MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 800         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 18 septembrie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 318 din 10 mai 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 486 din 12 iulie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

743. - Hotărâre privind aprobarea Programului calendaristic al referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018

 

744. - Hotărâre privind stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice, a bugetului şi a cheltuielilor necesare pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 318

din 10 mai 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Alexandru Cismaşu, în Dosarul nr. 4.229/107/2015/a1 al Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 347D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv la deciziile Curţii Constituţionale nr. 471 din 23 septembrie 2014 şi nr. 696 din 20 octombrie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea nr. 168/CAF din 3 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.229/107/2015/a1, Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost invocată de Alexandru Cismaşu, într-o cauză având ca obiect emiterea unui act administrativ-certificat de urbanism, în care a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru stabilite de instanţă, cerere respinsă ulterior.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că prevederile art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, potrivit cărora reclamantul poate face cerere de reexaminare la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, aduc atingere accesului la justiţie şi dreptului la un proces echitabil, deoarece judecata cererii este în competenţa unei instanţe de acelaşi nivel. Această procedură echivalează cererea de reexaminare cu o contestaţie administrativă, care este facultativă şi gratuită, potrivit art. 21 alin. (4) din Constituţie. Un astfel de tratament este de natură să încurajeze o rezolvare superficială a cererilor. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, controlul judiciar înseamnă posibilitatea verificării de către o instanţă superioară a legalităţii şi temeiniciei hotărârii pronunţate, de către o instanţă inferioară, ca grad de jurisdicţie. Termenul de 3 zile care se calculează potrivit art. 181 din Codul de procedură civilă, este foarte scurt, ceea ce aduce atingere art. 21 alin. (2) din Constituţie.

6. Prevederile art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, potrivit cărora cererea se soluţionează fără citarea părţilor, prin încheiere definitivă, nu respectă principiul proporţionalităţii şi nici dreptul la un proces echitabil, deoarece duce la o prezumţie de legalitate absolută a unei încheieri judecătoreşti nemotivate, care nu poate fi atacată, pronunţată de un complet de acelaşi nivel. Ultima teză a art. 39 alin, (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 echivalează cu o suspendare nejustificată a cauzei, până la soluţionarea cererii de reexaminare, ceea ce aduce atingere art. 21 alin. (3) din Constituţie.

7. Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că, prin instituirea posibilităţii reclamantului de a introduce cererea de reexaminare la aceeaşi instanţă, s-a urmărit punerea de acord a legislaţiei naţionale cu art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv cu cele reţinute în Hotărârea din 6 iulie 2010, pronunţată în Cauza Postolache împotriva României. Face referire, de asemenea, la considerentele de principiu reţinute prin deciziile nr. 42 din 27 ianuarie 2005 şi nr. 164 din 22 martie 2005.

10. Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale, făcând referire la punctul său de vedere, reţinut în Decizia nr. 696 din 20 octombrie 2015.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 39 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, având următorul cuprins: (1) împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

(2) Cererea se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părţilor, prin încheiere definitivă. Dispoziţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce priveşte complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanţa va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condiţiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, numai după soluţionarea cererii de reexaminare.”

14. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, şi art. 53 alin. (2), referitor la proporţionalitatea restrângerii exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, precum şi celor ale art. 6 paragraful 1, referitor la dreptul la un proces echitabil, din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate. Curtea reţine, referitor la cererea de reexaminare, astfel cum a fost reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, că aceasta este o cerere prejudicială, judecată potrivit unei proceduri necontencioase specifice, ce are ca obiect verificarea legalităţii taxei de timbru judiciar, respectiv o nouă analiză a modului în care aceasta a fost stabilită.

16. În ceea ce priveşte critica referitoare la judecarea cererii de către un alt complet al aceleiaşi instanţe, Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat că accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate gradele de jurisdicţie. Acest drept poate fi supus unor condiţionări de fond şi de formă, iar existenţa uneia ori a mai multor căi de atac nu este impusă, pentru toate cazurile, nici de Constituţie şi nici de un tratat internaţional la care România este parte (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 267 din 27 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 14 iulie 2017, paragraful 21).

17. Curtea reţine că scopul legiuitorului, în reglementarea procedurii judecării cererii de reexaminare, a fost judecarea acesteia cu celeritate maximă, deoarece formularea unei astfel de cereri suspendă procedura în faţa instanţei, aşa cum rezultă din ultima teză a art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, potrivit căreia comunicarea cererii de chemare în judecată se face numai după soluţionarea cererii de reexaminare. Pe de altă parte, obiectul acestei cereri poate consta, spre exemplu, în recalificarea acţiunii şi timbrarea corespunzătoare, constatarea scutirii la plata taxei de timbru judiciar pentru anumite acţiuni, ori corectarea unor erori de calcul. Acestea sunt operaţiuni pentru care nu este necesară o judecată în fond, astfel încât să fie obligatorie respectarea principiilor contradictorialităţii, oralităţii şi publicităţii.

18. În sensul celor de mai sus este jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care a reţinut că soluţionarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei judiciare de timbru este guvernată de principiul celerităţii, care ar fi grav afectat prin aplicarea în materie a principiilor oralităţii şi contradictorialităţii. a obligativităţii citării părţilor, ca şi a posibilităţii exercitării unei căi de atac împotriva încheierii de soluţionare a cererii de reexaminare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 267 din 27 aprilie 2017, paragraful 22).

19. În ceea ce priveşte critica referitoare la faptul că încheierea pronunţată este definitivă, potrivit art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra unor critici de neconstituţionalitate referitoare la faptul că nu există cale de atac în cazul respingerii cererii de reexaminare, care este soluţionată în primă instanţă, prin încheiere definitivă. Astfel, prin Decizia nr. 471 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 12 noiembrie 2014, paragraful 19, Decizia nr. 696 din 20 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892 din 27 noiembrie 2015, paragraful 13, sau Decizia nr. 466 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 26 august 2016, paragraful 25, Curtea a constatat că raţiuni ce ţin de necesitatea soluţionării într-un termen rezonabil a cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti justifică în mod obiectiv soluţia legislativă criticată, care asigură în mod eficient un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul urmărit - stabilirea corectă a taxelor judiciare de timbru - şi mijloacele procedurale utilizate. Totodată, Curtea a reţinut că acest cadru legislativ, în deplin acord cu normele fundamentale, creează premisele necesare pentru a permite instanţei judecătoreşti să examineze circumstanţele specifice fiecărui caz şi să realizeze un just echilibru între interesele individuale şi cele privind administrarea justiţiei, astfel încât solicitantului să îi fie asigurat accesul efectiv la justiţie.

20. În final, având în vedere că nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale, se constată că dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu au incidenţă în cauză.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Alexandru Cismaşu, în Dosarul nr. 4.229/107/2015/a1 al Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă, şi constată că dispoziţiile art. 39 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 10 mai 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 486

din 12 iulie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 alin. (4) şt (5) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii

 

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 alin, (4) şi (5) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, excepţie ridicată de Dara Forest - S.R.L. cu sediul în comuna Brodina, judeţul Suceava, şi Elena Gheţău în Dosarul nr. 862/39/2016 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, precum şi de către Societatea Comercială ABC Val - S.R.L. cu sediul în Constanţa, în Dosarul nr. 754/36/2016 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a de contencios administrativ şi f scai, excepţie care formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.396D/2017 şi nr. 1.634D/2017.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 21 iunie 2018, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu, fiind consemnate în încheierea din acea dată, când Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a dispus conexarea Dosarului nr. 1.634D/2017 la Dosarul nr. 1.396D/2017, care este primul înregistrat. Având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 5 iulie 2018. La această dată, constatând că nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, în temeiul art. 57 din Legea nr. 47/1992 şi art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, dezbaterile au fost amânate pentru data de 12 iulie 2018, dată la care Curtea a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

3. Prin încheierea din 4 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 862/39/2016 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 alin. (4) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Daro Forest - S.R.L. cu sediul în comuna Brodina, judeţul Suceava, şi Elena Gheţău cu ocazia soluţionării unei acţiuni în contencios administrativ având ca obiect anularea unul act administrativ.

4. Prin încheierea din 26 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 754/36/2016 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială ABC Val - S.R.L. cu sediul în Constanţa, cu ocazia soluţionării unei acţiuni în contencios administrativ având ca obiect o contestaţie a unui act administrativ fiscal.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că reglementarea  criticată este neconstituţională, iar sintagma „un grup de persoane fizice care acţionează de comun acord” nu respectă cerinţele de claritate şi de previzibilitate prescrise de normele constituţionale şi de reglementările Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, fiind de natură a genera incertitudine, întrucât „este o reprezentare subiectivă, fără repere cuantificabile ori calitative în baza cărora destinatarul normei să îşi poată aprecia conduita socială”, învederează, de asemenea, faptul că sintagma „acţionează de comun acord” din cuprinsul art. 44 alin. (4) din Legea nr. 346/2004 reprezintă, în sine, un indiciu privind lipsa de claritate şi previzibilitate a textului, de vreme ce sintagma „comun acord* reprezintă un pleonasm. Autorii excepţiei susţin că, prin compararea textului de lege criticat cu corespondentul acestuia din Recomandarea Comisiei Europene 2003/361/CE, se remarcă o neconcordanţă ce decurge din împrejurarea că textul legii foloseşte sintagma „acţionează de comun acord”, în vreme ce textul Recomandării foloseşte sintagma „acţionează concertat “, diferenţă considerată a fi esenţială şi de natură să conducă la neclaritatea textului criticat.

6. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale şi din prisma modalităţii de definire a noţiunii de piaţă adiacentă, întrucât aceasta nu este clară, fiind imprecisă şi ambiguă, destinatarul normei aflându-se în imposibilitatea să înţeleagă definiţia de produs sau serviciu situat direct în amonte ori în aval de piaţă în cauză. În acest sens fac referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative. Aşa fiind, susţin că prevederile art. 44 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 346/2004 nu respectă condiţia de accesibilitate a legii, întrucât conţin o definiţie imprecisă şi ambiguă a noţiunii de piaţă adiacentă, Tind imposibil de înţeles şi aplicat de către destinatarul normei.

7. Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că textul art. 44 alin. (4) din Legea nr. 346/2004 este clar, în speţă urmând a se stabili existenţa/inexistenţa situaţiei de „întreprinderi legate”, în condiţiile enumerate de textul de lege precitat, astfel încât se pune problema interpretării unor dispoziţii legale, atribut ce nu aparţine, însă, instanţei de contencios constituţional.

8. Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal apreciază că prevederile legale în cauză sunt constituţionale, acestea fiind redactate în concordanţă cu cerinţele art. 8 alin, (4) teza întâi şi art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, fiind formulate clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce, într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru şi precis, care să excludă orice echivoc. Termenii utilizaţi, respectiv piaţă adiacentă, piaţă a unui produs sau a unui serviciu, piaţă situată direct în amonte ori în aval pe piaţa în cauză, sunt termeni comuni care nu determină dificultăţi de înţelegere şi aplicare, iar calificarea unei întreprinderi ca fiind legată se poate realiza, în caz de dificultate, nu numai prin aplicarea criteriilor oferite de art. 44 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 346/2004, dar şi prin excluderea calificării acesteia ca fiind autonomă sau parteneră.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. În Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.396D/2017, Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată, totodată, că sintagma „grup de persoane care acţionează de comun acord” nu poate fi apreciată ca fiind neclară şi imprevizibilă, aceasta, în sine, fiind esenţa consensualismului în cadrul raporturilor juridice de drept privat. Consideră, astfel, că motivele reale ale autorilor excepţiei rezidă, în fapt, în interpretarea acestei sintagme, împrejurare ceea ce nu poate face, însă, obiectul controlului Curţii Constituţionale, conform art. 146 lit. d) din Constituţie.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, susţinerile avocatului prezent, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 44 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 631 din 29 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:

- Art. 44: (4) întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise mai sus, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acţionează de comun acord, sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate, dacă îşi desfăşoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeaşi piaţă relevantă ori pe pieţe adiacente.

(5) O piaţă adiacentă, în sensul prezentei legi, este acea piaţă a unui produs sau a unui serviciu situată direct în amonte ori în aval pe piaţa în cauză.

14. În opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5), în componenta referitoare la previzibilitatea şi accesibilitatea legii, art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, precum şi celor ale art. 142 alin. (1) potrivit cărora „Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 44 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 346/2004 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare, în acest sens fiind Decizia nr. 789 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 4 aprilie 2018, prin care Curtea a constatat că aceste prevederi sunt constituţionale. În esenţă, prin această decizie, Curtea a reţinut că prevederile Legii nr. 346/2004 reprezintă măsuri strategice de reformă economică menite a accelera procesul de privatizare prin stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, statul având obligaţia, în virtutea art. 135 din Constituţie, să asigure crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie, protecţia concurenţei loiale, precum şi protejarea intereselor naţionale în activitatea economică.

16. Referitor la susţinerile privind lipsa de claritate a reglementării criticate, generată de definirea insuficientă şi imprecisă a noţiunii de piaţă adiacentă, precum şi de faptul că noţiunea de piaţă relevantă nu este deloc definită, Curtea a reţinut că,în accepţiunea Legii nr. 346/2004, o piaţă adiacentă este acea piaţă a unui produs sau a unui serviciu situată direct în amonte ori în aval pe piaţa în cauză (relevantă). Piaţa relevantă reprezintă un instrument de evaluare a puterii de piaţă a întreprinderilor, iar prin Instrucţiunile privind definirea pieţei relevante, aprobate prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 388/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 5 august 2010, s-a menţionat faptul că aceste instrucţiuni urmăresc o abordare similară cu cea din Comunicarea Comisiei privind definirea pieţei relevante în sensul dreptului comunitar al concurenţei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C nr. 372 din 9 decembrie 1997, şi oferă un cadru conceptual privind definirea pieţei relevante. Cu privire la noţiunea de piaţă relevantă, s-a reţinut că aceasta este un instrument de identificare şi de delimitare a cadrului în interiorul căruia se exercită concurenţă între întreprinderi. Scopul principal al definirii pieţei relevante este acela de a identifica în mod sistematic constrângerile concurenţiale cu care se confruntă întreprinderile în cauză. Definirea pieţei relevante, atât la nivelul produsului, cât şi la nivel geografic, trebuie să permită identificarea concurenţilor reali ai întreprinderilor în cauză, care sunt capabili să influenţeze comportamentul respectivelor întreprinderi şi să le împiedice să acţioneze independent de presiunile unei concurenţe efective, piaţa relevantă având o influenţă decisivă asupra evaluării unui caz de concurenţă. Prin elaborarea acestor instrucţiuni, Consiliul Concurenţei a urmărit să indice elementele pe care se bazează în procesul de definire a pieţei relevante, în vederea creşterii calităţii informaţiilor prezentate de către părţi şi a nivelului de transparenţă a politicii sale în domeniul concurenţei. Curtea a reţinut, totodată că, În domeniul economic, termenii „amonte” şi „aval” sunt utilizaţi cu scopul de a defini un lanţ de producţie şi de comercializare a bunurilor de larg consum. Astfel, partea de producţie este situată „în amonte”, iar partea de comercializare „în aval”. Având în vedere cele mai sus menţionate, Curtea a apreciat că cele două noţiuni (piaţă adiacentă/relevantă) sunt suficient de clare, iar aplicarea lor corespunde criteriului de previzibilitate în raport cu subiecţii cărora li se adresează.

17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, atât considerentele, cât şi soluţia pronunţată în decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.

18. Referitor la înţelesul sintagmei persoane fizice sau grup de persoane fizice care acţionează de comun acord”, Curtea reţine că, în sensul art. 3.3 din Anexa la Recomandarea CE nr. 361/2003 privind definirea microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii, se consideră că acţionează de comun acord acele persoane fizice care se coordonează pentru a exercita asupra deciziilor comerciale ale întreprinderilor în cauză o influenţă care exclude ca întreprinderile respective să poată fi considerate ca fiind independente una de cealaltă din punct de vedere economic, îndeplinirea acestei condiţii depinde de împrejurările cauzei şi nu este în mod necesar subordonată existenţei unor relaţii contractuale între aceste persoane şi nici chiar constatării intenţiei lor de a eluda definiţia microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici sau mijlocii în sensul Recomandării C.E. Noţiunea de „persoană fizică” include persoana fizică ce are calitate de asociat, acţionar, administrator.

19. Totodată, referitor la noţiunea/sintagma de „persoane care acţionează în mod concertat”, Curtea observă că, în dreptul financiar fiscal se precizează că o acţiune concertată este atunci când doi sau mai mulţi investitori acţionează în baza unei înţelegeri cu scopul atingerii unui obiectiv comun, iar, în art. 2 pct. 30 din Legea nr. 24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă, stabilind semnificaţia unor termeni şi expresii din cuprinsul acestui act normativ, legiuitorul defineşte persoanele care acţionează în mod concertat ca fiind acele persoane fizice sau entităţi legale care cooperează pe baza unui acord formal sau tacit, verbal sau scris, pentru a înfăptui o politică comună în legătură cu un emitent.

20. În fine, referitor la solicitarea autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate privind „calificarea subscrisei, în temeiul prevederilor art. 44 alin. (4) din Legea nr. 346/2004, ca fiind o întreprindere autonomă sau legată”, aceasta reprezentând o „chestiune esenţială în soluţionarea acţiunii sale, întrucât această calificare determină eligibilitatea sau neeligibilitatea cererii de finanţare în întregimea ei”, Curtea precizează că asemenea aspecte nu pot face obiectul controlului Curţii Constituţionale, fiind, mai degrabă, o problemă de interpretare şi aplicare a reglementării legale criticate de către instanţa de judecată.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Daro Forest - S.R.L. cu sediul în comuna Brodina, judeţul Suceava, şi Elena Gheţău în Dosarul nr. 862/39/2016 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, precum şi de către Societatea Comercială ABC Val - S.R.L. cu sediul în Constanţa, în Dosarul nr. 754/36/2016 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, şi constată că prevederile art. 44 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apei Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apei Constanţa - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 12 iulie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Programului calendaristic al referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 48 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Programul calendaristic al referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

p. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,

Vajda Zsombor

 

Bucureşti, 18 septembrie 2018.

Nr. 743.

 

ANEXĂ

 

PROGRAMUL CALENDARISTIC

ai referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018

 

Nr. crt.

Termenul de realizare a acţiunii, potrivit prevederilor Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu termenele prevăzute de Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare

Descrierea acţiunii

Autoritatea sau persoana care realizează acţiunea

Modalitatea de realizare a acţiunii

0

1

2

3

4

1.

[Art. 6 alin. (4) din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioarei 18 septembrie 2018

Aducerea la cunoştinţă publică a zilelor referendumului naţional şi a obiectului acestuia

Guvernul

Prin mijloace de comunicare în masă

2.

La data aducerii la cunoştinţă publică a datei referendumului naţional

18 septembrie 2018

[Art. 48 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare]

Stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice, a bugetului şi cheltuielilor pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional

Guvernul

Prin hotărâre ce se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I

3.

La data aducerii la cunoştinţă publică a datei referendumului

18 septembrie 2018

[Art. 30 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare ]

Începerea campaniei pentru referendum

 

 

4.

Cu o zi înainte de tragerea la sorţi

19 septembrie 2018

[Art. 11 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare]

Anunţarea datei, orei şi locului desfăşurării şedinţei pentru tragerea la soiţi a judecătorilor în Biroul Electoral Central

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Comunicare scrisă către partidele politice parlamentare şi organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ce au grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului. Prin presa scrisă şi audiovizuală

5.

În termen de cel mult 3 zile de la data aducerii la cunoştinţă a referendumului, cel mai târziu la data de

20 septembrie 2018

[Art. 24 alin. (2) din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare]

Desemnarea celor 7 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Biroul Electoral Central

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Prin tragere la sorţi dintre judecătorii în exerciţiu ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

6.

În termen de cel mult 3 zile de la data aducerii la cunoştinţă a referendumului, cel mai târziu la data de

20 septembrie 2018

[Art. 26 alin. (2) din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare]

Desemnarea preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie, a preşedinţilor oficiilor electorale şi a preşedintelui biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate

Preşedinţii tribunalelor

Prin tragere la sorţi

7.

În cel mult 3 zile de la data

aducerii la cunoştinţă publică a referendumului, cei mai târziu la data de

20 septembrie 2018

[Art. 48 alin. (2) din Legea nr. 3/2000. cu modificările şi completările ulterioare]

Stabilirea modelului listei electorale suplimentare, a modelului extrasului din listele electorale, a modelelor ştampilelor birourilor electorale de circumscripţie, ale oficiilor electorale şi ale Biroului Electoral Central, a modelului ştampilei de control, a modelului ştampilei cu menţiunea „VOTAT” şi a modelului timbrului autocolant

Autoritatea Electorală

Permanentă

Prin hotărâre ce se publică în Monitorul Oficial al României, Partea 1

8.

În termen de cel mult 24 de ore de la desemnarea celor 7judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Biroul Electoral Central, cel mai târziu la data de

21 septembrie 2018

[Art. 24 alin. (3) din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare]

Alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central

Membrii Biroului Electoral Central

Prin vot secret

9.

În termen de cel mult 5 zile de la data aducerii la cunoştinţă publica a referendumului, cel mai târziu la data de

22 septembrie 2018

[Art. 27 alin. (1) şi alin. (11) din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare]

Desemnarea delegaţilor partidelor politice parlamentare şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ce au grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului în Biroul Electoral Central, în birourile electorale de circumscripţie, în biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi în oficiile electorale.

Partidele politice reprezentate în Parlament

Comunicare scrisă

10.

Până cel mai târziu cu 7 zile înaintea primei zile a votării, cei mai târziu la data de

30 septembrie 2018

[Art. VIII alin. (1), (5) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, precum şi pentru unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei]

Imprimarea buletinelor de vot Confecţionarea ştampilelor cu menţiunea „VOTAT”

Confecţionarea timbrelor autocolante

Regia Autonomă „Monitorul Oficial”

Regia Autonomă „Monetăria Statului”

Compania Naţională „Imprimeria Naţionala” - SA

 

11.

Cu cel puţin 7 zile înaintea primei zile de votare, cel mai târziu la data de

30 septembrie 2018

[Art. 26 alin. (22) şi (4) din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare]

Desemnarea preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare

Preşedintele tribunalului judeţean sau al municipiului Bucureşti

În şedinţă publică, prin tragere la sorţi din Corpul experţilor electorali, prioritate având cei cu domiciliul în circumscripţia pentru care se face tragerea la sorţi

 

12.

În cel mult 15 zile de la data stabilirii referendumului naţional, cel mai târziu la data de

2 octombrie 2018

[art. 18 alin. (3) din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare]

Organizarea secţiilor de votare în străinătate

Ministerul Afacerilor Externe

 

13.

Până cel mai târziu cu 5 zile înainte de prima zi a votării, cel mai târziu la data de

2 octombrie 2018

[Art. 18 alin. (2) din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare]

Aducerea la cunoştinţă publică a delimitării şi numerotării secţiilor de votare, precum şi a sediilor acestora

Primarii

Autoritatea Electorală Permanentă

 

14.

Până cel mai târziu cu 5 zile înaintea primei zile a

referendumului naţional, cel mai târziu la data de

2 octombrie 2013

[Art. 271 alin. (2) din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare]

Desemnarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate

Preşedintele biroului electoral pentru secţiile de votare din afara ţării, din rândul experţilor electorali propuşi de Ministerul Afacerilor Externe

 

15.

Cel mai târziu cu 3 zile înainte de prima zi a referendumului 4 octombrie 2018 [Art. 27 alin. (13) din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare]

Desemnarea delegaţilor în birourile electorale ale secţiilor de votare

Partidele politice parlamentare şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale

Comunicare scrisă

16.

Cu cel puţin două zile înainte de prima zi a referendumului, cei mai târziu la data de

5 octombrie 2018

[Art. 62 din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 63 alin. (6) şi art. 81 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare]

Predarea către preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare a următoarelor materiale necesare votării:

- buletinele de vot, în pachete sigilate;

- ştampilele electorale;

- listele electorale permanente;

- formularele listelor electorale suplimentare;

- formularele pentru încheierea proceselor-verbale;

- alte tipizate şi materiale.

Primarii, împreună cu preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie şi ai oficiilor electorale

Pe bază de borderou/proces-verbal de predare-primire, cuprinzând felul şi numărul de exemplare

17.

În preziua referendumului,

5 octombrie 2013

[Art. 62 din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare, art. 63 alin. (7) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare]

Afişarea la loc vizibil, la sediul secţiei de votare, a unui exemplar din buletinul de vot, vizat şi anulat de preşedintele biroului electoral de circumscripţie

Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare

 

18.

În ajunul zilei referendumului,

5 octombrie 2018, ora 18,00

[Art. 31 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 81 alin. (5) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare]

Prezentarea la sediul secţiei de votare Luarea măsurilor pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare şi a pazei în jurul localului de vot, precum şi îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din şi de pe clădirea sediului secţiei de votare

Preşedintele şi membrii biroului electoral al secţiei de votare Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare

 

19.

În prima zi a referendumului 6 octombrie 2018, ora 06,00 [Art. 32 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare]

Verificarea urnelor, a existenţei listelor electorale, a buletinelor de vot şi a ştampilelor; închiderea şi sigilarea urnelor şi aplicarea ştampilei de contrei a secţiei de votare

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri ai biroului

Se încheie proces-verbal cu operaţiunile efectuate şi constatările făcute

 

20.

În prima zi a referendumului

6 octombrie 2018, ora 07,00

[Art. II alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, precum şi pentru unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei]

ÎNCEPEREA VOTĂRII

 

 

21.

În prima zi a referendumului

6 octombrie 2018, ora 21,00

[Art. II alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, precum şi pentru unele masuri pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei]

ÎNCHIDEREA VOTĂRII

 

 

22.

După închiderea votării în prima zi a referendumului

[Art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, precum şi pentru unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei]

Sigilarea urnelor de vot, a ştampilelor cu menţiunea „VOTAT” şi a căilor de acces în localul de vot

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri ar biroului şi, după caz, a persoanelor acreditate să asiste la referendum

 

23.

În a două zi a referendumului

7 octombrie 2013, ora 06,00

[Art. 32 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare]

Verificarea urnelor, a existenţei listelor electorale, a buletinelor de vot şi a ştampilelor; închiderea şi sigilarea urnelor şi aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri ai biroului

 

24.

În a două zi a referendumului

7 octombrie 2018, ora 07,00

[Art. III alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, precum şi pentru unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei]

Desigilarea urnelor de voi

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri ai biroului

 

25.

În a două zi a referendumului

7 octombrie 2018, ora 07,00

[Art. II alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, precum şi pentru unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei]

ÎNCEPEREA VOTĂRII

 

 

 

26.

În a două zi a referendumului

7 octombrie 2018, ora 21,00

[Art. II alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, precum şi pentru unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei]

ÎNCHIDEREA VOTĂRII

 

 

27.

În timpul operaţiunilor de votare şi de deschidere a urnelor

[Art. 42 din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare]

Formularea da întâmpinări şi contestaţii cu privire la operaţiunile de votare şi de deschidere a urnelor

Persoanele interesate

În scris

28.

În timpul operaţiunilor de votare şi de deschidere a urnelor

[Art. 42 din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare]

Soluţionarea întâmpinărilor şi contestaţiilor

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare

Prin hotărâre

29.

După încheierea numărării voturilor

[Art. 41 alin. (5) din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare]

Constatarea rezultatului votării în secţia de votare

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare

Proces-verbal, semnat de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi de ceilalţi membri ai biroului electoral al secţiei de votare

30.

În cel mult 24 de ore de la încheierea procesului-verbal

[Art. 41 alin. (5) din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare]

Transmiterea procesului-verbal către biroul electoral de circumscripţie sau oficiul electoral, după caz

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare

Dosar sigilat şi ştampilat, care se înaintează cu paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne

31.

În cel mult 24 de ore de la primire

Transmiterea procesului-verbal către biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate

Reprezentanţa diplomatică

Prin mijloace electronice

32.

În cel mult 24 de ore de la închiderea scrutinului [Art. 28 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare)

Totalizarea rezultatelor referendumului de la secţiile de votare şi transmiterea acestora către Biroul Electoral Central

Birourile electorale de circumscripţie ale judeţelor Biroul electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti

Proces-verbal

Dosar sigilat şi ştampilat, care se înaintează cu paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne

33.

După primirea rezultatelor referendumului de la secţiile de votare din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti

[Art. 44 din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare]

Centralizarea rezultatelor la nivel naţional

Biroul Electoral Central

Proces-verbal

34.

În termen de 24 de ore de la încheierea centralizării

[Art. 44 din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare]

Înaintarea la Curtea Constituţională a rezultatelor centralizate la nivel naţional, cuprinzând numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare răspuns de pe buletinul de vot şi numărul voturilor nule

Biroul Electoral Central

Cu paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne

35.

[Art. 45 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare]

Prezentarea către Parlament a raportului cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional şi confirmarea rezultatului acestuia

Curtea Constituţională

 

36.

[Art. 45 alin. (2) din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare]

Publicarea hotărârii Curţii Constituţionale de confirmare a rezultatelor referendumului

Curtea Constituţională

În Monitorul Oficial al României, Partea 1

37.

[Art. 45 alin. (3) din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare]

Publicarea rezultatului referendumului

Curtea Constituţională

În Monitorul Oficial al României, Partea 1, şi în presă

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice, a bugetului şi a cheltuielilor necesare pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 48 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. IX alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, precum şi pentru unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Pentru coordonarea şi urmărirea îndeplinirii sarcinilor prevăzute de legislaţia în vigoare privind referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei, care revin ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi instituţiilor prefectului, se constituie Comisia tehnică centrală pentru coordonarea activităţilor de organizare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei, având componenţa prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Componenţa nominală a Comisiei tehnice centrale pentru coordonarea activităţilor de organizare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei se stabileşte, prin ordin al ministrului afacerilor interne, în termen de 3 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, pe baza propunerilor formulate de conducătorii ministerelor şi ai celorlalte instituţii sau societăţi prevăzute în anexa nr. 1.

(3) La şedinţele Comisiei tehnice centrale pentru coordonarea activităţilor de organizare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare, ai mass-mediei, ai altor instituţii ale administraţiei publice centrale interesate, ai unor operatori economici care prestează servicii de interes economic general, precum şi ai organizaţiilor neguvernamentale interesate.

Art. 2. - (1) Ministerul Afacerilor Interne dispune măsuri pentru menţinerea şi asigurarea ordinii şi liniştii publice în localităţile ţării, pe întreaga perioadă de organizare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei.

(2) Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile sale, menţine şi asigură ordinea publică în zona secţiilor de votare şi securitatea dosarelor întocmite de birourile electorale din ţară, pe timpul transportului acestora la birourile electorale, respectiv la Biroul Electoral Central, precum şi securitatea pe timpul tipăririi, transportului şi depozitării buletinelor de vot şi a celorlalte materiale necesare votării,

(3) Personalul structurilor Ministerului Afacerilor Interne asigură paza sediilor Biroului Electoral Central, ale birourilor electorale de circumscripţie, ale oficiilor electorale şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară,

Art. 3. - (1) Statisticienii din cadrul personalului tehnic auxiliar al Biroului Electoral Central, birourilor electorale de circumscripţie, biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi oficiilor electorale asigură efectuarea operaţiunilor tehnice de consemnare şi centralizare a rezultatelor referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei.

(2) Tipărirea proceselor-verbale privind consemnarea rezultatelor votării se asigură prin direcţiile teritoriale de statistică şi/sau prin Institutul Naţional de Statistică.

Art. 4. - Serviciul de Telecomunicaţii Speciale asigură serviciile de comunicaţii, de voce şi de transmitere a mesajelor text, necesare birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară, precum şi serviciile de telefonie specială şi de comunicaţii de voce şi date, necesare Biroului Electoral Central, birourilor electorale de circumscripţie, biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi oficiilor electorale.

Art. 5. - (1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale iau măsurile necesare pentru a pune la dispoziţia primarilor spaţii în vederea organizării de secţii de votare, precum şi pentru sprijinirea cu personal a operaţiunilor tehnice la secţiile de votare.

(2) Spaţiile puse la dispoziţia primarilor în conformitate cu alin.

(1) nu fac parte din unităţile de asistenţă medicală cu paturi sau de asistenţă medicală primară şi ambulatorie de specialitate.

(3) Ministerul Sănătăţii ia măsurile necesare pentru asigurarea asistenţei medicale la secţiile de votare din ţară.

Art. 6. - (1) în termen de 3 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se constituie comisiile tehnice judeţene pentru coordonarea activităţilor de organizare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei şi Comisia tehnică a municipiului Bucureşti pentru coordonarea activităţilor de organizare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei, fără personalitate juridică, în componenţa prevăzută în anexa nr. 2, cu atribuţii în coordonarea şi urmărirea îndeplinirii sarcinilor ce revin autorităţilor administraţiei publice locale şi serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, prevăzute în legislaţia în vigoare.

(2) Componenţa nominală a comisiei tehnice judeţene sau a municipiului Bucureşti se stabileşte de prefect, prin ordin, pe baza propunerilor formulate de conducătorii instituţiilor/societăţilor prevăzute în anexa nr. 2.

(3) La şedinţele comisiilor tehnice judeţene şi ale Comisiei tehnice a municipiului Bucureşti pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare, ai mass-mediei, ai unor operatori economici care prestează servicii de interes public, precum şi ai organizaţiilor neguvernamentale.

(4) Pentru urmărirea şi soluţionarea operativă a problemelor curente din judeţe, respectiv din municipiul Bucureşti, pe lângă comisiile tehnice se constituie grupuri tehnice de lucru, fără personalitate juridică, conduse de subprefect, formate din funcţionari publici desemnaţi de conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, organizate la nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti.

(5) În perioada în care îşi desfăşoară activitatea în cadrul grupurilor tehnice de lucru de pe lângă comisiile tehnice judeţene şi Comisia tehnică a municipiului Bucureşti membrii acestora sunt degrevaţi de sarcinile de serviciu.

(6) Condiţiile materiale necesare funcţionării grupului tehnic de lucru se asigură prin grija prefectului. Salariile şi celelalte drepturi băneşti cuvenite personalului care îşi desfăşoară activitatea în grupul tehnic de lucru se achită de către instituţiile sau autorităţile publice de la care aceştia provin.

Art. 7. - (1) Ministerul Afacerilor Interne, cu sprijinul Autorităţii Electorale Permanente, organizează, în termen de cel mult 3 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, instruirea prefecţilor şi a subprefecţilor cu privire la organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei.

(2) Prefecţii stabilesc graficul de distribuire a buletinelor de vot, precum şi a celorlalte materiale necesare desfăşurării referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei.

(3) Ministerul Afacerilor Interne şi Autoritatea Electorală Permanentă acordă sprijin de specialitate prefecţilor şi primarilor, în vederea realizării la termen şi în condiţii corespunzătoare a sarcinilor ce le revin în organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei.

Art. 8. - (1) Autoritatea Electorală Permanentă asigură sediul pentru Biroul Electoral Central.

(2) Autoritatea Electorală Permanentă asigură dotarea tehnică şi materială a Biroului Electoral Central.

(3) Ministerul Afacerilor Interne asigură mijloacele de transport necesare bunei desfăşurări a activităţii Biroului Electoral Central.

(4) Prefecţii, împreună cu preşedinţii consiliilor judeţene, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti, asigură sediile şi dotarea tehnico-materială ale birourilor electorale de circumscripţie, respectiv sediul şi dotarea tehnico-materială ale

biroului electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti.

(5) Primarii sectoarelor municipiului Bucureşti, împreună cu prefectul municipiului Bucureşti, asigură sediile şi dotarea tehnico-materială ale oficiilor electorale.

(6) Ministerul Afacerilor Externe asigură sediul şi dotarea tehnico-materială ale biroului electoral pentru secţiile de votare din afara tării.

(7) Sediile şi dotarea tehnico-materială ale birourilor electorale ale secţiilor de votare se asigură de către primari împreună cu prefecţii.

(8) Pentru dotarea tehnico-materială a birourilor electorale de circumscripţie, a oficiilor electorale şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare sunt utilizate bunurile aparţinând autorităţilor administraţiei publice prevăzute la alin. (2) şi alin. (4)^-(6).

(9) Pentru dotarea tehnico-materială a birourilor electorale ale secţiilor de votare, primarii utilizează bunurile recuperate de la scrutinele anterioare şi aflate în stare de funcţionare.

(10) în cazurile în care bunurile necesare amenajării şi dotării tehnico-materiale corespunzătoare a secţiilor de votare nu se pot recupera, se achiziţionează unele noi de către instituţiile prefectului, în limita fondurilor alocate, conform standardelor stabilite de Autoritatea Electorală Permanentă, în condiţiile legii.

Art. 9. - (1) Ministerul Afacerilor Externe asigură sprijinul logistic necesar pentru pregătirea şi organizarea referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei în străinătate.

(2) Ministerul Afacerilor Externe ia măsuri pentru identificarea de spaţii pentru sediile secţiilor de votare din străinătate, precum şi pentru obţinerea acordului autorităţilor din statele străine pentru organizarea acestora pe teritoriul lor.

(3) Ministerul Afacerilor Externe asigură serviciile de comunicaţii de voce şi date, necesare birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate.

(4) Ministerul Afacerilor Externe şi Autoritatea Electorală Permanentă iau măsuri pentru informarea cetăţenilor români cu drept de vot cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate privind modalitatea de exercitare a dreptului de vot.

(5) Ministerul Afacerilor Externe comunică Ministerului Afacerilor Interne, 1h timp util, necesarul de buletine de vot şi timbre autocolante care sunt folosite la secţiile de votare din străinătate.

(6) Paza secţiilor de votare din străinătate se asigură cu luarea în considerare a condiţiilor specifice de organizare a procesului de votare din străinătate, potrivit prevederilor art. III alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2018.

Art. 10. - Autoritatea Electorală Permanentă ia măsuri pentru informarea şi/sau instruirea membrilor birourilor electorale şi a celorlalţi participanţi la referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei.

Art. 11. - (1) Comisiile tehnice judeţene pentru coordonarea activităţilor de organizare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei şi Comisia tehnică a municipiului Bucureşti pentru coordonarea activităţilor de organizare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei informează săptămânal Comisia tehnică centrală pentru coordonarea activităţilor de organizare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei în legătură cu stadiul pregătirii şi organizării scrutinului.

(2) Comisia tehnică centrală pentru coordonarea activităţilor de organizare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei informează săptămânal Guvernul în legătură cu stadiul îndeplinirii acţiunilor privind pregătirea şi organizarea scrutinului.

Art. 12. - (1) Se aprobă bugetul necesar pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei, în cuantumul prevăzut în anexa nr. 3.

(2) Pentru efectuarea cheltuielilor necesare pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei se suplimentează bugetul Ministerului Afacerilor Interne, al Autorităţii Electorale Permanente, al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, al Ministerului Afacerilor Externe, precum şi al Secretariatului General al Guvernului, pentru Institutul Naţional de Statistică, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, potrivit prevederilor anexei nr. 3.

(3) Ministerul Afacerilor Interne repartizează instituţiilor prefectului sumele necesare pentru activităţile acestora legate de pregătirea, organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei.

Art. 13. - (1) Sumele alocate Ministerului Afacerilor Interne, Autorităţii Electorale Permanente, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Secretariatului General al Guvernului, pentru Institutul Naţional de Statistică, şi Ministerului Afacerilor Externe în condiţiile art. 12 alin, (2) din prezenta hotărâre şi rămase neutilizate se restituie în vederea reîntregirii Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, până la data de 10 decembrie 2018.

(2) Ordonatorii de credite răspund de modul de utilizare a sumelor alocate prin prezenta hotărâre, în conformitate cu dispoziţiile legale.

Art. 14. - Sumele alocate Ministerului Afacerilor Interne, pentru instituţiile prefectului, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, pentru desfăşurarea referendumului naţional privind revizuirea Constituţiei se virează cu această destinaţie în bugetul fiecărei instituţii a prefectului, iar decontarea cheltuielilor respective este efectuată cu respectarea prevederilor legale.

Art. 15. - Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice, la propunerea ordonatorilor principali de credite, să introducă modificările ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei hotărâri în structura bugetului de stat pe anul 2018 şi în volumul şi structura bugetului Ministerului Afacerilor Interne, al Autorităţii Electorale Permanente, al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, al Secretariatului Generat al Guvernului pentru Institutul Naţional de Statistică şi al Ministerului Afacerilor Externe.

Art. 16. - (1) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare primeşte indemnizaţia prevăzută de art. X alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2018, de 10%, respectiv de 20% din salariul de bază minim brut pe ţară pentru fiecare zi de activitate, dar nu mai mult de 5 zile.

(2) Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare primesc indemnizaţia prevăzută de art. X alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2018, de 5%, respectiv 20% din salariul de bază minim brut pe ţară, pentru fiecare zi de activitate, dar nu mai mult de 3 zile.

(3) Instituţiile prefectului asigură pentru membrii birourilor electorale de circumscripţie, ai oficiilor electorale şi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare, personalul tehnic auxiliar al acestora, statisticienii şi personalul structurilor Ministerului Afacerilor Interne care duce la îndeplinire măsuri de menţinere şi asigurare a ordinii şi liniştii publice sau care este în misiune de pază la birourile electorale de circumscripţie, oficiile electorale şi la birourile electorale ale secţiilor de votare o indemnizaţie pentru cheltuieli de protocol în valoare de 10 lei de persoană în zilele de 6 şi 7 octombrie 2018.

(4) Ministerul Afacerilor Interne asigură gustări, apă, răcoritoare şi cafea pentru Biroul Electoral Central, în limita sumei de 10 lei pentru fiecare zi de activitate, pentru fiecare membru şi persoană care face parte din aparatul tehnic auxiliar al acestuia, cheltuielile aferente fiind suportate din bugetul Autorităţii Electorale Permanente, în limita sumelor prevăzute în anexa nr. 3.

(5) Ministerul Afacerilor Externe asigură pentru membrii biroului electoral pentru secţiile de votare din afara ţării, ai birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, personalul tehnic auxiliar al acestora, statisticienii şi personalul structurilor Ministerului Afacerilor Interne care este în misiune de pază la biroul electoral pentru secţiile de votare din afara ţârii, o indemnizaţie pentru cheltuieli de protocol în valoare de 10 lei de persoană în zilele de 6 şi 7 octombrie 2018.

Art. 17. - În termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei, autorităţile administraţiei publice implicate în organizarea şi desfăşurarea procesului electoral, comunică Autorităţii Electorale Permanente situaţia sumelor alocate şi a cheltuielilor efectuate, separat pe cheltuieli de personal, cheltuieli cu bunuri şi servicii şi cheltuieli cu activele nefinanciare.

Art. 18. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Carmen Daniela Dan

p. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,

Vajda Zsombor

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

Secretarul general al Guvernului,

Andreea-Ioana Lambru

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

Ministrul sănătăţii,

Sorina Pintea

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 18 septembrie 2018.

Nr. 744.

 

ANEXA Nr. 1

 

COMPONENŢA

Comisiei tehnice centrale pentru coordonarea activităţilor de organizare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei

 

Preşedinte: ministrul afacerilor interne Membri:

- secretar de stat pentru ordine publică din Ministerul Afacerilor Interne;

- secretar de stat pentru relaţia cu instituţiile prefectului din Ministerul Afacerilor Interne;

a) reprezentanţi, la nivel de secretar de stat/subsecretar de stat sau secretar general, ai:

- Secretariatului General al Guvernului;

- Ministerului Afacerilor Externe;

- Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice;

- Ministerului Finanţelor Publice;

- Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale;

- Ministerului Educaţiei Naţionale;

- Ministerului Sănătăţii;

- Autorităţii Electorale Permanente;

- institutului Naţional de Statistică;

- Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale;

- Serviciului de Telecomunicaţii Speciale

b) reprezentanţi ai:

- Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES;

- Societăţii Române de Televiziune;

- Societăţii Române de Radiodifuziune.

c) reprezentanţi ai societăţilor de distribuţie şi furnizare a energiei electrice.

NOTĂ:

Lucrările de secretariat tehnic ale Comisiei tehnice centrale pentru coordonarea activităţilor de organizare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei sunt asigurate de Ministerul Afacerilor Interne.

 

 

ANEXA Nr. 2

 

COMPONENŢA

Comisiei tehnice judeţene pentru coordonarea activităţilor de organizare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei şi a Comisiei tehnice a municipiului Bucureşti pentru coordonarea activităţilor de organizare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei

 

- prefectul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti;

- subprefectul;

- secretarul judeţului, respectiv secretarul general al municipiului Bucureşti;

- directorul executiv al direcţiei regionale/judeţene de statistică;

- directorul general al direcţiei regionale a finanţelor publice/şeful administraţiei judeţene a finanţelor publice, după caz;

- inspectam l-şef al inspectoratului judeţean de poliţie, respectiv directorul general al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti;

- inspectorul-şef al inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean, respectiv inspectorul-şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti;

- şeful structurii judeţene de administrare a bazelor de date de evidenţă a persoanelor, respectiv a municipiului Bucureşti;

- şeful serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor;

- inspectorul-şef al inspectoratului de jandarmi judeţean, respectiv directorul general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti;

- inspectorul general al inspectoratului şcolar judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti;

- directorul direcţiei de sănătate publică a judeţului, respectiv al Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti;

- reprezentantul teritorial al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale;

- reprezentantul Autorităţii Electorale Permanente;

- reprezentanţi teritoriali ai societăţilor de distribuţie şi furnizare a energiei electrice;

- corespondentul teritorial al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES.

NOTĂ:

Lucrările de secretariat tehnic ale Comisiei tehnice judeţene şi ale Comisiei tehnice a municipiului Bucureşti sunt asigurate de personalul din cadrul instituţiei prefectului.

 

ANEXA Nr. 3

 

BUGETUL ŞI STRUCTURA

cheltuielilor necesare pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei

 

 

 

 

- mii lei -

INSTITUŢIA

Capitol

Cheltuieli

TOTAL

Personal

Bunuri şi servicii

Active nefinanciare

I. Ministerul Afacerilor Interne

 

70.633

63.893

-

134.526

1. Instituţiile Prefectului

51.01

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL CAP. 51.01

51.01

60.633

12.438

-

73.071

 

 

 

 

 

 

TOTAL CAP. 61.01

61.01

10.000

51.455

-

61.455

 

 

 

 

 

 

II. Secretariatul General al Guvernului

51.01

15

1.725

 

1.740

- Institutul Naţional de Statistică

51.01

15

1.725

-

1.740

1. Aparat propriu

51.01

5

99

-

104

2. Direcţiile teritoriale de statistică

51.01

10

1.626

-

1.636

 

 

 

 

 

 

III. Autoritatea Electorală Permanentă

51.01

449

3.776

27

4.252

1. Aparat propriu

51.01

-

3.583

-

3.583

2. Biroul Electoral Central

51.01

449

193

27

669

 

 

 

 

 

 

IV. Ministerul Afacerilor Externe

51.01

6.600

9.000

500

16.100

 

 

 

 

 

 

V. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale

61.01

1.871

1.723

3.500

7.094

 

 

 

 

 

 

TOTAL GENERAL

 

79.568

80.117

4.027

163.712