MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 805         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 20 septembrie 2018

 

SUMAR

 

ACTE ALE SENATULUI

 

109. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 108/2018 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 210 din 17 aprilie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 şi art. 5 alin. (1) şi (4)-(6) raportate la cele ale art. 25, art. 42 alin. (3) şi (5), art. 84 alin. (1) şi anexa nr. 1 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

85. - Ordonanţă de urgenţă pentru abrogarea unor dispoziţii legale în domeniul investiţiilor finanţate din fonduri publice

 

729. - Hotărâre privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare

 

734. - Hotărâre pentru aprobarea amendamentului convenit prin schimbul de scrisori, semnate la Bucureşti la 13 iunie 2018 şi la Paris la 25 iunie 2018 între Guvernul României şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, la Acordul-cadru de împrumut F/P1556 (2006) dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti la 23 august 2007 şi la Paris la 30 august 2007

 

736. - Hotărâre privind trecerea unui imobil din proprietatea privată a statului şi administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” în proprietatea publică a statului, în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte şi în folosinţa gratuită a Arhiepiscopiei Bucureştilor

 

737. - Hotărâre pentru modificarea secţiunii B din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018

 

ACTE ALE SENATULUI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 108/2018 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) şi art. 67 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 48 şi 49 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, cu modificările ulterioare,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Hotărârea Senatului nr. 108/2018 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 12 septembrie 2018, se modifică după cum urmează:

1. La anexa nr. II - Componenţa Comisiei pentru constituţionalitate, domnul senator Nicoară Marius-Petre - Grupul parlamentar al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor - se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Niţă Ilie - Grupul parlamentar al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor.

2. La anexa nr. V - Componenţa Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, domnul senator Meleşcanu Teodor-Viorel - Grupul parlamentar al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor - se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Bădulescu Dorin-Valeriu - Grupul parlamentar al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor.

3. La anexa nr. VII - Componenţa Comisiei economice, industrii şi servicii, domnul senator Marciu Ovidiu-Cristian-Dan - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat - se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Iordache Virginei - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

4. La anexa nr. IX - Componenţa Comisiei pentru ape şi păduri:

- doamna senator Stocheci Cristina-Mariana - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat - se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Deneş Ioan - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat;

- domnul senator Mazilu Liviu-Lucian - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat - se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Talpoş Ioan-Iustin - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat;

- domnul senator Simionca Ioan - Grupul parlamentar al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor - se include în componenţa comisiei în locui domnului senator Popa Ion - Grupul parlamentar al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor.

5. La anexa nr. XI - Componenţa Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, domnul senator Zamfir Cătălin-Daniel - Grupul parlamentar al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor - se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Sibinescu Ionuţ - Grupul parlamentar al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor.

6. La anexa nr. XIII - Componenţa Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator Sibinescu Ionuţ - Grupul parlamentar al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor - se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Ruse Mihai - Grupul parlamentar al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor.

7. La anexa nr. XIV - Componenţa Comisiei pentru cultură şi media, domnul senator Talpoş Ioan-Iustin - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat - se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Resmeriţă Cornel-Cristian - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

8. La anexa nr. XV - Componenţa Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, domnul senator Ruse Mihai - Grupul parlamentar al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor - se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Nicoară Marius-Petre - Grupul parlamentar al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor.

9. La anexa nr. XVI - Componenţa Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale, domnul senator Niţă Ilie - Grupul parlamentar al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor - se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Zamfir Daniel-Cătălin - Grupul parlamentar al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor.

10. La anexa nr. XVII - Componenţa Comisiei pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei, domnul senator Iordache Virginei - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat - se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Marciu Ovidiu-Cristian-Dan - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

11. La anexa nr. XVIII - Componenţa Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi, domnul senator Bădulescu Dorin-Valeriu - Grupul parlamentar al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor - se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Nicoară Marius-Petre - Grupul parlamentar al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor.

12. La anexa nr. XX - Componenţa Comisiei pentru mediu:

- domnul senator Talpoş Ioan-Iustin - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat - se include în componenţa comisiei în tocul domnului senator Mazilu Liviu-Lucian - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat;

- domnul senator Resmeriţă Cornel-Cristian - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat - se include în componenţa comisiei în locul doamnei senator Stocheci Cristina-Mariana - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat;

- domnul senator Popa Ion - Grupul parlamentar al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor - se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Simionca Ioan - Grupul parlamentar al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor.

13. La anexa nr. XXI - Componenţa Comisiei pentru petiţii, cercetarea abuzurilor şi combaterea corupţiei, domnul senator Nicoară Marius-Petre - Grupul parlamentar al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor - se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Meleşcanu Teodor-Viorel - Grupul parlamentar al Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 17 septembrie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

ADRIAN ŢUŢUIANU

 

Bucureşti, 17 septembrie 2018.

Nr. 109.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 210

din 17 aprilie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 şi art. 5 alin. (1) şi (4)-(6) raportate la cele ale art. 25, art. 42 alin. (3) şi (5), art. 84 alin. (1) şi anexa nr. 1 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent-şef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 şi art. 5 alin, (1) şi (4)-(6) raportate la cele ale art. 25, art. 42 alin. (3) şi (5), art. 84 alin. (1) şi anexa nr. 1 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, excepţie ridicată de Asociaţia Institutul Fraţii Golescu pentru Relaţii cu Românii din Străinătate din Bucureşti în Dosarul nr. 5.696/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.077D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, se arată că obiectul cauzei constă în soluţionarea unei cereri de anulare a Ordinului ministrului afacerilor externe nr. 500/2016 privind documentele care atestă reşedinţa în străinătate în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din anul 2016, în timp ce textele legale criticate nu se referă la asemenea aspecte. Prin urmare, rezultă că acestea nu au legătură cu soluţionarea cauzei, contrar art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, drept pentru care excepţia de neconstituţionalitate formulată este inadmisibilă.

CURTEA:

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 23 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 5.696/2/2016, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 şi art. 5 alin. (1) şi (4)-(6) raportate la cele ale art. 25, art. 42 alin. (3) şi (5), art. 84 alin. (1) şi anexa nr. 1 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, excepţie ridicată de Asociaţia Institutul Fraţii Golescu pentru Relaţii cu Românii din Străinătate din Bucureşti într-o cauză având ca obiect principal soluţionarea acţiunii formulate pentru anularea Ordinului ministrului afacerilor externe nr. 500/2016 privind documentele care atestă reşedinţa în străinătate în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din anul 2016.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se arată că nu este respectată exigenţa unei minime fundamentări în privinţa modului de stabilire a numărului mandatelor de senatori şi deputaţi pentru circumscripţia românilor cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Expunerea de motive a legii nu cuprinde nicio astfel de fundamentare, limitându-se să justifice adoptarea legii prin „necesitatea îmbunătăţirii legislaţiei privind domeniul electoral”. Având în vedere că numărul de mandate pentru circumscripţia cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării se stabileşte prin raportarea numărului de locuitori ai acestei circumscripţii la normele de reprezentare, nu este clar care sunt datele de la care legiuitorul a pornit pentru a determina numărul cetăţenilor români cu domiciliul în afara ţării, în condiţiile în care Institutul Naţional de Statistică nu furnizează acest număr. Aplicând normele de reprezentare, se ajunge la concluzia că legiuitorul a avut în vedere existenţa unui număr aproximativ de 300.000 de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate. Or, potrivit recensământului din 2011, numai numărul persoanelor plecate pentru o perioadă îndelungată în străinătate (12 luni şi peste) era de 727.540 de cetăţeni români, ceea ce ridică şi mai mult un semn de întrebare referitor la modul în care a fost fundamentat numărul cetăţenilor români cu domiciliul în afara ţării în scopul stabilirii numerelor de mandate în Parlament pentru circumscripţia acestora. Se mai arată că acest aspect a fost sesizat şi de Consiliul Legislativ în avizul său referitor la propunerea legislativă privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. În consecinţă, se apreciază că dispoziţiile legale criticate nu sunt fundamentate, ceea ce, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, constituie o încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin, (5) din Constituţie.

6. Se mai susţine că stabilirea numărului de mandate pentru circumscripţia electorală a românilor cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării este neconstituţională şi împiedică asigurarea liberei şi eficientei exprimări a voinţei poporului, întrucât încalcă principiul reprezentativităţii Parlamentului şi al egalităţii puterii electorale, consacrate de art. 61 alin. (1) şi art. 62 din Constituţie. Se arată că, din coroborarea textelor legale, rezultă că cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, pentru a putea vota în străinătate, acolo unde au domiciliul sau reşedinţa, trebuie să se înscrie în Registrul electoral pentru votul în străinătate. Altfel, cetăţenii români cu domiciliul în România şi reşedinţa în afara ţării nu pot vota decât în România, în circumscripţia domiciliului din România. Nici votul prin corespondenţă nu modifică această constatare, întrucât se exercită tot în cadrul circumscripţiei nr. 43, iar nu în cadrul circumscripţiei de domiciliu în România.

7. În mod corespunzător, înscriindu-se în Registrul electoral pentru votul în străinătate, cetăţenii români îşi vor putea exercita votul doar în circumscripţia nr. 43, nemaifiind înregistraţi în Registrul electoral al cetăţenilor români cu domiciliul şi reşedinţa în România. În plus, se arată că cetăţenii români care au domiciliul şi reşedinţa în afara ţării pot să voteze doar pentru candidaţii din circumscripţia nr. 43, astfel încât aceştia stabilesc doar un număr de 2 senatori şi 4 deputaţi, indiferent de numărul celor care votează în această circumscripţie şi care au centrul intereselor în acea circumscripţie. Consecinţele ce rezultă din această situaţie normativă sunt crearea unui sistem de vot şi de stabilire a numărului de mandate de geometrie variabilă în care nu se păstrează o unitate a reprezentativităţii din punct de vedere al raportului număr votanţi/ număr de deputaţi şi senatori aleşi şi se relativizează forţa electorală a cetăţenilor români care votează în străinătate faţă de cetăţenii români cu domiciliul şi reşedinţa în România.

8. Astfel, egalitatea puterii electorale nu este asigurată, întrucât, pe de o parte, nu există o repartiţie clară a mandatelor pentru circumscripţia nr. 43, în condiţiile în care nu au fost utilizate date certe cu privire la numărul de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, iar, pe de altă parte, nu există o repartizare egală a mandatelor, în condiţiile în care cetăţenii având doar reşedinţa în străinătate nu sunt luaţi în considerare la repartizarea mandatelor în circumscripţia nr. 43, ci în circumscripţia din România unde au domiciliul, însă votul lor se va exercita prin raportare exclusiv la candidaţii din circumscripţia nr. 43.

9. Prin urmare, se consideră că aceste reglementări sunt neconstituţionale prin lipsa de reprezentativitate în ce priveşte mandatele stabilite pentru circumscripţia nr. 43 şi prin lipsa de egalitate dintre votul cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării şi votul cetăţenilor români cu domiciliul în România.

10. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate formulată,

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, sunt redate paragrafele 49-51 din cuprinsul Deciziei nr. 799 din 18 noiembrie 2015.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 4 şi art. 5 alin. (1) şi (4>^-(6) raportate la cele ale art. 25, art. 42 alin. (3) şi (5), art. 84 alin. (1) şi anexa nr. 1 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, care au următorul cuprins:

- Art. 4: „Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripţii electorale la nivelul celor 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Numărul total al circumscripţiilor electorale este de 43. Denumirea, numerotarea şi numărul de mandate aferent circumscripţiilor electorale sunt prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege

- Art. 5 alin. (1) şi (4)-(6): „(1) Senatorii şi deputaţii se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale. [...]

(4) Numărul locuitorilor care se iau în calcul este conform populaţiei după domiciliu, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen.

(5) Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare prevăzute la alin. (2)-(4), la care se adaugă un mandat de senator respectiv de deputat, pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripţie electorală să fie mai mic de 2, iar cel de deputat, mai mic de 4.

(6) Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor, pe fiecare circumscripţie în parte, sunt prevăzute în anexa nr. 1.”

- Art. 25: „(1) Registrul electoral este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar pentru cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, pe state şi localităţi.

(2) Fiecare alegător figurează în Registrul electoral o singură dată, fiind arondat la o singură secţie de votare.”

- Art. 42 alin. (3) şi (5): „(3) Fiecare alegător înscris în Registrul electoral cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate este arondat unei singure secţii de votare. [...]

(5) Alegătorii înscrişi în Registrul electoral cu domiciliul în ţară şi cu reşedinţa în străinătate, precum şi cei cu domiciliul în străinătate votează numai la secţia de votare unde au fost arondaţi, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege.”

- Art. 84 alin. (1): „(1) Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa, conform prezentei legi. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa.”

- Anexa nr. 1 la lege are denumirea marginală - Denumirea, numerotarea şi numărul de mandate aferent circumscripţiilor electorale şi stabileşte că pentru circumscripţia electorală nr. 43 (circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării) numărul senatorilor este de 2, iar cel ai deputaţilor este de 4.

16. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind calitatea legii şi ale art. 61 alin. (1) şi art. 62 alin. (1) şi (3) cu referire la principiul reprezentativităţii Parlamentului.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta a fost invocată într-o cauză având ca obiect principal soluţionarea acţiunii formulate pentru anularea Ordinului ministrului afacerilor externe nr. 500/2016 privind documentele care atestă reşedinţa în străinătate în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din anul 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 din 25 martie 2016. Potrivit art. 1 din acest ordin, în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din anul 2016 se stabilesc documentele care atestă reşedinţa în străinătate. Ordinul a fost emis în baza art. 83 alin. (4) din lege, potrivit căruia „Prin reşedinţă în străinătate se înţelege adresa din străinătate la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu, şi unde posedă un drept legai de şedere mai mare de 90 de zile. Documentele care atestă reşedinţa în străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin.” Prin urmare, ordinul atacat nu face altceva decât să detalieze şi să indice expres, pe cele 143 de ţări, documentele care atestă reşedinţa în străinătate şi pe baza cărora persoana se poate înscrie în Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

18. Curtea reţine că textele criticate prin prezenta excepţie de neconstituţionalitate nu vizează documentele care atestă reşedinţa în străinătate în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din anul 2016, ci organizarea circumscripţiilor electorale, numărul de mandate pentru Camera Deputaţilor şi Senat, Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, secţia de votare la care votează alegătorii din străinătate şi numărul de mandate de deputaţi şi senatori alocat circumscripţiei electorale nr. 43 (românii din străinătate).

19. Rezultă că ceea ce critică autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu sunt categoriile de documente care atestă reşedinţa în străinătate sau o altă problemă în legătură cu stabilirea sferei de cetăţeni români cu domiciliul în România şi cu reşedinţa în străinătate, ci modul de stabilire a numărului mandatelor pentru circumscripţia electorală nr. 43 şi numărul insuficient al acestora în raport cu numărul cetăţenilor români plecaţi în străinătate pe o perioadă de sub sau peste 12 luni (385.729, respectiv 727.540). În aceste condiţii, Curtea constată că textele criticate nu au nicio influenţă în privinţa stabilirii/ determinării documentelor care trebuie luate în considerare pentru a se atesta reşedinţa în străinătate a cetăţenilor români, ipoteza lor normativă fiind diferită. Practic, autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu este interesat de categoriile de documente pe fiecare ţară care fac dovada reşedinţei în străinătate, ci de reţinerea unui alt criteriu decât domiciliul/reşedinţa în străinătate a cetăţeanului român pentru determinarea numărului de mandate din diasporă; or, nici chiar anularea ordinului menţionat nu poate duce la o asemenea finalitate.

20. Curtea, cu privire la condiţia de admisibilitate referitoare la „legătura cu soluţionarea cauzei” cuprinsă în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, a statuat că aceasta presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le stabilesc dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (de exemplu, Decizia nr. 303 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 8 iulie 2014, paragraful 24). De asemenea, în jurisprudenţa sa, instanţa constituţională a mai reţinut că este inadmisibil să fie învestită cu examinarea neconstituţionalităţii unui act normativ într-un cadru procesual creat special cu acest scop. În acelaşi sens sunt statuările Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din Hotărârea din 11 martie 1980, pronunţată în Cauza Foglia contra Novello, în care această Instanţă a admis că nu este competentă în cazul în care ar fi obligată să pronunţe hotărâri în cauze provocate „care ar pune în pericol întregul sistem al căilor de atac aflate la dispoziţia persoanelor private pentru a le permite să se apere” (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 137 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 10 mai 2011, sau Decizia nr. 460 din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 9 octombrie 2014, paragraful 39).

21. Prin urmare, raportând cele reţinute în jurisprudenţa sa la cauza de faţă, Curtea constată că dispoziţiile art. 4 şi art. 5 alin. (1) şi (4)-(6) raportate la cele ale art. 25, art. 42 alin. (3) şi

(5), art. 84 alin. (1) şi anexa nr. 1 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente nu au legătură cu soluţionarea cauzei şi, în consecinţă, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 şi art. 5 alin. (1) şi (4)-(6) raportate la cele ale art. 25, art. 42 alin. (3) şi (5), art. 84 alin. (1) şi anexa nr. 1 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, excepţie ridicată de Asociaţia Institutul Fraţii Golescu pentru Relaţii cu Românii din Străinătate din Bucureşti în Dosarul nr. 5.696/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a Vili-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 aprilie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent-şef,

Benke Károly

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

pentru abrogarea unor dispoziţii legale în domeniul investiţiilor finanţate din fonduri publice

 

Având în vedere necesitatea adoptării în regim de urgenţă a unor măsuri de actualizare a cadrului legal în domeniul realizării investiţiilor şi, în mod special, a investiţiilor de infrastructură, pentru creşterea gradului de absorbţie, a eficienţei şi impactului implementării proiectelor realizate din fonduri europene structurale şi a investiţiilor realizate din fonduri publice şi a calităţii acestora,

ţinând cont de faptul că standardele de cost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 363/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi Hotărârea Guvernului nr. 1.394/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice din domeniul infrastructurii de transport, cu modificările şi completările ulterioare, au fost definite ca documente de referinţă cu rol de ghidare în promovarea obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice, utilizate pentru fundamentarea indicatorilor tehnico-economici, fundamentarea necesarului de fonduri publice, de ghidare în analiza ofertelor în vederea adjudecării contractelor privind execuţia lucrărilor de construcţii, şi că acestea au fost elaborate fără a avea la bază standarde minime de calitate a construcţiilor şi investiţiilor în infrastructura publică, ale căror costuri să le reflecte, că acestea nu sunt elaborate şi aprobate pentru toate tipurile de investiţii în construcţii, că acestea nu au fost actualizate de la data aprobării şi au la bază soluţii tehnice depăşite din punct de vedere tehnologic, al materialelor utilizate sau al reglementărilor tehnice aplicabile, că acestea se aplică, în practică, pentru toate tipurile de investiţii, prin asimilare şi comparare cu standardele de cost existente, ducând la o tipizare forţată a construcţiilor cu funcţiuni şi caracteristici diferite,

ţinând cont de faptul că, prin art. V1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea investiţiilor finanţate din fonduri publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 250/2017, s-a instituit obligativitatea realizării obiectivelor/proiectelor de investiţii şi a celorlalte categorii de investiţii finanţate, total sau parţial, din fonduri publice, cu încadrarea în standardele de cost, în vigoare la data aprobării/reaprobării indicatorilor tehnico-economici, în condiţiile în care standardele de cost în vigoare au fost aprobate la nivelul anului 2010, datele statistice utilizate fiind la nivelul anilor 2008 - 2009, fără a mai fi actualizate sau indexate ulterior, şi stabilite în baza unor concepte tehnice şi funcţionale depăşite, fapt ce a generat controverse, blocaje în elaborarea proiectelor, derularea procedurilor de achiziţii publice şi realizarea obiectivelor de investiţii, precum şi scăderea calităţii investiţiilor finanţate din fonduri publice pentru a se încadra în limitele financiare impuse, în toate etapele de realizare a acestora,

luând în considerare interesul naţional în asigurarea bunei gestiuni financiare în utilizarea fondurilor publice, iar aceasta se realizează atât prin asigurarea economicităţii, eficacităţii şi eficienţei utilizării fondurilor publice, cât şi prin realizarea unor investiţii publice de calitate care să conducă la investiţii durabile, care să corespundă scopului pentru care au fost realizate, să fie realizate în condiţii optime care să genereze beneficii directe pentru utilizatorii finali şi care să necesite, în perioada de exploatare, costuri minime de întreţinere şi reparaţii,

având în vedere faptul că prin standardele actuale se impun limite de cheltuieli, stabilite procentual din valoarea investiţiei de bază, pentru servicii de proiectare, consultanţă, asistenţă tehnică şi că aceasta contravine Directivei nr. 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieţei interne, prin care se impune eliminarea oricăror tipuri de preţuri fixe, maximale sau minimale,

având în vedere interesul naţional de realizare a investiţiilor publice la standarde de calitate înalte şi de eliminare a riscului de realizare a unor construcţii ce prezintă o calitate arhitecturală slabă şi care nu respectă cerinţele fundamentale, prevăzute de legislaţia în domeniul calităţii în construcţii, se impune în regim de urgenţă intervenţia legislativă pentru crearea cadrului legal în acest sens şi eliminarea dispoziţiilor care, în timp, s-a constatat că generează blocaje investiţionale, conduc la o formalizare excesivă a procesului de implementare, sunt aplicate în afara contextului legal, îngreunează implementarea investiţiilor sau determină realizarea unor investiţii care nu aduc un plus de valoare dezvoltării infrastructurii naţionale.

Întrucât România este o ţară cu risc seismic ridicat, statul trebuie să ia toate măsurile pentru ca siguranţa cetăţenilor şi a bunurilor să fie respectate şi protejate, inclusiv prin revizuirea periodică a normelor de proiectare seismică a construcţiilor, fapt ce atrage majorarea periodică a costurilor pentru realizarea construcţiilor, standardizarea acestora instituind un model limitativ şi neacoperitor în acest sens.

Având în vedere sarcinile privind realizarea construcţiilor impuse de directivele europene - referitoare la comunicaţii electronice, aflate în vigoare, şi la eficienţa energetică - Near Zero Energy Building, ce vor deveni obligatorii din 2020, îndeplinirea acestora impune crearea tuturor condiţiilor, inclusiv din punct de vedere al cadrului legal, pentru corecta lor aplicare, în condiţiile în care pe problematica eficienţei energetice în clădiri există mai multe obligaţii exprese, ca, de exemplu, cele cuprinse în Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, de modificare a directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE care se referă la reabilitarea energetică a 3%/an din totalul clădirilor publice, aspecte care afectează direct bugetele instituţiilor publice.

Ţinând cont de faptul că sectorul industriei de construcţii este considerat la nivel european ca fiind un sector competitiv care aduce multe beneficii societăţii şi economiei, fiind relaţionat cu alte politici, precum protecţia mediului, eficienţa energetică, siguranţa şi securitatea muncii, fiscalitatea sau achiziţiile publice, fapt ce atrage necesitatea luării măsurilor în vederea stimulării acestuia, cel puţin în domeniile stabilite ca fiind prioritare: asigurarea forţei de muncă suficientă şi calificată, asigurarea proiectării de calitate în domeniul arhitecturii şi ingineriei, finanţarea investiţiilor în renovarea inteligentă a clădirilor, finanţarea adecvată în cercetare şi inovare pentru un mediu construit sustenabil, inteligent şi incluziv, utilizarea eficientă a resurselor, ţinând cont de interesul naţional în asigurarea cadrului legal pentru ca industria construcţiilor şi, implicit, produsele rezultate - construcţiile să fie de calitate, să respecte codurile de proiectare, normativele tehnice, progresul tehnic, să fie eficiente energetic, să fie uşor de întreţinut şi cu costuri optime pe toată durata de viaţă de minimum 50 de ani, se impune eliminarea standardelor de cost ca element de referinţă pentru promovarea investiţiilor publice, prevăzute de acte normative în vigoare.

În considerarea faptului că elementele mai sus menţionate vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă:

a) articolul V1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea investiţiilor finanţate din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 25 ianuarie 2017, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 250/2017;

b) Hotărârea Guvernului nr. 363/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, cu modificările şi completările ulterioare;

c) Hotărârea Guvernului nr. 1.394/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice din domeniul infrastructurii de transport, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 2 februarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare;

d) orice prevedere din actele normative prin care se reglementează realizarea unor obiective/proiecte de investiţii şi alte categorii de investiţii care intră sub incidenţa art. V1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea investiţiilor finanţate din fonduri publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 250/2017, referitoare la „încadrarea în standardele de cost în vigoare” sau „cu respectarea standardelor de cost în vigoare”.

Art. II. - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, autorităţile de management responsabile pentru managementul şi implementarea asistenţei financiare nerambursabile acordate de Uniunea Europeană în perioada de programare 2014-2020 vor proceda la revizuirea ghidurilor solicitantului aferente fondurilor europene structurale şi de investiţii gestionate, dacă este cazul, cu indicarea detaliată a impactului aplicării prevederilor art. I asupra beneficiarilor proiectelor finanţate din fonduri europene, în funcţie de stadiul accesării fondurilor europene.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

Ministrul transporturilor,

Lucian Şova

Viceprim-ministru, ministrul mediului,

Graţiela Leocadia Gavrilescu

p. Ministrul educaţiei naţionale,

Petru Andea,

secretar de stat

p. Ministrul fondurilor europene,

Mihaela Virginia Toader,

secretar de stat

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Dumitru Daniel Botanoiu,

secretar de stat

Ministrul sănătăţii,

Sorina Pintea

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 13 septembrie 2018.

Nr. 85.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 4 alin. (2) din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 5 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, denumită în continuare CNCAN, este autoritatea competentă în domeniul nuclear, de interes public naţional, care exercită atribuţiile de reglementare, autorizare şi control în domeniul nuclear, conform prevederilor Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

(2) CNCAN este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi coordonarea prim-ministrului prin Secretariatul General al Guvernului.

(3) Sediul principal al CNCAN se află în municipiul Bucureşti, Bd. Libertăţii nr. 14, sectorul 5, iar sediul secundar se află în municipiul Bucureşti, str. Locotenent Zalic nr. 4, sectorul 6.

Art. 2. - (1) CNCAN exercită următoarele atribuţii de reglementare privind modul de desfăşurare a activităţilor nucleare prevăzute de Legea nr. 111/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:

a) emite reglementări, general obligatorii, şi ghiduri pentru detalierea cerinţelor generale de securitate nucleară, de securitate radiologică pentru protecţia împotriva radiaţiilor ionizante, privind sistemele de management în domeniul nuclear, de control al neproliferării armelor nucleare, de protecţie fizică, de transport al materialelor radioactive, de gestionare a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, de planificare, pregătire şi răspuns în situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică, de realizare a produselor şi serviciilor destinate instalaţiilor nucleare şi radiologice;

b) emite reglementări generale privind procedurile de autorizare şi control;

c) emite reglementări complementare necesare activităţii de autorizare şi control în domeniul nuclear;

d) emite şi alte reglementări, cu consultarea ministerelor şi a altor factori Interesaţi, potrivit responsabilităţilor specifice acestora;

e) elaborează partea din Strategia naţională de dezvoltare a domeniului nuclear privind strategia şi politica de reglementare, autorizare şi control în domeniul securităţii nucleare, al securităţii radiologice, al protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante, al controlului neproliferării armelor nucleare, al protecţiei fizice a materialelor şi instalaţiilor nucleare, al transportului materialelor radioactive şi al securităţii nucleare a gestionării deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat, al planificării, pregătirii şi răspunsului în situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;

f) revizuieşte reglementările adoptate ori de câte ori este necesar, pentru corelarea lor cu legislaţia Uniunii Europene, cu standardele internaţionale şi cu convenţiile internaţionale ratificate, din domeniu, la care România este parte, şi dispune măsurile necesare pentru aplicarea acestora, ţinând seama de experienţa în activitate, de informaţiile obţinute în urma procesului decizional şi de evoluţiile tehnologice ale activităţilor de cercetare.

(2) Reglementările elaborate de CNCAN şi aprobate prin ordin al preşedintelui sunt obligatorii pentru persoanele fizice şi juridice care desfăşoară orice activităţi nucleare.

Art. 3. - (1) CNCAN îndeplineşte atribuţiile de autorizare pentru activităţile şi sursele de radiaţii, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 111/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la emiterea, completarea, modificarea sau revizuirea autorizaţiilor necesare activităţilor prevăzute în domeniul nuclear.

(2) CNCAN suspendă sau retrage autorizaţiile emise, în parte ori în întregime, din proprie iniţiativă sau la sesizarea oricăror persoane fizice ori juridice, în cazul nerespectării prevederilor Legii nr. 111/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la emiterea, completarea, modificarea sau revizuirea autorizaţiilor necesare desfăşurării oricăror activităţi În domeniul nuclear.

(3) CNCAN îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege privind autorizarea activităţilor din domeniul nuclear.

Art. 4. - CNCAN exercită următoarele atribuţii de control în domeniu:

a) exercită control în următoarele situaţii: în vederea eliberării autorizaţiei; în vederea respectării limitelor şi condiţiilor din autorizaţie, pe perioada de valabilitate a acesteia; în vederea verificării respectării prevederilor din Legea nr. 111/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a notificării primite din partea titularului de autorizaţie; atunci când există informaţii că se desfăşoară activităţi neautorizate; ca urmare a unor incidente;

b) efectuează control în incinta în care se desfăşoară activităţi supuse regimului de autorizare, în orice alt loc care ar putea avea legătură cu aceste activităţi sau la oricare persoană fizică ori juridică ce ar putea desfăşura activităţi, deţine instalaţii nucleare sau radiologice, materiale nucleare, materiale de interes nuclear, alte materiale, dispozitive ori echipamente pertinente pentru proliferarea armelor nucleare;

c) dispune, dacă este cazul, suspendarea activităţii desfăşurate şi indisponibilizarea, prin punerea de sigiliu, a instalaţiilor nucleare şi radiologice, a materialelor radioactive, a materialelor nucleare, a materialelor de interes nuclear sau a altor materiale, dispozitive ori echipamente pertinente pentru proliferarea armelor nucleare, neautorizate sau care prezintă pericol în exploatare ori în întreţinere;

d) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege în domeniul controlului activităţilor nucleare.

Art. 5. - În afară de atribuţiile prevăzute la art. 2-4, CNCAN îndeplineşte şi următoarele atribuţii:

a) iniţiază sau participă la elaborarea proiectelor de acte normative în domeniul său de competenţă şi emite reglementări proprii sau comune cu alte autorităţi competente, potrivit legii;

b) avizează toate proiectele de acte normative care au implicaţii asupra domeniului nuclear;

c) avizează rapoartele privind implementarea directivelor Consiliului UE şi a altor acte normative din domeniul nuclear transmise Comisiei Europene de către alte organisme naţionale;

d) avizează Strategia naţională de dezvoltare a domeniului nuclear;

e) avizează Strategia naţională pe termen mediu şi lung privind gospodărirea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive;

f) aprobă, potrivit legii, planurile de intervenţie pentru cazurile de accident nuclear şi participă la realizarea intervenţiei;

g) elaborează, ori de câte ori este necesar, proiectul regulamentului de tarife pentru autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;

h) colaborează cu autoritatea centrală pentru protecţia mediului şi controlează desfăşurarea activităţilor reţelei de supraveghere a radioactivităţii mediului;

i) solicită organelor abilitate în domeniul siguranţei naţionale verificarea persoanelor cu responsabilităţi în domeniul desfăşurării activităţilor nucleare, în conformitate cu reglementările specifice, emise conform art. 5 alin. (1) din Legea nr. 111/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

j) iniţiază, în domeniul său de competenţe, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, acţiuni de cooperare cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (A.I.E.A.), cu Agenţia pentru Energie Nucleară (A.E.N.) şi cu alte organizaţii internaţionale specializate;

k) efectuează plata obligaţiilor financiare, din domeniul său de competenţă, la organismele şi organizaţiile internaţionale, în conformitate cu prevederile legale;

l) cooperează, în condiţiile legii, cu instituţii similare din alte state;

m) iniţiază, în domeniul său de competenţă, în condiţiile legii, demersurile necesare încheierii de tratate la nivel guvernamental;

n) încheie, în condiţiile legii, tratate la nivel departamental, în domeniul său de competenţă;

o) verifică aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale şi a reglementărilor naţionale în vigoare privind controlul garanţiilor, protecţia fizică, traficul ilicit, transportul materialelor nucleare şi radioactive, protecţia împotriva radiaţiilor, asigurarea calităţii în domeniul nuclear, securitatea nucleară a instalaţiilor nucleare şi radiologice, gospodărirea combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive şi intervenţia în caz de accident nuclear;

p) instituie şi coordonează sistemul naţional de evidenţă şi control al materialelor nucleare, sistemul naţional de evidenţă şi control al surselor de radiaţii şi instalaţiilor nucleare şi radiologice şi registrul dozelor de radiaţii primite de personalul expus profesional;

q) asigură informarea publicului asupra aspectelor aflate în competenţa CNCAN;

r) cooperează cu alte organisme care au, potrivit legii, atribuţii în domeniul funcţionării în condiţii de siguranţă a instalaţiilor nucleare şi radiologice, în corelaţie cu cerinţele de protecţie a mediului şi a populaţiei;

s) organizează dezbateri şi informări publice cu teme din domeniul său de competenţă;

ş) se constituie în punct naţional de contact pentru garanţii nucleare, pentru protecţia fizică a materialelor, instalaţiilor nucleare şi radiologice, pentru prevenirea şi combaterea traficului ilicit de materiale nucleare şi radioactive şi pentru urgenţele radiologice;

t) dispune recuperarea surselor orfane şi coordonează activităţile de recuperare;

ţ) autorizează executarea construcţiilor cu specific nuclear şi exercită controlul de stat asupra calităţii construcţiilor din cadrul instalaţiilor nucleare, ca excepţie de la prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările ulterioare, care nu se aplică în cazul instalaţiilor nucleare;

u) transmite notificări şi prezintă rapoarte Comisiei Europene cu privire la implementarea directivelor Consiliului UE şi a altor acte normative comunitare în domeniul propriu de competenţă, la termenele şi cu frecvenţa prevăzute de acestea;

v) organizează, periodic, cel puţin o dată la 10 ani, autoevaluări, precum şi analize internaţionale interpares ale activităţii proprii, precum şi ale cadrului naţional de reglementare, autorizare şi control; rezultatele acestor analize se raportează Comisiei Europene şi celorlalte state membre şi pot fi puse la dispoziţia publicului, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare privind informaţiile clasificate şi a cerinţelor principiului confidenţialităţii;

w) îndeplineşte orice alte atribuţii, prevăzute de lege sau în reglementările proprii, în domeniul reglementărilor şi al controlului activităţilor nucleare.

Art. 6. - Prin ordin al preşedintelui CNCAN se constituie Comitetul pentru situaţii de urgenţă, care îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi îşi desfăşoară activitatea conform prevederilor Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.491/2004, cu modificările ulterioare.

Art. 7. - (1) Se constituie, în subordinea preşedintelui CNCAN, Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă şi continuitatea guvernării (COSUCG), prin reorganizarea actualului Centru operativ pentru situaţii de urgenţă COSU) şi completarea cu atribuţiile necesare asigurării continuităţii guvernării pe perioada crizelor.

(2) Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă şi continuitatea guvernării are atribuţii şi funcţii de sprijin complexe în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă şi îndeplineşte funcţiile prevăzute la art. 13 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din alte acte normative adoptate în materie.

(3) Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă şi continuitatea guvernării (COSUCG) îşi desfăşoară activitatea în sediul secundar al CNCAN din str. Locotenent Zalic nr. 4, sectorul 6, Bucureşti

Art. 8. - Activitatea operativă a CNCAN se desfăşoară pe bază de strategii şi programe de lucru, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. În exercitarea atribuţiilor sale, CNCAN utilizează compartimente teritoriale, fără personalitate juridică, înfiinţate prin ordin al preşedintelui, precum şi instituţii tehnice-suport, înfiinţate prin hotărâre a Guvernului, în vederea efectuării de studii de specialitate.

Art. 9. - (1) Conducerea CNCAN este asigurată de un preşedinte cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului, denumit în continuare preşedinte.

(2) Preşedintele conduce întreaga activitate a CNCAN, având calitatea de ordonator terţiar de credite.

(3) Preşedintele aprobă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare pentru personalul CNCAN, inclusiv ale directorilor de structuri pentru personalul din subordinea lor.

(4) Preşedintele reprezintă CNCAN în raporturile cu ministerele, cu alte autorităţi şi instituţii ale administraţiei publice centrale sau locale, precum şi în raporturile cu persoane fizice şi juridice române ori străine.

(5) Preşedintele reprezintă CNCAN în raporturile cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), cu Agenţia pentru Energie Nucleară a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (AENOCDE), precum şi cu alte organizaţii de profil internaţionale, regionale sau naţionale, din alte ţări.

(6) Preşedintele raportează prim-ministrului, anual sau ori de câte ori i se solicită, prin secretarul general al Guvernului, stadiul desfăşurării activităţilor de control şi al celorlalte activităţi nucleare.

(7) în exercitarea atribuţiilor sale preşedintele emite ordine şi decizii.

Art. 10. - Preşedintele CNCAN îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) răspunde de derularea corespunzătoare a procesului de reglementare, autorizare şi control al activităţilor nucleare;

b) aprobă strategiile de dezvoltare instituţională a CNCAN, programele de activitate şi programele de operare;

c) coordonează procesul de emitere a reglementărilor CNCAN şi dispune armonizarea acestora cu legislaţia Uniunii Europene, aplicabile uniform în domeniul nuclear;

d) asigură derularea programelor de cooperare şi asistenţă tehnică internaţională;

e) propune ordonatorului principal de credite planul de investiţii al CNCAN;

f) transmite ordonatorului principal de credite propunerea de buget a CNCAN pentru a fi analizată şi inclusă în proiectul de buget al ordonatorului principal de credite;

g) aprobă angajările, promovările, retrogradările, suspendările, delegările, detaşările, numirile şi eliberările din funcţie ale personalului de execuţie din cadrul CNCAN, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare;

h) aprobă deplasările în ţară şi în străinătate ale personalului CNCAN;

i) răspunde de rezolvarea în condiţii corespunzătoare a sarcinilor stabilite de prim-ministru;

j) îndeplineşte atribuţiile ordonatorului terţiar de credite şi asigură permanent conducerea curentă a instituţiei.

Art. 11. - (1) Structura organizatorică a CNCAN este prevăzută în anexa nr. 1.

(2) în funcţie de necesităţile şi condiţiile concrete de desfăşurare a activităţii CNCAN, statul de funcţii, cu avizul secretarului general al Guvernului, este aprobat de preşedintele CNCAN. Statul de personal şi structura organizatorică a direcţiilor se aprobă prin ordin al preşedintelui CNCAN.

(3) Numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu al CNCAN este de 170, exclusiv preşedintele şi membrii cabinetului demnitarului.

(4) Personalul necesar pentru fiecare componentă din structura organizatorică a CNCAN se stabileşte prin ordin al preşedintelui, în conformitate cu prevederile legale privind pregătirea în domeniu şi specializarea pe funcţie, cu încadrarea în numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu.

(5) Competenţele şi atribuţiile structurilor CNCAN, precum şi drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile personalului încadrat pe funcţii se prevăd detaliat în Regulamentul privind atribuţiile structurilor din cadrul CNCAN, aprobat prin ordin al preşedintelui.

Art. 12. - (1) Preşedintele numeşte, prin ordin, responsabilii naţionali pentru următoarele activităţi:

a) raportarea evenimentelor nucleare;

b) raportarea de garanţii pentru materiale nucleare, în probleme de protecţie fizică din domeniul nuclear, în trafic ilicit de materiale nucleare şi instalaţii nucleare, în controlul importului şi exportului de materiale strategice pentru domeniul nuclear;

c) coordonarea proiectelor de asistenţă tehnică realizate cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică;

d) coordonarea proiectelor de asistenţă tehnică realizate cu Agenţia pentru Energie Nucleară a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică în domeniul de activitate al CNCAN;

e) alte activităţi specifice CNCAN, care implică contacte cu organizaţii şi organisme internaţionale de profil.

(2) Atribuţiile responsabililor naţionali se stabilesc prin ordin al preşedintelui CNCAN.

Art. 13. - Preşedintele înfiinţează, prin ordin, Consiliul director în materie de reglementări, autorizări şi control, denumit în continuare Consiliul director.

Art. 14. - (1) Consiliul director este compus din:

a) preşedinte;

b) directorii direcţiilor de specialitate;

c) alte persoane cu funcţii de conducere/coordonare din cadrul CNCAN (şefi de servicii, birouri/compartimente), la solicitarea membrilor Consiliului director, cu statut de invitaţi.

(2) Preşedintele CNCAN este şi preşedintele Consiliului director.

(3) Consiliul director îşi desfăşoară activitatea conform regulamentului propriu aprobat de preşedintele acestuia.

Art. 15. - Consiliul director are următoarele atribuţii:

a) analizează şi propune preşedintelui măsurile care trebuie dispuse şi respectate pentru desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare, în concordanţă cu legislaţia naţională şi europeană în vigoare, precum şi cu tratatele internaţionale la care România este parte;

b) avizează propunerile de autorizaţii pentru desfăşurarea activităţilor de importanţă deosebită din domeniul nuclear, prevăzute la art. 3 alin. (1);

c) avizează măsuri interne pentru CNCAN, în limita competenţelor stabilite prin ordin al preşedintelui, cu respectarea normelor legale;

d) îndeplineşte alte atribuţii, proprii organelor consultative.

Art. 16. - Salarizarea preşedintelui şi a personalului CNCAN, inclusiv a personalului din cabinetul demnitarului, este reglementată de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 17. - (1) Finanţarea CNCAN se asigură integral de la bugetul de stat, iar veniturile obţinute, potrivit legii, se varsă integral la bugetul de stat.

(2) Veniturile încasate de CNCAN vărsate integral la bugetul de stat provin din tarife percepute pentru autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, contribuţii ale organismelor internaţionale şi ale operatorilor economici şi încasări din alte surse, conform prevederilor legale.

Art. 18. - (1) Personalul CNCAN care este expus acţiunii radiaţiilor ionizante beneficiază de acordarea unui spor al cărui cuantum este stabilit conform prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Categoriile de personal şi cuantumul diferenţiat al sporului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin ordin al preşedintelui CNCAN, cu respectarea dispoziţiilor legale.

Art. 19. - (1) CNCAN dispune de un parc auto propriu cu un număr de 43 de autovehicule, conform anexei nr. 2, necesare îndeplinirii activităţii curente şi a celei operative, de monitorizare, control, investigaţii şi de inspecţie pe întreg teritoriul ţării, aprobat prin hotărâre a Guvernului, potrivit dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Consumurile pentru autovehiculele utilizate pentru realizarea activităţilor şi acţiunilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al preşedintelui CNCAN.

Art. 20. - (1) Trecerea CNCAN la funcţionarea conform structurii organizatorice prevăzute în anexa nr. 1 se realizează în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(2) încadrarea personalului în structurile menţionate la alin. (1) se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 21. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 22. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.627/2003 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 27 ianuarie 2004, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare,

Rodin Traicu

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 13 septembrie 2018.

Nr. 729.

 

ANEXA Nr. 1

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare – CNCAN

 

Număr maxim de posturi = 170

(exclusiv preşedintele şi membrii cabinetului demnitarului)

 

 

 

Cabinet demnitar

 

PREŞEDINTE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Consiliul director

 

 

 

 

Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă şi continuitatea guvernării

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Compartimentul resurse umane

 

 

 

 

Compartimentul juridic

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Compartimentul audit public intern

 

 

 

 

Compartimentul documente clasificate, informatică, arhivare şi registratură

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia ciclul combustibilului nuclear

 

Direcţia autorizare utilizare radiaţii ionizante

 

Direcţia supraveghere utilizare radiaţii ionizante

 

Direcţia relaţii internaţionale şi comunicare

 

Direcţia economică

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 2

 

Normă privind dotarea cu autovehicule

 

Utilizarea autovehiculelor

Parc auto

Preşedinte

1 autoturism

Parc comun

2 autoturisme

Parc activităţi specifice

40 autovehicule cu destinaţie specială

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea amendamentului convenit prin schimbul de scrisori, semnate la Bucureşti la 13 iunie 2018 şi la Paris la 25 iunie 2018 între Guvernul României şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, la Acordul-cadru de împrumut F/P1556 (2006) dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti la 23 august 2007 şi la Paris la 30 august 2007

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 5 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 89/2008 pentru aprobarea Acordului-cadru de împrumut F/P 1556 (2006) dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti la 23 august 2007 şi la Paris la 30 august 2007, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă amendamentul convenit prin schimbul de scrisori*), semnate la Bucureşti la 13 iunie 2018 şi la Paris la 25 iunie 2018 între Guvernul României şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, la Acordul-cadru de împrumut F/P 1556 (2006) dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti la 23 august 2007 şi la Paris la 30 august 2007, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 89/2008, cu modificările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

Ministrul apelor şi pădurilor,

Ioan Deneş

 

Bucureşti, 13 septembrie 2018.

Nr. 734.


*) Traducere.

 

ROMÂNIA

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

Domnului: dr. Thierry Poirell, director general

Direcţia Generală pentru împrumuturi şi Dezvoltare Socială

BANCA DE DEZVOLTARE A CONSILIULUI EUROPEI

Fax: 331 47 55 37 52

 

13 iunie 2018

 

Subiect: F/P 1556 (2006) - Reconstrucţia drumurilor forestiere afectate de inundaţii şi reabilitarea torentelor mici din zonele forestiere

 

Stimate domnule Poirel,

La solicitarea Ministerului Apelor şi Pădurilor şi a Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA şi în concordanţă cu recomandările ultimei misiuni tehnice a BDCE, vă rugăm să fiţi de acord cu extinderea cu 3 ani a datei de finalizare a Proiectului, respectiv de la 31 decembrie 2018 la 31 decembrie 2021, ceea ce va permite finalizarea Proiectului.

Conform stadiului actual al Proiectului, din cele 143 de subproiecte incluse, 110 au fost deja finalizate, 13 subproiecte au fost deja excluse, 4 vor fi finalizate până la sfârşitul acestui an, 9 vor fi finalizate în 2019, 5 vor fi finalizate în 2020, iar 2 vor fi finalizate în 2021.

Întârzierile înregistrate în finalizarea subproiectelor au fost determinate de probleme tehnice neaşteptate apărute pe parcursul executării lucrărilor, cum ar fi:

- erori materiale în studiile de fezabilitate, care au condus la revizuirea acestora pentru a fi mai bine adaptate terenului şi pentru a permite execuţia acestora;

- intrarea unor contractori în insolvenţă şi necesitatea de a relicita lucrările pentru ca restul acestora să fie executat, după un inventar atent al lucrărilor deja efectuate;

- apariţia unor noi dezastre naturale, care au influenţat negativ subproiectele aflate în execuţie;

- calendarul specific pentru executarea lucrărilor, inclusiv necesitatea de a le începe după iarna trecută, pentru a evita aşezările de teren neuniforme.

În plus faţă de lucrările aferente finalizării celor 20 de subproiecte rămase, se anticipează că se vor realiza economii de aproximativ 3 milioane EUR care vor fi utilizate în principal pentru a rezolva problemele subproiectelor existente, afectate de noile calamităţi.

Pe baza celor de mai sus, vă rugăm să fiţi de acord cu cererea noastră de extindere, care va permite ROMSILVA să finalizeze în mod corespunzător toate activităţile preconizate ale Proiectului, asigurând o mai bună protecţie a populaţiei care locuieşte în zonele în care se află subproiectele.

Sperând că solicitarea noastră se va bucura de înţelegerea şi sprijinul dumneavoastră, aşteptăm cu interes răspunsul dumneavoastră.

 

Cu stimă,

Attila György,

secretar de stat

(semnătură indescifrabilă)

 

BANCA DE DEZVOLTARE A CONSILIULUI EUROPEI

 

Direcţia Generală pentru împrumuturi şi Dezvoltare Socială

Domnului Attila György,

 

secretar de stat

 

Ministerul Finanţelor Publice

 

Bd. Libertăţii nr. 16

 

Bucureşti 050741,

 

România

 

 

 

Paris, 25 iunie 2018

 

Subiect: F/P 1556 (2006) - „Reconstrucţia drumurilor forestiere afectate de inundaţii şi reabilitarea torentelor mici din zonele forestiere”

 

Stimate domnule György,

Facem referire la solicitarea dumneavoastră din data de 13 iunie 2018 privind extinderea graficului de lucrări.

Având în vedere întârzierile la lucrările civile cauzate de:

- probleme tehnice neaşteptate

- erori materiale în studiile de fezabilitate, care au condus la revizuirea acestora pentru a fi mai bine adaptate terenului şi pentru a permite execuţia acestora;

- intrarea unor contractori în insolvenţă şi necesitatea de a relicita lucrările pentru ca restul acestora să fie executat, după un inventar atent al lucrărilor deja efectuate;

- apariţia unor noi dezastre naturale, care au influenţat negativ subproiectele aflate în execuţie;

- calendarul specific pentru executarea lucrărilor, inclusiv necesitatea de a le începe după iarna trecută, pentru a evita aşezările de teren neuniforme,

avem plăcerea de a vă informa că BDCE nu are nicio obiecţie, în conformitate cu Rezoluţia 1480, ca graficul de lucrări să fie extins până la data de 31 decembrie 2021.

Aşteptăm cu interes continuarea strânsei noastre cooperări în implementarea Proiectului

 

Cu stimă,

Melanie Wieschollek-Lacroix,

Thierry Poirel,

director de departament

director general

(semnătură indescifrabilă)

(semnătură indescifrabilă)

 

Cc:       Dl Ionel Rontea, şef serviciu, Direcţia de investiţii, e-mail: ionel.rontea@yahoo.com

            Dna Boni Cucu, director general, Direcţia generală relaţii financiare internaţionale, boni.cucu@mfinante.gov.ro

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind trecerea unui imobil din proprietatea privata a statului şi administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” în proprietatea publică a statului, în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte şi în folosinţa gratuita

a Arhiepiscopiei Bucureştilor

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 863 lit. e), art. 867-869 şi art. 874 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă transmiterea unui imobil, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din proprietatea privată a statului şi administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” în proprietatea publică a statului şi în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte.

Art. 2, - (1) Se aprobă darea în folosinţa gratuită a Arhiepiscopiei Bucureştilor, pe un termen limitat, de 99 de ani, a imobilului prevăzut la art. 1.

(2) Darea în folosinţa gratuită se realizează în vederea deservirii nevoilor pastoral misionare ale Arhiepiscopiei Bucureştilor,

(3) Dreptul de folosinţă gratuită al Arhiepiscopiei Bucureştilor încetează, în condiţiile legii, dacă Secretariatul de Stat pentru Culte constată că nu este respectată destinaţia imobilului prevăzuta la alin. (2).

Art. 3. - Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit prevederilor art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, Secretariatul de Stat pentru Culte şi Arhiepiscopia Bucureştilor, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 4. - Secretariatul General al Guvernului, Secretariatul de Stat pentru Culte şi Ministerul Finanţelor Publice vor asigura includerea imobilului prevăzut la art. 1 în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - Poziţia nr. 771 din anexa nr. 4 „Lista bunurilor imobile din domeniul privat al statului, aflate în administrarea Regiei Autonome «Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat» la Hotărârea Guvernului nr. 60/2005 privind organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 1 februarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică în mod corespunzător.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

Secretariatul de Stat pentru Culte,

Victor Opaschi,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 13 septembrie 2018.

Nr. 736.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului care se transmite din proprietatea privată a statului şi din administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” în proprietatea publică a statului şi în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte, pentru Arhiepiscopia Bucureştilor

 

Denumirea imobilului

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite

Nr. MFP/ Cod clasificare

Caracteristicile tehnice ale imobilului - teren care se transmite

Valoarea de inventar

- lei -

Imobil ferma Vlăsia (Complex Agrozootehnic Vlăsia), Snagov, judeţul Ilfov

Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”

CUI 2351555

Secretariatul de Stat pentru Culte

CUI 26429279

Nr. MFP va li atribuit 8.29.08.

Extras de Carte funciară - Carte funciară nr. 111411 Snagov Imobil (teren şi construcţie) cu nr. cadastral 111411, dezmembrat din imobilul în suprafaţă de 20.120 mp cu nr. cadastral 108338, format din teren în suprafaţă de 4.010 mp şi construcţie cu nr. cadastral 111411 - C1 în sc. de 198 mp

Teren: 80.520,80

C1: 12.638,30

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea secţiunii B din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Secţiunea B „Programe naţionale de sănătate curative finanţate din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate” din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 31 martie 2017, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Punctul IV „Programul naţional de diabet zaharat” va avea următorul cuprins:

„IV. Programul naţional de diabet zaharat Obiective:

a) prevenţia secundară a diabetului zaharat [prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA 1c)];

b) asigurarea tratamentului medicamentos al pacienţilor cu diabet zaharat, inclusiv a dispozitivelor medicale specifice (pompe de insulină, sisteme de pompe de insulină cu senzori de monitorizare continuă a glicemiei şi materiale consumabile pentru acestea);

c) automonitorizarea bolnavilor cu diabet zaharat insulinotrataţi (teste de automonitorizare glicemică şi sisteme de monitorizare continuă a glicemiei).

Structură:

Subprogramul de diabet zaharat tip 1;

Subprogramul de diabet zaharat tip 2 şi alte tipuri de diabet zaharat: tipuri specifice şi diabet gestaţional.”

2. La punctul XIV „Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă”, paragraful „Obiective”, litera c) va avea următorul cuprins:

„c) tratamentul bolnavilor cu epilepsie rezistentă la tratament medicamentos prin proceduri microchirurgicale sau prin implantarea unui dispozitiv medical: stimulator al nervului vag sau dispozitiv de stimulare cerebrală profundă;”.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Sorina Pintea

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 13 septembrie 2018.

Nr. 737.