MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 775         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 10 septembrie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 383 din 31 mai 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5) şi art. 10 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

651. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Coltău, judeţul Maramureş

 

657. - Hotărâre pentru modificarea anexelor la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice

 

676. - Hotărâre privind aprobarea modelului steagului comunei Chiheru de Jos, judeţul Mureş

 

677. - Hotărâre privind aprobarea modelului steagului comunei Sâncraiu de Mureş, judeţul Mureş

 

678. - Hotărâre privind aprobarea modelului steagului comunei Aiton, judeţul Cluj

 

688. - Hotărâre privind aprobarea normativelor de cheltuieli pentru acţiunea de protocol aferentă organizării şi desfăşurării în România a Reuniunii anuale a şefilor echipelor internaţionale de căutare-salvare „INSARAG Team Leaders Meeting” şi a activităţilor conexe, care se va desfăşura la Bucureşti, în perioada 16-21 septembrie 2018

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 383

din 31 mal 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5) şi art. 10 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cosmin-Marian Văduva - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3. art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5) şi art. 10 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.864/205/2016 al Judecătoriei Câmpulung. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 424D/2018

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 10 mai 2018, în lipsa părţilor, care au fost legal citate, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a dispus amânarea pronunţării pentru data de 31 mai 2018, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin încheierea din 26 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.864/205/2016, Judecătoria Câmpulung a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5) şi art. 10 din Legea nr. 77/2016, excepţie ridicată de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti, într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei referitoare la îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de Legea nr. 77/2016.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituţie, se are în vedere modul defectuos în care legiuitorul şi-a exercitat competenţa de legiferare, prin încălcarea cerinţelor referitoare la previzibilitatea pe care trebuie să o aibă un act normativ. Se identifică o serie de dispoziţii din Legea nr. 77/2016 care încalcă cerinţele privitoare la claritatea şi previzibilitatea unui act normativ, astfel cum acestea au fost statuate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. În primul rând, legea dării în plată nu clarifică mai multe aspecte privitoare la modul de aplicare a dispoziţiilor sale; astfel, legea nu defineşte noţiunea de „locuinţă”, nu stabileşte în sarcina cui vor fi cheltuielile de executare silită sau nu stabileşte cu claritate domeniul de aplicare prin utilizarea sintagmei „contract de credit”.

5. În al doilea rând, legea este imprecisă prin faptul că prevede o derogare de la dispoziţiile Codului civil, fără a preciza care sunt dispoziţiile legale vizate de aceasta. Or, în condiţiile în care Codul civil reprezintă norma generală, excepţiile prevăzute de legea specială trebuie să fie expres şi limitativ statuate. Altfel, rezultatul pe care îl produce lipsa de coerenţă a textului Legii nr. 77/2016 este naşterea unui „drept civil paralel”, în condiţiile în care este de la sine înţeles că Legea nr. 77/2016 nu poate exista „singură” în circuitul civil, ci doar prin coroborare cu alte acte normative.

6. În al treilea rând, în art. 2 din Legea nr. 77/2016 se prevede faptul că această lege „se coroborează” cu dispoziţiile mai multor acte normative; însă legea nu prevede în ce fel seva face această operaţiune de coroborare, în condiţiile în care, din punct de vedere material, dispoziţiile Legii nr. 77/2016 tind, mai mult, spre o modificare, iar uneori (cum ar fi cazul Legii nr. 190/1999) spre o înlăturare de la aplicare şi schimbare totală a reglementării. De asemenea, Legea nr. 77/2016 derogă de la dispoziţiile Codului de procedură civilă în ceea ce priveşte regimul juridic al executării silite, al competenţei instanţelor judecătoreşti etc. Nu în ultimul rând, legea dării în plată nu se referă în niciun fel la „coroborarea” cu dispoziţiile Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. Ultima ratio, legea dării în plată lasă o largă marjă de interpretare aspectelor tranzitorii, deoarece nu face nicio referire la regimul aplicabil contractelor încheiate sub imperiul Codului civil din 1864. Toate aceste exemple de inadvertenţe, care ţin de relaţia dintre legea dării în plată şi restul cadrului normativ, conduc la un caracter imprecis al normei.

7. În al patrulea rând, există o inadvertenţă între scopul declarat de legiuitor (pe care îl putem extrage din Expunerea de motive) şi textul legii dării în plată. De exemplu, neconcordanţa apare cel mai puternic între scopul reglementării şi mijloacele legislative: pe de o parte, reglementarea doreşte să protejeze debitorii aflaţi într-o situaţie de dificultate financiară, iar, pe de altă parte, când sunt enumerate în art. 4 condiţiile pentru aplicarea dării în plată cu efect liberatoriu, nu se regăseşte nicio prevedere care să limiteze aplicarea dispoziţiilor legale doar la debitorii aflaţi într-o situaţia dificilă din punct de vedere financiar.

8. În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea art. 7 din Legea nr. 77/2016 se arată că aceasta decurge, în primul rând, din încălcarea dreptului la apărare şi a accesului la Justiţie, având în vedere că obiectul contestaţiei este limitat strict la condiţiile de admisibilitate prevăzute în art. 4 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 - dispoziţii care sunt neconstituţionale în raport cu libertatea economică şi dreptul de proprietate. Practic, deşi creditorul are dreptul de a contesta notificarea cu privire la transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului afectat garanţiei, prin darea în plată, acesta nu poate formula nicio apărare cu privire la drepturile sale şi cu privire la aspectele particulare ale speţei care ar putea conduce, eventual, la o inadmisibilitate a notificării. Având în vedere că, faţă de condiţiile de admisibilitate prevăzute în lege, se conferă un drept general tuturor consumatorilor, fără a se avea în vedere o reechilibrare a contractului, în contextul în care executarea acestuia ar deveni prea oneroasă pentru consumator, din diverse circumstanţe excepţionale, limitarea obiectului contestaţiei strict la aceste motive echivalează, în cele din urmă, cu o îngrădire nejustificată a dreptului la apărare şi a accesului la justiţie, care, în aceste condiţii, devin ineficace şi iluzorii. Aceasta reprezintă şi o încălcare a dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 alin. (1) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

9. Autoarea excepţiei mai susţine că se încalcă şi dreptul de proprietate privată garantat de Constituţie şi de Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, ingerinţa adusă dreptului de proprietate este instituită printr-un act de legiferare al Parlamentului şi reprezintă o privare de bun, întrucât este instituită obligaţia de a renunţa la bun şi de a achiziţiona un imobil la cererea debitorului ori de a renunţa la bun în considerarea executării silite imobiliare şi a încasării preţului de adjudecare, indiferent de cuantum. Se încalcă şi prevederile art. 53 din Constituţie, de vreme ce elementul de protecţie socială nu se regăseşte printre condiţiile de admisibilitate prevăzute de lege.

10. Deşi accesul liber la o activitate economică şi libera iniţiativă sunt garantate prin art. 45 din Constituţie, dispoziţiile legale criticate limitează această garanţie sub două aspecte. Operaţiunile de creditare, care reprezintă unele dintre activităţile principale ale creditorilor, sunt limitate sub aspectul operaţiunilor de recuperare a sumelor acordate, în baza cărora au fost întocmite planurile de profitabilitate, cu atât mai mult cu cât legea afectează contractele şi executările anterioare intrării sale în vigoare. Cel de-al doilea aspect vizează transformarea forţată a creditorului într-un „vehicul imobiliar”, deşi nu a exprimat liber o astfel de iniţiativă economică. Banca nu are ca obiect principal de activitate desfăşurarea activităţilor comerciale privitoare la imobile, iar, prin transferul forţat al proprietăţii asupra imobilelor, va fi obligată să desfăşoare această activitate neprevizionată.

11. Autoarea excepţiei mai arată că dreptul de ipotecă, înţeles ca drept real accesoriu, nu schimbă obiectul creanţei pe care o garantează, în speţă, fiind un drept real garantând executarea unei obligaţii de a da o sumă de bani, ci îl pune pe creditor în poziţia unui creditor preferat. Este adevărat că aceste persoane juridice pot deţine imobile în proprietate, dar astfel de imobile sunt deţinute ca bază a exercitării comerţului lor specific şi nu ca un scop în sine al comerţului lor.

12. Din prisma art. 45, în coroborare cu art. 135 din Constituţie, statul are obligaţia de a nu schimba sau altera scopul activităţii unui actor la viaţa economică, altfel se încalcă libertatea comerţului. Darea în plată, potrivit Codului civil, respectiv preluarea în contul creanţei, potrivit Codului de procedură civilă, sunt situaţii de excepţie. Cât timp măsura se menţine în limitele unei excepţii, este rezonabilă şi proporţională scopului executării obligaţiilor. Transformarea ei în regulă, prin instituirea unui drept unilateral, potestativ al consumatorului şi a unei obligaţii corelative a creditorului de a accepta darea în plată, sub sancţiunea pronunţării unei hotărâri de către instanţa de judecată, încalcă în mod evident libertatea economică a creditorului, care este silit să accepte o altă modalitate de valorificare a creanţei decât aceea care rezultă din scopul activităţii sale şi natura contractelor încheiate în realizarea acestuia (împrumuturi băneşti care, potrivit principiului nominalismului, presupun restituirea întocmai a sumelor împrumutate).

13. Libera iniţiativă ar însemna libertatea persoanei de a desfăşura activitatea economică în modalitatea pe care aceasta o consideră cea mai potrivită pentru a-şi atinge scopul, uzând de mijloacele juridice pe care le are la dispoziţie. În desfăşurarea activităţii sale economice, persoana este liberă să îşi aleagă partenerii contractuali şi clienţii. Ca o consecinţă, deşi libertatea contractuală nu are valenţe constituţionale exprese, ea ar putea fi subsumată conceptului de liberă iniţiativă, deoarece mijlocul juridic prin care persoana participă la viaţa economica este contractul ca formă de manifestare a libertăţii contractuale.

14. Se mai susţine că, atunci când este vorba despre un raport dintre particulari, statui trebuie să reglementeze justa exercitare a drepturilor concurente şi nu să supună un particular la voinţa arbitrară a unui alt particular. Nu sunt prevăzute condiţiile în care libertatea prevăzută de art. 53 poate fi îngrădită prin instituirea dreptului consumatorului de a proceda la darea în plată, ceea ce înseamnă că dreptul consumatorului ce restrânge libertatea economică este discreţionar. Măsurile propuse sunt disproporţionate faţă de scopul urmărit. Scopul este protejarea debitorilor aflaţi în dificultate financiară, pe când Legea nr. 77/2016 - art. 4 alin. (1) - nu prevede o astfel de condiţie pentru aplicarea dării în plată cu efect liberatoriu.

15. Protejarea consumatorilor şi simpla calitate de consumator a uneia dintre părţile contractului nu pot conduce la un asemenea efect drastic de încălcare a libertăţii economice şi contractuale, cu atât mai mult cu cât elementul de protecţie socială lipseşte cu desăvârşire din cadrul condiţiilor de admisibilitate ale art. 4 alin. (1) din Legea nr. 77/2016. Aceasta cu atât mai mult cu cât acordarea de drepturi generale unei categorii largi de consumatori, fără a exista criterii clare în ce priveşte necesitatea consumatorului de protecţie socială, poate da naştere la abuzuri din partea consumatorilor.

16. Judecătoria Câmpulung apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

17. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7, art. 8 alin. (1) şi (5) şi art. 10 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, care au următorul conţinut:

- Art. 3: „Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul dea I se stinge datoriile Izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părţile contractului de credit nu ajung la un alt acord.”;

- Art. 4: „(1) Pentru stingerea creanţei izvorând dintr-un contract de credit şi a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

a) creditorul şi consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislaţia specială;

b) cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depăşea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Naţională a României în ziua încheierii contractului de credit;

c) creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă;

d) consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea prezentei legi. “;

- Art. 5: (1) în vederea aplicării prezentei legi, consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind şi condiţiile de admisibilitate a cererii, astfel cum sunt reglementate la art. 4.

.....................................................................................................................

(3) Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor, precum şi orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia.

- Art. 7: (1) în termen de 10 zile de la data comunicării notificării emise în conformitate cu dispoziţiile art. 5, creditorul poate contesta îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de prezenta lege.

(2) Cererea se judecă în procedură de urgenţă, cu citarea părţilor, de judecătoria în circumscripţia căreia domiciliază consumatorul.

(3) Apelul împotriva hotărârii pronunţate în conformitate cu dispoziţiile alin. (2) se depune de partea interesată în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicare şi se judecă cu celeritate.

(4) Până la soluţionarea definitivă a contestaţiei formulate de creditor se menţine suspendarea oricărei plăţi către acesta, precum şi a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoanele care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului.

(5) în situaţia în care se admite contestaţia formulată de creditor, părţile vor fi puse în situaţia anterioară îndeplinirii demersurilor prevăzute de prezenta lege.

(6) în termen de 10 zile de la data respingerii definitive a contestaţiei, creditorul are obligaţia să se prezinte, în conformitate cu notificarea prealabilă a debitorului, la notarul public indicat în cuprinsul acesteia. Dispoziţiile art. 5 alin. (4) sunt aplicabile atât fii vederea transmiterii informaţiilor şi a înscrisurilor, cât şi în vederea stabilirii datei exacte a semnării actului de dare în plată. *

- Art. 8: (1) în situaţia în care creditorul nu se conformează dispoziţiilor prevăzute de prezenta lege, debitorul poate cere instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligaţiilor născute din contractul de credit ipotecar şi să se transmită dreptul de proprietate către creditor.

.....................................................................................................................

 (5) Dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului.”,

- Art. 10: „(1) La momentul încheierii contractului translativ de proprietate, respectiv de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive, potrivit prevederilor art. 8 sau, după caz, ale art. 9, va fi stinsă orice datorie a debitorului faţă de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.

(2) De dispoziţiile prezentului articol beneficiază şi codebitorul sau fideiusorul care a garantat obligaţia debitorului principal. “

21. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind previzibilitatea legii, art. 21 privind „Accesul liber la justiţie”, art. 24 privind „Dreptul la apărare”, art. 44 „Dreptul de proprietate privată”, art. 45 „Libertatea economică”, art. 53 „Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi” şi art. 135 „Economia”, precum şi art. 1 al Primului Protocol adiţional al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea va verifica, prioritar, îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate, prevăzute de dispoziţiile art. 29 alin, (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor [...] privind neconstituţionalitatea [...] unei dispoziţii dintr-o lege [...] care are legătură cu soluţionarea cauzei precum şi de art. 29 alin. (3) din aceeaşi lege. potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”, şi, ulterior, va examina criticile de neconstituţionalitate.

23. Se observă obiectul litigiului cu a cărui soluţionare a fost învestită instanţa care a sesizat Curtea constă într-un contract de credit care a fost încheiat înaintea intrării în vigoare a noului Cod civil, respectiv 1 octombrie 2011. Autoarea excepţiei a invocat neconstituţionalitatea art. 3 din Legea nr. 77/2016, fără să se raporteze, în mod distinct, aşa cum a procedat Curtea în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, la cele două ipoteze ale acestuia, respectiv ipoteza care vizează aplicabilitatea noului Cod civil („Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare*) şi ipoteza care vizează aplicabilitatea vechiului Cod civil. În aceste condiţii, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă.

24. În continuare, Curtea reţine un al doilea motiv de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate din prezentul dosar, generat de lipsa legăturii dispoziţiilor legale criticate cu soluţionarea litigiilor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti. Acest motiv de inadmisibilitate rezultă din faptul că părţile care au calitatea de consumatori în contractul de credit încheiat cu autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu au fost supuse executării silite a imobilului ipotecat. În aceste condiţii, Curtea reţine că dispoziţiile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 nu au legătură cu soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate şi, prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 este Inadmisibilă (a se vedea, pentru soluţii identice, paragraful 40 al Deciziei nr. 92 din 28 februarie 2017 şi paragraful 30 al Deciziei nr. 93 din 28 februarie 2017).

25. În continuare, din perspectiva prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se observă că, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 77/2016, sunt constituţionale numai în măsura în care instanţa judecătorească are posibilitatea şi obligaţia de a verifica îndeplinirea condiţiilor impreviziunii pentru fiecare contract de credit în parte.

26. Având în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, faptul că, prin Decizia antereferită, Curtea a constatat că prevederile menţionate în prealabil sunt constituţionale numai În măsura în care instanţa judecătorească, în condiţiile manifestării opoziţiei creditorului, poate şi trebuie să facă aplicarea teoriei impreviziunii la contractele în derulare, faptul că decizia precitată a fost publicată în Monitorul Oficial anterior datei la care a fost sesizată Curtea Constituţională în prezenta cauză, precum şi prevederile criticate prin prezenta excepţie, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 teza întâi, art. 4 alin. (1), art. 7 alin. (1)-(3) şi (5)-(6) şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă.

27. În continuare, Curtea va examina, din perspectiva jurisprudenţei sale în materie, pretinsa contrarietate dintre, pe de o parte, principiile şi dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea prezentei excepţii de neconstituţionalitate şi, pe de altă parte, celelalte dispoziţii ale Legii nr. 77/2016 criticate, respectiv cele ale art. 5 alin. (1) şi (3), art. 7 alin. (4) şi art. 10.

28. În ceea ce priveşte criticile formulate de către autoarea excepţiei din perspectiva respectării exigentelor impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie şi a principiilor subsumate acestuia, Curtea reţine că sunt aplicabile considerentele paragrafelor 109-111 ale Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016. Astfel, Curtea a reţinut că aspectele invocate în legătură cu art. 1 alin. (5) din Constituţie vizează, mai degrabă, chestiuni care ţin de interpretarea sau aplicarea legii de către instanţa judecătorească sau se referă la corelarea unor prevederi legale din acte normative diferite. Ceea ce se critică este făptui că legea nu defineşte noţiunea de locuinţă, nu stabileşte în sarcina cui vor fi cheltuielile de executare silită sau nu stabileşte cu claritate domeniul de aplicare prin utilizarea sintagmei „contract de credit”, nu se arată în ce măsură Codul civil este aplicabil în materia nou reglementată, există inadvertenţe între scopul declarat în expunerea de motive şi conţinutul propriu-zis al legii. Se mai critică faptul că se schimbă obiectul de activitate al băncii şi că se denaturează piaţa bancară. De asemenea, Curtea a constatat că autoarele excepţiei de neconstituţionalitate au arătat că Legea nr. 77/2016 este neclară şi că nu prevede ce se întâmplă atunci când există ipoteci de ranguri diferite constituite asupra imobilului ce urmează a fi dat în plată sau ce se întâmplă atunci când imobilul este deteriorat din neglijenţa debitorului.

S-a ridicat şi problema corelării cu dispoziţiile Codului de procedură civilă în ceea ce priveşte regularizarea cererilor de chemare în judecată. Curtea a constatat, însă, că aceste aspecte ţin de interpretarea şi aplicarea legii de către instanţa judecătorească, analiza lor excedând competenţei instanţei de contencios constituţional.

29. De asemenea, cu privire la criticile potrivit cărora prevederile legale criticate nu sunt coroborate cu dispoziţiile Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 26 iunie 2015, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat, în mod constant, că nu se poate pronunţa asupra neconcordanţelor dintre diferite norme juridice, ci numai asupra înţelesului dispoziţiilor legale criticate în raport cu prevederile şi principiile constituţionale. De exemplu, prin Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 19 ianuarie 2005, şi Decizia nr. 463 din 12 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 21 iunie 2011, Curtea a reţinut că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acelui text cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Prin urmare, o astfel de situaţie nu constituie un veritabil argument pe care să se întemeieze neconstituţionalitatea prevederilor criticate, ci o eventuală contrarietate între norme legale din acelaşi domeniu sau din domenii pe care autorii excepţiei de neconstituţionalitate le apreciază ca fiind similare. Or, coordonarea legislaţiei în vigoare, sub aspectele menţionate, este de competenţa autorităţii legiuitoare.

30. Referitor la invocarea de către autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 şi art. 24 din Constituţie, Curtea reiterează că neconstituţionalitatea prevederilor art. 7 din Legea nr. 77/2016 a fost constatată, sub rezervă interpretativă, în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, inclusiv din perspectiva art. 21 alin. (3) din Constituţie.

31. În ceea ce priveşte criticile formulate din perspectiva prevederilor art. 44 din Constituţie şi art. 1 din Primul Protocol adiţionai al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale se impune reiterarea celor reţinute în paragraful 128 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, Astfel, Curtea a reţinut că, în jurisprudenţa sa (a se vedea Decizia nr. 270 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 28 iulie 2014, paragraful 19), a statuat că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie, legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul şi limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate şi atributele acestuia şi se instituie în vederea apărării intereselor sociale şi economice generale sau pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale altor persoane, esenţial fiind ca prin aceasta să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate (în acest sens, a se vedea şi Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 105 din 24 mai 1993). De asemenea, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 59 din

17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constituţie, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Aşadar, textul art. 44 din Constituţie cuprinde expres în cadrul alin. (1) o dispoziţie specială în temeiul căreia legiuitorul are competenţa de a stabili conţinutul şi limitele dreptului de proprietate, inclusiv prin introducerea unor limite vizând atributele dreptului de proprietate. În aceste condiţii, Curtea a reţinut că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie; însă limitele dreptului de proprietate, indiferent de natura lor, nu se confundă cu însăşi suprimarea dreptului de proprietate. Statul protejează dreptul de proprietate în condiţiile exercitării sale cu bună-credinţă (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 245 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 20 iulie 2016, paragrafele 59-60). Dreptul de proprietate al instituţiilor de credit nu cunoaşte nicio limitare în condiţiile impreviziunii, adaptarea/încetarea contractelor neînsemnând nici măcar limitarea dreptului de proprietate.

32. De asemenea, prin Decizia nr. 93 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 22 mai 2017, Curtea a constatat cât reglementând procedura dării în plată, ca expresie a impreviziunii contractuale, legiuitorul, prin art. 5 alin. (3) şi art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, a pus la îndemâna debitorului obligaţiei un mecanism procedural specific, prin efectul căruia are loc o suspendare de drept a executării plăţilor pe care debitorul le-ar datora în temeiul contractului de credit. Curtea a constatat că un asemenea mecanism procedural nu este de natură să afecteze sau să anuleze dreptul de proprietate privată al creditorului pentru că suspendarea plăţilor este o măsură imediată, care este menită să împiedice ruina iminentă a debitorului, înlăturând efectele negative asupra patrimoniului acestuia, în condiţiile în care creditorul decide să demareze o procedură judiciară. Este o măsură provizorie prin natura sa, întrucât, în cazul în care este admisă contestaţia creditorului, debitorul obligaţiei va trebui să execute în continuare contractul de credit, plata sumelor de bani aferente perioadei de suspendare urmând a fi reluată. Mai mult, Curtea a reţinut că, în condiţiile în care instanţa judecătorească admite contestaţia formulată de profesionist, prestaţiile băneşti datorate în temeiul contractului de credit trebuie executate întocmai, creditorul obligaţiei, în acest caz, având dreptul şi la repararea prejudiciului, în măsura în care instanţa judecătorească a constatat reaua-credinţă a debitorului în exercitarea dreptului său la notificarea prevăzută de art. 5 din Legea nr. 77/2016.

33. Cu referire la criticile prevederilor Legii nr. 77/2016 formulate, în prezenta cauză, din perspectiva art. 45 şi art. 135 din Constituţie, Curtea reiterează cele reţinute în Decizia nr. 35 din 17 ianuarie 2017 [paragraful 65], potrivit cărora prin chiar textul art. 45 din Constituţie se dispune că accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora sunt garantate în condiţiile legii. Or, dispoziţiile criticate din Legea nr. 77/2016 se pot încadra în această categorie - în condiţiile legii -, însuşi legiuitorul constituant acordându-i legiuitorului ordinar prerogativa de a stabili condiţiile exercitării accesului liber al persoanei la o activitate economică, precum şi pe cel al liberei iniţiative. De altfel, Curtea Constituţională a stabilit, prin Decizia nr. 282 din 8 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2014, că „principiul libertăţii economice nu este un drept absolut al persoanei, ci este condiţionat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum şi asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale tuturor.”.

34. Cu privire la criticile formulate din perspectiva prevederilor art. 53 din Constituţie, Curtea constată, aşa cum a făcut-o şi cu alte ocazii în care a soluţionat excepţii de neconstituţionalitate a Legii nr. 77/2016, că acestea nu au incidenţă în cauza de faţă.

35. Întrucât nu au intervenit elemente noi care să conducă la schimbarea jurisprudenţei mai sus menţionate, pentru identitate de raţiune soluţiile şi considerentele deciziilor indicate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

36. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 5 alin. (3) şi art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, şi cu unanimitate de voturi, cu privire la celelalte dispoziţii legale,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 7 alin. (1)-(3) şi

(5)-(6) şi art. 8 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Bancpost - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.864/205/2016 al Judecătoriei Câmpulung.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceeaşi parte, în acelaşi dosar, al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile ari. 5 alin. (1) şi (3), art. 7 alin. (4) şi art. 10 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Câmpulung şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 31 mai 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cosmin-Marian Văduva

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Coltău, judeţul Maramureş

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Coltău, judeţul Maramureş, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei comunei Coltău, judeţul Maramureş sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

 

Bucureşti, 23 august 2018.

Nr. 651.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Coltău, judeţul Maramureş

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Coltău, judeţul Maramureş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Coltău, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat.

În cartierul din dreapta, în câmp albastru, se află o pană de aur, flancată de două stele de argint; în partea inferioară a cartierului se află două brâuri undate de argint.

În cartierul din stânga, în câmp roşu, pe o terasă verde, se află un ibex rampant din argint, armat şi limbat cu aur, întors spre dreapta, ţinând un brad de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Pana de aur reprezintă viaţa şi tradiţia culturală a comunei, făcând trimitere la artiştii care au vizitat localitatea, au fost găzduiţi şi au creat aici.

Stelele reprezintă cele două sate care alcătuiesc comuna.

Brâurile undate semnifică râul Lăpuş.

Ibexul ţinând bradul reprezintă blazonul familiei Teleki.

Terasa verde simbolizează fertilitatea solului.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexelor la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 190/2009,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexele la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 21 noiembrie 2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 190/2009, se modifică după cum urmează:

1. La anexa nr. 1, judeţele Buzău, Călăraşi, Gorj, Maramureş, Sălaj şi Sibiu vor avea cuprinsul prevăzut în anexa nr. 1 la prezenta hotărâre.

2. La anexa nr. 3, judeţele Buzău, Călăraşi, Gorj, Maramureş, Sălaj şi Sibiu vor avea cuprinsul prevăzut în anexa nr. 3 la prezenta hotărâre.

3. La anexa nr. 5, judeţele Buzău, Călăraşi, Gorj, Maramureş, Sălaj şi Sibiu vor avea cuprinsul prevăzut în anexa nr. 5 la prezenta hotărâre.

4. La anexa nr. 7, judeţele Buzău, Călăraşi, Gorj, Maramureş, Sălaj şi Sibiu vor avea cuprinsul prevăzut în anexa nr. 7 la prezenta hotărâre.

5. Anexele nr. 2, 4, 6 şi 8 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 2, 4, 6 şi 8 la prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

Ministrul turismului,

Bogdan Gheorghe Trif

p. Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Laurenţiu Adrian Neculaescu,

secretar de stat

Ministrul sănătăţii,

Sorina Pintea

Ministrul culturii şi identităţii naţionale,

George Vladimir Ivaşcu

Ministrul apelor şi pădurilor,

Ioan Deneş

 

Bucureşti, 29 august 2018.

Nr. 657.

 

ANEXA Nr. 1

 

UNITĂŢI ADMINISTRATIV-TERITORIALE

cu resurse naturale şi antropice mari şi foarte mari

 

Judeţ

UAT cu

concentrare mare

Resursă dominantă

UAT cu concentrare foarte mare

Resursă dominantă

Resurse naturale

Resurse antropice

Resurse

naturale

Resurse

antropice

1

2

2.1

2.2

3

3.1

3.2

 

BUZĂU

municipiul Buzău

 

X

Colţi

X

X

 

oraşul Nehoiu

 

X

Siriu

X

 

 

oraşul Pătârlagele

X

 

 

 

 

 

Berea

X

 

 

 

 

 

Bisoca

 

X

 

 

 

 

Breaza

X

 

 

 

 

 

Buda

X

X

 

 

 

 

Chiojdu

X

 

 

 

 

 

Cislău

X

X

 

 

 

 

Gura Teghii

X

 

 

 

 

 

Lopătari

X

 

 

 

 

 

Măgura

 

X

 

 

 

 

Mărgăriteşti

 

X

 

 

 

 

Mânzăleşti

X

 

 

 

 

 

Merei

X

 

 

 

 

 

Pănătău

 

X

 

 

 

 

Pietroasele

X

X

 

 

 

 

Tisău

X

X

 

 

 

 

Vipereşti

X

 

 

 

 

 

CĂLĂRAŞI

municipiul Călăraşi

 

X

 

 

 

 

Mănăstirea

 

X

 

 

 

 

Mitreni

X

 

 

 

 

 

GORJ

oraşul Novaci

X

 

municipiul Târgu Jiu |

 

X

 

oraşul Târgu Cărbuneşti

 

X

oraşul Bumbeşti-Jiu

 

X

 

oraşul Turceni

 

X

oraşul Tismana

 

X

 

Albeni

X

 

Baia de Fier

X

X

 

Alimpeşti

X

 

Peştişani

 

X

 

Aninoasa

 

X

Polovragi

 

X

 

Arcani

X

X

 

 

 

 

Bălâneşti

X

X

 

 

 

 

Bengeşti-Ciocadia

X

X

 

 

 

 

Bumbeşti-Piţic

X

 

 

 

 

 

Bustuchin

X

 

 

 

 

 

Câlnic

X

X

 

 

 

 

Ciuperceni

X

X

 

 

 

 

Crasna

 

X

 

 

 

 

Drăgoteşti

X

X

 

 

 

 

Glogova

 

X

 

 

 

 

Hurezani

X

X

 

 

 

 

Leleşti

X

X

 

 

 

 

Logreşti

X

 

 

 

 

 

Mătăsari

 

X

 

 

 

 

Muşeteşti

X

X

 

 

 

 

Padeş

X

 

 

 

 

 

Prigoria

X

 

 

 

 

 

Runcu

X

 

 

 

 

 

Săcelu

X

 

 

 

 

 

Schela

X

 

 

 

 

 

Scoarţa

X

 

 

 

 

 

Stăneşti

X

X

 

 

 

 

Teleşti

 

X

 

 

 

 

Turcineşti

X

X

 

 

 

 

Vladimir

 

X

 

 

 

 

MARAMUREŞ

oraşul Săliştea de Sus

X

 

municipiul Baia Mare

 

X

 

oraşul Cavnic

X

 

municipiul Sighetu Marmaţiei

 

X

 

oraşul Seini

X

 

oraşul Baia Sprie

 

X

 

oraşul Tăuţii-Măgherăuş

 

X

oraşul Borşa

X

 

 

oraşul Ulmeni

X

X

oraşul Şomcuta Mare

 

X

 

Asuaju de Sus

X

X

oraşul Târgu Lăpuş

 

X

 

Băiţa de sub Codru

X

 

oraşul Vişeu de Sus

 

X

 

Băiuţ

X

 

Bârsana

 

X

 

Băseşti

X

X

Budeşti

 

X

 

Bicaz

X

X

Desesti

 

X

 

Bistra

X

 

Ieud

 

X

 

Bocicoiu Mare

X

X

Ocna Şugatag

X

X

 

Bogdan Vodă

X

 

Poienile Izei

 

X

 

Boiu Mare

X

 

Rona de Jos

 

X

 

Botiza

 

X

Săpânţa

 

X

 

Călineşti

X

X

Satulung

 

X

 

Câmpulung la Tisa

X

X

Şişeşti

 

X

 

Cerneşti

X

X

 

 

 

 

Cicârlău

X

 

 

 

 

 

Coas

 

X

 

 

 

 

Coltău

 

X

 

 

 

 

Copalnic-Mănăştur

X

X

 

 

 

 

Coroieni

X

 

 

 

 

 

Cupşeni

X

X

 

 

 

 

Dumbrăviţa

X

X

 

 

 

 

Fărcaşa

X

X

 

 

 

 

Giuleşti

X

X

 

 

 

 

Groşii-Ţibleşului

X

 

 

 

 

 

Lăpuş

X

X

 

 

 

 

Leordina

X

 

 

 

 

 

Moisei

X

 

 

 

 

 

Oarţa de Jos

X

X

 

 

 

 

Onceşti

X

 

 

 

 

 

Petrova

X

 

 

 

 

 

Poienile de sub Munte

X

 

 

 

 

 

Remetea Chioarului

X

X

 

 

 

 

Remeţi

 

X

 

 

 

 

Repedea

X

 

 

 

 

 

Rona de Sus

X

 

 

 

 

 

Rozavlea

X

 

 

 

 

 

Ruscova

X

 

 

 

 

 

Sarasău

X

X

 

 

 

 

Săcălăşeni

X

X

 

 

 

 

Săcel

X

 

 

 

 

 

Suciu de Sus

X

 

 

 

 

 

Şieu

 

X

 

 

 

 

Vadu Izei

 

X

 

 

 

 

Valea Chioarului

X

X

 

 

 

 

Vima Mică

X

X

 

 

 

 

Vişeu de Jos

X

 

 

 

 

 

SĂLAJ

municipiul Zalău

 

X

oraşul Cehu Silvaniei

 

X

 

oraşul Jibou

 

X

 

 

 

 

oraşul Şimleu Silvaniei

X

 

 

 

 

 

Bobota

 

X

 

 

 

 

Boghiş

X

 

 

 

 

 

Buciumi

X

 

 

 

 

 

Camăr

X

 

 

 

 

 

Carastelec

X

 

 

 

 

 

Cizer

X

X

 

 

 

 

Crasna

 

X

 

 

 

 

Greaca

 

X

 

 

 

 

Cristolţ

X

X

 

 

 

 

Dobrin

X

 

 

 

 

 

Dragu

 

X

 

 

 

 

Fildu de Jos

 

X

 

 

 

 

Gâlgău

 

X

 

 

 

 

 

Gârbou

X

X

 

 

 

 

Hereclean

X

 

 

 

 

 

Hida

X

 

 

 

 

 

Horoatu Crasnei

X

X

 

 

 

 

Ileanda

X

 

 

 

 

 

Ip

X

 

 

 

 

 

Letca

 

X

 

 

 

 

Marca

X

 

 

 

 

 

Meseşenii de Jos

 

X

 

 

 

 

Mirşid

 

X

 

 

 

 

Năpradea

X

 

 

 

 

 

Nuşfalău

X

 

 

 

 

 

Pericei

X

 

 

 

 

 

Poiana Blenchii

X

X

 

 

 

 

Românaşi

 

X

 

 

 

 

Sălăţig

 

X

 

 

 

 

Sânmihaiu Almaşului

X

X

 

 

 

 

Şărmăşag

X

 

 

 

 

 

Vârşolţ

 

X

 

 

 

 

SIBIU

oraşul Agnita

 

X

municipiul Sibiu

 

X

 

oraşul Cisnădie

X

X

municipiul Mediaş

 

X

 

oraşul Miercurea Sibiului

X

X

oraşul Avrig

 

X

 

Alma

 

X

oraşul Ocna Sibiului

X

 

 

Alţina

 

X

oraşul Sălişte

 

X

 

Apoldu de Jos

 

X

oraşul Tălmaciu

 

X

 

Arpaşu de Jos

X

 

Bazna

X

X

 

Aţei

 

X

Biertan

 

X

 

Axente Sever

X

X

Boiţa

 

X

 

Braţe iu

 

X

Cârţişoara

X

 

 

Brădeni

 

X

Răşinari

 

X

 

Cârţa

X

X

Sadu

 

X

 

Cristian

X

X

Tilişca

 

X

 

Dârlos

 

X

Valea Viilor

 

X

 

Gura Râului

X

 

 

 

 

 

Hoghilag

X

 

 

 

 

 

Iacobeni

 

X

 

 

 

 

Jina

X

 

 

 

 

 

Laslea

 

X

 

 

 

 

Merghindeal

X

X

 

 

 

 

Moşna

X

X

 

 

 

 

Nocrich

 

X

 

 

 

 

Orlat

 

X

 

 

 

 

Poiana Sibiului

X

X

 

 

 

 

Porumbacu de Jos

X

 

 

 

 

 

Râu Sadului

X

 

 

 

 

 

Roşia

X

X

 

 

 

 

Slimnic

X

 

 

 

 

 

Şeica Mare

X

X

 

 

 

 

Şeica Mică

X

X

 

 

 

 

Turnu Roşu

X

 

 

 

 

 

Vurpăr

X

X

 

 

 

 

ANEXA Nr. 2*)

(Anexa nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr: 142/2008)


*) Anexa nr. 2 este reprodusă În facsimil.

 

 

ANEXA Nr. 3

 

UNITĂŢI ADMINISTRATIV-TERITORIALE

cu resurse naturale şi antropice, mari şi foarte mari, care au probleme ale infrastructurii turistice

 

Judeţ

UAT cu concentrare mare

Probleme ale infrastructurii

UAT cu concentrare foarte mare

Probleme ale infrastructurii

Turistice

Turistice

1

2

2.1

3

3.1.

 

BUZĂU

municipiul Buzău

 

Colţi

X

 

oraşul Nehoiu

X

Siriu

 

 

oraşul Pătârlagele

X

 

 

 

Berea

X

 

 

 

Bisoca

X

 

 

 

Buda

X

 

 

 

Breaza

X

 

 

 

Chiojdu

X

 

 

 

Cislău

 

 

 

 

Gura Teghii

X

 

 

 

Lopătari

X

 

 

 

Măgura

X

 

 

 

Mărgăriteşti

X

 

 

 

Mânzăleşti

X

 

 

 

Merel

 

 

 

 

Pănătău

X

 

 

 

Pietroasele

X

 

 

 

Tisău

 

 

 

 

Vipereşti

X

 

 

 

CĂLĂRAŞI

municipiul Călăraşi

 

 

 

 

Mânăstirea

X

 

 

 

Mitreni

 

 

 

 

 GORJ

oraşul Novaci

 

municipiul Târgu Jiu

 

 

oraşul Târgu Cărbuneşti

X

oraşul Bumbeşti-Jiu

X

 

oraşul Turceni

X

oraşul Tismana

 

 

Albeni

 

Baia de Fier

 

 

Alimpeşti

 

Peştişani

X

 

Aninoasa

X

Polovragi

X

 

Arcani

X

 

 

 

Bălăneşti

X

 

 

 

Bengeşti-Ciocadia

X

 

 

 

Bumbeşti-Piţic

 

 

 

 

Bustuchin

 

 

 

 

Câlnic

X

 

 

 

Ciuperceni

X

 

 

 

Crasna

X

 

 

 

Drăgoteşti

X

 

 

 

Glogova

X

 

 

 

Hurezani

X

 

 

 

Leleşti

X

 

 

 

Logreşti

 

 

 

 

Matăsari

X

 

 

 

Muşeteşti

X

 

 

 

Padeş

X

 

 

 

Prigoria

 

 

 

 

Runcu

X

 

 

 

Săcelu

 

 

 

 

Schela

X

 

 

 

Scoarţa

X

 

 

 

Stăneşti

X

 

 

 

Telesti

X

 

 

 

Turcineşti

 

 

 

 

Vladimir

X

 

 

 

MARAMUREŞ

oraşul Sălistea de Sus

X

municipiul Baia Mare

 

 

oraşul Cavnic

 

municipiul Sighetu Marmaţiei

 

 

oraşul Seini

X

oraşul Baia Sprie

 

 

oraşul Tăuţii-Măgherăuş

X

oraşul Borşa

 

 

oraşul Ulmeni

X

oraşul Şomcuta Mare

X

 

Asuaju de Sus

X

oraşul Târgu Lâpuş

 

 

Băita de Sub Codru

X

oraşul Viseu de Sus

 

 

Băiuţ

X

Bârsana

 

 

Băseşti

X

Budeşti

X

 

Bicaz

X

Desesti

 

 

Bistra

X

leud

X

 

Bocicoiu Mare

X

Ocna Şugatag

 

 

Bogdan Vodă

X

Poienile Izei

 

 

Boiu Mare

X

Rona de Jos

 

 

Botiza

X

Săpânţa

 

 

Călinesti

X

Satulung

X

 

Câmpulung la Tisa

X

Şişeşti

X

 

Cerneşti

X

 

 

 

Cicârlău

X

 

 

 

Coaş

X

 

 

 

Coltău

X

 

 

 

Copalnic-Mănăştur

X

 

 

 

Coroieni

X

 

 

 

Cupşeni

X

 

 

 

Dumbrăviţa

X

 

 

 

Fărcasa

X

 

 

 

Giuleşti

X

 

 

 

Groşii Ţibieşului

X

 

 

 

Lăpuş

X

 

 

 

Leordina

X

 

 

 

Moisei

X

 

 

 

Oarţa de Jos

X

 

 

 

Oncesti

 

 

 

 

Petrova

X

 

 

 

Poienile de Sub Munte

X

 

 

 

Remetea Chioarului

X

 

 

 

Remeţi

X

 

 

 

Repedea

X

 

 

 

Rona de Sus

X

 

 

 

Rozavîea

X

 

 

 

Ruscovâ

X

 

 

 

Sarasău

X

 

 

 

Săcălăşeni

X

 

 

 

Săcel

X

 

 

 

Suciu de Sus

X

 

 

 

Şieu

X

 

 

 

Vadu Izei

X

 

 

 

Valea Chioarului

X

 

 

 

Vima Mica

X

 

 

 

Vişeu de Jos

X

 

 

 

SĂLAJ

municipiul Zalău

 

oraşul Cehu Silvaniei

X

 

oraşul Jibou

 

 

 

 

oraşul Şimleu Silvaniei

X

 

 

 

Bobota

X

 

 

 

Boghiş

 

 

 

 

Buciumi

X

 

 

 

Camăr

 

 

 

 

Carastelec

 

 

 

 

Cizer

X

 

 

 

Crasna

X

 

 

 

Creaca

X

 

 

 

 

Cristolt

X

 

 

 

Dobrin

X

 

 

 

Dragu

X

 

 

 

Fildu de Jos

X

 

 

 

Gâlgău

X

 

 

 

Gârbou

X

 

 

 

Hereclean

X

 

 

 

Hida

X

 

 

 

Horoatu Crasnei

X

 

 

 

lIeanda

X

 

 

 

Ip

X

 

 

 

Letca

 

 

 

 

Matca

X

 

 

 

Mesesenii de Jos

X

 

 

 

Mirsid

 

 

 

 

Năpradea

X

 

 

 

Nuşfalău

X

 

 

 

Pericei

X

 

 

 

Poiana Blenchii

X

 

 

 

Românaşi

X

 

 

 

Sălăţig

X

 

 

 

Sânmihaiu Almaşului

X

 

 

 

Sărmăşag

X

 

 

 

Vârsolt

 

 

 

 

SIBIU

oraşul Agnita

X

municipiul Sibiu

 

 

oraşul Cisnădie

 

municipiul Mediaş

 

 

oraşul Miercurea Sibiului

X

oraşul Avrig

 

 

Alma

X

oraşul Ocna Sibiului

X

 

Âlţina

X

oraşul Sălişte

 

 

Apoldu de Jos

X

oraşul Tălmaciu

 

 

Arpaşu de Jos

X

Bazna

 

 

Aţei

X

Biertan

X

 

Axente Sever

X

Boiţa

X

 

Brateiu

X

Cârţişoara

 

 

Brădeni

X

Răşinari

 

 

Cârţa

X

Sadu

 

 

Cristian

 

Tilişca

X

 

Dârlos

X

Valea Viilor

X

 

Gura Râului

 

 

 

 

Hoghilag

 

 

 

 

Iacobeni

X

 

 

 

Jina

X

 

 

 

Laslea

X

 

 

 

Merghindeal

X

 

 

 

Moşna

X

 

 

 

Nocrich

X

 

 

 

Orfat

X

 

 

 

Poiana Sibiului

X

 

 

 

Porumbacu de Jos

X

 

 

 

Râu Sadului

X

 

 

 

Roşia

X

 

 

 

Slimnic

X

 

 

 

Seica Mare

X

 

 

 

Seica Mica

X

 

 

 

Tumu Roşu

X

 

 

 

Vurpăr

X

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 4*)

(Anexa nr. 4 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2008)

 


*) Anexa nr. 4 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 5

 

UNITĂŢI ADMINISTRATIV-TERITORIALE

cu resurse naturale şi antropice, mari şi foarte mari, care au probleme ale infrastructurii tehnice

 

Judeţ

UAT cu concentrare mare

Probleme ale infrastructurii

UAT cu concentrare foarte mare

Probleme ale infrastructurii

Tehnice

Tehnice

1

2

2.1

3

3.1

 

BUZĂU

municipiul Buzău

 

Colţi

X

 

oraşul Nehoiu

 

Siriu

 

 

oraşul Pătârlagele

 

 

 

 

Berea

 

 

 

 

Bisoca

X

 

 

 

Buda

X

 

 

 

Breaza

X

 

 

 

Chiojdu

X

 

 

 

Cislau

 

 

 

 

Gura Teghii

X

 

 

 

Lopătari

X

 

 

 

Măgura

 

 

 

 

Mărgăriteşti

X

 

 

 

Mânzăleşti

X

 

 

 

Merei

 

 

 

 

Pănătău

X

 

 

 

Pietroasele

 

 

 

 

Tisău

X

 

 

 

Vipereşti

X

 

 

 

CĂLĂRAŞI

municipiul Călăraşi

 

 

 

 

Mănăstirea

 

 

 

 

Mitreni

 

 

 

 

GORJ

oraşul Novaci

X

municipiul Târgu Jiu

 

 

oraşul Târgu Cărbuneşti

 

oraşul Bumbeşti-Jiu

 

 

oraşul Turceni

 

oraşul Tismana

X

 

Albeni

 

Baia de Fier

X

 

Alimpeşti

 

Peştişani

X

 

Aninoasa

 

Polovragi

 

 

Arcani

X

 

 

 

Bălăneşti

X

 

 

 

Bengeşti-Ciocadia

X

 

 

 

Bumbesti-Pitic

 

 

 

 

Bustuchin

 

 

 

 

Câlnic

 

 

 

 

Ciuperceni

 

 

 

 

Crasna

X

 

 

 

Drăgoteştî

X

 

 

 

Glogova

X

 

 

 

Hurezanl

 

 

 

 

Leieşti

 

 

 

 

Logreşti

 

 

 

 

Mătăsari

 

 

 

 

Muşeteşti

X

 

 

 

Pades

X

 

 

 

Prigoria

 

 

 

 

Runcu

 

 

 

 

Săcelu

X

 

 

 

Schela

X

 

 

 

Scoarţa

 

 

 

 

Stănesti

X

 

 

 

Teleşti

 

 

 

 

Turcineşti

 

 

 

 

Vladimir

X

 

 

 

MARAMUREŞ

oraşul Sălistea de Sus

X

municipiul Baia Mare

 

 

oraşul Cavnic

 

municipiul Sighetu Marmaţiei

 

 

oraşul Seini

 

oraşul Baia Sprie

 

 

oraşul Tăuţii-Măgherăuş

 

oraşul Borşa

 

 

oraşul Ulmeni

 

oraşul Şomcuta Mare

 

 

Asuaju de Sus

X

oraşul Târgu Lăpuş

 

 

Băita de Sub Codru

X

oraşul Vişeu de Sus

 

 

Băiut

X

Bârsana

X

 

Băsesti

X

Budesti

 

 

Bicaz

X

Deseşti

 

 

Bistra

X

leud

X

 

Bocicoiu Mare

X

Ocna Şugatag

 

 

Bogdan Vodă

X

Poienile Izei

X

 

Boiu Mare

X

Rona de Jos

X

 

Botiza

X

Săpânţa

X

 

Călineşti

X

Satulung

 

 

Câmpulung la Tisa

X

Şişeşti

X

 

Cerneşti

 

 

 

 

Cicârfău

 

 

 

 

Coaş

X

 

 

 

Coltău

X

 

 

 

Copalnic-Mănăştur

 

 

 

 

Coroieni

X

 

 

 

Cupşeni

X

 

 

 

Dumbrăviţa

 

 

 

 

Făroasa

 

 

 

 

Giuleşti

X

 

 

 

Groşii Ţibleşului

 

 

 

 

Lăpuş

X

 

 

 

Leordina

X

 

 

 

Moisei

 

 

 

 

Oarta de Jos

X

 

 

 

Oncesti

X

 

 

 

Petrova

X

 

 

 

Poienile de Sub Munte

X

 

 

 

Remetea Chioarului

 

 

 

 

Remeţi

X

 

 

 

Repedea

X

 

 

 

Rona de Sus

 

 

 

 

Rozavlea

X

 

 

 

Ruscova

X

 

 

 

Sarasău

X

 

 

 

Săcăîăseni

 

 

 

 

Săcel

 

 

 

 

Suciu de Sus

X

 

 

 

Sieu

 

 

 

 

Vadu Izei

X

 

 

 

Valea Chioarului

 

 

 

 

Vima Mica

X

 

 

 

Vişeu de Jos

 

 

 

 

SĂLAJ

municipiul Zalău

 

oraşul Cetiu SiJvaniej

 

 

oraşul Jibou

 

 

 

 

oraşul Simleu Silvaniei

 

 

 

 

Bobota

X

 

 

 

Boghiş

 

 

 

 

Buciumi

X

 

 

 

Camăr

 

 

 

 

Carastelec

 

 

 

 

Cizer

X

 

 

 

Crasna

X

 

 

 

Creaca

X

 

 

 

Cristolţ

X

 

 

 

Dobrin

 

 

 

 

Dragu

X

 

 

 

Fildu de Jos

X

 

 

 

Gâlgău

 

 

 

 

Gârbou

X

 

 

 

Hereclean

 

 

 

 

Hida

 

 

 

 

Horoatu Crasnei

X

 

 

 

Ileanda

 

 

 

 

Ip

X

 

 

 

Letca

 

 

 

 

Matca

X

 

 

 

Mesesenii de Jos

X

 

 

 

Mirsid

 

 

 

 

Năpradea

X

 

 

 

Nuşfalău

X

 

 

 

Pericei

 

 

 

 

Poiana Blenchii

X

 

 

 

Românaşi

 

 

 

 

Sălăţig

X

 

 

 

Sânmihaiu Almasului

X

 

 

 

Sârmâşag

 

 

 

 

Vârşolţ

 

 

 

 

SIBIU

oraşul Agnita

X

municipiul Sibiu

 

 

oraşul Cisnădîe

 

municipiul Mediaş

 

 

oraşul Miercurea Sibiului

X

oraşul Avrig

 

 

Alma

X

oraşul Ocna Sibiului

X

 

Alţina

X

oraşul Săliste

 

 

Apoldu de Jos

X

oraşul Tălmaciu

 

 

Arpaşu de Jos

X

Bazna

 

 

Aţei

X

Biertan

X

 

Axente Sever

X

Boita

X

 

B ratei u

X

Cârţişoara

 

 

Brădeni

X

Răşinari

 

 

Cârţa

X

Sadu

 

 

Cristian

 

Tilişca

X

 

Dârlos

X

Valea Viilor

X

 

Gura Râului

 

 

 

 

Hoghilag

 

 

 

 

Iacobeni

X

 

 

 

Jina

X

 

 

 

Laslea

X

 

 

 

Merghindeal

X

 

 

 

Moşna

X

 

 

 

Nocrich

X

 

 

 

Orlat

X

 

 

 

Poiana Sibiului

X

 

 

 

Porumbacu de Jos

X

 

 

 

Râu Sadului

X

 

 

 

Roşia

X

 

 

 

Slimnic

X

 

 

 

Şeica Mare

X

 

 

 

Seica Mica

X

 

 

 

Tumu Roşu

X

 

 

 

Vurpăr

X

 

 

 

ANEXA Nr. 6*)

(Anexa nr. 6 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2008)


*) Anexa nr. 6 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 7

 

Unităţi administrativ-teritoriale cu resurse naturale şi antropice, mari şi foarte mari, care au probleme ale infrastructurii turistice şi tehnice