MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 273/2018

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 273         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 28 martie 2018

 

SUMAR

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

23. - Ordonanţă de urgenţă privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului şi administrarea Societăţii Române de Televiziune în domeniul public al municipiului Bucureşti

 

24. - Ordonanţă de urgenţă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro

 

131. - Hotărâre privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat şi pentru învăţământul superior de stat în anul şcolar/universitar 2018-2019

 

132. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor

 

137. - Hotărâre privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 40/2008 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Modernizarea centurii rutiere a municipiului Bucureşti între A1-DN7 şi DN2- A2”

 

138. - Hotărâre privind aprobarea normativelor de cheltuieli pentru Conferinţa ştiinţifică cu tema „Egalitatea votului”, organizată de Autoritatea Electorală Permanentă în parteneriat cu Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia), şi pentru Conferinţa internaţională a Autorităţii Electorale Permanente, desfăşurate în perioada 3-6 mai 2018

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

397/836.- Ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2018 a Hotărârii Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018-2019

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului şi administrarea Societăţii Române de Televiziune în domeniul public al municipiului Bucureşti

 

Având în vedere că:

- În România sunt în prezent 360 de spitale publice (descentralizate către autorităţile locale, cu excepţia spitalelor terţiare care au rămas în jurisdicţia Ministerului Sănătăţii), de la spitale universitare care furnizează servicii terţiare de cel mai înalt nivel localizate în Bucureşti şi în alte şase centre universitare la spitale mici cu două-trei specialităţi sau chiar cu una singură;

- reforma asistenţei medicale cu paturi presupune reevaluarea spitalelor, reorganizarea spitalelor pe niveluri de competentă care să includă criteriile pentru îngrijirea integrată a pacientului critic şi a cazurilor complexe, cu spitale regionale cu înalt nivel de performanţă, cu personal, infrastructură şi finanţare adecvate şi înlocuirea ofertei de servicii spitaliceşti neperformante cu servicii alternative ambulatorii, respectiv servicii de lungă durată sigure, de calitate şi cost-eficace;

- în conformitate cu obiectivele strategice stabilite prin Strategia naţională de sănătate 2014-2020, Ministerul Sănătăţii a elaborat planurile regionale privind serviciile de sănătate care urmăresc asigurarea unei distribuţii corecte şi eficiente a serviciilor medicale în regim ambulatoriu şi intraspitalicesc la nivelul întregii ţări, cu o răspândire adecvată la nivelul unităţilor de îngrijire primară, secundară, terţă şi pe termen lung;

- planurile susţin restructurarea reţelei actuale de unităţi şi servicii, ţinând cont de nevoile de îngrijiri medicale ale populaţiei, de tranziţia demografică şi epidemiologică, de oportunităţile oferite de disponibilitatea procedurilor de diagnostic şi tratament mai puţin invazive şi de trecerea obligatorie de la un sistem centrat pe spital la o abordare concentrată pe pacient, pentru a atinge următoarele obiective:

- îmbunătăţirea accesului populaţiei la serviciile medicale şi creşterea, în acelaşi timp, a nivelului de echitate în prestarea serviciilor;

- reducerea discrepanţelor regionale şi judeţene în ceea ce priveşte îngrijirea primară şi serviciile din spitale existente;

- creşterea nivelului de eficacitate, eficienţă, productivitate şi eficienţă a costurilor în prestarea serviciilor;

- asigurarea calităţii şi a siguranţei în acordarea serviciilor medicale;

- dezvoltarea coordonării şi a complementarităţii la nivelul diferiţilor furnizori de servicii medicale şi cu sectorul social; şi

- promovarea modelelor alternative pentru prestarea serviciilor din spitale (clinică cu practică de zi, îngrijire în regim ambulatoriu, chirurgie de zi şi servicii ambulatorii);

- planurile regionale de servicii medicale prezintă o viziune pe termen mediu şi lung şi o strategie operaţională pentru o reţea regională de servicii de asistenţă medicală eficientă, sustenabilă şi echitabilă şi servesc drept documente conceptuale cheie în direcţionarea viitoarelor investiţii în infrastructură şi echipamente;

- Planul de servicii medicale aferent regiunii Bucureşti-Ilfov se adresează unei populaţii de aproximativ 2,3 milioane de locuitori (11,5% din populaţia ţării), fiind regiunea cu cel mai mare grad de urbanizare şi cea mai mare densitate a populaţiei din România,

potrivit celor mai recente prognoze demografice, se estimează că populaţia regiunii Bucureşti-Ilfov va creşte cu aproximativ 3,6% până în 2020 şi cu 6% până în 2030, cu precizarea că populaţia cu vârsta minimă de 65 de ani va creşte până la 16,3% din totalul populaţiei în 2020 şi până la 17,7% în 2030.

Analizând datele privind morbiditatea, se constată că cele mai mari rate de prevalenţă au fost înregistrate pentru următoarele categorii de boli: boli hipertensive, cardiomiopatie ischemică, diabet zaharat, boli cerebrovasculare şi tulburări psihice. Cardiomiopatia ischemică şi bolile cerebrovasculare au rate mai mari de prevalenţă decât media naţională, în special determinate de cele din Bucureşti.

În aceste condiţii, Strategia de reconfigurare a spitalelor în regiunea Bucureşti-Ilfov presupune restructurarea reţelei regionale de spitale, astfel încât să răspundă fragmentării şi slabei coordonări. Unităţile cu paturi pentru îngrijire acută se vor concentra exclusiv pe cazurile complexe, în vreme ce îngrijirea de zi, îngrijirea în regim ambulatoriu şi cea pe termen lung vor fi consolidate pentru a absorbi cazurile nonacute. Capacitatea de a acorda îngrijiri pe parcursul zilei va fi, de asemenea, îmbunătăţită astfel încât să asigure 12% din totalul internărilor până în 2020.

Starea infrastructurii sistemului de sănătate din România este precară şi necesită atenţie imediată pentru a evita viitoare situaţii de criză previzibile. În prezent, mai multe spitale publice se află într-un stadiu avansat de uzură, iar în ultimii 25 de ani s-a construit un singur spital public de anvergură.

Reţeaua de spitale din România este formată din mai multe tipologii de spitale (pavilionar, monobloc sau mixt), care se confruntă cu probleme importante, printre care:

- vechimea: o mare parte din spitalele din România au fost construite la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, după teorii şi reguli considerate în ziua de azi depăşite: majoritatea spitalelor judeţene sunt construite în anii 1970;

- structura pavilionară: o mare parte din spitale au structuri de tip pavilionar, ansamblul fiind format dintr-un număr ridicat de corpuri legate între ele prin alei şi drumuri exterioare, uneori situate chiar la câţiva kilometri distanţă unele de altele. Acest tip de structură segmentează fluxurile de lucru, creşte distanţa dintre secţii şi zonele de diagnostic sau tratamente şi influenţează negativ desfăşurarea actului medical; şi

- starea clădirilor: puţine din cele 366 de spitale din România au fost renovate în ultimii 50 de ani; chiar şi aceste lucrări de renovare s-au făcut pe zone izolate din spital, fără o strategie pentru întregul complex. Astfel, majoritatea construcţiilor spitaliceşti din România se află într-o stare neadecvată.

Această stare de fapt duce la:

- riscuri pentru pacienţi (act medical ineficient, reacţie redusă la situaţii de criză, infecţii nosocomiale etc.).

- riscuri pentru personalul medical;

- confort redus pentru pacienţi şi personalul medical;

- scăderea motivaţiei personalului medical (medici, asistente medicale etc.);

- cheltuirea ineficientă a banului public (clădiri neizolate termic, distante mari între clădiri etc.).

Ţinând cont de standardele europene, conform cărora se recomandă înlocuirea substanţială a unei clădiri medicale după o perioadă de 30-50 de ani de funcţionare, motivele fiind multiple, printre care:

- deteriorări structurale în cazul clădirilor de spital aflate în zone seismice;

- deteriorări de reţele de instalaţii (media de viaţă a reţelelor de instalaţii din spitale este de 15-30 ani, în funcţie de materialele folosite şi de acurateţea execuţiei);

- deteriorări ale finisajelor interioare din cauza uzurii accentuate în astfel de spaţii;

- deteriorări ale echipamentelor medicale; şi

- deteriorarea condiţiilor epidemiologice din cadrul spitalului (infecţiile nosocomiale devin imposibil de înlăturat, iar agenţii microbieni care le determină devin tot mai rezistenţi la soluţiile dezinfectante),

în plus, dezvoltarea rapidă a tehnologiei în domeniul medical, a practicilor medicale şi implicit nevoia de adaptare a normativelor existente (normative de proiectare a spitalelor, normative de siguranţă la incendiu sau normele igienico-sanitare) la aceste noi tendinţe impun realizarea de clădiri medicale compacte, modulare şi flexibile la noi extinderi şi la dotarea cu noi echipamente, în care actul medical să fie eficient şi adaptat ultimelor standarde, iar tratarea pacientului să primeze.

În România există o nevoie urgentă de spitale care pot oferi un grad ridicat de complexitate a serviciilor. Acestea sunt punctele terminale în asistenţa cazurilor grave, atât la adulţi, cât şi la copii. Pentru a putea implementa strategia de sănătate 2014-2020, precum şi acordurile internaţionale pentru dezvoltarea sistemului de sănătate publică, este imperios necesară dezvoltarea unor structuri noi, planificate şi echipate conform standardelor anului 2016,

Infrastructura spitalicească neadecvată atrage riscuri semnificative şi reduce capacitatea de operare a sistemului public de sănătate. Problema gradului avansat de degradare este combinată în unele cazuri cu o concentrare mare a activităţii, ceea ce creează un risc structural pentru sistemul de sănătate. Secţiile spitalelor sunt supraaglomerate cu paturi, iar unele analize care s-ar putea desfăşura în ambulatoriu sunt de asemenea efectuate în spital,

Spitalele trebuie să aibă spaţii adecvate astfel încât să se poată asigura acordarea serviciilor medicale atât în cadrul spitalizării de zi, cât şi în cadrul spitalizării continue în secţii cu paturi decongestionate şi să fie sprijinite de ambulatorii. Mai mult, această concentrarea activităţii în clădiri neadecvate constituie un risc major pentru capacitatea sistemului de sănătate publică în caz de calamitate naturală sau de tragedie colectivă.

Având în vedere faptul că, deşi în prezent în municipiul Bucureşti există un număr aparent mare de spitale, 19 administrate de Primăria Capitalei şi 32 administrate de Ministerul Sănătăţii, serviciile medicale către populaţie nu sunt prestate la nivelul aşteptărilor din ce în ce mai mari ale cetăţenilor, principalele neajunsuri constatate fiind:

- specialităţi medicale deficitare: terapie intensivă, mari arşi, pneumologie, chirurgie toracică, hematologie, anatomie patologică;

- prezenţa infecţiilor nosocomiale în majoritatea spitalelor;

- cele mai multe spitale deţin clădiri vechi, care nu pot fi reconfigurate pentru a asigura fluxuri medicale conform standardelor actuale;

- numeroase clădiri în care funcţionează spitale sau secţii ale acestora prezintă risc seismic şi necesită lucrări urgenţe de consolidare.

Ţinând cont de specificul clădirilor, ce nu pot fi consolidate, reparate, reconfigurate şi modernizate decât după relocarea activităţii medicale în alte spaţii, care în momentul de faţă nu există,

luând în considerare faptul că din această perspectivă construcţia unui spital metropolitan nou în Bucureşti este vitală şi prezintă avantaje multiple, deoarece în acest fel vor fi rezolvate simultan mai multe probleme endemice ale sistemului public de sănătate, respectiv:

- asigurarea unei asistenţe medicale de calitate în specialităţi deficitare în prezent;

- edificarea unei unităţi spitaliceşti în care toate circuitele medicale vor fi asigurate la cele mai înalte standarde în domeniu;

- posibilitatea relocării unor secţii din alte spitale bucureştene care funcţionează în prezent în clădiri care necesită intervenţii imediate;

- combaterea fenomenului emigrării cadrelor medicale, prin asigurarea unor condiţii de muncă la standarde europene, precum şi a locuinţelor de serviciu în imobile conexe spitalului;

- posibilitatea înfiinţării unor centre de excelenţă în cardiologie şi oncologie, cu toate secţiile conexe amenajate şi dotate la cele mai înalte standarde.

Având în vedere că edificarea unui asemenea complex necesită, în afara unei suprafeţe de teren suficient de mari, şi anumite condiţii privind accesibilitatea tuturor mijloacelor de transport şi proximitatea reţelelor de utilităţi,

luând în considerare şi faptul că un asemenea obiectiv, care generează valori importante de trafic, nu poate fi amplasat într-0 poziţie în care să afecteze traficul şi aşa congestionat al Capitalei,

având în vedere faptul că Primăria Municipiului Bucureşti a început demersurile necesare pentru realizarea obiectivului de investiţii „Spital Metropolitan” - unitate medicală de excelenţă, care va dispune de dotări necesare pentru asigurarea unor servicii medicale la standarde europene, precum şi faptul că pentru realizarea acestui proiect a fost identificat un teren aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Societăţii Române de Televiziune, ale cărui caracteristici sunt optime pentru realizarea proiectului, luând în considerare faptul că terenul este prevăzut în anexa nr. 2 lit. A pct. 4 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ţinând cont de faptul că prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 295 din data de 19 iulie 2017 se solicită trecerea terenului menţionat din domeniul public al statului şi administrarea Societăţii Române de Televiziune în domeniul public al municipiului Bucureşti, în vederea realizării Spitalului Metropolitan, trecerea terenului respectiv în domeniul public municipiului Bucureşti putându-se realiza doar prin act normativ cu putere de lege,

în acest context, construirea unui noi unităţi sanitare cu paturi, respectiv a Spitalului Metropolitan, este absolut necesară şi va contribui la îmbunătăţirea accesului la servicii medicale de calitate, acordate în sistem integrat, pentru pacienţi din regiunea Bucureşti-Ilfov, având în vedere dreptul cetăţenilor României la ocrotirea sănătăţii, precum şi obligaţia corelativă a statului de a lua măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice, stipulate în Constituţia României,

fiind necesară îmbunătăţirea accesului populaţiei la serviciile medicale prin realizarea în regim de urgenţă a unor clădiri medicale compacte, modulare şi flexibile la noi extinderi şi la dotarea cu noi echipamente, în care actul medical să fie eficient şi adaptat ultimelor standarde, iar tratarea pacientului să primeze,

având în vedere că asigurarea unor servicii medicale reprezintă un drept al tuturor cetăţenilor şi, deopotrivă, o obligaţie a statului, iar neluarea unor măsuri urgente ar avea ca efect creşterea riscurilor apariţiei unor viitoare situaţii de criză în domeniu, în considerarea faptului că această măsură vizează interesul public general, respectiv protejarea sănătăţii populaţiei şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în vederea asigurării cadrului legal, precum şi a condiţiilor necesare realizării obligaţiilor asumate pentru realizarea obiectivului de investiţii „Spital Metropolitan”,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. 1. - Se aprobă modificarea valorii de inventar pentru partea de imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Societăţii Române de Televiziune, potrivit datelor prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă transmiterea suprafeţei de 47.155 mp din imobilul prevăzut la art. 1 din domeniul public al statului şi administrarea Societăţii Române de Televiziune în domeniul public al municipiului Bucureşti, în vederea realizării obiectivului de investiţii „Spital Metropolitan”.

Art. 3. - Municipiul Bucureşti prin Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în calitate de beneficiar al obiectivului de investiţii prevăzut la art. 2, preia de la Societatea Română de Televiziune investiţii nefinalizate în valoare de 944.844 lei, potrivit datelor prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 4. - Contravaloarea investiţiilor nefinalizate prevăzute la art. 3 se schiţă de beneficiar Societăţii Române de Televiziune, în termen de maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, urmând ca sumele încasate să fie virate bugetelor din care au provenit.

Art. 5. - (1) Predarea-preluarea imobilului prevăzut la art. 1 şi a investiţiilor nefinalizate prevăzute la art. 3 se face prin protocol încheiat între Societatea Română de Televiziune şi municipiul Bucureşti prin Consiliul General al Municipiului Bucureşti în termen de maximum 15 zile de la plata integrală a sumelor prevăzute la art. 4.

(2) Municipiul Bucureşti, prin Consiliul General al Municipiului Bucureşti, preia toate drepturile şi obligaţiile Societăţii Române de Televiziune privind imobilul prevăzut la alin. (1).

Art. 6. - Societatea Română de Televiziune îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificările corespunzătoare în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 15 zile de la predarea-preluarea imobilului potrivit prevederilor art. 5 alin. (1).

Art. 7. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

 

Bucureşti, 21 martie 2018.

Nr. 23.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale părţii de imobil, aflat în domeniul public al statului şi administrarea Societăţii Române de Televiziune, pentru care se modifică valoarea de inventar potrivit reevaluării

 

Nr. de inventar MFP conform

Hotărârii Guvernului nr. 1.705/2006

Cod de clasificaţie

Denumirea

Descriere tehnica

Adresa

Valoarea de inventar

(lei)

150342

8.30.

Teren intravilan

Suprafaţa măsurată: 47,155 mp

Teren împrejmuit

C1 - cabină poartă

S. construită la sol: 52 mp

C2 - fundaţie

S. construită la sol: 1.837 mp

CF 237261, Bucureşti, sectorul 2

Bucureşti, şoseaua Pipera nr. 63-65, sectorul 2

75.170.417,60 lei

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE

privind investiţiile nefinalizate la imobilul identificat în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului la numărul IMF 150342, a căror contravaloare va fi suportată din bugetul municipiului Bucureşti prin Consiliul General al Municipiului Bucureşti

 

Denumirea

Descriere tehnică

Valoarea (lei)

Investiţii nefinalizate

- cabină poartă cu suprafaţa construită la sol de 52 mp

- fundaţie în suprafaţă de 1.837 mp

- împrejmuire obiectiv Pipera

Total 944.844 lei, din care:

- 930.384 lei din alocaţii de la bugetul de stat;

-14.460 lei din surse proprii.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro

 

România se înscrie în rândul statelor membre ale Uniunii Europene care au obligaţia adoptării monedei euro, ceea ce înseamnă practic participarea cu drepturi depline la Uniunea Economică şi Monetară, odată cu îndeplinirea tuturor condiţiilor necesare, respectiv a criteriilor de convergenţă nominală, juridică şi reală.

Acestea din urmă nu sunt menţionate explicit în legislaţia relevantă a Uniunii Europene, însă devin din ce în ce mai importante în aprecierea gradului de pregătire a unui stat pentru adoptarea monedei unice. De altfel, rapoartele de convergenţă elaborate o dată la doi ani de Banca Centrală Europeană şi de Comisia Europeană pun accent din ce în ce mai mare pe convergenţa reală.

Astfel, în perioada premergătoare adoptării monedei unice, economia naţională trebuie să parcurgă ajustările necesare integrării în zona euro, marcate de reforme structurale ample, cu efecte asupra competitivităţii sale generale.

Guvernul României îşi menţine angajamentul de aderare la zona euro, însă stabilirea unei date concrete în această privinţă presupune realizarea unor analize aprofundate, în special în ceea ce priveşte convergenţa reală, structurală şi instituţională, domenii în care sunt necesare progrese importante.

În acest context se impune luarea unor măsuri de urgenţă, cu privire la constituirea unui organism având ca obiectiv realizarea unui plan naţional pentru trecerea la moneda euro, care să stabilească o serie de acţiuni concrete pe mai multe paliere, tehnice, organizatorice, juridice şi de comunicare, în vederea îndeplinirii acestui obiectiv.

În considerarea faptului că elementele sus-menţionate vizează interesul public şi constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. 1. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se înfiinţează Comisia Naţională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, denumită în continuare Comisia Naţională, organism consultativ, fără personalitate juridică, în vederea identificării acţiunilor şi a promovării reformelor necesare modernizării economiei româneşti pentru trecerea la moneda euro.

(2) La baza activităţii Comisiei Naţionale se află exprimarea liberei opinii, promovarea consensului şi asigurarea caracterului unui proiect deschis.

(3) Comisia Naţională are rolul de a pregăti calendarul de intrare a României în Mecanismul unic de supraveghere şi de adoptare a monedei euro, precum şi acţiunile necesare pentru pregătirea economiei şi societăţii româneşti, asumate prin consens de toţi participanţii la acest proces, care se includ în Planul naţional de adoptare a monedei euro.

(4) Comisia Naţională îşi desfăşoară activitatea independent, pe baza programelor proprii de activitate.

(5) Comisia Naţională încurajează diversitatea opiniilor şi a punctelor de vedere formulate, sens în care asigură realizarea unui consens privind liniile de bază ale Planului naţional de adoptare a monedei euro, inclusiv elaborarea de recomandări şi variante alternative de transpunere a acestuia în practică.

(6) în activitatea sa, Comisia Naţională utilizează studii, strategii şi lucrări realizate de instituţii guvernamentale, instituţii de cercetare şi învăţământ, fundaţii având caracter ştiinţific, bănci, asociaţii profesionale, organizaţii sindicale şi patronale.

Art. 2. - (1) Comisia Naţională este condusă de prim-ministru şi de preşedintele Academiei Române, în calitate de copreşedinţi, respectiv de guvernatorul Băncii Naţionale a României şi un viceprim-ministru desemnat de prim-ministru, prin decizie, în calitate de vicepreşedinţi.

(2) Comisia Naţională este alcătuită din;

a) 2 reprezentanţi ai Consiliului de Programare Economică şi alţi experţi independenţi, desemnaţi de prim-ministru, prin decizie, în condiţiile legii;

b) 2 reprezentanţi ai Academiei Române;

c) câte un expert desemnat de fiecare partid politic parlamentar;

d) 2 reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale;

e) câte un reprezentant al confederaţiilor patronale şi sindicale, reprezentative la nivel naţional;

f) ministrul finanţelor publice;

g) ministrul delegat pentru afaceri europene;

h) un reprezentant al Băncii Naţionale a României;

i) preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară;

j) 5 personalităţi ale ştiinţei, culturii şi vieţii academice universitare, desemnate de prim-ministru, prin decizie, la propunerea Consiliului de Programare Economică;

k) 5 reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi ai societăţii civile cu experienţă în domeniul economic, desemnaţi de prim-ministru, prin decizie, la propunerea Academiei Române;

l) câte un reprezentant al structurilor asociative ale consiliilor judeţene, municipiilor, oraşelor şi comunelor;

m) preşedintele Institutului Naţional de Statistică;

n) preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză.

(3) La şedinţele Comisiei Naţionale pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai altor instituţii publice şi experţi.

Art. 3. - Comisia Naţională îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) elaborarea Planului naţional pentru trecerea la moneda euro şi a calendarului acţiunilor necesare pentru adoptarea monedei euro;

b) evaluarea periodică a stadiului de îndeplinire a criteriilor de convergenţă;

c) evaluarea cadrului legislativ în vigoare şi pregătirea de noi proiecte legislative pentru introducerea monedei euro;

d) pregătirea sistemului statistic naţional pentru actualizarea seriilor de date;

e) monitorizarea pregătirii sistemelor naţionale pentru trecerea la moneda euro, modificarea/compatibilizarea sistemului de plăţi şi a contabilităţii naţionale;

f) identificarea acţiunilor necesare şi a entităţilor care să fie implicate în organizarea de campanii de informare a publicului larg privind adoptarea euro, dezvoltarea şi actualizarea unor site-uri dedicate şi înfiinţarea de puncte info help-desk pentru cetăţeni şi companii. Comisia Naţională se va asigura că publicul este informat clar, obiectiv, în timp util şi cu acurateţe ridicată despre adoptarea monedei euro;

g) stabilirea şi monitorizarea elementelor specifice, respectiv circulaţia paralelă a monedei naţionale şi a euro, precum şi a afişării preţurilor în moneda naţională şi în euro;

h) întocmirea rapoartelor de lucru periodice şi transmiterea acestora către instituţiile implicate.

Art. 4. - (1) Consiliul de Programare Economică are rolul de coordonator metodologic şi ştiinţific, asigurând integritatea punctelor de vedere exprimate în cadrul dezbaterilor Comisiei Naţionale.

(2) în coordonarea Comisiei Naţionale se înfiinţează grupuri tematice de lucru formate din experţi din principalele instituţii implicate în procesul de adoptare a monedei euro, după cum urmează:

a) grupul pentru finanţe publice, problematica monetară şi stabilitate financiară;

b) grupul privind reforma şi modernizarea pieţei muncii, a educaţiei şi sănătăţii;

c) grupul responsabil cu aspectele legislative;

d) grupul responsabil cu informarea publică şi protecţia consumatorilor.

(3) Experţii îşi desfăşoară activitatea prin detaşare, în condiţiile legii, la Comisia Naţională de Prognoză.

(4) Experţii din grupurile tematice de lucru sunt membri ai Comisiei Naţionale şi participă la lucrările acesteia.

Art. 5. - (1) Comisia Naţională se întruneşte bilunar sau ori de câte ori este necesar, la convocarea ambilor sau a unuia dintre copreşedinţi.

(2) Comisia Naţională prezintă spre asumare politică de către partidele politice parlamentare, până la data de 15 noiembrie 2018, calendarul de trecere la moneda euro şi Planul naţional de adoptare a monedei euro.

(3) Ulterior asumării politice, conform alin. (2), instituţiile publice abilitate vor supune aprobării Guvernului şi Parlamentului proiectele de acte normative necesare implementării măsurilor de adoptare a monedei euro.

(4) în perioada de funcţionare a Comisiei Naţionale, Comitetul interministerial pentru trecerea la moneda euro, înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr. 931/2016, îşi suspendă activitatea, respectiv până la data de 31 decembrie 2018.

(5) Secretariatul Comisiei Naţionale este asigurat de Comisia Naţională de Prognoză, care arhivează documentele de lucru şi materialele-suport,

(6) Comisia Naţională îşi aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare în cadrul primei şedinţe.

Art. 6. - (1) Cheltuielile legate de organizarea, funcţionarea şi activitatea specifică a Comisiei Naţionale se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2018 nr. 2/2018.

(2) Secretariatul General al Guvernului asigură spaţiile necesare desfăşurării activităţii Comisiei Naţionale şi a grupurilor tematice de lucru, precum şi birotica necesară,

(3) Preşedintele Academiei Române beneficiază, în perioada exercitării calităţii de copreşedinte al Comisiei Naţionale, de o indemnizaţie lunară în cuantum de 80% din indemnizaţia stabilită de lege pentru funcţia de ministru, suportată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

Preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză,

Ion Ghizdeanu

p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Adrian Marius Rîndunică,

secretar de stat

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Victor Negrescu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 21 martie 2018.

Nr. 24.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat şi pentru învăţământul superior de stat în anul şcolar/universitar 2018-2019

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 61 alin. (5), art. 94 alin. (2) lit. d), art. 119 alin. (1), precum şi al art. 222 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă cifrele de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat şi pentru învăţământul superior de stat în anul şcolar/universitar 2018-2019, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul educaţiei naţionale,

Valentin Popa

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

Ministrul apărării naţionale,

Mihai-Viorel Fifor

Ministrul sănătăţii,

Sorina Pintea

p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Adrian Marius Rîndunică,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 21 martie 2018.

Nr. 131.

 

ANEXĂ

 

Cifrele de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat şi pentru învăţământul superior de stat în anul şcolar/universitar 2018-2019

 

I. Numărul total de locuri pentru educaţie timpurie

665.000

II. Numărul total de locuri pentru învăţământ primar

935.000

III. Învăţământ secundar

 

1. Numărul total de locuri pentru învăţământul gimnazial cu frecvenţă zi

810.000

2. Învăţământ liceal

 

a) Numărul de locuri pentru clasa a IX-a, învăţământ cu frecvenţă zi

165.000 1)

b) Numărul de locuri pentru clasa a IX-a, învăţământ cu frecvenţă seral şi cu frecvenţă redusă

15.000 2)

c) Numărul de locuri pentru clasa a XI-a, învăţământ cu frecvenţă seral

15.000 3)

3. Învăţământ profesional

 

a) Numărul de locuri pentru primul an de învăţământ profesional

54.000

b) Numărul de locuri pentru stagii de pregătire practică

2.000

IV. Învăţământ terţiar nonuniversitar (postliceal)

 

a) Numărul de locuri pentru anul I, învăţământ cu frecvenţă zi şi cu frecvenţă seral

28.000 4)

b) Numărul de locuri pentru anul I, învăţământ special cu frecvenţă zi

300

c) Numărul de locuri pentru anul I învăţământul militar organizat de Ministerul Afacerilor Interne

2.880

d) Numărul de locuri pentru anul 1 învăţământul militar organizat de Ministerul Apărării Naţionale

1.127

e) Numărul de locuri pentru anul 1 învăţământul militar organizat de Ministerul Justiţiei

290 5)

V. Învăţământ de artă şi sportiv şi învăţământ obligatoriu cu frecvenţă redusă şi program educaţional „A două şansă”

1. Numărul de locuri pentru învăţământul de artă (muzică, arte plastice, coregrafie) - nivel primar şi gimnazial

21.500

2. Numărul de locuri pentru învăţământul sportiv - nivel primar şi gimnazial

17.000

3. Numărul de locuri pentru învăţământul sportiv suplimentar - cluburi sportive şcolare

53.000

4. Numărul de locuri pentru învăţământul obligatoriu cu frecvenţă redusă - nivel primar şi gimnazial şi program educaţional „A două şansă” - inclusiv pentru cel organizat în penitenciare

22.500

VI. Învăţământ special pentru copii şi elevi cu deficienţe şi/sau boli cronice din cadrul unităţilor de învăţământ şi/sau al unităţilor sanitare

1. Numărul total de locuri pentru educaţie timpurie

3.100

2. Numărul total de locuri pentru învăţământul primar şi gimnazial

22.500 6)

3. Numărul de locuri pentru primul an de învăţământ profesional

3.150

4. Numărul de locuri pentru stagii de pregătire practică

1.000

5. Învăţământ liceal

 

a) Numărul de locuri pentru clasa a IX-a, învăţământ cu frecvenţă zi/seral/frecvenţă redusă

900

b) Numărul de locuri pentru clasa a XI-a, învăţământ cu frecvenţă zi/seral

300

VII. Învăţământ superior - număr de locuri/granturi de studii

1. studii universitare de licenţă, din care:

63.201 7,8)

a) pentru domeniile prioritare de dezvoltare ale României

5.000

b) pentru absolvenţii de licee din mediul rural

2.000

2. studii universitare de master, din care:

35.973 7,8)

a) pentru domeniile prioritare de dezvoltare ale României

4.600

3. studii universitare de doctorat, din care:

3.036 7,8)

a) pentru domeniile prioritare de dezvoltare ale României

300

4. rezidenţiat

5.000

VIII. Numărul de locuri cu finanţare totală sau parţială din bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale pentru tinerii de origine română din Republica Moldova, ţări învecinate şi diasporă

1. Învăţământ preuniversitar

1.800

a) fără plata taxelor de şcolarizare, dar cu bursă

950

b) fără plata taxelor de şcolarizare, dar fără bursă

850

2. Învăţământ superior

2.1. studii universitare de licenţă

3.705 8)

a) fără plata taxelor de şcolarizare, dar cu bursă

1.890

a1) din care an pregătitor de limba română, fără plata taxelor de şcolarizare, dar cu bursă

240

b) fără plata taxelor de şcolarizare, dar fără bursă

1.815

b1) din care an pregătitor de limba română, fără plata taxelor de şcolarizare, dar fără bursă

130

2.2. studii universitare de master

2.000 8), 9)

a) fără plata taxelor de şcolarizare, dar cu bursă

1.000

b) fără plata taxelor de şcolarizare, dar fără bursă

1.000

2.3. studii universitare de doctorat

170 8)

a) fără plata taxelor de şcolarizare, dar cu bursă

50

b) fără plata taxelor de şcolarizare, dar fără bursă

120

3. Numărul total de luni - bursă

500 8)

a) stagii de specializare cadre didactice

300

b) mobilităţi studenţeşti/practică studenţi

200

IX. Numărul de locuri cu finanţare totală sau parţială din bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale pentru cetăţenii străini, conform documentelor bilaterale de cooperare Internaţională şi a unor oferte unilaterale ale statului român şi ale instituţiilor de învăţământ superior

1. Învăţământ preuniversitar

1.800

a) fără plata taxelor de şcolarizare, dar cu bursă

1.180

b) fără plata taxelor de şcolarizare, dar fiară bursă

620

2. Învăţământ superior

2.1. studii universitare de licenţă

2.920 8)

a) fiară plata taxelor de şcolarizare, dar cu bursă

1.900

a1) din care an pregătitor de limba română fără plata taxelor de şcolarizare, dar cu bursă

760

b) fiară plata taxelor de şcolarizare, dar fiară bursă

1.020

2.2. studii universitare de master

935 8),9)

a) fără plata taxelor de şcolarizare, dar cu bursă

505

b) fără plata taxelor de şcolarizare, dar fără bursă

430

2.3. studii universitare de doctorat

198 8)

a) fără plata taxelor de şcolarizare, dar cu bursă

178

b) fără plata taxelor de şcolarizare, dar fără bursă

20

3. Numărul total de luni - bursă

1.700

a) stagii de specializare învăţământ superior

700

b) stagii de specializare învăţământ postuniversitar

1.000


1) Inclusiv învăţământul liceal militar (Ministerul Apărării Naţionale).

2) Locuri în clase de început organizate pentru absolvenţii învăţământului gimnazial, care nu au urmat o formă de învăţământ liceal şi care au depăşit vârsta de 18 ani până la data începerii cursurilor şcolare

3) Locuri în clase de început organizate pentru absolvenţii învăţământului profesional, care doresc să îşi continue studiile şi nu pot fi cuprinşi în clasele existente.

4) Inclusiv învăţământul terţiar nonuniversitar (postliceal) organizat în cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat.

5) Din care 20 de locuri pentru elevi din Republica Moldova, recrutaţi şi selecţionaţi de către Departamentul Instituţiilor Penitenciare din Republica Moldova.

6) Inclusiv pentru învăţământul special preuniversitar din penitenciare organizat de Ministerul Justiţiei/Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

7) Inclusiv învăţământul militar (Ministerul Afacerilor Interne. Ministerul Apărării Naţionale şi Serviciul Român de Informaţii).

8) În cadrul cifrei totale aprobate se pot face transferuri de locuri între cicluri prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, inclusiv pentru extensiuni universitare.

9) Inclusiv locurile pentru rezidenţiat.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 556/2011 privind organizarea, structura şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Calificări, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 28 noiembrie 2013, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Corespondenţa dintre nivelurile CNC, actele de studii/calificare ce se eliberează, tipul de programe de educaţie şi formare profesională din România prin care pot fi dobândite nivelurile de calificare, nivelurile de referinţă ale Cadrului european al calificărilor, precum şi condiţiile de acces corespunzătoare fiecărui nivel de calificare se aprobă prin ordin comun al ministrului educaţiei naţionale şi al ministrului muncii şi justiţiei sociale.

(2) începând cu 1 ianuarie 2019, toate actele de studii/ calificare eliberate de autorităţile competente privind diferite calificări, respectiv certificate, diplome, suplimente la certificate, suplimente la diplome, precum şi/sau toate registrele calificărilor vor conţine o trimitere clară la nivelul CNC corespunzător.”

2. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.”

3. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1 la prezenta hotărâre.

4. După anexa nr. 2 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 3, având cuprinsul anexei nr. 2 la prezenta hotărâre.

Art. II. - Ordinul comun al ministrului educaţiei naţionale şi al ministrului muncii şi justiţiei sociale, prevăzut la art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta hotărâre, se aprobă în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. III. - La data intrării în vigoare a ordinului prevăzut la art. II se abrogă anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul educaţiei naţionale,

Valentin Popa

p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Adrian Marius Rîndunică,

secretar de stat

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Victor Negrescu

 

Bucureşti, 21 martie 2018.

Nr. 132.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 91B/2013)

 

CADRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR (CNC)

 

 

Cunoştinţe

Aptitudini

Responsabilitate şi autonomie

 

În contextul CNC, cunoştinţele sunt descrise ca fiind teoretice şi/sau faptice.

În contextul CNC, aptitudinile sunt descrise ca fiind cognitive (implicând utilizarea gândirii logice, intuitive şi creative) şi practice (implicând dexteritate manuală şi utilizarea de metode, materiale, unelte şi instrumente).

În contextul CNC, responsabilitatea şi autonomia sunt descrise ca fiind capacitatea cursantului de a aplica cunoştinţele şi aptitudinile sale într-un mod autonom şi responsabil

Nivelul 1 Rezultatele învăţării

corespunzătoare nivelului 1 sunt:

Cunoştinţe generale de bază

Aptitudini de bază necesare pentru a executa sarcini simple

Munca sau studiul sub supraveghere directă într-un context structurat

Nivelul 2 Rezultatele învăţării

corespunzătoare nivelului 2 sunt:

Cunoştinţe faptice de bază într-un domeniu de muncă sau de studiu

Aptitudini cognitive şi practice de bază, necesare pentru utilizarea informaţiilor relevante în scopul executării sarcinilor şi al rezolvării problemelor de rutină prin utilizarea unor reguli şi instrumente simple

Munca sau studiul sub supraveghere, cu un anumit grad de autonomie

Nivelul 3 Rezultatele învăţării

corespunzătoare nivelului 3 sunt:

Cunoştinţe faptice, cunoaşterea unor principii, procese şi concepte generale dintr-un domeniu de muncă sau de studiu

O gamă de aptitudini cognitive şi practice necesare pentru executarea sarcinilor şi rezolvarea problemelor prin selectarea şi aplicarea de metode, instrumente, materiale şi informaţii de bază

Asumarea responsabilităţii pentru executarea sarcinilor într-un domeniu de muncă sau de studiu Adaptarea propriului comportament la circumstanţe, pentru rezolvarea problemelor

Nivelul 4 Rezultatele învăţării

corespunzătoare nivelului 4 sunt:

Cunoştinţe faptice şi teoretice în contexte largi, în cadrul unui domeniu de muncă sau de studiu

O gamă de aptitudini cognitive şi practice necesare pentru găsirea de soluţii la probleme specifice, într-un domeniu de muncă sau de studiu

Autogestionare în cadrul liniilor directoare aferente unor contexte de muncă sau de studiu în general previzibile, dar care se pot schimba Supravegherea activităţii de rutină a altor persoane, preluând o anumită responsabilitate pentru evaluarea şi îmbunătăţirea activităţilor de muncă sau de studiu

Nivelul 5 (*1) Rezultatele învăţării

corespunzătoare nivelului 5 sunt:

Cunoştinţe faptice şi teoretice cuprinzătoare, specializate, într-un domeniu de muncă sau de studiu şi conştientizarea limitelor cunoştinţelor respective

O gamă amplă de aptitudini cognitive şi practice necesare pentru conceperea de soluţii creative la probleme abstracte

Gestionare şi supraveghere în situaţii de muncă sau de studiu în care schimbările sunt imprevizibile Revizuirea şi dezvoltarea performanţelor proprii şi ale altora

Nivelul 6 (*2) Rezultatele învăţării

corespunzătoare nivelului 6 sunt:

Cunoştinţe avansate într-un domeniu de muncă sau de studiu, care implică înţelegerea critică a teoriilor şi principiilor

Aptitudini avansate, care denotă control şi inovare, necesare pentru a rezolva probleme complexe şi imprevizibile într-un domeniu de muncă sau de studiu specializat

Gestionarea de activităţi sau proiecte tehnice sau profesionale complexe, prin asumarea responsabilităţii pentru luarea deciziilor în situaţii de muncă sau de studiu imprevizibile Asumarea responsabilităţii pentru gestionarea dezvoltării profesionale a indivizilor şi a grupurilor

Nivelul 7 (*3) Rezultatele învăţării

corespunzătoare nivelului 7 sunt:

Cunoştinţe foarte specializate, unele dintre ele situându-se în avangarda nivelului de cunoştinţe dintr-un domeniu de muncă sau de studiu, ca bază a unei gândiri şi/sau cercetări originale Conştientizare critică a cunoştinţelor dintr-un domeniu şi a cunoştinţelor aflate la graniţa dintre diferite domenii

Aptitudini de specialitate pentru rezolvarea problemelor în materie de cercetare şi/sau inovare, pentru dezvoltarea de noi cunoştinţe şi proceduri şi pentru integrarea cunoştinţelor din diferite domenii

Gestionarea şi transformarea situaţiilor de muncă sau de studiu care sunt complexe, imprevizibile şi necesită noi abordări strategice Asumarea responsabilităţii pentru a contribui la cunoştinţele şi practicile profesionale şi/sau pentru revizuirea performanţei strategice a echipelor

Nivelul 8 (*4) Rezultatele învăţării

corespunzătoare nivelului 8 sunt:

Cunoştinţe la cel mai avansat nivel dintr-un domeniu de muncă sau de studiu sau aflate la graniţa dintre diferite domenii

Aptitudinile şi tehnicile cele mai avansate şi specializate, inclusiv abilitatea de sinteză şi evaluare, necesară pentru rezolvarea problemelor critice de cercetare şi/sau inovare şi pentru extinderea şi redefinirea cunoştinţelor sau a practicilor profesionale existente

Demonstrarea unui nivel ridicat de autoritate, de inovare, de autonomie, de integritate ştiinţifică şi profesională, precum şi a unui angajament susţinut pentru dezvoltarea de noi idei sau procese aflate în avangarda unor situaţii de muncă sau de studiu, inclusiv în materie de cercetare

Cadrul calificărilor pentru Spaţiul european al învăţământului superior prevede descriptori pentru cele trei cicluri de învăţământ convenite de miniştrii responsabili pentru învăţământul superior cu ocazia reuniunii de la Bergen din mai 2005, în cadrul procesului Bologna. Fiecare descriptor de ciclu prezintă un enunţ generic al aşteptărilor tipice cu privire la realizările şi abilităţile asociate cu calificările care reprezintă sfârşitul ciclului respectiv.


(*1) Descriptorul pentru ciclul scurt (care poate fi integrat în primul ciclu sau legat de acesta) elaborat de Iniţiativa comună pentru calitate lin cadrul procesului Bologna corespunde rezultatelor învăţării pentru nivelul 5 al Cadrului european al calificărilor CEC.

(*2) Descriptorul pentru primul ciclu corespunde rezultatelor învăţării pentru nivelul 6 al Cadrului european al calificărilor CEC.

(*3) Descriptorul pentru al doilea ciclu corespunde rezultatelor învăţării pentru nivelul 7 al Cadrului european al calificărilor CEC.

(*4) Descriptorul pentru al treilea ciclu corespunde rezultatelor învăţării pentru nivelul 8 al Cadrului european al calificărilor CEC.

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 918/2013)

 

PRINCIPII DE ASIGURARE

a calităţii pentru calificările care fac parte din Cadrul naţional al calificărilor (CNC) corelate cu Cadrul european al calificărilor (CEC)

 

I. Toate calificările cu nivel CEC trebuie să fie supuse unui proces de asigurare a calităţii pentru a spori încrederea în calitatea şi în nivelul lor.

În funcţie de circumstanţele naţionale şi ţinând seama de diferenţele sectoriale, procesul de asigurare a calităţii calificărilor cu nivel CEC trebuie (1) (2):

1. să vizeze conceperea calificărilor, precum şi aplicarea abordării bazate pe rezultatele învăţării;

2. să asigure o evaluare valabilă şi fiabilă în conformitate cu standardele transparente convenite, bazate pe rezultatele învăţării, precum şi să vizeze procesul de certificare;

3. să cuprindă mecanisme de feedback şi proceduri pentru o îmbunătăţire continuă;

4. să implice toate părţile interesate relevante în toate etapele procesului;

5. să fie compus din metode de evaluare consecvente, care să asocieze autoevaluarea cu revizuirea externă;

6. să facă parte integrantă din gestiunea internă, inclusiv activităţile subcontractate, a organismelor care eliberează calificări cu nivel CEC;

7. să se bazeze pe obiective, standarde şi orientări clare şi măsurabile;

8. să fie susţinut cu resurse adecvate;

9. să includă o revizuire periodică a organismelor sau agenţiilor de monitorizare externă existente care desfăşoară activităţi de asigurare a calităţii;

10 să includă accesul electronic la rezultatele evaluării.

II. În sensul principiilor de asigurare a calităţii pentru calificările care fac parte din Cadrul naţional al calificărilor (CNC) corelate cu Cadrul european al calificărilor (CEC) se aplică următoarele definiţii:

a) „sistem naţional al calificărilor” - înseamnă toate aspectele activităţii unui stat membru legate de recunoaşterea învăţării şi a altor mecanisme care asigură legătura educaţiei şi a formării cu piaţa muncii şi cu societatea civilă. Acesta include dezvoltarea şi punerea în aplicare a acordurilor şi a proceselor instituţionale legate de asigurarea calităţii, de evaluare şi de acordarea calificărilor;

b) „calificare internaţională” - înseamnă o calificare acordată de un organism internaţional legal constituit (asociaţie, organizaţie, sector sau companie) sau de un organism naţional acţionând în numele unui organism internaţional, care este utilizată în cel puţin două ţări şi care include rezultate ale învăţării evaluate prin trimitere la standarde stabilite de un organism internaţional;

c) „responsabilitate şi autonomie” - înseamnă capacitatea cursantului de a aplica în mod autonom şi responsabil cunoştinţele şi aptitudinile sale;

d) „validarea învăţării nonformale şi informale”- înseamnă procesul de confirmare de către o autoritate competentă a faptului că o persoană a dobândit, în contexte de învăţare nonformală şi informală, rezultate ale învăţării măsurate prin raportarea la un standard relevant, proces care constă în următoarele patru etape distincte: identificarea, prin dialog, a experienţelor specifice ale unei persoane, documentarea pentru a face vizibile experienţele persoanei, o evaluare formală a acestor experienţe şi o certificare a rezultatelor evaluării, care poate conduce la o calificare parţială sau completă;

e) „recunoaşterea formală a rezultatelor învăţării” - înseamnă procesul în baza căruia o autoritate competentă acordă un Statut oficial rezultatelor învăţării dobândite, în vederea unor studii suplimentare sau a încadrării în muncă, prin: (i) acordarea de calificări (certificate, diplome sau titluri); (ii) validarea învăţării nonformale şi informale; (iii) acordarea de echivalenţe, de credite sau de derogări.


(1) Aceste principii comune sunt pe deplin compatibile cu Standardele şi orientările europene (ESG) pentru asigurarea calităţii în Spaţiul european al învăţământului superior, precum şi cu Cadrul european de referinţă pentru asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională (EQAVET).

(2) în funcţie de circumstanţele naţionale, aceste principii pot să nu se aplice învăţământului general.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 40/2008 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Modernizarea centurii rutiere a municipiului Bucureşti între A1-DN7 şi DN2- A2”

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 42 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 40/2008 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Modernizarea centurii rutiere a municipiului Bucureşti între A1-DN7 şi DN2- A2”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 22 ianuarie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - Finanţarea obiectivului de investiţii prevăzut la art. 1 se va face din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.”

2. Anexa nr. 3 se modifică şi înlocuieşte cu anexa la prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Lucian Şova

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 21 martie 2018.

Nr. 137.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 40/2008)

 

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ŞI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

al obiectivului de investiţie „Modernizarea centurii rutiere a municipiului Bucureşti între A1-DN7 şi DN2- A2”, sector DN2- A2

 

Titular: Ministerul Transporturilor

Beneficiar: Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. - D.R.D.P. Bucureşti

Amplasament: în partea estică a municipiului Bucureşti

 

Valoarea investiţiei (cu TVA):

(1 euro = 4,5019 lei/13.02.2017),

 

 

 

 

 

504.364

mii lei

din care C+M:

 

 

 

 

407.632

mii lei

pentru rest de executat:

 

457.847

mii lei

 

 

 

din care C+M:

 

398.050

mii lei

 

 

 

Durata de realizare a investiţiei:

 

 

 

15 luni

 

 

Eşalonarea investiţiei (rest):

 

 

 

INV

 

 

 

 

 

 

C+M

 

 

Anul I

356.974

mii lei

 

ANUL II

100.873

mii lei

 

316.524

mii lei

 

 

81.526

mii lei

Capacităţi:

 

 

 

 

 

 

Lungime totală drum:

 

 

 

 

11,524

km

Lăţime platformă variabilă:

 

 

 

 

16,40/17,50

m

din care: lăţime parte carosabilă

 

 

 

 

4x3,50

m

Poduri/Pasaje reabilitate

 

 

 

 

2

buc.

Poduri/Pasaje noi

 

 

 

 

2

buc.

Intersecţie denivelată

 

 

 

 

1

buc.

 

Factori de risc:

Conform prevederilor Normativului „Cod de proiectare seismică” P 100-1/2013.

Finanţarea investiţiei

Finanţarea obiectivului de investiţii se va face din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea normativelor de cheltuieli pentru Conferinţa ştiinţifică cu tema „Egalitatea votului”, organizată de Autoritatea Electorală Permanentă în parteneriat cu Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia), şi pentru Conferinţa internaţională a Autorităţii Electorale Permanente, desfăşurate în perioada 3-6 mai 2018

 

Având în vedere prevederile art. 103 alin. (1) lit. y) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă normativele de cheltuieli pentru Conferinţa ştiinţifică cu tema „Egalitatea votului”, organizată de Autoritatea Electorală Permanentă în parteneriat cu Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia), şi pentru Conferinţa internaţională a Autorităţii Electorale Permanente, desfăşurate în perioada 3-6 mai 2018, prevăzute în anexa nr. 1.

(2) Finanţarea cheltuielilor pentru organizarea acţiunii prevăzute la alin. (1) se suportă din bugetul pe anul 2018 al Autorităţii Electorale Permanente, aprobat prin Legea bugetului de Stat pe anul 2018 nr. 2/2018, în limita sumei de 447.900 lei, conform devizului estimativ de cheltuieli prevăzut în anexa nr. 2.

(3) Prin derogare de la prevederile cap. I pct. 4 şi cap. II pct. 2 şi pct. 5 lit. C din partea I a Normelor privind organizarea în ţară a acţiunilor de protocol şi a unor manifestări cu caracter cultural-ştiinţific, precum şi cheltuielile ce se pot efectua în acest scop de către instituţiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 552/1991, cu modificările ulterioare, în scopul organizării şi desfăşurării vizitelor, se aprobă participarea unui număr maxim de 120 de persoane, români şi străini.

Art. 2. - Autoritatea Electorală Permanentă răspunde, în conformitate cu prevederile legale, de modul de utilizare a sumelor aferente organizării evenimentului prevăzut la art. 1.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

p. Autoritatea Electorală Permanentă,

Marian Muhuleţ

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 21 martie 2018.

Nr. 138.

 

ANEXA Nr. 1

 

NORMATIVELE DE CHELTUIELI

pentru Conferinţa ştiinţifică cu tema „Egalitatea votului”, organizată de Autoritatea Electorală Permanentă în parteneriat cu Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia), şi pentru Conferinţa internaţională a Autorităţii Electorale Permanente, desfăşurate în perioada 3-6 mai 2018

 

Nr. crt.

Cheltuieli de organizare

Limita maximă Cantitatea (lei/persoane/zile)

1.

Cheltuieli privind cazarea participanţilor internaţionali

480 lei/persoană/zi

2.

Cheltuieli zilnice de masă

200 lei/persoană/zi

3.

Cheltuieli privind transportul intern al participanţilor internaţionali

180 lei/persoană

4.

Cheltuieli privind organizarea unei recepţii de bun venit

150 lei/persoană

5.

Materiale informative şi de lucru

200 lei/persoană

6.

Materiale promoţionale cu sigla Autorităţii Electorale Permanente

300 lei/persoană

7.

Alte servicii (fotografii, manifestări cultural-artistice)

210 lei/persoană

8.

Servicii de interpretariat în limbile de lucru ale evenimentului (engleză, franceză)

750 lei/interpret/zi

9.

Organizarea unor vizite la obiective turistice

70 lei/persoană

10.

Trataţii şi pauze de cafea

30 lei/persoană/zi

 

ANEXA Nr. 2

 

DEVIZ ESTIMATIV DE CHELTUIELI

pentru Conferinţa ştiinţifică cu tema „Egalitatea votului”, organizată de Autoritatea Electorală Permanentă în parteneriat cu Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia), şi pentru Conferinţa internaţională a Autorităţii Electorale Permanente, desfăşurate în perioada 3-6 mai 2018

 

Nr. crt.

Denumirea activităţii

Suma alocata (lei)

1.

Cheltuieli privind cazarea participanţilor internaţionali

168.000

2.

Cheltuieli zilnice de masă

96.000

3.

Cheltuieli privind transportul intern al participanţilor internaţionali

12.600

4.

Cheltuieli privind organizarea unei recepţii de bun venit

18.000

5.

Cheltuieli privind închirierea sălilor de desfăşurare a evenimentelor şi servicii tehnico-administrative

33.300

6.

Materiale informative şi de lucru

24.000

7.

Materiale promoţionale cu sigla Autorităţii Electorale Permanente

36.000

8.

Alte servicii (fotografii, manifestări cultural-artistice)

25.200

9.

Servicii de interpretariat în limbile de lucru ale evenimentului (engleză, franceză)

12.000

10.

Organizarea unor vizite la obiective turistice

8.400

11.

Trataţii şi pauze de cafea

14.400

 

TOTAL:

447.900

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 397 din 27 martie 2018

Nr. 836 din 27 martie 2018

 

ORDIN

privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2018 a Hotărârii Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018-2019

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. S.P. 2.827 din 27 martie 2018 al Ministerului Sănătăţii şi nr. D.G. 1.087 din 27 martie 2018 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

în temeiul prevederilor:

- art. 229 alin. (4) şi art. 291 alin. (2) din titlul VIII .Asigurările sociale de sănătate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018-2019;

- Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 972/2006 pentru aprobarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice de aplicare în anul 2018 a Hotărârii Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018-2019, prevăzute în anexele nr. 1-48*), care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prevederile prezentului ordin intră în vigoare la data de 1 aprilie 2018. De la această dată se abrogă Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 196/139/2017 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2017 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 şi 153 bis din 1 martie 2017, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

p. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Sorina Pintea

Răzvan Teohari Vulcănescu

 


*) Anexele nr. 1-48 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.