

Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică

Judeţ: VASLUI

UAT: POIENEŞTI

Sectoare: 1, 2, 3, 11, 13, 15, 16, 17, 25, 46, 47, 60

 

ANEXA Nr. 9

 

Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică

Judeţ: VASLUI

UAT: TĂTĂRĂNI

Sectoare: 18, 19, 28, 33, 34, 54

 

ANEXA Nr. 10

 

Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică

Judeţ: VASLUI

UAT: TUTOVA

Sectoare: 1, 2, 7, 15, 36, 49, 51, 56, 58, 59, 60, 65

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.