MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 785         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 12 septembrie 2018

 

SUMAR

 

ACTE ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

49. - Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 314 din 10 mai 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Ordonanţa Guvernului nr. 20/2017 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi prorogarea unor termene

 

Decizia nr. 429 din 21 iunie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 4, 6, 16, 17 şi 19-23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

707. - Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

259. - Decizie privind constatarea încetării de drept a raportului de serviciu al domnului Vasile Curduman, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

260. - Decizie privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Florentina Ciordaş a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Transporturilor

 

261. - Decizie privind eliberarea domnului Mircea Duşa, la cerere, din funcţia de secretar de stat, şef al Departamentului pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale din cadrul Ministerului Apărării Naţionale

 

ACTE ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor

 

În temeiul prevederilor art. 41 alin. (4) şi art. 43 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.045 din 23 decembrie 2016, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- doamna deputat Hărătău Elena, aparţinând Grupului parlamentar al PSD, este desemnată în calitate de membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale;

- domnul deputat Zainea Cornel, aparţinând Grupului parlamentar al USR, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, în locul domnului deputat Pop Tudor Rareş;

- domnul deputat Prisnel Adrian-Claudiu, aparţinând Grupului parlamentar al USR, trece de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, în locul doamnei deputat Bîzgan-Gayral Oana-Mioara;

- domnul deputat Simionca Ionuţ, aparţinând Grupului parlamentar al PMP, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 12 septembrie 2018. cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

CARMEN-ILEANA MIHĂLCESCU

 

Bucureşti, 12 septembrie 2018.

Nr. 49.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 314

din 10 mai 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Ordonanţa Guvernului nr. 20/2017 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi prorogarea unor termene

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepţie ridicată de Societatea Terra Estival 2002 - S.A. din Neptun în Dosarul nr. 3.134/254/2015 al Judecătoriei Mangalia, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 136 D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, făcând referire la deciziile Curţii Constituţionale nr. 506 din 27 aprilie 2010 şi nr. 363 din 22 martie 2011.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 19 ianuarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.134/254/2015, Judecătoria Mangalia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) Ut. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Excepţia a fost invocată de Societatea Terra Estival 2002 - S.A. din Neptun într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva unui proces - verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei prevăzute de art. 10 lit. j), respectiv încălcarea art. 4 alin. (12) lit. d) din acest act normativ, potrivit cărora utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale sunt obligaţi să încheie cu furnizorii consumabilelor contracte ferme.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul arată, în esenţă, că sancţiunea amenzii în cuantum de 50.000 de lei, stabilită prin textul de lege criticat, pentru fapta de a nu avea încheiate contracte ferme cu furnizorii de consumabile pentru aparatele de marcat electronice fiscale, este stabilită cu încălcarea art. 21 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, potrivit căruia sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului. Nu este respectat nici principiul proporţionalităţii, aşa cum acesta este reflectat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului. Sunt indicate, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 71 din 23 mai 1996 şi Hotărârea din 2 martie 1987, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Weeks împotriva Regatului Unit.

6. Autorul face o comparaţie între textul de lege criticat şi sancţionarea unei societăţi care a comis o infracţiune, potrivit art. 137 alin. (2) din Codul penal, arătând că amenda penală poate avea un cuantum mai mic decât cea contravenţională, deşi gradul de pericol social al contravenţiilor este mai scăzut.

7. Judecătoria Mangalia apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Dacă situaţiile care impun aplicarea unor sancţiuni de natură pecuniară sunt diferite, atunci şi sancţiunile trebuie aplicate diferit, respectându-se principiul proporţionalităţii prevăzut de textul constituţional. Nu pot fi sancţionate unitar toate persoanele contraveniente, fără a se ţine cont de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului. Textul de lege criticat lipseşte organul constatator de orice marjă de apreciere, acesta fiind obligat să aplice sancţiunea contravenţională în cuantumul fix stabilit de legiuitor, indiferent de împrejurările concrete în care a fost săvârşită fapta.

8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor legale criticate este neîntemeiată, făcând referire la cele reţinute în Decizia Curţii Constituţionale nr. 308 din 13 iunie 2013.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 11 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Ordonanţa Guvernului nr. 20/2017 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 31 august 2017, având următorul cuprins: „Contravenţiile prevăzute la art. 10 se sancţionează cu amendă aplicată operatorilor economici, după cum urmează: c) cele prevăzute la art. 10 lit. j), k), n) şi r). cu amendă în cuantum de 50.000 de lei”.

13. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi art. 1 paragraful 2, referitor la protecţia proprietăţii, din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul critică, în principal, încălcarea dreptului de proprietate privată, prin stabilirea unei amenzi contravenţionale având un cuantum excesiv de mare în raport cu gravitatea faptei.

15. Curtea constată că sancţiunea principală a amenzii, reglementată prin textul de lege criticat, reprezintă o sancţiune administrativă, care constă în transferul silit al dreptului de proprietate asupra unor sume de bani, din patrimoniul persoanei care a săvârşit fapta prevăzută de legea contravenţională în patrimoniul statului. Această sancţiune intră sub incidenţa celui de-al doilea alineat al articolului 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care permite statelor contractante să adopte legile pe care le consideră necesare pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a „amenzilor” [a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 537 din 13 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 977 din 8 decembrie 2017, paragraful 16, cu referire la Decizia de inadmisibilitate din 19 noiembrie 2013, pronunţată în Cauza Electrosan - S.R.L. împotriva României (Cererea nr. 31.931/07), paragraful 16].

16. În ceea ce priveşte existenţa unui just echilibru între interesul general şi imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, obligaţia de a plăti amenzile poate încălca garanţia consacrată în primul alineat al art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dacă prin aceasta se impune o sarcină excesivă sau se aduce atingere în mod grav situaţiei financiare a petentei [a se vedea, în acest sens, Decizia de inadmisibilitate din 19 noiembrie 2013, pronunţată în Cauza Electrosan - S.R.L.  împotriva României (Cererea nr. 31.931/07), paragraful 17, şi Hotărârea din 18 iunie 2013, pronunţată în Cauza S.C. Complex Herta Import Export - S.R.L. Lipova împotriva României. paragraful 32]. Aprecierea asupra acestui aspect revine, însă, instanţei care judecă fondul cauzei, pe baza probelor administrate în acest sens. În principiu, autorităţile naţionale sunt cele care decid, în primul rând, ce fel de „amendă” trebuie aplicată, deciziile luate în acest domeniu implicând o apreciere a problemelor politice, economice şi sociale, apreciere pe care Convenţia o lasă în competenţa statelor membre, acestea având la dispoziţie o largă marjă de apreciere [a se vedea Decizia de inadmisibilitate din 21 martie 2006, pronunţată în Cauza Valico - S.R.L. împotriva Italiei (Cererea nr. 70.074/01), Decizia de inadmisibilitate din 19 noiembrie 2013, pronunţată în Cauza Electrosan - S.R.L. împotriva României (Cererea nr. 31.931/07), paragraful 17, şi Hotărârea din 18 iunie 2013, pronunţată în Cauza S.C. Complex Herta Import Export - S.R.L. Lipova împotriva României, paragraful 32]

17. Curtea reţine că, din această perspectivă, cuantumul amenzii contravenţionale stabilite prin norma criticată se înscrie în „larga marjă de apreciere” a statului. Astfel, legiuitorul a instituit sancţiuni severe, constând în amenzi într-un cuantum  ridicat, pentru anumite fapte a căror nerespectare, în aprecierea sa, prezintă un grad de pericol social ridicat. Printre acestea se află şi aceea prevăzută de art. 4 alin. (12) lit. d) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, referitoare la obligaţia de a încheia cu furnizorii consumabilelor contracte conţinând clauze de livrare numai a consumabilelor de tipul şi cu caracteristicile tehnice prevăzute în manualul de utilizare, care să asigure menţinerea lizibilităţii datelor, pe perioada de arhivare prevăzută de ordonanţa de urgenţă.

18. Curtea mai observă că dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 se aplică atunci când sancţiunea este reglementată între anumite limite, iar nu atunci când amenda are un cuantum fix, ca în prezenta cauză.

19. În final, Curtea reţine că nu pot fi primite susţinerile autorului referitoare la încălcarea principiului proporţionalităţii, ce ar rezulta din compararea cuantumului amenzii contravenţionale, pentru o faptă determinată, cu prevederile art. 137 alin. (2) din Codul penal, care reglementează generic referitor la stabilirea amenzii pentru persoana juridică, Este adevărat că, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a asimilat contravenţiile conceptului de „acuzaţie în materie penată”, însă acest lucru semnifică faptul că garanţiile dreptului la apărare trebuie să fie aceleaşi în domeniul contravenţional ca şi în cel penal (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 octombrie 2007 a Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţată în Cauza Anghel împotriva României, paragrafele 67 şi 68). Cele două ramuri ale dreptului au o configuraţie deosebită sub aspectul gradului de pericol social al faptelor, al vinovăţiei şi al sancţiunilor specifice fiecăreia. Spre exemplu, pedepsele complementare prevăzute de art. 136 din Codul penal, - respectiv dizolvarea persoanei juridice; suspendarea activităţii sau a uneia dintre activităţile persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani; închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani; interzicerea de a participa la procedurile de achiziţii publice pe o durată de la unu la 3 ani; plasarea sub supraveghere judiciară şi afişarea sau publicarea hotărârii de condamnare - sunt mult mai intruzive decât măsurile complementare prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999.

20, Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Terra Estival 2002 - S A. din Neptun în Dosarul nr. 3.134/254/2015 al Judecătoriei Mangalia şi constată că dispoziţiile art. 11 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Ordonanţa Guvernului nr. 20/2017 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi prorogarea unor termene, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Mangalia şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 10 mai 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 429

din 21 iunie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 4,6,16,17 şi 19-23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cosmin-Marian Văduva - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 4. 6, 16, 17 şi 19-23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Bleotu Cristian Irinel în Dosarul nr. 37.229/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, într-o cauză având ca obiect o contestaţie privind noile certificate - Luptător cu Rol Determinant, formulată în temeiul art. 92 alin. (7) din Legea nr. 341/2004.

2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei de neconstituţionalitate, asistat de avocat Ilie Drăgulin, din Baroul Dolj, cu împuternicire avocaţială depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 2.853D/2017, nr. 2.854D/2017, nr. 181D/2018 şi nr. 197D/2018, având ca obiect excepţii de neconstituţionalitate ale dispoziţiilor art. I pct. 4, 6,16,17 şi 19-23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, excepţii ridicate de Rupă Sonel, Dincă Ion, Langa Liviu-Gheorghe şi Stângă Constantin, în dosarele nr. 38.503/3/2016, nr. 38.508/3/2016, nr. 28.445/3/2016 şi nr. 33.231/3/2016 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

4. La apelul nominal se prezintă autorii excepţiilor, Rupă Sonel şi Stângă Constantin, asistaţi de avocat Ilie Drăgulin, din Baroul Dolj, cu împuternicire avocaţială depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost în mod legal îndeplinită. Avocatul prezent depune împuternicire de reprezentare şi a autorilor Dincă Ion şi Langa Liviu-Gheorghe.

5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 2.853D/2017, nr. 2.854D/2017, nr.l81D/2018 şi nr. 197D/2018 la Dosarul nr. 2.852D/2017. Reprezentantul Ministerului Public şi avocatul prezent sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarelor nr. 2.853D/2017, nr. 2.854D/2017, nr. 181 D/2018 şi nr. 197D/2018 la Dosarul nr. 2.852D/2017, care a fost primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului Ilie Drăgulin, care arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 nu a fost încă aprobată prin lege, iar asupra criticilor de neconstituţionalitate formulate în cauză, Curtea Constituţională nu s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa anterioară. Actul normativ criticat a fost adoptat în mod netransparent, fără avizul Consiliului Legislativ, şi nu respectă adevărul istoric cu privire la Revoluţia din 1989. Se mai arată că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale pentru că sunt discriminatorii şi pentru că, prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, au fost vătămate interesele unui număr de 22.000 persoane care trăiau exclusiv din indemnizaţie.

7. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public arată că, în jurisprudenţa sa. Curtea Constituţională a stabilit că dreptul la indemnizaţie reparatorie nu reprezintă un drept fundamentai, legiuitorul având dreptul de liberă apreciere asupra unor astfel de beneficii, precum şi a stabilirii condiţiilor şi criteriilor de acordare. Reprezentantul Ministerului Public conchide că aceste considerente sunt valabile şi în cauzele de faţă şi solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

8. Prin încheierea din 27 ianuarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 33.231/3/2016, prin încheierile din 20 aprilie 2017, pronunţate în dosarele nr. 37.229/3/2016, nr. 38.503/3/2016 şi 38,508/3/2016, precum şi prin Sentinţa civilă nr. 4.390 din 7 iulie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 28.445/3/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, 6,16,17 şi 19-23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şl-au Jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de Bleotu Cristian Irinel, Rupă Sonel, Dincă Ion, Langa Liviu-Gheorghe şi Stângă Constantin, reclamanţi în cauze având ca obiect contestaţii privind noile certificate - Luptător cu Rol Determinant, formulate în temeiul art. 92 alin. (7) din Legea nr. 341/2004.

9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii susţin că nu se justifică sub niciun motiv caracterul de urgenţă al actului normativ criticat, precum şi faptul că acesta nu a fost analizat în şedinţă de guvern, el fiind publicat în Monitorul Oficial sub rezerva avizării de către Consiliul Legislativ, aviz ce a ajuns la Monitorul Oficial după publicarea ordonanţei de urgenţă.

10. De asemenea, se arată că dispoziţiile art. 31 din Legea nr. 341/2004 încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie. Discriminarea operează atât faţă de celelalte categorii de beneficiari ai Legii nr. 341/2004, răniţi, reţinuţi, urmaşi, dar, în mod deosebit, faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987. Persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nu au participat la Revoluţia din Decembrie 1989, singurul merit al lor fiind că un număr de 73 de muncitori de la Uzinele de Autocamioane Braşov au ieşit în stradă, doar pentru revendicări de ordin salarial. Cu toate acestea, prin actul normativ contestat, aceştia beneficiază în continuare de indemnizaţiile reparatorii, în timp ce luptătorii remarcaţi nu mai beneficiază.

11. Autorii susţin că se încalcă, de asemenea, dreptul la viaţă prevăzut de art. 22 alin. (1) din Constituţie, din cauza diminuării sau neacordării indemnizaţiei reparatorii, în condiţiile în care, pentru majoritatea beneficiarilor Legii nr. 341/2004, aceasta este singura sursă de venit. În plus, măsurile de diminuare a indemnizaţiilor încalcă prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie care consacră dreptul la măsuri de asistenţă socială şi prevederile art. 53 din Constituţie, fiind disproporţionate.

12. Neacordarea indemnizaţiei reparatorii reprezintă şi o încălcare a dreptului de proprietate, protejat de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

13. Restrângerea exerciţiului drepturilor pentru două dintre categoriile beneficiarilor Legii nr. 341/2004 are ca efect, în opinia autorilor, încălcarea prevederilor art. 7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, precum şi art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ambele privind interzicerea discriminării.

14. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal arată că excepţiile de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate. În dosarele Curţii nr. 2.852D/2017, nr. 2.853D/2017 şi nr. 2.854D/2017 susţine că punerea în aplicare a politicilor sociale şi economice presupune, printre altele, şi ca legiuitorul să dispună de o marjă de apreciere, pentru a se pronunţa atât asupra existenţei unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât şi asupra alegerii modalităţilor sale de aplicare. Posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă nu poate fi împiedicată, mai ales în situaţiile în care se impune ca statul să intervină în plan legislativ pentru rezolvarea urgentă a unor probleme care ţin de interesul public. În caz contrar, s-ar ajunge la negarea competenţelor legislative, lucru care ar fi inadmisibil, în Dosarul Curţii nr. 181D/2018, instanţa judecătorească nu şi-a motivat opinia, iar, în Dosarul Curţii nr. 197D/2018, a invocat Decizia Curţii Constituţionale nr. 389 din 14 iunie 2016.

15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

16. Guvernul, în dosarele Curţii nr. 2.853D/2Q17 şi nr. 2.854D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând trimitere în acest sens la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

17. Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt constituţionale, făcând trimitere la punctele de vedere exprimate cu ocazia soluţionării de către Curtea Constituţională a unor sesizări de neconstituţionalitate similare.

18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi ale Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile avocatului autorilor excepţiei de neconstituţionalitate şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

20. Cu referire la obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, deşi atât autorii acesteia, cât şi instanţa de judecată se referă la prevederile art. 4, 6, 16,17 şi 19-23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, în realitate dispoziţiile criticate sunt cele ale art. I pct. 4, 6,16,17 şi 19-23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014. Prevederile art. I pct. 4 ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 modifică dispoziţiile aii. 3 alin. (1) lit. a)-c) din Legea nr. 341/2004 cu privire la instituirea şi definirea titlurilor de Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989, Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 şi Participant la Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989. Prevederile art. I pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 introduce în cuprinsul Legii nr. 341/2004 trei noi articole, respectiv art. 31, art. 32 şi art. 33. Astfel, prevederile art. 31 din Legea nr. 341/2004 definesc noţiunile de persoane care au avut un rol determinant pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, urmaş de erou-martir, obiective de importanţă deosebită, Secretariatul de Stat, Asociaţiile de revoluţionari legal constituite până la data de 31 decembrie 1992, certificatele preschimbate şi Comisia parlamentară, cele ale art. 32 reglementează procedura de eliberare a certificatelor persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004, iar prevederile art. 33 ale Legii nr. 341/2004 reglementează aspecte privind procedura de acordare a calităţilor pentru persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1, 2 şi 4 din Legea nr. 341/2004. Dispoziţiile art. I pct. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 abrogă prevederile art. 9 alin. (6) din Legea nr. 341/2004 care se refereau la procedura de atribuire a titlurilor prevăzute la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 341/2004. Dispoziţiile art. I pct. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 reglementează procedura de eliberare a noului certificat de Luptător cu Rol Determinant. Prevederile art. I pct. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 modifică art. 11 din Legea nr. 341/2004, potrivit cărora „Comisia parlamentară îşi continuă activitatea, conform prevederilor prezentei legi.” Prevederile art. I pct. 20 şi 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 modifică prevederile art. 12 şi art. 131 din Legea nr. 341/2004 care reglementează aspecte care ţin de modalitatea de constituire a surselor de finanţare necesare plăţii indemnizaţiilor, precum şi de situaţia acordării drepturilor. În sfârşit, prevederile art. I pct. 22 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2004 modifică prevederile art. 18 şi 19 din Legea nr. 341/2004 care reglementează aspecte ce privesc Revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987.

21. În opinia autorilor excepţiei, dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viaţă, art. 47 privind nivelul de trai, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 115 referitor la delegarea legislativă, precum şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului privind interzicerea discriminării.

22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că o parte dintre dispoziţiile criticate în dosarele conexate, respectiv art. I pct. 16 şi 20-23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, contrar prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor (...) privind neconstituţionalitatea (...) unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă (...) care are legătură cu soluţionarea cauzei (...)”, nu au legătură cu soluţionarea cauzelor aflate pe rolul instanţei judecătoreşti care a sesizat Curtea Constituţională. Această concluzie se impune odată ce sunt avute în vedere, pe de o parte, evoluţia reglementării în materia referitoare la arătarea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 şi, pe de altă parte, natura cauzelor în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

23. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în condiţiile în care, În timp, Curtea Constituţională a pronunţat numeroase decizii prin care a analizat constituţionalitatea unor dispoziţii ale Legii nr. 341/2004 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014. Astfel, Curtea a reţinut, în Decizia nr. 785 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 17 martie 2017 [paragrafele22-26], că, în memoria celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de recunoaştere a meritelor celor care s-au remarcat în mod deosebit în lupta pentru răsturnarea regimului totalitar, ca recompensă a societăţii pentru contribuţia adusă la înfăptuirea Revoluţiei din 1989, a fost adoptată Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificările şi completările ulterioare. În baza dispoziţiilor acestei legi, titlurile care puteau fi acordate luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 erau: „Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989”, „Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989” şi „Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989”, precum şi drepturile ce se cuveneau beneficiarilor acestor titluri.

24. Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, a abrogat Legea nr. 42/1990, însă a menţinut unele dintre soluţiile legislative anterioare. Astfel, este păstrată denumirea titlurilor „Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989” şi „Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989”, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989” se referă, în noua reglementare, la trei categorii, şi anume „Luptător Rănit”, „Luptător Reţinut” şi „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite”.

25. Curtea a reţinut că Legea nr. 341/2004 stabilea acordarea unor drepturi persoanelor care au obţinut titlurile prevăzute de lege, printre care, potrivit art. 4, şi dreptul la o indemnizaţie lunară reparatorie, în condiţiile legii. Acordarea titlurilor se făcea prin preschimbarea certificatelor eliberate în perioada 1990-1997 privind calităţile şi titlurile atestate potrivit Legii nr. 42/1990.

26. Curtea a observat că, printr-o serie de acte normative, în perioada 2012-2014, indemnizaţia lunară reparatorie, prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, de care beneficiau, în condiţiile legii, persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din lege, respectiv titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, nu s-a acordat.

27. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 au fost modificate şi completate unele dispoziţii din Legea nr. 341/2004, care stabilesc categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 şi drepturile corespondente deţinerii acestor titluri. Astfel, sunt păstrate denumirile titlurilor de „Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989” şi „Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989”, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989”, în noua formă a legii, se referă la patru categorii, şi anume „Luptător Rănit”, „Luptător Reţinut”, „Luptător cu Rol Determinant” şi „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite”. În acest sens, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, titlurile instituite se vor acorda în condiţiile legi, avându-se în vedere calităţile şi titlurile atestate, potrivit Legii nr. 42/1990, doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului şi titular al brevetului de atestare a titlului, acordat de către Preşedintele României, prin decret prezidenţial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Totodată, noul conţinut normativ la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 prevede acordarea unei indemnizaţii de gratitudine lunară persoanelor care au obţinut titlurile de „Luptător cu Rol Determinant”, cărora li s-au eliberat noile certificate, potrivit noii reglementări.

28. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate, prevalându-se de prevederile art. 3 alin, (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004, au înaintat, în temeiul prevederilor art. 92 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 341/2004, Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 cereri cu privire la eliberarea noilor certificate de Luptător cu Rol Determinant. Nemulţumiţi fiind de modul în care Secretariatul le-a soluţionat cererile, au adresat, în temeiul art. 92 alin. (7) din Legea nr. 341/2004, Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989 câte o contestaţie. Ulterior, prevalându-se de prevederile art. 26 din Legea nr. 341/2004, aceştia au formulat, în contradictoriu cu Comisia parlamentară a revoluţionarilor din decembrie 1989, pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a 2-a contencios administrativ şi fiscal, acţiuni prin care au solicitat obligarea acesteia la soluţionarea favorabilă a contestaţiilor, acte juridice administrative pe care le consideră nelegale, nemotivate, neîntemeiate şi neconstituţionale; obligarea pârâtei de a înainta către Secretariatul de Stat avizul favorabil în vederea formulării propunerii de atribuire a titlului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant, de către Preşedintele României, precum şi obligarea pârâtei să le contrasemneze certificatul doveditor al calităţii de Luptător cu Rol Determinant. În plus, autorii excepţiei de neconstituţionalitate care face obiectul dosarelor Curţii nr. 181D/2018 şi nr. 197D/2018 au solicitat instanţei de judecată şi obligarea Secretariatului de a elibera adeverinţe către Casa de Pensii, în vederea reintroducerii în plată a indemnizaţiei reparatorii, neacordate începând cu 1 ianuarie 2012, precum şi să dispună ca, în baza adeverinţelor, Casa de Pensii din localitatea de domiciliu să le reintroducă în plată indemnizaţiile reparatorii începând cu 1 ianuarie 2015, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014.

29. Prin dispoziţiile art. I pct. 22 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 au fost modificate prevederile art. 18 şi 19 din Legea nr. 341/2004, care fac parte din cap. II al acesteia intitulat Revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987. Or, având în vedere că autorii excepţiei de neconstituţionalitate au sesizat instanţa judecătorească cu soluţionarea unor acţiuni prin care apreciază că le sunt lezate interesele protejate de Legea nr. 341/2004 legate de participarea lor la Revoluţia Română din decembrie 1989, aşa cum se intitulează şi capitolul I al acesteia, dispoziţiile art. I pct. 22 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 nu au legătură cu soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

30. De altfel, Curtea a mai pronunţat o soluţie similară în jurisprudenţa sa anterioară. În acest sens, în paragraful 23 al Deciziei nr. 399 din 13 iunie 3017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 15 septembrie 2017, se precizează: „Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă â Guvernului nr. 95/2014, referitoare la termenele în care se depun cererile prevăzute la art. 20 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, respectiv cererile privind constatarea calităţilor prevăzute la art. 18 alin. (1) din aceeaşi lege referitoare la revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987, Curtea constată că aceste norme nu au legătură cu soluţionarea cauzei, având în vedere faptul că autorii prezentei excepţii de neconstituţionalitate nu se află în ipoteza normei criticate, întrucât deţin certificate privind titlul de «Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite». Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, «Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei [...]». Ţinând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 este inadmisibilă.11

31. Prevederile art. I pct. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 abrogă dispoziţiile art. 9 alin. (6) din Legea nr. 341/2004, potrivit cărora „în conformitate cu prevederile prezentei legi, titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) se atribuie, prin decret, de către Preşedintele României, la propunerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, cu avizul comisiei parlamentare constituite pentru controlul aplicării prevederilor prezentei legi, potrivit principiilor cuprinse la art. 2 şi criteriilor stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, pe baza certificatelor doveditoare preschimbate conform alin. (1)”

32. Dispoziţiile abrogate făceau parte din art. 9 al Legii nr. 341/2004 care se referă exclusiv la preschimbarea de către Secretariatul de Stat a certificatelor doveditoare care, în perioada 1990-1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 şi de Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din decembrie 1989. Certificatul preschimbat, potrivit art. 11 lit. a) şi b) din Normele metodologice de aplicare a Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.412/2004, este distinct de certificatul nou sau noul certificat. În temeiul acestei deosebiri, legiuitorul primar derivat a introdus, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, în Legea nr. 341/2004, un nou articol, respectiv art. 92. Or, în condiţiile în care autorii excepţiei au formulat acţiunile de pe rolul instanţelor judecătoreşti în temeiul art. 92 din Legea nr. 341/2004, prevederile art. I pct. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 nu au legătură cu soluţionarea acestora. Prin urmare, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014.

33. Aşa cum, în mod constant, a arătat Curtea Constituţională (de exemplu, Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, nr. 250 din 25 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 18 iulie 2017, paragraful 26, nr. 711 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 9 decembrie 2015, paragraful 42, şi nr. 131 din 10 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 17 mai 2016, paragraful 23), este unanim acceptat că exercitarea atribuţiilor judecătorului implică, în primul rând, identificarea normei aplicabile. În considerarea acestui fapt, precum şi a obiectului acţiunilor cu a căror soluţionare a fost învestită instanţa, Curtea reţine că prevederile art. I pct. 20 şi 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 nu pot să facă parte dintre normele pe care acestea le pot aplica în soluţionarea litigiilor.

34. Legea nr. 341/2004 a instituit un mecanism potrivit căruia, sub condiţia îndeplinii anumitor condiţii, sunt recunoscute o serie de titluri şi calităţi [a se vedea prevederile art. 3 alin. (1)]. Subsecvent acestei recunoaşteri a titlurilor şi a calităţilor, Legea nr. 341/2004 acordă şi anumite drepturi patrimoniale (a se vedea prevederile art. 4 şi 5). Cu alte cuvinte, recunoaşterea, în concret, pentru o anumită persoană, a uneia dintre calităţile sau titlurile prevăzute de Legea nr. 341/2004 Ti conferă şi calitatea de titular al drepturilor prevăzute de art. 4 şi 5. Cu toate acestea însă, cele două operaţiuni sunt, din punct de vedere conceptual, distincte. De altfel, Curtea însăşi, în paragraful 15 al Deciziei nr. 236 din 7 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 29 iunie 2015, a reţinutei obţinerea unei indemnizaţii, în condiţiile legii, deci a unei valori patrimoniale, de către persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege în acest sens, constituie un drept ulterior, subsecvent constatării calităţii de persoană care a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987.

35. Or, având în vedere, pe de o parte, că obiectul cauzelor în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate vizează recunoaşterea unuia dintre titlurile şi calităţile oferite de Legea nr. 341/2004, respectiv Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant şi, pe de altă parte, că prevederile art. I pct. 20 şi 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 reglementează aspecte care ţin de modalitatea de constituire a surselor de finanţare necesare plăţii indemnizaţiilor, precum şi de situaţia acordării drepturilor, acestea nu au legătură cu soluţionarea cauzelor în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate,

36. În plus, din examinarea criticilor de neconstituţionalitate nu se pot decela argumente care să vizeze, în mod specific, prevederile art. I pct. 20 şi 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014. Or, având în vedere exigenţa impusă de Curte autorilor excepţiilor de neconstituţionalitate de a le motiva, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 20 şi 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 apare, o dată în plus, ca inadmisibilă.

37. Prin urmare, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 20 şi 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014.

38. În jurisprudenţa sa anterioară, Curtea a reţinut, de exemplu în deciziile nr. 785 din 15 decembrie 2016 [paragraful 30] sau nr. 114 din 9 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 16 mai 2017 (paragraful 49), referitor la existenţa unei pretinse discriminări între categoria Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite şi categoria Luptător cu Rol Determinant, prin sistarea plăţii indemnizaţiei lunare reparatorii, că normele legale supuse controlului de constituţionalitate se aplică tuturor destinatarilor săi, fără ca între aceştia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţie. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenţei sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilităţii economice a ţării şi să ia măsuri în consecinţă (în acest sens a se vedea Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012). Totodată, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor lor interese subiective.

39. În jurisprudenţa sa, Curtea a arătat, referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile constituţionale privind dreptul de proprietate, dreptul la viaţă, dreptul la integritate fizică şi corporală şi dreptul la un nivel de trai decent, că sunt relevante cele reţinute prin Decizia nr. 255 din 20 martie 2012, Decizia nr. 412 din 16 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 1 iunie 2006, şi Decizia nr. 521 din 15 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 25 iulie 2012, în sensul că dreptul de a obţine titlul de „luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite” nu este un drept constituţional, ci unul acordat prin lege. Aşa fiind, legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile de acordare a certificatelor de revoluţionar, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, precum şi de a prevedea anumite termene şi o procedură de preschimbare a certificatelor, respectiv de încetare a valabilităţii vechilor certificate. Prin urmare, Curtea a apreciat că dispoziţiile de lege criticate nu constituie o restrângere a exerciţiului unor drepturi, ci reprezintă reglementarea dată prin lege pentru respectarea condiţiilor exprese pe care trebuie să le îndeplinească persoanele în vederea atribuirii certificatelor.

40. De asemenea, Curtea a reţinut că, în măsura în care exercitarea drepturilor consacrate prin legi ori prevederile Constituţiei este condiţionată de respectarea unor proceduri ori termene legale, sancţiunile nerespectării acestor cerinţe nu pot fi privite ca aducând o restrângere nejustificată exerciţiului drepturilor respective, (a se vedea Decizia nr. 645 din 1 noiembrie 2016, paragrafele 16 şi 17, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 16 ianuarie 2017).

41. Cu referire particulară la pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale care garantează dreptul de proprietate privată, Curtea a constatat, în Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012, că sumele reprezentând indemnizaţii restante ce se achită beneficiarilor Legii nr. 341/2004 constituie, într-adevăr, un bun în sensul art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Aceste tipuri de indemnizaţii au caracter reparatoriu, fără consacrare constituţională, astfel încât legiuitorul le poate acorda sau nu, dar, în momentul în care a decis acordarea unor astfel de indemnizaţii pe o anumită perioadă, are, de asemenea, dreptul de a alege frecvenţa şi modalitatea concretă de acordare a acestora. Nefiind drepturi constituţionale, legiuitorul poate opta şi pentru retragerea viitoare a lor (a se vedea, în acest sens, art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, astfel cum a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011).

42. Curtea a luat în considerare, în trecut, şi critici formulate din perspectiva art. 53 din Constituţie, reţinând, de exemplu prin Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 28 septembrie 2016, paragraful 59, că nu au incidenţă în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale.

43. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin, (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 16 şi 20-23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţa de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Bleotu Cristian Irinel, Rupă Sonel, Dincă Ion, Langa Liviu-Gheorghe şi Stângă Constantin în dosarele nr. 37.229/3/2016, nr. 38.503/3/2016, nr. 38.508/3/2016, nr. 28.445/3/2016 şi nr. 33.231/3/2016 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceleaşi părţi în aceleaşi dosare ale aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. I pct. 4, 6, 17 şi 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 21 iunie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cosmin-Marian Văduva

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 6 din Legea nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data 1 ianuarie 2019, cu excepţia art. 5 şi 15 din anexă, care intră în vigoare la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Dumitru Daniel Botănoiu,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Graţiela Leocadia Gavrilescu

p. Ministrul sănătăţii,

Corina Silvia Pop,

secretar de stat Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

 

Bucureşti, 5 septembrie 2018.

Nr. 707.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

de aplicare a Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia

 

Art. 1. - Scopul prezentelor norme metodologice îl reprezintă instituirea unor măsuri de prevenire, combatere şi distrugere a buruienii ambrozia, denumită ştiinţific Ambrozia artemisiifolia.

Art. 2. - Verificarea şi identificarea terenurilor infestate cu buruiana ambrozia se declanşează primăvara după răsărirea acestei buruieni şi se încheie cel târziu până la data de 20 mai a fiecărui an, când se poate constata o diferenţiere vegetativă faţă de celelalte specii de buruieni.

Art. 3. - (1) Verificarea şi identificarea terenurilor infestate cu buruiana ambrozia de pe raza teritorială a unităţilor administrativ-teritoriale se efectuează de către autorităţile administraţiei publice locale, prin consilierii agricoli angajaţi sau persoanele desemnate din cadrul acestora.

(2) în urma verificărilor potrivit prevederilor alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale întocmesc centralizatorul cu suprafeţele de teren pe care s-a constatat existenţa buruienii ambrozia, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1, denumit în continuare centralizator, cel târziu până la data de 25 mai a fiecărui an.

(3) Pe baza centralizatorului prevăzut la alin. (2), autorităţile administraţiei publice locale transmit o somaţie către toţi proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole unde au fost identificate focare de infestare cu buruiana ambrozia, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 2, cei târziu până la data de 5 iunie a fiecărui an.

Art. 4. - (1) După transmiterea somaţiilor de către autorităţile administraţiei publice locale, verificarea şi constatarea nerespectării de către proprietarii sau deţinătorii de terenuri, beneficiarii lucrărilor de construcţii, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, denumită în continuare lege, se fac de către o comisie mixtă, denumită în continuare Comisia, constituită prin ordin al prefectului.

(2) Comisia este formată din 4 specialişti desemnaţi din cadrul instituţiilor prevăzute la art. 5 din lege, care duc la îndeplinire prevederile din prezentele norme metodologice, şi un secretar.

(3) Preşedinţia şi secretariatul Comisiei se asigură de către direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

Art. 5. - (1) Pentru identificarea buruienii ambrozia, precum şi pentru stabilirea metodelor pentru prevenirea, combaterea şi distrugerea acesteia, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Mediului creează pe site-ul propriu o pagină specială de prezentare a buruienii ambrozia.

(2) în vederea elaborării textului paginii speciale, instituţiile prevăzute la alin. (1) contribuie cu informaţii referitoare la recunoaşterea morfologică a plantei aflate în diferite faze de vegetaţie, modul de înmulţire, răspândire, efectele acesteia asupra sănătăţii populaţiei, afecţiunile cauzate, cu recomandările de specialitate, precum şi prezentarea metodelor de prevenire, combatere şi distrugere a buruienii.

(3) Instituţiile prevăzute la alin. (1), prin structurile teritoriale din subordine, precum şi prin alte unităţi cu care colaborează, asigură transmiterea textului paginii speciale către autorităţile administraţiei publice locale şi instituţia prefectului.

(4) Elaborarea paginii speciale şi postarea acesteia pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Mediului şi Ministerului Sănătăţii se realizează până la data de 30 octombrie 2018 şi se diseminează potrivit alin, (3) până la finalul anului 2018.

Art. 6. - Instituţiile prevăzute la art. 5 alin. (1), prin structurile teritoriale din subordine, autorităţile administraţiei publice locale şi/sau parteneri locali desfăşoară anual campanii de informare şi conştientizare cu privire la buruiana ambrozia şi pun la dispoziţia proprietarilor sau deţinătorilor de terenuri, administratorilor drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole materiale informative cu buruiana ambrozia.

Art. 7. - (1) Metodele recomandate pentru prevenirea, combaterea şi distrugerea buruienii ambrozia sunt: cosirea repetată, manual sau mecanic, în funcţie de locul şi suprafaţa infestată, distrugerea cu unelte agricole, smulgerea, în cazul unor suprafeţe izolate, efectuarea unor arături adânci şi discuiri pe terenurile agricole, erbicidarea, după caz.

(2) Metodele prevăzute la alin. (1) se aplică potrivit recomandărilor specialiştilor din cadrul direcţiilor pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale supraveghează aplicarea metodelor prevăzute la alin. (1) pe toată perioada de vegetaţie.

Art. 8. - Comisia verifică proprietarii sau deţinătorii de terenuri, beneficiarii lucrărilor de construcţii, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole, în prezenţa acestora, după caz, constată nerespectarea dispoziţiilor art. 1 din lege şi aplică sancţiuni potrivit prevederilor art. 3 din lege.

Art. 9. - Membrii Comisiei se deplasează în localităţile unde a fost semnalată existenţa unor terenuri infestate cu buruiana ambrozia, în baza situaţiei centralizatoare transmise de autorităţile administraţiei publice locale.

Art. 10. - (1) Comisia efectuează primul control în teren pentru toate localităţile semnalate în centralizator în perioada 1 iulie -15 iulie a fiecărui an.

(2) în situaţia în care la data efectuării controlului potrivit alin. (1) Comisia constată nerespectarea prevederilor art. 1 din lege de către proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole, aceasta întocmeşte un proces-verbal de verificare, constatare şi aplicare a sancţiunii contravenţionale, denumit în continuare proces-verbal, aplicând sancţiunea „Avertisment”.

(3) Procesul-verbal se redactează în trei exemplare originale, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 3, din care un exemplar este transmis contravenientului, un exemplar este transmis primăriei pe raza căreia s-a constatat existenţa terenului infestat şi un exemplar rămâne la Comisie.

Art. 11. - (1) Comisia efectuează al doilea control asupra terenurilor contravenienţilor sancţionaţi cu sancţiunea Avertisment” în perioada 16-31 iulie a fiecărui an.

(2) în situaţia în care la data efectuării controlului potrivit alin. (1) Comisia constată nerespectarea prevederilor art. 1 din lege de către proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor da apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole, după caz, sancţionaţi cu „Avertisment”, aceasta încheie un nou proces-verbal în trei exemplare originale şi aplică sancţiunile prevăzute de art. 3 alin. (2) din lege.

(3) La cel de-al doilea contrai Comisia realizează imagini video/foto datate şi relaţionate cu indicatori stabili din locaţie şi cu suprafeţele infestate, care se arhivează.

(4) După primirea procesului-verbal, contravenientul achită amenda potrivit prevederilor art. 28 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Secretariatul Comisiei înregistrează seriile şi numerele proceselor-verbale cu sancţiunile aplicate într-un registru special, la sediul direcţiei pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

Art. 12. - Comisia transmite către instituţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) un raport de activitate privind numărul de persoane fizice sau juridice care au respectat prevederile legii, situaţia persoanelor care au fost sancţionate cu avertisment, precum şi a celor sancţionate cu amendă, pe localităţi, până cel târziu la data de 30 noiembrie a fiecărui an, considerându-se atribuţie de serviciu.

Art. 13, - Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Sănătăţii pot solicita Comisiei efectuarea unor controale tematice suplimentare pe raza localităţilor unde a fost semnalată prezenţa unor focare de infestare a terenurilor cu buruiana ambrozia, sancţiunile aplicându-se corespunzător prevederilor prezentelor norme metodologice.

Art. 14. - Acţiunile de informare, verificare, constatare şi sancţionare se aplică anual în scopul diminuării ariei de răspândire invazivă, acţionându-se până la eradicarea acestei buruieni.

Art. 15. - În anul 2018, autorităţile administraţiei publice locale, prin consilierii agricoli angajaţi sau persoanele desemnate din cadrul acestora, verifică, constată şi stabilesc suprafeţele de teren cu buruiana ambrozia, până cel târziu la data de 1 octombrie.

Art. 16. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

 

ANEXA Nr. 1

la normele metodologice

 

Judeţul ......................................

Localitatea ................................

Anul ..........................................

 

CENTRALIZATOR

cu suprafeţele de teren pe care s-a constatat existenţa buruienii ambrozia

 

Nr. crt.

Denumirea localităţii

Numele şi prenumele/denumirea proprietarilor sau deţinătorilor de terenuri, administratorilor drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole unde s-au constatat suprafeţe de teren infestate cu buruiana ambrozia

Adresa/date de contact

Scurtă descriere cu privire la localizare, grad de răspândire, mod de combatere

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 2

la normele metodologice

 

Judeţul ......................................

Localitatea ................................

Adresa ......................................

Către ..........................................

 

SOMAŢIE

 

În urma verificărilor efectuate de către primăria localităţii .......................................... s-a constatat prezenţa unor focare de infestare a terenurilor deţinute/administrate de dumneavoastră pe raza acestei unităţii administrativ-teritoriale, în locul .......................................... (se va descrie locaţia), pentru care urmează să aplicaţi metode de prevenire, combatere şi distrugere a buruienii ambrozia, potrivit prevederilor Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia şi ale art. 7 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 707/2018.

Pentru recunoaşterea acestei buruieni, vă transmitem alăturat prezentarea acestei plante şi totodată vă informăm că puteţi consulta site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (www.madr.ro), al Ministerului Mediului (www.mmediu.ro), precum şi al Ministerului Sănătăţii, (www.ms.ro).

Recomandăm următoarele metode pentru prevenirea, combaterea şi distrugerea buruienii ambrozia: cosirea repetată, manual sau mecanic, în funcţie de locul şi suprafaţa infestată, distrugerea cu unelte agricole, smulgerea, în cazul unor suprafeţe izolate, efectuarea unor arături adânci şi discuiri pe terenurile agricole, erbicidarea, după caz. Pentru informaţii suplimentare, vă recomandăm să contactaţi Direcţia pentru Agricultură Judeţeană .......................................... la telefon .......................................... pentru a obţine informaţiile necesare.

Vă atenţionăm că aveţi obligaţia aplicării metodelor pentru prevenirea, combaterea şi distrugerea buruienii ambrozia până la data de 30 iunie a c., potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 62/2018. Dacă în urma controlului efectuat în perioada 1 iulie-15 iulie se constată faptul că nu aţi luat măsurile specifice de combatere, veţi fi sancţionaţi cu „Avertisment”.

În situaţia în care, în urma celui de-al doilea control efectuat pe teren, se constată faptul că nici până la data de 15 iulie a.c. nu aţi luat măsurile necesare pentru prevenirea, combaterea şi distrugerea acestei buruieni, veţi fi sancţionaţi cu amendă contravenţională de la 750 lei la 5.000 lei în cazul persoanelor fizice, respectiv de la 5.000 lei la 20.000 lei în cazul persoanelor juridice.

Aveţi obligaţia să informaţi în scris primăria pe raza căreia aţi efectuat lucrările prevăzute mai sus.

 

Primar,

..........................................

 

ANEXA Nr. 3

la normele metodologice

 

Comisia mixtă a judeţului ..........................................

Seria .......................................... Nr. ..........................................

Adresa ..........................................

 

Telefon .......................................... fax ..........................................

 

e-mail ..........................................

 

 

PROCES-VERBAL

de verificare, constatare şi aplicare a sancţiunii contravenţionale nr. ..........................................

încheiat astăzi .......................................... (locul, ziua, luna, anul, ora)

 

1. AGENT CONSTATATOR

Comisia mixtă numită prin Ordinul prefectului nr. ....................... din .........................................., potrivit prevederilor art. 5 din Legea nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, având următoarea componenţă:

preşedinte ..........................................;

(numele şi prenumele, reprezentant al Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului .........................................., legitimaţie/C.I. ..........................................)

membri: - ..........................................;

(numele şi prenumele, reprezentant al Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Judeţului .........................................., legitimaţie/C.I. ..........................................)

- .....................................................................

(numele şi prenumele, reprezentant al Direcţiei de Sănătate Publică a Judeţului .........................................., legitimaţie/C.I ..........................................)

- .....................................................................

 (numele şi prenumele, reprezentant al Primăriei .........................................., legitimaţie/C.I. .......................................... )

2. CONTRAVENIENTUL

a) numele şi prenumele .........................................., data şi locui naşterii .........................................., domiciliul actual stabil .........................................., CNP ..........................................,  BI/CI seria ..................... nr. .........................................., eliberat/eliberată de Poliţia .........................................., la data de ..........................................;

b) persoana juridică cu sediul în .........................................., str. .......................................... nr. ...., bl. ...., sc. ...., ap. ...., judeţul/sectorul .........................................., constituită în baza .........................................., având codul fiscal .........................................., cont nr. .........................................., la .........................................., reprezentată legal prin domnul/doamna .........................................., în calitate de .........................................., domiciliat/domiciliată în .........................................., str. .......................................... nr. ...., bl./ ...., sc. ...., ap. ...., judeţul/sectorul .........................................., având BI/CI seria ..................... nr. .........................................., eliberat/eliberată de .......................................... la data de .........................................., CNP ..........................................,

în calitate de ..........................................,1

3. OBIECTUL VERIFICĂRII 2 ........................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................................

4. REALIZARE IMAGINI FOTO/FILM 3 ......................................................................................................................

..............................................................................................................................................................................................

5. CONSTATĂRI ÎN TIMPUL EFECTUĂRII VERIFICĂRII 4 - ziua - ora - luna - anul .......................................

..............................................................................................................................................................................................

6. CONSTATAREA SĂVÂRŞIRII CONTRAVENŢIEI .....................................................................

..............................................................................................................................................................................................

7. SANCŢIUNEA CONTRAVENŢIONALĂ APLICATĂ

 

- În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, Comisia stabileşte avertisment (după caz, la primul control) sau

- În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 62/2018 (la următoarele controale): se aplică contravenientului .........................................., amenda de ....................... lei (.......................................... ), care se poate achita, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de verificare, constatare şi aplicare a sancţiunii contravenţionale, în contul autorităţii administraţiei publice locale .........................................., în contul de trezorerie al acestuia nr. .........................................., deschis la .......................................... .

8. Contravenientul nu se află de faţă/refuză să semneze sau nu poate lua cunoştinţă de conţinutul procesului-verbal (se subliniază cu o linie continuă situaţia aplicabilă), fapt atestat de martor,

domnul/doamna .........................................., domiciliat/domiciliată în .........................................., str. ..........................................  nr. ...., bl. ...., sc. ...., ap. ...., judeţul/sectorul .........................................., având BI/CI seria .....................  nr. .........................................., eliberat/eliberată de ..........................................  la data de .......................................... , CNP .......................................... .

Prezentul proces-verbal de verificare, constatare şi aplicare a sancţiunii contravenţionale a fost încheiat în lipsa unui martor pentru următoarele motive:

..............................................................................................................................................................................................

ALTE MENŢIUNI ..............................................................................................................................................................................................

9. Documentul doveditor al plăţii se va trimite recomandat sau va fi prezentat în termen de 15 zile la sediul .........................................., pe raza căreia s-a identificat terenul infestat cu buruiana ambrozia, în acest fel orice urmărire încetând. În caz de neachitare a amenzii(lor) se va proceda la executarea silită conform prevederilor legale.

10. În conformitate cu art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, contravenientul poate achita contravaloarea a jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 62/2018, aplicate astăzi, ziua luna anul  cumulate, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal, respectiv suma de .......................................... lei (adică ..........................................).

11. Contravenientul poate face plângere împotriva procesului-verbal de verificare, constatare şi aplicare a sancţiunii contravenţionale în termen de cel mult 15 zile de la încheierea/comunicarea5 acestuia. Plângerea, însoţită de copia procesului-verbal de verificare, constatare şi aplicare a sancţiunii contravenţionale, se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.

12. Prezentul proces-verbal conţine pagini şi a fost întocmit în 3 exemplare originale, dintre care un exemplar s-a înmânat contravenientului astăzi /va fi comunicat contravenientului în termen de cel mult două luni de la data aplicării sancţiunii, un exemplar se transmite la primăria pe raza căreia s-a constatat contravenţia şi un exemplar rămâne la agentul constatator.

13. OBIECŢIUNI/OBSERVAŢII .....................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................................................

 

Comisia mixtă:

Preşedinte ..........................................

Membri: ...............................................

 

Martor,

Contravenient,

..........................................

..........................................


1 Identificaţi conform art. 5 din Legea nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia.

2 Se vor indica ce metode de prevenire, combatere şi distrugere a buruienii ambrozia nu au fost aplicate potrivit somaţiei.

3 Se vor realiza fotografii/filme prin care să se dovedească autenticitatea probelor/recunoaşterea locaţiei.

4 Descrierea faptei; data şi ora comiterii; locul unde a fost comisă; împrejurările ce pot servi la aprecierea gravităţii şi pericolului social al faptei.

5 În termen de 15 zile de la încheierea procesului-verbal de verificare, constatare şi aplicare a sancţiunii contravenţionale, în situaţia în care contravenientul este de faţă, semnează şi i se înmânează procesul-verbal.

În termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de verificare, constatare şi aplicare a sancţiunii contravenţionale, în situaţia în care contravenientul nu este de faţă, nu semnează sau nu poate să ia cunoştinţă despre conţinutul procesului-verbal.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind constatarea încetării de drept a raportului de serviciu al domnului Vasile Curduman, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi art. 98 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Se constată încetarea de drept, la data de 10 septembrie 2018, a raportului de serviciu al domnului Vasile Curduman, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, ca urmare a îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 12 septembrie 2018.

Nr. 259.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Florentina Ciordaş a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Transporturilor

 

Având în vedere Adresa Ministerului Transporturilor nr. 5.862 din data de 10 septembrie 2018, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/16.600/A.I.L. în data de 11 septembrie 2018, având ca obiect solicitarea privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Florentina Ciordaş a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Transporturilor,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), art. 89 alin. (21) şi art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Florentina Ciordaş a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar generai adjunct al Ministerului Transporturilor.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 12 septembrie 2018.

Nr. 260.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Mircea Duşa, la cerere, din funcţia de secretar de stat, şef al Departamentului pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale din cadrul Ministerului Apărării Naţionale

 

Având în vedere Cererea domnului Mircea Duşa, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/5.048 din 11 septembrie 2018.

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Mircea Duşa se eliberează, la cerere, din funcţia de secretar de stat, şef al Departamentului pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

 

Bucureşti, 12 septembrie 2018.

Nr. 261.