MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 810         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 21 septembrie 2018

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.016. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind finalizarea lucrărilor de înregistrare sistematică la nivelul unităţii administrativ-teritoriale Văcăreni din judeţul Tulcea

 

1.340. - Ordin al ministrului transporturilor privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 1.309/2012 pentru aprobarea Regulilor generale pentru efectuarea manevrei vehiculelor cu locomotiva telecomandată pe liniile ferate industriale

 

1.943/4.869. - Ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică privind modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

169. - Ordin privind aprobarea Metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 35 din 4 iunie 2018 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept)

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind finalizarea lucrărilor de înregistrare sistematică la nivelul unităţii administrativ-teritoriale Văcăreni din judeţul Tulcea

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (2) lit. p) şi ale art. 15 alin. (1) şi (3) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se declară finalizate lucrările de înregistrare sistematică la nivelul unităţii administrativ-teritoriale Văcăreni din judeţul Tulcea.

Art. 2. - (1) De la data deschiderii cărţilor funciare din oficiu orice alte evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară se înlocuiesc, pentru unitatea administrativ-teritorială Văcăreni din judeţul Tulcea, cu planul cadastral şi noile cărţi funciare.

(2) Vechile evidenţe se păstrează în arhiva biroului teritorial şi pot fi consultate pentru istoric.

(3) Identificarea şi numerotarea imobilelor cuprinse în titlurile de proprietate emise în baza legilor fondului funciar sau alte acte de proprietate, planuri şi alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare realizării cadastrului şi deschiderii noilor cărţi funciare, în unitatea administrativ-teritorială Văcăreni din judeţul Tulcea îşi pierd valabilitatea.

(4) în cazul imobilelor înscrise în cartea funciară ca urmare a finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică în unitatea administrativ-teritorială Văcăreni din judeţul Tulcea, dovada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte funciară. Dovada delimitării unui imobil faţă de alte imobile se face numai cu extrasul din planul cadastral.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu-Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 6 septembrie 2018.

Nr. 1.016.

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 1.309/2012 pentru aprobarea Regulilor generale pentru efectuarea manevrei vehiculelor cu locomotiva telecomandată pe liniile ferate industriale

 

Având în vedere Referatul Direcţiei transport feroviar nr. 33.481 din 27 august 2018, prin care se solicită aprobarea prezentului ordin,

ţinând seama de prevederile art. 3 alin. (2) lit. m) (ii) din anexa nr. 1 la Regulamentul de organizare şi funcţionare al Autorităţii Feroviare Române - AFER - „Regulamentul de organizare şi funcţionare al Autorităţii de Siguranţă Feroviară Română - ASFR”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 626/1998 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Feroviare Române - AFER, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite prezentul ordin.

Art. I. - Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 1.309/2012 pentru aprobarea Regulilor generale pentru efectuarea manevrei vehiculelor cu locomotiva telecomandată pe liniile ferate industriale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 22 august 2012, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Titlul ordinului se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ORDIN

pentru aprobarea Regulilor generale pentru efectuarea manevrei vehiculelor cu o locomotivă telecomandată sau cu un utilaj de manevră, cu sau fără telecomandă, pe liniile ferate industrial”

2. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 1. - Se aprobă Regulile generale pentru efectuarea manevrei vehiculelor cu o locomotivă telecomandată sau cu un utilaj de manevră, cu sau fără telecomandă, pe liniile ferate industriale, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.”

3. La articolul 2, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Operatorii economici care deţin/exploatează linii ferate industriale, locomotive telecomandate sau utilaje de manevră, cu sau fără telecomandă, au obligaţia să întocmească reglementări specifice proprii pentru efectuarea manevrei cu locomotiva telecomandată sau cu utilajul de manevră, cu sau fără telecomandă, pe liniile ferate industriale, cu respectarea prevederilor prezentului ordin.”

4. Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - Prevederile prezentului ordin se aplică operatorilor economici prevăzuţi la art. 2. alin. (1) şi operatorilor de transport feroviar care efectuează manevra cu o locomotivă telecomandată sau cu un utilaj de manevră, cu sau fără telecomandă, pe liniile ferate industriale.”

5. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română - ASFR şi operatorii economici prevăzuţi la art. 2. alin. (1) vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.”

6. Titlul anexei la ordin se modifică şi va avea următorul cuprins:

„REGULI GENERALE

pentru efectuarea manevrei vehiculelor cu o locomotivă telecomandată sau cu un utilaj de manevră, cu sau fără telecomandă, pe liniile ferate industriale”

7. După titlul anexei se introduce partea i, care va cuprinde art. 1-27, cu următorul titlu:

„PARTEA I

Reguli generale pentru efectuarea manevrei vehiculelor cu o locomotivă telecomandată pe liniile ferate industriale”

8. În anexă, la articolul 2, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) locomotivă telecomandată - locomotivă pentru care Organismul Notificat Feroviar Român - ONFR a eliberat un certificat de omologare tehnic feroviar şi care poate fi acţionată de la distanţă de către personalul de locomotivă telecomandată, cu ajutorul unui echipament de comandă de la distanţă, prin intermediul unei legături radio predefinite. Locomotiva dotată cu cabină de conducere poate fi condusă atât de la postul de conducere din cabină, cât şi acţionată din afara cabinei, în sistem telecomandat. Atunci când locomotiva este utilizată pentru remorcarea trenurilor, conducerea acesteia se face din cabina de conducere, fiind interzisă conducerea locomotivei în sistem telecomandat;”.

9. În anexă, la articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - Reglementările specifice proprii, aprobate de conducerea operatorului economic, vor fi transmise Autorităţii de Siguranţă Feroviară Română - ASFR, ca parte integrantă a dosarului cu documentaţia pentru obţinerea/modificarea autorizaţiei de exploatare a LFI.”

10. În anexă, după articolul 27 se introduce partea a II-a, cu următorul cuprins:

„PARTEA a II-a

Reguli generale pentru efectuarea manevrei vehiculelor cu un utilaj de manevră, cu sau fără telecomandă, pe liniile ferate industriale

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 28. - (1) Prezentele reguli generale stabilesc cerinţe de natură tehnico-organizatorică, de personal şi de exploatare pentru efectuarea manevrei vehiculelor cu utilaje de manevră, cu sau fără telecomandă, pe LFI, în vederea asigurării condiţiilor de siguranţă feroviară.

(2) în cazul dotării utilajului de manevră cu telecomandă, acesta poate fi acţionat de la distanţă de către personalul care îl conduce/deserveşte, prin intermediul unei legături radio predefinite.

Art. 29. - (1) în înţelesul prezentelor reguli generale, prin utilaj de manevră, cu sau fără telecomandă, denumit în continuare utilaj de manevră, se înţelege un vehicul motor care din punct de vedere constructiv este destinat efectuării manevrei feroviare pe LFI şi este certificat/omologat din punct de vedere tehnic în acest sens.

(2) Utilajele de manevră prevăzute la alin. (1) pot fi vehicule motoare autopropulsate:

a) cu posibilitate de deplasare mixtă, pe infrastructura rutieră şi pe infrastructura feroviară. Deplasarea pe infrastructura feroviară este realizată prin ghidarea pe şinele de cale ferată cu roţi de ghidaj, antrenarea în vederea remorcării şi frânării fiind asigurată prin roţi tip auto, iar conducerea/deservirea utilajului de manevră se efectuează direct din postul de conducere sau prin telecomandă, conform specificaţiilor/manualului de utilizare şi întreţinere elaborate de producător; exemple: utilaj de cale ferată - şosea pentru serviciul de manevră, locotractor pentru serviciul de manevră sau alte asemenea vehicule;

b) care se deplasează exclusiv pe roţile proprii pe şinele de cale ferată, tracţiunea, frânarea şi menţinerea pe loc fiind asigurate prin intermediul roţilor vehiculului.

 

CAPITOLUL II

Cerinţe tehnico-organizatorice şi de personal pentru efectuarea manevrei cu utilaje de manevră

 

Art. 30 - Cerinţele de natură tehnico-organizatorică aplicabile pentru efectuarea manevrei pe LFI cu utilaje de manevră sunt următoarele:

a) utilajul de manevră utilizat trebuie să fie destinat activităţii de manevră feroviară pe LFI şi să fie certificat/omologat din punct de vedere tehnic;

b) definirea de către deţinătorul LFI a zonelor de lucru/manevră în cadrul dispozitivului LFI şi, dacă este cazul, a LFI de tranzit;

c) efectuarea manevrei cu un utilaj de manevră se face de către deţinătorul LFI care are în dotare un utilaj de manevră sau de către un operator de transport feroviar, caz în care acesta trebuie să deţină utilajul şi să utilizeze personal propriu încadrat într-o funcţie cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei;

d) operaţiunile pentru manevrarea vehiculelor cu un utilaj de manevră comandat de la distanţă pot fi executate de către personalul cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei care exercită cumulativ atribuţii specifice conducătorului manevrei şi atribuţii privind conducerea/deservirea utilajului de manevră, atât în remorcarea şi frânarea convoiului de manevră, cât şi în cazul circulaţiei izolate, fără participarea partidei de manevră, dacă manualul de utilizare al producătorului specifică astfel;

e) elaborarea de reglementări specifice proprii de către deţinătorul LFI cu prevederi specifice utilizării utilajului de manevră la manevra vehiculelor şi aplicarea acestora cumulativ cu prevederile specifice prevăzute în regulamentul tehnic de exploatare a LFI şi în autorizaţia de exploatare a acesteia;

f) elaborarea de reglementări specifice proprii de către un operator de transport feroviar ce deţine un utilaj de manevră şi urmează să efectueze manevra pe LFI cu prevederi specifice utilizării utilajului şi modul de aplicare a acestora, cumulativ cu prevederile specifice prevăzute în regulamentul tehnic de exploatare a LFI şi în autorizaţia de exploatare a acesteia;

g) după elaborarea reglementărilor specifice proprii prevăzute la lit. e) sau, după caz, la lit. f), deţinătorul LFI/ operatorul de transport feroviar care va manevra pe LFI solicită Autorităţii de Siguranţă Feroviară Română - ASFR, anterior începerii efectuării activităţii de manevră feroviară, analizarea acestora şi anexarea acestora la dosarul pentru obţinerea/modificarea autorizaţiei de exploatare a LFI sau anexarea la documentaţia privind sistemul de management al siguranţei al operatorului de transport feroviar;

h) reglementările specifice proprii prevăzute la lit. e) şi f) trebuie să cuprindă, în detaliu:

- modul de lucru, în funcţie de tipul utilajului de manevră, al instalaţiei de telecomandă atunci când aceasta există, al dispozitivului de linii pe care se efectuează manevra vehiculelor, precum şi alte particularităţi menţionate de instrucţiunile pentru funcţionarea/utilizarea utilajului, întocmite de către producător;

- aplicarea principiilor şi respectarea cerinţelor prevăzute în normele naţionale de siguranţă şi în regulamentul de exploatare tehnică a LFI referitoare la zonele de lucru/manevră, efectuarea manevrei feroviare, viteze maxime, tonaje, legarea - dezlegarea vehiculelor, frânarea de urgenţă în caz de pericol, menţinerea pe loc/asigurarea convoiului de manevră, semnalizarea, inclusiv în caz de vreme nefavorabilă, cu excepţia cazurilor în care, datorită specificităţii utilajului de manevră, trebuie introduse limitări sau restricţii de natură tehnică şi de exploatare cu caracter obligatoriu, care să asigure manevrarea în condiţii de siguranţă;

i) introducerea de limitări sau restricţii de natură tehnică şi de exploatare astfel cum se prevede la lit. h) se admite în cazuri bine fundamentate şi consemnate în reglementările specifice proprii;

j) componenţa partidei de manevră, precum şi funcţia în care este încadrat personalul care conduce/deserveşte utilajul de manevră pot fi cele prevăzute în normele naţionale de siguranţă sau, atunci când este cazul, în manualul de utilizare a utilajului de manevră furnizat de producător. Personalul care conduce/deserveşte utilajul de manevră coroborat cu efectuarea activităţii de manevră feroviară trebuie să fie încadrat într-o funcţie cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei, respectiv mecanic de locomotivă sau şef de manevră;

k) responsabilitatea obţinerii de competenţe profesionale suplimentare pentru personalul propriu utilizat pentru efectuarea manevrei şi conducerea/deservirea utilajului de manevră, a instruirii periodice, a verificării menţinerii competenţelor profesionale, a examinării medicale şi psihologice, a autorizărilor necesare revine operatorului economic care deţine utilajul şi efectuează manevra pe LFI;

l) lista dotărilor necesare pentru utilajul de manevră şi pentru personalul implicat în conducerea/deservirea utilajului şi efectuarea manevrei, de exemplu: staţie radio portabilă, dispozitiv de comandă la distanţă a utilajului, rechizite de semnalizare, echipament de lucru, de protecţie şi altele asemenea.

Art. 31. - Cerinţele pentru personalul propriu al operatorului economic care efectuează manevra feroviară pe LFI cu utilaje de manevră sunt următoarele:

a) aplicarea prevederilor din normele naţionale de siguranţă în cazul efectuării manevrei feroviare cu utilajul de manevră cu partida de manevră completă;

b) în cazurile în care producătorul utilajului de manevră prevede utilizarea unei singure persoane pentru conducerea/deservirea acestuia coroborat cu efectuarea activităţii de manevră feroviară, angajatorul trebuie să solicite pentru personalul propriu desemnat Centrului Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară - CENAFER analizarea oportunităţii suplimentării competenţelor profesionale, astfel încât personalul să facă dovada deţinerii cumulative atât a competenţelor profesionale necesare exercitării atribuţiilor pentru efectuarea operaţiunilor de manevră, cât şi a competenţelor profesionale necesare conducerii/deservirii utilajului de manevră;

c) dacă Centrul Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară - CENAFER, ca urmare a analizării documentelor specifice privind utilajul de manevră puse la dispoziţie - manualul de utilizare eliberat de producător şi reglementările specifice proprii, decide faptul că nu este necesară suplimentarea competenţelor profesionale, angajatorul trebuie să asigure acestui personal instruirea corespunzătoare privind conducerea/deservirea utilajului de manevră coroborat cu efectuarea activităţii de manevră feroviară, respectiv verificarea periodică a cunoştinţelor, fapt care trebuie consemnat Intr-un document specific;

d) autorizarea personalului care conduce/deserveşte utilaje de manevră, instruirea, verificarea competenţelor profesionale, examinarea medicală şi psihologică, precum şi periodicitatea efectuării acestora sunt stabilite în reglementările specifice în vigoare, aplicabile sistemului feroviar;

e) în perioada exercitării atribuţiilor de serviciu, personalul care conduce/deserveşte utilajul de manevră trebuie să poarte obligatoriu echipament de lucru şi de protecţie şi să aibă asupra sa dotările prevăzute în lista prevăzută la art. 30 lit. i), necesare pentru îndeplinirea tuturor atribuţiilor şi responsabilităţilor conform reglementărilor specifice proprii.

 

CAPITOLUL III

Efectuarea manevrei cu utilaje de manevră

 

Art. 32. - Cerinţe specifice la efectuarea manevrei cu utilaje de manevră;

a) manevra vehiculelor cu utilajul de manevră trebuie să se execute conform procesului tehnologic stabilit şi să asigure securitatea personalului, siguranţa circulaţiei, integritatea vehiculelor, instalaţiilor, liniilor şi construcţiilor feroviare, precum şi a bunurilor încredinţate la transport;

b) într-o zonă de lucru sau zonă de manevră a LFI este admisă acţionarea unui singur utilaj de manevră telecomandat;

c) nu se admite utilizarea a două sau mai multe utilaje de manevră ca o singură unitate de tracţiune decât dacă producătorul prevede în mod expres acest caz în manualul de utilizare specific utilajului;

d) cunoaşterea LFI de către personalul care execută manevrarea vehiculelor. Cunoaşterea constă în observarea şi memorarea particularităţilor LFI unde îşi desfăşoară activitatea, a instalaţiilor aferente acesteia, precum şi fixarea reperelor necesare efectuării manevrei în condiţii de siguranţă a circulaţiei;

e) manevra vehiculelor cu utilaje de manevră se execută după un plan de manevră care trebuie să cuprindă pe lângă operaţiile de manevră ce urmează a fi executate şi eventualele condiţii speciale pentru executarea lor; planul de manevră este stabilit, după caz, de către impiegatul de mişcare sau responsabilul de siguranţa feroviară al LFI;

f) în cazul acţionării de la sol a utilajului de manevră, personalul care conduce/deserveşte utilajul de manevră se va deplasa în afara gabaritului de liberă trecere, respectiv înaintea, pe lângă sau în urma convoiului de manevră. Pe perioada în care convoiul de manevră este în mişcare, personalul care conduce/deserveşte utilajul de manevră se va posta, de regulă, într-un loc fix cu vizibilitate suficientă pentru a supraveghea întreaga zonă de manevră şi se va deplasa cu deosebită atenţie, numai după ce convoiul de manevră este oprit;

g) acţionarea prin telecomandă a utilajului de manevră se face numai atunci când deplasarea în siguranţă a personalului care conduce/deserveşte utilajul nu este afectată de condiţii meteorologice nefavorabile - frig extrem, precipitaţii deosebit de intense, ploi cu fulgere, grindină, furtună puternică, căderi de zăpadă cu viscol puternic, ceaţă. Manevra vehiculelor cu utilajul de manevră se face prin tragere sau împingere, în funcţie de dotările specifice - aparat de ciocnire şi legare, sistem de frânare, declivitatea liniei, tonajul remorcat, conform manualului de utilizare elaborat de producător şi reglementărilor specifice proprii;

h) se admite efectuarea manevrei vehiculelor cu utilaje de manevră telecomandate prin triere pe plan înclinat sau cocoaşă de triere numai prin acţionarea comenzilor directe din postul de conducere, fără a se utiliza telecomanda şi cu partidă de manevră completă;

i) se interzice efectuarea manevrei prin îmbrâncire cu utilajul de manevră deoarece nu se poate asigura frânarea în caz de urgenţă a vehiculului/convoiului manevrat;

j) viteza maxim admisă la manevra vehiculelor cu utilaje de manevră telecomandate este cea stabilită de producător, dar nu mai mare decât cea stabilită prin regulamentul tehnic de exploatare a LFI şi/sau eventualele restricţii de viteză impuse de starea tehnică a căii de rulare;

k) oprirea utilajului de manevră şi a vehiculelor remorcate la locul stabilit se efectuează, de regulă, cu frâna utilajului de manevră şi, atunci când este necesar, cu frâna automată a vehiculelor din compunerea convoiului de manevră;

l) în cazul în care se foloseşte frânarea automată a convoiului de manevră, înainte de începerea operaţiunilor de manevră, personalul care conduce/deserveşte utilajul de manevră trebuie să verifice funcţionarea frânelor automate ale vagoanelor cu care se realizează procentul de masă frânată, aspecte ce trebuie stabilite în reglementările specifice proprii;

m) la executarea manevrei vehiculelor cu utilaje de manevră peste trecerile la nivel semnalizate numai cu indicatoare rutiere - tip IR, personalul care conduce/deserveşte utilajul de manevră este obligat să oprească convoiul de manevră înaintea fiecărei treceri la nivel, să ia măsuri de oprire a circulaţiei rutiere şi numai după ce s-a convins că circulaţia rutieră este oprită poate pune în mişcare convoiul de manevră;

n) responsabilul de siguranţa circulaţiei a LFI supraveghează activitatea de manevră feroviară efectuată cu utilajul de manevră atunci când aceasta se efectuează numai cu personalul care conduce/deserveşte utilajul, respectiv respectarea planului de manevră şi a reglementărilor specifice proprii. În situaţii de pericol/incident/accident dispune oprirea manevrei şi avizarea factorilor decizionali/organelor competente.

 

CAPITOLUL IV

Condiţii tehnice pentru echipamentul de comandă la distanţă ce echipează utilajele de manevră

 

Art. 33. - (1) Condiţiile tehnice pentru echipamentul de comandă la distanţă ce echipează utilajele de manevră - telecomandă radio sunt, în principal, următoarele:

a) să fie prevăzut cu protecţie corespunzătoare pentru a împiedica utilizarea neautorizată;

b) să nu permită producerea interferenţei între două sau mai multe emiţătoare radio care funcţionează simultan;

c) să comande automat frânarea de urgenţă a utilajului de manevră/convoiului remorcat în cazul în care personalul de conducere/deservire intră în incapacitate de a acţiona utilajul sau în situaţia întreruperii accidentale a comunicării radio;

d) să îndeplinească cerinţele de compatibilitate electromagnetică, iar nivelul emisiei radiaţiei electromagnetice de la emiţătoarele de telecomandă radio să corespundă standardelor şi normativelor tehnice în vigoare;

e) să fie conceput ergonomie, astfel încât să nu creeze disconfort după o utilizare îndelungată;

f) să monitorizeze starea de vigilenţă a operatorului;

g) să asigure oprirea manevrei în cazul defectării echipamentelor radio sau în cazul absenţei semnalului radio.

(2) Condiţiile tehnice În detaliu pentru echipamentul de comandă la distanţă ce echipează utilajele de manevră cu telecomandă radio şi modul de lucru sunt stabilite de producător în manualul de utilizare a sistemului de comandă radio de la distanţă.

(3) Echipamentul de comandă la distanţă trebuie inspectat/testat/verificat la intervalele prevăzute în manualul de utilizare a sistemului de comandă radio de [a distanţă elaborat de către producător, pentru a asigura menţinerea siguranţei în funcţionare a acestuia.”

Art. II. - Până la data intrării în vigoare a prezentului ordin, operatorii economici care deţin linii ferate industriale (LFI) şi utilizează utilaje de manevră vor actualiza reglementările specifice proprii existente sau vor elabora noi reglementări specifice proprii conform prevederilor art. 2 alin. (1) din Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 1.309/2012 pentru aprobarea Regulilor generale pentru efectuarea manevrei vehiculelor cu locomotiva telecomandată pe liniile ferate industriale, vor asigura instruirea şi verificarea personalului propriu, vor efectua demersurile necesare către Centrul Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară - CENAFER pentru a se constata dacă este necesară sau nu suplimentarea competenţelor profesionale pentru personalul implicat în conducerea utilajelor de manevră, astfel încât să facă dovada deţinerii cumulative a competenţelor profesionale necesare exercitării atribuţiilor pentru efectuarea operaţiunilor de manevră şi pentru conducerea/deservirea utilajului de manevră, şi vor solicita Autorităţii de Siguranţă Feroviară Română - ASFR completarea dosarului aferent obţinerii autorizaţiei de exploatare a LFI, în vederea aplicării noului mod de lucru reglementat,

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării.

 

Ministrul transporturilor,

Lucian Şova

 

Bucureşti, 7 septembrie 2018.

Nr. 1.340.

 

 

MINISTERUL MUNCII SI JUSTIŢIEI SOCIALE

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

Nr. 1.943 din 25 iulie 2018

Nr. 4.869 din 31 iulie 2018

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011

 

În baza:

- art. 14 alin. (2) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 575 bis/1992 cu privire la realizarea unor nomenclatoare unitare de interes general prevăzute în concepţia generală a informatizării în România;

- art. 9 şi 10 din Hotărârea Guvernului nr. 1.352/2010 privind aprobarea structurii Clasificării ocupaţiilor din România - nivel grupă de bază, conform Clasificării Internaţionale Standard a Ocupaţiilor - ISCO 08, republicată, cu modificările ulterioare;

- Ordinului ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 270/273/2002 privind aprobarea Procedurii de actualizare a nomenclatorului Clasificarea ocupaţiilor din România,

în temeiul art. 17 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 957/2005 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Statistică, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul muncii şi justiţiei sociale şi preşedintele Institutului Naţional de Statistică emit următorul ordin:

Art. I. - Clasificarea ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 8 august 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează cu noile ocupaţii practicate în cadrul economiei naţionale, prevăzute în lista din anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Preşedintele Institutului Naţional de Statistică,

Elena Solomonesc,

Tudorel Andrei

secretar de stat

 

 

ANEXĂ

 

LISTA

ocupaţiilor practicate în cadrul economiei naţionale care modifică şi completează Clasificarea ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere)

 

Nr. crt.

Denumire ocupaţie

Cod COR

1.

expert dezvoltare durabilă

242232

2.

inginer auditor/evaluator sisteme de management de mediu

214311

3.

inginer de cercetare în protecţia mediului

214309

4.

inginer în gestiunea integrată a deşeurilor municipale/industriale

214307

5.

inginer mecatronist

214491

6.

inginer pentru controlul poluării mediului

214306

7.

inginer sisteme de transport operaţional

214493

8.

inginer sisteme informatice pentru instalaţii şi procese de depoluare

214310

9.

inginer tehnologii informatice în protecţia mediului

214308

10.

inginer tehnolog în protecţia mediului

214305

11.

inginer utilaje gospodărie comunală şi ecologizare/salubrizare

214492

12.

instructor în poligonul de tragere

342309

13.

logistician în transporturi

214955

14.

manager sisteme de transport

132454

15.

recepţioner-distribuitor

432113

15.

specialist operare sisteme de poziţionare dinamică

214945

16.

surveyor maritim

311538

17.

surveyor fluvial

311539

18.

tehnician mentenanţă a sistemelor de poziţionare dinamică

311537

 

- Se mută ocupaţia „clasificator carcase” din grupa de bază 2132 „Consultanţi în agricultură, silvicultură şi pescuit” în grupa de bază 3142 „Tehnicieni în domeniul agriculturii” şi va avea codul 314206.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice

 

Având în vedere prevederile art. 75 alin. (1) lit. b), ale art. 76 alin (3) şi ale art. 79 alin (3) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) şi alin. (5) şi ale art. 9 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Operatorii economici din sectorul energiei electrice duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar entităţile organizatorice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea acestuia.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 72/2013 pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 din 8 octombrie 2013, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 21 septembrie 2018.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Dumitru Chiriţă

 

Bucureşti, 18 septembrie 2018.

Nr. 169.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGI E

de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice

 

1. Scopul şi obiectivele metodologiei

Art. 1. - (1) Prezenta metodologie stabileşte modul de determinare a tarifelor reglementate pentru serviciul de distribuţie prestat de operatorii de distribuţie.

(2) Metoda de reglementare adoptată este de tip „coş de tarife plafon”.

Art. 2. - Aplicarea acestui tip de reglementare stimulativă asigură:

a) un mediu de reglementare eficient;

b) o alocare echitabilă a câştigurilor rezultate prin creşterea eficienţei peste ţintele stabilite de AN RE, între operatorul de distribuţie şi beneficiarii serviciului de distribuţie;

c) viabilitatea financiară a societăţilor de distribuţie;

d) funcţionarea efectivă şi eficientă a societăţilor de distribuţie;

e) prevenirea abuzului de poziţie dominantă a operatorului de distribuţie;

f) promovarea investiţiilor eficiente în reţeaua de distribuţie a energiei electrice;

g) promovarea unor practici eficiente de exploatare şi mentenanţă a reţelei de distribuţie a energiei electrice;

h) folosirea eficientă a infrastructurii existente;

i) operarea în condiţii de siguranţă a reţelei de distribuţie;

j) îmbunătăţirea calităţii serviciului de distribuţie;

k) o abordare transparentă privind procesul de reglementare.

2. Domeniu de aplicare

Art. 3. - Metodologia este utilizată de către:

a) operatorii de distribuţie a energiei electrice, pentru fundamentarea, stabilirea şi aplicarea tarifelor de distribuţie din cadrul fiecărei perioade de reglementare;

b) AN RE, în procesul de analiză a datelor şi informaţiilor transmise de operatorii de distribuţie, în vederea aprobării tarifelor pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice.

Art. 4. - Tarifele de distribuţie se aplică în baza contractelor de distribuţie tuturor utilizatorilor racordaţi la reţeaua electrică de distribuţie a operatorului de distribuţie, în concordanţă cu nivelul de tensiune la care este introdusă/extrasă energia electrică.

3. Definiţii şi abrevieri

Art. 5. - În înţelesul prezentei metodologii, termenii şi abrevierile utilizate au următoarele semnificaţii:

 

Activitate reglementată

Activitate desfăşurată de o persoană fizică/juridică, ce constituie obiectul unor reglementări emise de ANRE

Amortizare reglementată

Amortizare recunoscută de ANRE, aferentă mijloacelor fixe ce contribuie la prestarea serviciului de distribuţie, considerată în calculul tarifelor de distribuţie

An de referinţă

An anterior începerii unei perioade de reglementare

Anul t

Anul t este anul curent, pe parcursul căruia se efectuează analizele pentru stabilirea veniturilor reglementate şi aprobarea tarifelor de distribuţie pentru anul t +1

ANRE

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei

Baza reglementată a activelor (BAR)

Valoare netă a mijloacelor fixe ce contribuie la prestarea serviciului de distribuţie, recunoscută de ANRE

BAR iniţial

BAR la data de 1.01.2005 sau considerat la data privatizării, din care se scade valoarea rămasă neamortizată a mijloacelor fixe existente la data de 1.01.2005 şi care au fost scoase din gestiune prin operaţiuni de vânzare, casare etc., calculată cu luarea în considerare a amortizării stabilite prin metoda liniară pentru o durată normală de viaţă de 25 de ani

Categorie de utilizatori

Grup de utilizatori cu caracteristici comune ale cererii de energie electrică

Contribuţie financiară

Aport în numerar al beneficiarilor serviciului de distribuţie sau al unei terţe părţi (de exemplu, fonduri de la organismele interne sau internaţionale, subvenţii, taxa de dezvoltare, tariful de racordare etc.) dat cu titlu gratuit operatorilor de distribuţie

Cost reglementat al serviciului de distribuţie

Totalul costurilor justificate şi recunoscute de ANRE, repartizate serviciului de distribuţie a energiei electrice, din totalul costurilor operatorului de distribuţie, pe baza cărora se stabilesc tarifele reglementate de distribuţie

Cost mediu ponderat al capitalului

Medie ponderată a costurilor capitalurilor utilizate

Notă: Structura capitalului este formată din împrumuturi bancare pe termen lung şi capitaluri proprii. Costul mediu ponderat al capitalului se calculează ca o însumare ponderată a costurilor capitalurilor utilizate, ţinându-se cont de ponderea acestora.

Costul capitalului propriu reflectă câştigurile nete care sunt obţinute de către acţionari după acoperirea tuturor costurilor aferente. ANRE poate utiliza diferite metode pentru determinarea unui cost adecvat al capitalului propriu.

Costuri reglementate reprezentând cheltuieli speciale

Costuri datorate unor evenimente unice sau foarte rare, unor cauze extraordinare sau apariţiei unor prevederi legislative noi, care au implicaţii în creşterea costurilor de operare şi mentenanţă iniţial aprobate.

Notă: Aceste costuri pot fi amânate şi amortizate pe perioada în care îşi produc efectele. În astfel de cazuri, perioada de amortizare trebuie să corespundă cu perioada de realizare a beneficiilor.

Coş de tarife plafon

(Tariffs Basket Cap)

Limită superioară impusă asupra mediei ponderate a structurii tarifelor operatorului de distribuţie. Ponderarea se realizează prin cantităţile de energie electrică distribuite de operatorul de distribuţie pe categorii de utilizatori şi niveluri de tensiune.

CPT reglementat

Consum propriu tehnologic considerat de ANRE la calculul tarifelor de distribuţie

Energie electrică distribuită

Energie electrică activă pentru care se asigură serviciul de distribuţie, măsurată şi/sau determinată în punctele de ieşire/intrare din/în reţelele de distribuţie şi pentru care se aplică tariful de distribuţie sau o componentă a acestuia.

Indicatori de performanţă pentru serviciul de distribuţie

Indicatori stabiliţi prin standardul de performanţă a serviciului de distribuţie pentru menţinerea unui nivel minim al calităţii serviciului de distribuţie

Înaltă tensiune - IT

Tensiune egală cu 110 kV

Joasă tensiune - JT

Tensiune mai mică sau egală cu 1 kV; valoarea standardizată pentru reţelele trifazate este 0,4 kV

Lege

Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare

Medie tensiune - MT

Tensiune cuprinsă în intervalul 1-110 kV exclusiv, respectiv 6 kV, 10 kV, 20 kV, 30 kV, 35 kV

Mijloc fix

Orice imobilizare corporală sau necorporală deţinută de operatorul de distribuţie, utilizată la prestarea serviciului de distribuţie a energiei electrice, care are o durată normală de utilizare mai mare de un an şi care se înregistrează în contabilitate cu respectarea legislaţiei specifice în vigoare; contoarele se includ în lista mijloacelor fixe cu respectarea legislaţiei specifice în vigoare

Operator de distribuţie (OD)

Persoană juridică, titulară a licenţei de distribuţie a energiei electrice, care deţine o reţea electrică de distribuţie pe care o exploatează, întreţine, modernizează, dezvoltă şi care deţine concesiunea serviciului de distribuţie a energiei electrice. Operatorul de distribuţie concesionar distribuie energie electrică la mai mult de 100.000 de clienţi finali.

OTS

Operator de transport şi de sistem

Perioadă de reglementare (p)

Perioadă determinată de timp de 5 ani, în care se aplică metoda de reglementare de tip coş de tarife plafon. Perioada de reglementare p reprezintă perioada curentă în cadrul căreia se efectuează analizele pentru stabilirea veniturilor reglementate şi a tarifelor de distribuţie pentru perioada de reglementare p + 1.

Rata inflaţiei (RI)

Rată reglementată a inflaţiei, exprimată în procente, determinată conform prevederilor prezentei metodologii, pe baza indicelui de creştere a preţurilor de consum

Rata titlurilor de stat (RTS)

Rata dobânzii titlurilor de stat, în termeni reali, cu scadenţă la un an, exprimată în procente. Pentru rata dobânzii titlurilor de stat în termeni nominali, referinţa este media valorilor zilnice din primele nouă luni ale anului t, publicate de Banca Naţională a României, sub denumirea „Titluri de stat - rate de referinţă (fixing) 12 luni”.

Rentabilitatea bazei reglementate a activelor (RBAR)

Valoare recunoscută de ANRE a randamentului reglementat al BAR, exprimată în unităţi monetare

RRR

Rată reglementată a rentabilităţii, exprimată în procente

Serviciu de distribuţie

Serviciu asigurat de operatorul de distribuţie, care constă în asigurarea transmiterii în condiţii de eficienţă şi siguranţă a energiei electrice între două sau mai multe puncte ale reţelei de distribuţie, cu respectarea standardelor de performanţă în vigoare

Tarif de distribuţie a energiei electrice

Tarif aferent serviciului de distribuţie a energiei electrice, ce poate avea una sau mai multe componente aferente fiecărui nivel de tensiune

Tarif specific de distribuţie

Tarif aprobat de ANRE, aferent serviciului de distribuţie a energiei electrice pe un anumit nivel de tensiune

Utilizator de reţea electrică

Orice persoană fizică sau juridică ale cărei instalaţii sunt racordate la reţeaua de distribuţie a energiei electrice în scopul livrării de energie electrică în sau din reţeaua respectivă; utilizatori de reţea electrică sunt: producătorul, operatorul de transport şi de sistem, operatorul de distribuţie, furnizorul, clientul final de energie electrică

Venit reglementat

Venit liniarizat în termeni nominali, la care se adaugă corecţiile anuale, considerat de ANRE la stabilirea tarifelor de distribuţie pentru anul t+1

Venit ţintă iniţial

Venit anual în termeni reali, calculat pe baza costurilor prognozate reglementate ale serviciului de distribuţie aferente fiecărui an al perioadei de reglementare, obţinut după aplicarea factorului de eficienţă Xiniţial asupra costurilor de operare şi mentenanţă controlabile ale anului precedent

Venituri liniarizate

Venituri care conduc la valoarea netă prezentă echivalentă a veniturilor ţintă iniţiale, prin aplicarea factorului de liniarizare Xfinal asupra tarifelor în vigoare în ultimul an înainte de începutul perioadei de reglementare şi a cantităţilor de energie electrică distribuită prognozate

Xfinal

Procent de variaţie, fără inflaţie, de la un an la altul, a tarifului de distribuţie, înainte de aplicarea corecţiilor

Xiniţial

Procent de reducere de la un an la altul a costurilor de operare şi mentenanţă controlabile, stabilit pentru creşterea eficienţei serviciului de distribuţie a energiei electrice

 

4. Principii

Art. 6. - (1) La stabilirea tarifelor de distribuţie se consideră costurile şi veniturile asociate serviciului de distribuţie,

(2) Serviciul de distribuţie constă în asigurarea distribuţiei de energie electrică, inclusiv a energiei reactive, precum şi a activităţii de măsurare a energiei electrice distribuite conform condiţiilor asociate licenţei de distribuţie.

(3) La fundamentarea tarifelor de distribuţie se au în vedere costurile şi veniturile asociate altor activităţi, după cum urmează:

a) activităţi reglementate, prevăzute în condiţiile asociate licenţei de distribuţie:

- emiterea de avize de amplasament şi de avize tehnice de racordare;

- realizarea lucrărilor de racordare la reţelele electrice de distribuţie;

- emiterea de studii de soluţie în vederea racordării utilizatorilor la reţelele electrice de distribuţie;

- alte activităţi reglementate;

b) activităţi nereglementate:

- închirieri (stâlpi, transformatoare, spaţii administrative etc.);

- valorificarea deşeurilor;

- cedări/vânzări de active;

- servicii de IT prestate de operatorul de distribuţie;

- servicii de telecomunicaţii prestate de operatorul de distribuţie;

- alte servicii prestate de operatorul de distribuţie.

Art. 7. - Operatorii de distribuţie au obligaţia de a transmite ANRE, la termenele şi în formatele stabilite, datele şi informaţiile necesare acesteia pentru stabilirea veniturilor reglementate, respectiv a tarifelor de distribuţie.

Art. 8. - La calculul tarifelor de distribuţie, orice cost şi venit justificat asociat activităţii de distribuţie este luat în considerare o singură dată.

Art. 9. - Tarifele de distribuţie sunt aprobate de ANRE pentru fiecare operator de distribuţie în parte.

Art. 10. - Tarifele de distribuţie aprobate pentru fiecare operator de distribuţie sunt unice pentru reţeaua de distribuţie deţinută de acesta.

Art. 11. - Pentru fiecare an al perioadei de reglementare, venitul reglementat pentru serviciul de distribuţie trebuie să respecte condiţia prevăzută la art. 109.

Art. 12. - (1) Toate datele necesare determinării veniturilor care sunt transmise de operatorul de distribuţie sunt exprimate în termeni reali, respectiv în valori monetare aferente anului de referinţă al fiecărei perioade de reglementare.

(2) Efectul inflaţiei asupra costurilor este acoperit prin intermediul RI aplicată anual tarifelor.

Art. 13. - ANRE verifică fundamentarea tarifelor de distribuţie pentru fiecare an al perioadei de reglementare.

Art. 14. - În procesul de verificare, ANRE ia în considerare solicitarea transmisă de operatorul de distribuţie pentru perioada de reglementare p + 1 ţinând cont, în principal, de:

a) cantitatea justificată de energie electrică prognozată a fi distribuită, cu luarea în considerare a indicelui de creştere economică prognozat de Comisia Naţională de Prognoză pentru perioada respectivă;

b) standardele de performanţă şi alte cerinţe impuse operatorului de distribuţie conform legislaţiei în vigoare;

c) stabilitatea tarifelor;

d) CPT reglementat pe niveluri de tensiune conform planului de reducere aprobat de ANRE;

e) dezvoltarea optimă a reţelelor electrice de distribuţie;

f) rata reglementată a rentabilităţii aplicată bazei reglementate a activelor reţelei de distribuţie;

g) taxele stabilite de autorităţile centrale sau locale aferente serviciului de distribuţie;

h) viabilitatea financiară a operatorului de distribuţie.

Art. 15. - ANRE are dreptul să corecteze proiecţia tarifelor de distribuţie pentru o perioadă de reglementare sau pentru un an, cu anunţarea prealabilă a operatorului de distribuţie asupra motivelor şi cu respectarea principiilor prezentei metodologii, în cazul în care constată că:

a) stabilirea tarifelor s-a efectuat pe baza unor informaţii dovedite a fi incorecte sau incomplete, furnizate de operatorul de distribuţie;

b) există greşeli de calcul în stabilirea tarifelor de distribuţie sau erori/omisiuni în stabilirea veniturilor reglementate, inclusiv erori de prognoză în stabilirea veniturilor reglementate;

c) un cost justificat, asociat serviciului de distribuţie, a fost inclus de mai multe ori;

d) au intervenit schimbări legislative importante care conduc la modificarea costurilor aferente serviciului de distribuţie.

Art. 16. - Situaţia prevăzută la art. 15 necesită corectarea veniturilor reglementate prin corectarea informaţiilor eronate, recalcularea şi aprobarea noilor tarife aplicate de operatorul de distribuţie în cauză.

Art. 17. - Operatorul de distribuţie este obligat să organizeze şi să ţină situaţii contabile separate în conformitate cu condiţiile asociate licenţei de distribuţie.

Art. 18. - (1) Situaţiile contabile menţionate la art. 17 trebuie să permită ANRE cunoaşterea fiecărui element de venit şi cost pentru activităţile reglementate şi pentru activităţile nereglementate

(2) ANRE are dreptul să solicite detalierea oricărui element de cost sau venit cuprins în situaţiile contabile transmise de operatorul de distribuţie.

Art. 19. - (1) Pentru a fi considerate costuri justificate economic, costurile efectuate de operatorii de distribuţie trebuie să fie necesare, oportune, eficiente şi să reflecte condiţiile pieţei, astfel:

a) necesar - nevoia obiectivă a operatorului de a realiza acel cost;

b) oportun - amânarea costului este de natură a produce prejudicii operatorului de distribuţie şi/sau utilizatorului;

c) eficient - realizarea costului este de natură a aduce beneficii viitoare operatorului de distribuţie şi utilizatorului;

d) să reflecte condiţiile pieţei - costul realizat de către operatorul de distribuţie reflectă cele mai bune condiţii ale pieţei, existente la data realizării şi în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(2) Operatorii de distribuţie au obligaţia să transmită, la solicitarea ANRE, în termenul stabilit prin solicitare, documentele care justifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1).

(3) ANRE are dreptul să refuze motivat recunoaşterea integrală sau parţială a unor costuri pentru care nu au fost transmise documentele solicitate conform alin. (2) sau cele pentru care prin documentele transmise de operatorul de distribuţie conform alin. (2) nu se confirmă îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1).

Art. 20. - (1) Fiecărei activităţi desfăşurate de operatorul de distribuţie i se atribuie costurile directe şi i se alocă o cotă parte aferentă din costurile comune, respectiv costurile indirecte şi cele generale ale societăţii.

(2) Operatorul de distribuţie alocă costurile comune activităţilor de distribuţie reglementate/nereglementate folosind o metodă de alocare care respectă următoarele principii:

a) cauzalitatea economică - atribuirea costurilor acelor activităţi care le determină;

b) obiectivitatea - atribuirea costurilor fără urmărirea unui interes ori obţinerii unui beneficiu nemeritat al societăţii;

c) transparenţa - atribuirea pe bază de reguli definite şi care să permită identificarea costurilor atribuite fiecărei activităţi;

d) continuitatea - atribuirea pe baza unor reguli care se păstrează în timp; regulile pot fi modificate numai în cazuri necesare şi justificate, cu aprobarea prealabilă a ANRE.

(3) Pentru alocarea costurilor comune, operatorul de distribuţie identifică activităţile reglementate/nereglementate cărora le revin costurile comune aferente fiecărei categorii şi aplică pentru fiecare categorie de costuri comune o cheie de alocare a acestora între activităţile identificate, egală cu raportul dintre veniturile aferente unei activităţi în total venituri realizate.

(4) Operatorul de distribuţie furnizează în cadrul documentaţiei de fundamentare a tarifelor de distribuţie explicaţii detaliate şi justificări cu privire la identificarea categoriilor de costuri pe fiecare activitate conform alin. (3).

Art. 21. - În scopul aprobării tarifelor de distribuţie, pentru frecare an al perioadei de reglementare, operatorul de distribuţie clasifică şi alocă pe tipuri de activităţi veniturile şi costurile, conform prezentei metodologii.

Art. 22. - (1) ANRE verifică alocarea costurilor şi veniturilor în vederea evitării subvenţiilor încrucişate între serviciul de distribuţie şi alte activităţi reglementate/nereglementate.

(2) în cazul în care constată că alocarea costurilor pe activităţi nu respectă prevederile prezentei metodologii, ANRE solicită operatorului şi acesta are obligaţia să efectueze corecţiile necesare în termenul din solicitare.

Art. 23. - În determinarea venitului reglementat nu se includ următoarele costuri;

a) cheltuieli aferente altor activităţi, desfăşurate de operatorul de distribuţie, pentru care sunt utilizate active incluse în BAR sau salariaţii implicaţi în prestarea serviciului de distribuţie;

b) cheltuieli aferente racordării noilor utilizatori, care se suportă de către terţi prin aplicarea tarifelor de racordare;

c) cheltuieli cu despăgubiri plătite utilizatorilor pentru nerespectarea prevederilor standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice sau pentru deteriorarea receptoarelor electrice din culpa operatorului de distribuţie;

d) cheltuieli cu despăgubiri plătite pentru pagubele sau accidentele cauzate persoanelor fizice sau juridice, în situaţiile în care instanţa de judecată stabileşte că au fost produse din vina operatorului de distribuţie;

e) cheltuieli cu amenzi şi penalităţi aplicate operatorului de distribuţie;

f) cheltuieli cu donaţii şi sponsorizări acordate de operatorul de distribuţie;

g) cheltuieli cu pierderi din creanţe şi debitori diverşi;

h) cheltuieli nedeductibile fiscal;

i) cheltuieli cu impozit pe monopolul natural;

j) cheltuieli financiare;

k) cheltuieli privind amortizarea contabilă. Se includ în venitul reglementat costurile cu amortizarea reglementată aferentă activelor, stabilite conform prevederilor din subcapitolul 5.6;

l) cheltuieli privind activele cedate şi din alte operaţiuni de capital;

m) cheltuieli cu provizioane şi ajustări de orice natură;

n) cheltuieli realizate şi capitalizate, care la determinarea venitului-ţintă iniţial au fost considerate în cadrul costurilor de operare şi mentenanţă controlabile şi necontrolabile;

o) cheltuieli de exploatare aferente bunurilor pentru care operatorul de distribuţie a cedat folosinţa unui terţ;

p) cheltuieli de judecată şi alte cheltuieli asociate (taxă timbru, onorariu expert, onorariu avocaţial etc.);

q) cheltuieli privind materialele recuperate;

r) cheltuieli reprezentând salarii/indemnizaţii/sume compensatorii acordate cu ocazia încetării contractului individual de munca, raportului de serviciu sau mandatului angajaţilor cu funcţii de conducere şi persoanelor care au calitate de membru în consiliile de administraţie/supraveghere/directorate şi alte consilii de conducere, cu excepţia salariilor/indemnizaţiilor/ sumelor compensatorii acordate angajaţilor în baza unui program de restructurare a societăţii, aprobat conform prevederilor legale în vigoare;

s) cheltuieli de personal reprezentând sume acordate directorilor generali şi membrilor consiliilor de administraţie/ supraveghere/directorate şi alte consilii de conducere ca bonus, prime etc. pentru îndeplinirea indicatorilor de performanţă individuală, precum şi alte facilităţi rezultate din derularea contractelor de mandat, care depăşesc 20% din valoarea retribuţiei acestora;

t) contribuţii aferente fondului de salarii, conform obligaţiilor şi în limita valorilor/procentelor stabilite prin legislaţia primară în vigoare, aferente cheltuielilor salariale prevăzute la lit. r) şi s);

u) cheltuieli de exploatare finanţate din fonduri şi împrumuturi nerambursabile, din ajutoare primite, subvenţii, plusuri la inventar ori alte surse nerambursabile;

v) cheltuieli de exploatare aferente mijloacelor fixe obţinute de operatorul de distribuţie prin realizarea unor investiţii care nu au fost recunoscute de ANRE din motive de prudenţă.

Art. 24. - Se consideră costuri nejustificate la recunoaşterea în tarifele de distribuţie:

a) cheltuieli pentru care se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 19;

b) costurile prevăzute la art. 23 care nu se includ în venitul reglementat;

c) costurile realizate care nu respectă prevederile reglementărilor în vigoare;

d) cheltuieli pentru care se constată necorelarea datelor din machetele de monitorizare transmise la ANRE cu datele din balanţa anuală contabilă sau situaţiile financiare anuale ale operatorului de distribuţie depuse la direcţiile teritoriale ale ministerului de resort

Art. 25. - Costurile de operare şi mentenanţă controlabile şi necontrolabile sunt analizate de ANRE în vederea evitării recunoaşterii costurilor nejustificate.

Art. 26. - (1) Documentaţia anuală de fundamentare a solicitării tarifelor pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice transmisă la ANRE va fi însoţită de o Procedură internă privind achiziţia de lucrări, produse, servicii de la persoane afiliate.

(2) Procedura internă privind achiziţia de lucrări, produse, servicii de la persoane afiliate va cuprinde modul de acţiune al operatorului de distribuţie în vederea asigurării respectării principiului valorii de piaţă în cazul achiziţiilor de lucrări, produse, servicii de la persoane afiliate.

5. Stabilirea veniturilor reglementate pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice

5.1. Venitul-ţintă iniţial al activităţii de distribuţie

Art. 27. - Venitul-ţintă iniţial aferent unui an t al unei perioade de reglementare p se determină cu formula următoare:

Vţîntă.iniţial,t = CCreferinţă x (1 -Xiniţial)t + CPERS t + CSSM t + CNCt + CPTt + AMrt +RBARt - Vt(ER)      (lei )                ( 1 ) ,

unde:

a) CCreferinţă x (1 -Xiniţial)t - costurile de operare şi mentenanţă controlabile, altele decât cele legate de personal şi cele aferente securităţii muncii, stabilite conform prevederilor din subcapitolul 5.2 şi obţinute după aplicarea factorului de eficienţă Xiniţial, costurilor de operare şi mentenanţă controlabile de referinţă ale perioadei de reglementare p, altele decât cele legate de personal şi cele aferente securităţii muncii;

b) CPERS t  - costurile cu personalul;

c) CSSM t - costurile aferente securităţii muncii;

d) CNCt - costurile de operare şi mentenanţă necontrolabile stabilite conform prevederilor din subcapitolul 5.4;

e) CPTt - costul cu energia electrică pentru acoperirea consumului propriu tehnologic aprobat de ANRE, conform prevederilor din subcapitolul 5.5;

f) AMrt - amortizarea reglementată aferentă activelor existente şi noilor investiţii prudente, aprobată de ANRE conform prevederilor din subcapitolul 5.6;

g) RBARt - rentabilitatea activelor existente şi a noilor investiţii prudente aprobată de ANRE conform prevederilor din subcapitolul 5.7;

h) Vt(ER)- veniturile din aplicarea tarifului reglementat de energie reactivă.

5.2. Costurile de operare şi mentenanţă controlabile

Art. 28. - Costurile de operare şi mentenanţă recunoscute de ANRE cuprind următoarele elemente:

a) costurile de operare şi mentenanţă controlabile;

b) costurile de operare şi mentenanţă necontrolabile.

Art. 29. - Costurile controlabile reprezintă cheltuieli de exploatare deductibile fiscal în limita prevederilor legale în vigoare, ale căror nivel şi oportunitate pot fi controlate prin decizii de management sau asupra cărora operatorul de distribuţie poate acţiona direct pentru creşterea eficienţei activităţii privind prestarea serviciului de distribuţie a energie electrice.

Art. 30. - Costurile de operare şi mentenanţă controlabile cuprind în principal, fără a fi limitate la, următoarele:

a) costuri cu materii prime şi materiale consumabile;

b) costuri cu apa, energia electrică (regia) şi alte utilităţi;

c) alte costuri cu materiale, inclusiv aparatele de măsurare înregistrate ca obiecte de inventar;

d) costuri cu lucrări de întreţinere şi reparaţii executate de terţi;

e) costuri cu locaţii de gestiune şi chirii;

f) costuri cu prime de asigurare;

g) costuri cu studii şi cercetări, prevăzute de legislaţie sau de reglementările în vigoare;

h) costuri cu alte servicii executate de terţi (inclusiv cursuri pentru perfecţionarea personalului, colaboratori, comisioane şi onorarii, publicitate, deplasări, detaşări şi transferări, cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii);

i) costuri legate de personal [salarii, prime, alte drepturi acordate conform prevederilor legale în vigoare cu respectarea prevederilor art. 23 lit. s)];

j) cheltuieli privind asigurările, protecţia socială şi alte acţiuni sociale (FASC);

k) salarii/indemnizaţii/sume compensatorii acordate angajaţilor la încetarea contractelor individuale de muncă conform unui program de restructurare a societăţii aprobat conform prevederilor legale în vigoare;

l) contribuţii aferente fondului de salarii, conform obligaţiilor şi în limita valorilor/procentelor stabilite prin legislaţia în vigoare;

m) cheltuieli cu despăgubiri plătite de operatorul de distribuţie către terţi conform prevederilor legale în vigoare, pentru efectuarea lucrărilor de mentenanţă.

Art. 31, - Costurile de operare şi mentenanţă controlabile nu includ cheltuielile care au fost capitalizate, aferente realizării imobilizărilor corporale şi necorporale finalizate sau aflate în curs de execuţie şi nici orice valoare care la fundamentarea tarifelor de distribuţie a fost recunoscută în investiţii, dar în contabilitatea financiară a operatorului de distribuţie a fost înregistrată drept cheltuială de exploatare.

Art. 32. - (1) La stabilirea costurilor de operare şi mentenanţă controlabile prognozate, ANRE are în vedere, individual şi comparativ între operatorii de distribuţie, costurile cu personalul angajat, fundamentate de operatorul de distribuţie pe baza numărului de personal angajat cu contract individual de muncă utilizat de operatorul de distribuţie, a nivelului salarial mediu şi a celorlalte costuri de personal prevăzute la art. 30. În cadrul fundamentării costurilor de personal pentru următoarea perioadă de reglementare operatorul de distribuţie trebuie să prezinte detaliat, pentru fiecare an al următoarei perioade de reglementare şi pentru anul de referinţă, modalitatea de calcul al elementelor utilizate şi justificări privind valorile luate în considerare şi evoluţia acestora de la an la an.

(2) Costurile cu securitatea muncii fundamentate de operatorul de distribuţie sunt luate în considerare la stabilirea costurilor de operare şi mentenanţă controlabile prognozate. În cadrul fundamentării costurilor cu securitatea muncii pentru următoarea perioadă de reglementare operatorul de distribuţie trebuie să prezinte detaliat, pentru fiecare an al următoarei perioade de reglementare şi pentru anul de referinţă, modalitatea de calcul şi justificări privind valorile luate în considerare şi evoluţia acestora de la an la an.

Art. 33. - (1) Pentru costurile efectuate de operatorul de distribuţie în relaţia cu societăţile afiliate, ANRE are dreptul să verifice prin sondaj îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 19 alin. (1).

(2) Operatorii de distribuţie au obligaţia să transmită, la solicitarea ANRE, în vederea efectuării verificărilor prevăzute la alin. (1), în termenul stabilit prin solicitare, documentele care justifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 19 alin. (1), precum şi date şi informaţii privind costurile şi veniturile societăţilor afiliate care prestează serviciile/lucrările pentru care s-au realizat costurile.

(3) ANRE are dreptul să refuze motivat recunoaşterea integrală sau parţială a unor costuri pentru care nu au fost transmise documentele solicitate conform prevederilor alin. (2) sau cele pentru care prin documentele transmise de operatorul de distribuţie conform alin. (2) nu se confirmă îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 19 alin. (1).

(4) în cursul celei de-a IV-a perioade de reglementare, operatorii de distribuţie trebuie să răspundă solicitărilor ANRE în scopul identificării tipurilor de activităţi comune desfăşurate de operatorii de distribuţie cu societăţile afiliate astfel încât să fie posibilă utilizarea de analize comparative pentru stabilirea/recunoaşterea acestor costuri.

Art. 34. - (1) În anul de referinţă aferent perioadei p + 1, ANRE analizează nivelul costurilor de operare şi mentenanţă controlabile realizate în fiecare an al perioadei de reglementare p.

(2) Costurile de operare şi mentenanţă controlabile luate în calcul la stabilirea punctului de referinţă la începutul celei de-a IV-a perioade de reglementare sunt stabilite având în vedere analiza comparativă a costurilor anuale realizate de operatorii de distribuţie în cadrul perioadei a II l-a, corectate conform prevederilor prezentei metodologii aplicabile începând cu cea de-a IV-a perioadă de reglementare şi ajustate conform unei analize individuale care ţine cont de fundamentarea costurilor pe perioada a IV-a de reglementare transmisă de operator, precum şi valoarea costurilor de operare şi mentenanţă controlabile aprobate pentru ultimul an al perioadei a II l-a de reglementare diminuată cu jumătate din media aritmetică a câştigurilor de eficienţă realizate de operator. Valorile sunt exprimate în termeni reali ai anului de referinţă al perioadei a IV-a de reglementare.

(3) Analiza comparativă prevăzută la alin. (2) ia în calcul variabile rezultate ca având un impact semnificativ asupra costurilor controlabile, cum ar fi: lungimea liniilor electrice, numărul de utilizatori ai reţelei electrice de distribuţie, puterea transformatoarelor aflate în funcţiune etc.

(4) La stabilirea nivelului costurilor controlabile luate în calcul pentru anul de referinţă aferent perioadei a IV-a de reglementare, costurile rezultate conform alin. (2) se suplimentează cu valoarea contribuţiilor aferente fondului de salarii, prevăzute la art. 30 lit. I).

(5) La calculul venitului-ţintă iniţial pentru primul an al celei de-a IV-a perioade de reglementare, ANRE determină suma aferentă câştigurilor de eficienţă peste valorile aprobate pentru perioada a III-a de reglementare şi alocă 50% din aceasta utilizatorilor.

(6) în cei de-al doilea an al celei de-a IV-a perioade de reglementare se reface calculul prevăzut la alin. (2)-(5), cu luarea în considerare a realizărilor aferente anului de referinţă al celei de-a IV-a perioade de reglementare, precum şi a rezultatelor analizelor efectuate în primul an al perioadei de reglementare.

5.3. Factorul de eficienţă reglementat Xiniţial

Art. 35. - Factorul Xiniţial de creştere anuală a eficienţei, stabilit de ANRE, este aplicat costurilor de operare şi mentenanţă controlabile, altele decât cele legate de personal şi cele aferente securităţii muncii, ale operatorului de distribuţie, faţă de anul precedent, începând cu primul an al perioadei de reglementare.

Art. 36. - ANRE impune reducerea treptată a costurilor prevăzute la art. 35 şi absorbţia constantă a ineficientei prin creşterea anuală a ţintelor de eficienţă.

Art. 37. - (1) Ţinta de îmbunătăţire a eficienţei, factorul Xiniţial, se stabileşte pe baza rezultatelor analizei comparative a costurilor realizate în perioada de reglementare anterioară de fiecare operator de distribuţie şi a nivelului lucrărilor de investiţii realizat în perioada anterioară de reglementare şi cel prognozat pentru următoarea perioadă.

(2) Analiza comparativă prevăzută la alin. (1) se realizează cu luarea în considerare a lungimii liniilor electrice, numărului de utilizatori ai reţelei electrice de distribuţie şi puterii transformatoarelor aflate în funcţiune.

(3) Valoarea factorului de eficienţă pentru perioada a IV-a de reglementare se consideră cel mult egală cu 2%.

5.4. Costurile de operare şi mentenanţă necontrolabile

Art. 38. - Costurile necontrolabile reprezintă cheltuieli de

exploatare deductibile fiscal în limita prevederilor legale în vigoare, ce nu pot fi controlate de operatorul de distribuţie şi asupra cărora operatorul de distribuţie nu poate acţiona direct în scopul creşterii eficienţei activităţii privind prestarea serviciului de distribuţie a energiei electrice.

Art. 39. - Următoarele costuri de operare şi mentenanţă sunt considerate necontrolabile:

a) costuri rezultate din plata impozitelor, redevenţelor, taxelor şi vărsămintelor asimilate, stabilite conform reglementărilor legale în vigoare sau de către autorităţile centrale şi locale;

b) costuri reglementate privind cheltuieli speciale;

c) contribuţii aferente fondului de salarii, conform obligaţiilor şi în limita valorilor/procentelor stabilite prin acte normative intrate în vigoare în timpul perioadei de reglementare, suplimentar faţă de cele stabilite prin legislaţia primară în vigoare la începutul perioadei de reglementare;

d) costurile de distribuţie reglementate generate de utilizarea reţelei de distribuţie proprietate a altor operatori economici;

e) costurile extraordinare apărute în cazuri excepţionale (de exemplu: război, cutremur, acte teroriste) sau în condiţii meteorologice deosebite;

f) costurile generate de imposibilitatea întreruperii alimentării cu energie electrică a unor societăţi comerciale, în baza unui act de legislaţie primară; se recunoaşte numai acea parte aferentă serviciului de distribuţie neacoperită prin garanţii bancare.

Art. 40. - Costurile de operare şi mentenanţă necontrolabile nu includ cheltuielile care au fost capitalizate, aferente realizării imobilizărilor corporale şi necorporale finalizate sau aflate în curs de execuţie, şi nici orice valoare care la fundamentarea tarifelor de distribuţie a fost inclusă în investiţii, dar în contabilitatea financiară a operatorului de distribuţie a fost înregistrată drept cheltuială de exploatare.

5.5. Costul cu energia electrică pentru acoperirea CPT

Art. 41. - (1) în anul de referinţă al perioadei de reglementare p + 1, până la data de 1 iulie, operatorii de distribuţie transmit la ANRE programul de reducere anuală a CPT pe niveluri de tensiune.

(2) Programul prevăzut la alin. (1) conţine, pentru fiecare an al perioadei de reglementare p + 1 şi fiecare nivel de tensiune, procentele de CPT pe care OD se obligă să le atingă, denumite ţinte CPT propuse.

Art. 42. - Programul de reducere a CPT propus de operatorii de distribuţie se fundamentează pe baza următoarelor elemente: structura reţelelor electrice de distribuţie, volumul de instalaţii, structura energiei electrice distribuite pe niveluri de tensiune, tranzitul de energie electrică prin reţelele de distribuţie, costul şi volumul investiţiilor realizate în perioadele anterioare şi al celor prognozate pentru perioada p + 1, alte date relevante.

Art. 43. - (1) în programul de reducere anuală a CPT, operatorii de distribuţie au în vedere că ţinta CPT propusă pe fiecare nivel de tensiune pentru primul an al oricărei perioade de reglementare p + 1 trebuie să fie mai mică decât procentul de CPT minim realizat pe nivelul de tensiune respectiv în oricare an al perioadei de reglementare p

(2) în programul de reducere anuală a CPT, operatorii de distribuţie au în vedere că ţinta CPT propusă pe niveluri de tensiune pentru fiecare an al oricărei perioade de reglementare, începând cu al doilea an, trebuie să fie mai mică decât cea stabilită pentru anul anterior.

(3) Ţinta de CPT propusă pentru nivelul de joasă tensiune se stabileşte conform prevederilor art. 44 alin. (5).

(4) Ţintele CPT propuse în programul de reducere anuală a CPT, stabilite cu respectarea prevederilor alin. (1) şi (2), trebuie defalcate în cele două componente CPT tehnic şi CPT comercial, după o metodă precizată în cadrul programului de reducere a CPT.

Art. 44. - (1) La stabilirea ţintelor CPT reglementat pentru fiecare operator de distribuţiei ANRE poate avea în vedere următoarele:

a) programele de reducere anuală a CPT prevăzute la art. 41 întocmite conform prevederilor prezentei metodologii, individual şi comparativ între operatorii de distribuţie;

b) valorile CPT realizate şi ţintele anterior stabilite, precum şi evoluţia acestora în timp, individual şi comparativ între operatorii de distribuţie;

c) valorile CPT şi gradul de reducere a acestuia, în vederea diminuării decalajului faţă de nivelul mediu din ţările membre UE;

d) nivelul investiţiilor realizate de fiecare operator de distribuţie;

e) volumul de instalaţii al operatorilor de distribuţie;

f) cantităţile de energie distribuită;

g) alte date relevante.

(2) Ţintele CPT stabilite se utilizează atât la prognoza costurilor cu CPT, reglementat cât şi la efectuarea corecţiilor anuale ale veniturilor datorate modificării cantităţilor de energie electrică aferente CPT reglementat.

(3) La aprobarea programului de reducere a CPT pe niveluri de tensiune, ANRE are în vedere reducerea cu prioritate a CPT pe nivelul de joasă tensiune.

(4) Ţinta de CPT reglementat pentru un operator de distribuţie, pentru nivelul de joasă tensiune, luat în calcul ca punct de referinţă la începutul perioadei de reglementare p + 1, este egală cu minimul dintre:

a) ţinta stabilită de ANRE pentru nivelul de joasă tensiune pentru anul de referinţă al perioadei p + 1;

b) valorile anuale ale procentului de CPT pentru nivelul de joasă tensiune realizate de operatorul de distribuţie pentru fiecare an al perioadei de reglementare p.

(5) Pentru cea de-a IV-a perioadă de reglementare, procentul de reducere anuală a ţintelor de CPT reglementat pentru nivelul de joasă tensiune stabilit de ANRE trebuie să asigure:

a) o diminuare liniară a acestuia până la sfârşitul perioadei de reglementare cu cel puţin 25% faţă de punctul de referinţă, pentru operatorii de distribuţie care au punctul de referinţă la începutul perioadei de reglementare mar mare de 15%;

b) o diminuare liniară a acestuia până la sfârşitul perioadei de reglementare cu cel puţin 20% faţă de punctul de referinţă, pentru operatorii de distribuţie care au punctul de referinţă la începutul perioadei de reglementare situat între 14% şi 15%;

c) o diminuare liniară a acestuia până la sfârşitul perioadei de reglementare cu cel puţin 15% faţă de punctul de referinţă, pentru operatorii de distribuţie care au punctul de referinţă la începutul perioadei de reglementare situat între 13% şi 14%.

(6) Procentul de reducere anuală a ţintelor de CPT reglementat pentru nivelul de joasă tensiune stabilit conform prevederilor alin. (5) se aplică inclusiv pentru primul an al perioadei de reglementare.

Art. 45. - Câştigul de eficienţă obţinut de operatorul de distribuţie pe fiecare nivel de tensiune din realizarea unui CPT mai mic decât ţinta aprobată este lăsat la dispoziţia operatorului de distribuţie la sfârşitul perioadei de reglementaro în proporţie de 25% pentru nivelurile de înaltă şi medie tensiune, respectiv de 50% pentru nivelul de joasă tensiune, dacă CPT realizat este mai mic decât ţinta de CPT pentru fiecare nivel de tensiune şi pentru fiecare an al perioadei de reglementaro.

Art. 46. - La stabilirea costului prognozat al energiei electrice pentru acoperirea CPT reglementat al serviciului de distribuţie pentru perioada p + 1 se utilizează acelaşi preţ de referinţă pentru toţi operatorii de distribuţie, stabilit pentru o perioadă de 12 luni, la care se adaugă o componentă specifică fiecărui operator de distribuţie aferentă costului cu serviciul de transport, serviciile de sistem, administrare piaţă (OPCOM) şi de redistribuire, realizat în aceeaşi perioadă.

Art. 47. - Preţul de referinţă prevăzut la art. 46 se determină în anul de referinţă al perioadei de reglementare ca medie a preţurilor de achiziţie realizate de operatorii de reţea (operatorii de distribuţie şi operatorul de transport şi de sistem) pe o perioadă de 12 luni care include primele 6 luni ale anului de referinţă al perioadei p + 1 şi ultimele 6 luni din anul anterior anului de referinţă, recalculate prin limitarea dezechilibrelor pozitive şi negative la 5% din cantitatea de energie electrică pentru acoperirea CPT, medie stabilită după eliminarea celor două valori extreme.

5.6. Costurile cu amortizarea

Art. 48. - (1) Amortizarea reglementată anuală se calculează numai prin utilizarea metodei liniare, pe baza duratelor reglementate de funcţionare a mijloacelor fixe, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta metodologie.

(2) Pentru alte categorii de mijloace fixe, neincluse în anexa nr. 2, se folosesc duratele maxime de funcţionare stabilite prin Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Art. 49. - (1) Costul cu amortizarea reglementată prognozată/realizată se determină ca sumă a amortizării BAR iniţial şi a amortizării mijloacelor fixe înregistrate în contabilitate în fiecare an şi recunoscute de ANRE, ulterior datei de 1 ianuarie 2005/data privatizării care sunt utilizate pentru serviciul de distribuţie, conform formulei următoare:

AMrt - AMBAR iniţial + AMexistente +AMinv (lei)                  (3)

unde:

AMrt - amortizarea reglementată aferentă unui an generic t;

AMBAR iniţial - amortizarea BAR iniţial stabilită prin metoda liniară pentru o durată normală de viaţă de 25 de ani;

AMexistente - amortizarea anuală totală a mijloacelor fixe aferente fiecărui an, înregistrate în lista de mijloace fixe a societăţii între data de 1 ianuarie 2005/data privatizării şi data de 31 decembrie a anului t-1, recunoscute de ANRE;

AMinv - amortizarea mijloacelor fixe prognozate a fi puse în funcţiune/puse în funcţiune în cursul anului t.

(2) în cadrul costurilor prognozate cu amortizarea reglementată avute în vedere pentru determinarea venitului-ţintă aferent unui an t al perioadei de reglementare p + 1, pentru mijloacele fixe puse în funcţiune în cursul anului t se consideră, în mod convenţional, că luna punerii în funcţiune a mijloacelor fixe este luna decembrie.

(3) în cadrul costurilor realizate cu amortizarea reglementată, pentru mijloacele fixe puse în funcţiune/preluate în folosinţă în cursul anului t, valoarea amortizării se determină având în vedere luna punerii în funcţiune.

Art. 50. - La întocmirea programelor de investiţii, operatorii de distribuţie au în vedere ca durata medie de amortizare aferentă mijloacelor fixe prognozate în anul respectiv să fie mai mare de 18 ani. Durata medie de amortizare se calculează ca medie ponderată a duratelor de funcţionare în raport cu valorile prognozate ale categoriilor respective de mijloace fixe din totalul valorii prognozate din anul analizat.

Art. 51. - Amortizarea aferentă mijloacelor fixe realizate din contribuţii financiare, primite cu titlu gratuit, din donaţii sau achiziţionate din alte fonduri nerambursabile, inclusiv cele obţinute din aplicarea tarifelor de racordare a noilor utilizatori ai reţelei electrice de distribuţie, nu se include în costurile justificate cu amortizarea reglementată.

Art. 52. - Costurile cu amortizarea reglementată determinate potrivit prevederilor prezentului capitol sunt folosite pentru calculul BAR conform prevederilor prezentei metodologii.

5.7. Rentabilitatea bazei reglementate a activelor (RBAR)

Art. 53. - (1) Pentru determinarea RBAR prognozată se utilizează formula:

              (lei)                  (4)

unde:

RRR - rata reglementată a rentabilităţii;

BAR1ian - BAR la 1 ianuarie în anul t;

BARt31dec - BAR la 31 decembrie în anul t;

t - un an generic al perioadei de reglementare.

 

(2) Pentru determinarea RBAR realizată se ţine cont de intrările/ieşirile de mijloace fixe efectiv realizate în anul respectiv:

                   (lei)                  (5)

unde:

RRR - rata reglementată a rentabilităţii;

BARt1ian - BAR la 1 ianuarie în anul t;

t - un an generic al perioadei de reglementare;

AMINVt - amortizarea mijloacelor fixe puse în funcţiune în cursul anului t;

IAt - intrările de mijloace fixe în cursul anului t, recunoscute de ANRE, pentru care se înregistrează amortizare (ponderate cu luna punerii în funcţiune);

EAt - ieşirile de mijloace fixe în cursul anului t prin operaţiuni de vânzare, casare, cedare etc.; valoric, sunt egale cu valoarea reglementată rămasă de amortizat a acestora, calculată cu luarea în considerare a valorii recunoscute de ANRE a mijloacelor fixe respective şi a duratelor reglementate de funcţionare;

AMexistente - amortizarea mijloacelor fixe existente (BAR iniţial şi mijloace fixe puse în funcţiune după 1 ianuarie 2005 sau după data privatizării, recunoscute de ANRE).

5.8. Baza reglementată a activelor (BAR)

Art. 54. - (1) BAR pentru perioada de reglementare p + 1 include:

a) valoarea netă reglementată a BAR iniţial, calculată la data de 31 decembrie a anului de referinţă al perioadei de reglementare p + 1;

b) valoarea netă reglementată a mijloacelor fixe rezultate în urma investiţiilor prudente recunoscute de ANRE, puse în funcţiune după data de 1 ianuarie 2005 sau data privatizării, incluse în lista de mijloace fixe a societăţii până la data de 31 decembrie a anului de referinţă al perioadei de reglementare P + 1;

c) investiţiile prognozate a se include în lista de mijloace fixe a societăţii şi aprobate de ANRE, pentru perioada de reglementare p + 1.

(2) Baza reglementată a activelor prognozată pentru perioada de reglementare p + 1 se exprimă în termeni reali ai anului de referinţă al perioadei de reglementare p + 1.

Art. 55. - (1) Valoarea netă reglementată a BAR iniţial este egală cu valoarea BAR la data de 01.01.2005 sau considerat la data privatizării, din care se scade valoarea rămasă neamortizată a mijloacelor fixe existente la data de 01.01.2005 şi care au fost scoase din gestiune prin operaţiuni de vânzare, casare etc., după cum urmează:

a) pentru mijloacele fixe scoase din gestiune în perioada 2005-2018, se scade valoarea rămasă neamortizată a acestora la data de 31.12.2018, calculată cu luarea în considerare a amortizării stabilite prin metoda liniară pentru o durată normală de viaţă de 25 de ani, aferente valorii iniţiale a mijloacelor fixe, valoare egală cu valoarea rămasă neamortizată la data de 01.01.2005/data privatizării, comunicată de operatorul de distribuţie:

b) pentru mijloacele fixe scoase din gestiune începând cu anul 2019, se scade valoarea rămasă neamortizată aferentă lunii în care are loc ieşirea, calculată conform prevederilor lit. a).

(2) Operatorul de distribuţie este obligat să includă mijloacele fixe ieşite din gestiune cu data PIF anterioară anului 2005, cu valoarea rămasă neamortizată calculată conform alin. (1), în lista ieşirilor de mijloace fixe din BAR, care se transmite anual la ANRE.

Art. 56. - (1) în BAR se includ numai mijloacele fixe utilizate de operatorul de distribuţie pentru prestarea serviciului de distribuţie, care sunt înregistrate în contabilitatea operatorului de distribuţie ca mijloace fixe în baza proceselor-verbale de punere în funcţiune sau, după caz, de dare în folosinţă şi sunt identificabile fizic în mod individual.

(2) Nu se includ în BAR mijloacele fixe a căror folosinţă este obţinută prin contract de închiriere/comodat de la terţi sau rezultă din lucrări de investiţii care vizează mijloace fixe obţinute în acest fel, precum şi mijloacele fixe a căror folosinţă este cedată terţilor prin contract de închiriere/comodat, fie şi parţial, cu excepţia stâlpilor liniilor electrice aeriene.

(3) Nu se includ în BAR terenurile, activele circulante (cu excepţia licenţelor şi brevetelor), activele puse în conservare sau stocurile, inclusiv mijloacele fixe aflate în depozit, şi nici imobilizările finanţate din contribuţii financiare, indiferent care este sursa acestora.

(4) Nu se includ în BAR cheltuielile efectuate pe parcursul realizării unui mijloc fix recepţionat, pus în funcţiune sau dat în folosinţă, dar care nu au fost incluse de operatorul de distribuţie în valoarea mijlocului fix la data recepţiei.

(5) Operatorul de distribuţie ţine evidenţa separată a tuturor contribuţiilor financiare primite anual. Valoarea acestor contribuţii este transmisă la ANRE, conform machetelor de monitorizare prevăzute în reglementările în vigoare.

Art. 57. - (1) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei metodologii, operatorii de distribuţie vor raporta la ANRE lista ieşirilor de mijloace fixe din BAR corespunzătoare mijloacelor fixe existente care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 56 alin. (2), în vederea eliminării acestora din BAR.

(2) Operatorul de distribuţie este obligat să transmită anual, odată cu documentaţia de solicitare de tarife, o situaţie a imobilizărilor pentru care au fost încheiate contracte de cedare a folosinţei, precum şi a celor care au intrat în conservare şi să le includă în lista ieşirilor de mijloace fixe din BAR.

Art. 58. - (1) Pentru calculul tarifelor de distribuţie, BAR prognozată şi realizată în oricare an al perioadei de reglementare se calculează cu formula:

BARt31dec = BARt1ian + IAt - EAt - AMrt            (lei)                  (6)

unde:

BARt31dec - baza reglementată a activelor la data de 31 decembrie a anului t;

BARt1ian - baza reglementată a activelor existente la data de 1 ianuarie a anului t;

AMrt - amortizarea reglementată aferentă anului t, calculată conform prevederilor art. 49;

IAt - intrările de mijloace fixe în cursul anului t, recunoscute şi aprobate de ANRE, pentru care se înregistrează amortizare;

EAt - ieşirile de mijloace fixe în cursul anului t prin operaţiuni de vânzare, casare, cedare, conservare etc.,, valoric, sunt egale cu valoarea reglementată rămasă de amortizat a acestora;

BARt1ian = BARt-1 31dec

(2) Valoarea BAR prognozată/realizată este adusă în termeni nominali ai anului în care se efectuează calculele de corecţii sau de BAR, cu inflaţiile corectate, utilizate în calculul tarifelor de distribuţie.

Art. 59. - Obiectivele de investiţii complexe, care se derulează pe o perioadă mai mare de un an, se includ etapizat în valoarea BAR, în măsura în care mijloacele fixe rezultate sunt incluse în lista de mijloace fixe a societăţii şi se înregistrează în contabilitate amortizarea aferentă acestora. Valoarea anuală a mijloacelor fixe cuprinse în BAR este justificată la ANRE pe baza documentelor de includere în lista de mijloace fixe a societăţii.

Art. 60. - (1) în primul an al perioadei de reglementare p+1 operatorul de distribuţie transmite, până la data de 31 mai, valoarea netă contabilă a mijloacelor fixe incluse în BAR la data de 31 decembrie a anului de referinţă pentru perioada de reglementare p + 1, reevaluate conform legislaţiei specifice.

(2) Pentru reevaluarea mijloacelor fixe din BAR la sfârşitul perioadei de reglementare, inflaţia este considerată automat de către ANRE, până când diferenţa dintre BAR actualizat cu rata inflaţiei şi valoarea netă contabilă a mijloacelor fixe incluse în BAR este mai mică de 5%.

(3) Reevaluarea mijloacelor fixe din BAR la sfârşitul perioadei de reglementare conform prevederilor alin. (2) se efectuează în cursul primului an al perioadei de reglementare, urmând ca rezultatele să fie luate în considerare la reproiectarea tarifelor care intră în vigoare începând cu cel de-al doilea an al perioadei de reglementare.

Art. 61. - (1) Valoarea BAR realizat la data de 31 decembrie a anului de referinţă al perioadei p + 1, (BARp), în termeni reali, se calculează luând în considerare intrările/ieşirile de mijloace fixe efectiv realizate şi recunoscute de ANRE şi RI

corectată utilizată la calculul tarifelor de distribuţie atât timp cât se respectă prevederile art. 60, conform formulei (în care k reprezintă numărul de ani ai perioadei de reglementare):

      (lei)                  (7)

(2) începând cu cea de a IV-a perioadă de reglementare, în calculul prevăzut la alin. (1), pentru ultimul an al perioadei de reglementare p valoarea intrărilor/ieşirilor de mijloace fixe şi amortizarea aferentă se consideră la nivelul prognozat.

(3) Corecţia de venituri aferentă intrărilor/ieşirilor de mijloace fixe realizate şi recunoscute de ANRE în anul de referinţă al perioadei de reglementare p faţă de cele considerate conform alin. (2) se realizează în primul an al perioadei de reglementare p + 1, odată cu efectuarea corecţiilor anuale.

5.9. Noile investiţii

Art. 62. - În accepţiunea prezentei metodologii, prin investiţii realizate se înţeleg acele investiţii care sunt finalizate şi pentru care a fost întocmit procesul-verbal de punere în funcţiune sau, după caz, de dare în folosinţă, iar mijloacele fixe rezultate sunt incluse în lista de mijloace fixe a societăţii şi se înregistrează amortizare pentru acestea.

Art. 63. - (1) în categoria investiţiilor se includ cheltuielile efectuate pentru realizarea de noi mijloace fixe, precum şi pentru reconstruirea, modernizarea şi retehnologizarea celor existente, care se execută pe bază de documentaţie specifică: studii de fezabilitate, proiecte tehnice etc.

(2) Nu se includ în valoarea investiţiilor dobânzile, comisioanele bancare şi diferenţele de curs valutar aferente creditelor furnizor pentru finanţarea imobilizărilor corporale şi necorporale puse în funcţiune.

Art. 64. - (1) Operatorul de distribuţie are obligaţia de a transmite spre aprobare ANRE programul de Investiţii pentru perioada de reglementare p + 1, precum şi programele de investiţii anuale în conformitate cu prevederile procedurii privind elaborarea şi aprobarea programelor de investiţii ale operatorilor economici concesionari ai serviciului de distribuţie a energiei electrice, aprobate de ANRE (procedura privind investiţiile).

(2) Valoarea programului de investiţii pentru fiecare an t din perioada de reglementare p + 1, prevăzut la alin (1), trebuie să fie cel puţin egală cu valoarea costului cu amortizarea totală anuală prognozată aferentă aceluiaşi an t al perioadei de reglementare.

(3) Până la data de 1 februarie a fiecărui an, operatorii de distribuţie transmit programul de investiţii aferent anului în curs, detaliat pe obiective/lucrări de investiţii/mijloace fixe şi niveluri de tensiune, cu încadrarea în valoarea anuală aprobată de ANRE.

(4) în condiţiile în care operatorul de distribuţie a transmis programul de investiţii conform prevederilor prezentei metodologii, dacă autoritatea competentă nu solicită în termen de 30 de zile revizuirea acestuia, programul se aprobă de ANRE conform procedurii privind investiţiile. În caz contrar, operatorul de distribuţie este obligat să revizuiască programul de investiţii în conformitate cu prevederile procedurii privind investiţiile.

(5) Până la data de 1 octombrie a fiecărui an, operatorii de distribuţie pot solicita modificarea programului de investiţii pentru anul în curs, cu respectarea valorii totale aprobate anterior pentru anul respectiv.

(6) Investiţiile efectuate ca urmare a apariţiei unor cazuri excepţionale (de exemplu: război, cutremur, acte teroriste) sau a unor condiţii meteorologice deosebite, acceptate în urma analizei efectuate de către ANRE, sunt recunoscute în realizările de investiţii ale unui an, cu posibilitatea depăşirii valorii anuale de plan aprobate anterior.

(7) Valoarea programului anual de investiţii şi a fiecărui obiectiv/mijloc fix este exprimată în unităţi monetare considerate în termeni nominali ai anului de referinţă al perioadei de reglementare.

(8) Elaborarea, fundamentarea şi modificarea programului de investiţii se realizează de operatorul de distribuţie în conformitate cu prevederile procedurii privind investiţiile.

(9) Aprobarea programului de investiţii transmis de operatorul de distribuţie se realizează de ANRE în conformitate cu prevederile procedurii privind investiţiile.

Art. 65. - (1) ANRE poate respinge programul de investiţii dacă investiţiile propuse nu sunt prudente conform documentelor de fundamentare prevăzute de procedura privind investiţiile.

(2) Investiţiile prudente sunt cele în acord cu buna practică a societăţilor de distribuţie de energie electrică similare din Europa.

(3) Se consideră investiţii prudente acele investiţii care se demonstrează a fi necesare, oportune, eficiente şi care reflectă condiţiile pieţei, astfel:

a) necesare - determinate de garantarea siguranţei în funcţionare a sistemului de distribuţie şi asigurarea continuităţii serviciului:

b) oportune - amânarea acestora produce prejudicii operatorului de distribuţie şi/sau utilizatorului:

c) eficiente - realizarea investiţiei aduce beneficii operatorului de distribuţie şi utilizatorului;

d) reflectă condiţiile pieţei - costurile realizate cu investiţia reflectă cele mai bune condiţii ale pieţei existente la data realizării.

(4) Valoarea programului de investiţii prognozat aferent întregii perioade de reglementare, transmis conform prevederilor art. 64 alin. (1) şi (2), odată aprobată, se include în întregime în BAR.

Art. 66. - (1) Programul de investiţii în reţeaua de distribuţie este defalcat pe trei tipuri de categorii, cu demonstrarea câştigului de eficienţă rezultat, astfel:

a) investiţii esenţiale:

b) investiţii necesare;

c) investiţii justificabile.

(2) Investiţii esenţiale sunt acele investiţii care au ca scop asigurarea siguranţei în exploatare a reţelei de distribuţie şi a continuităţii în alimentarea cu energie electrică. Acestea includ, fără a se limita la, următoarele:

a) retehnologizarea şi modernizarea liniilor/staţiilor şi posturilor de transformare existente care sunt supraîncărcate, considerate locuri de muncă cu condiţii deosebite din punctul de vedere al securităţii muncii sau care au parametrii tehnici necorespunzători în conformitate cu normele în vigoare (de exemplu: întrerupătoare care au puteri de scurtcircuit depăşite datorită dezvoltării reţelei de distribuţie);

b) înlocuirea echipamentelor existente uzate fizic şi moral pentru care nu există piese de schimb şi pentru care nu mai pot fi executate lucrări de mentenanţă corespunzătoare, înlocuirea echipamentelor pentru a se respecta condiţiile de mediu;

c) instalaţii pentru compensarea factorului de putere.

(3) Investiţii necesare sunt acele investiţii care au ca scop dezvoltarea, modernizarea şi creşterea eficienţei reţelei de distribuţie pentru asigurarea unui serviciu de distribuţie la indicatorii de calitate prevăzuţi în standardele de performanţă în vigoare. Acestea includ, fără a se limita la, următoarele:

a) înlocuirea echipamentelor existente amortizate, ai căror parametri tehnici nu mai corespund cu normativele în vigoare şi care nu mai asigură respectarea parametrilor de performanţă şi calitate prevăzuţi în legislaţie;

b) înlocuirea de echipamente, lucrări de retehnologizare şi modernizare pentru reducerea CPT;

c) îmbunătăţirea calităţii serviciului de distribuţie (de exemplu, lucrări pentru creşterea nivelului de tensiune);

d) realizarea de capacităţi noi, extinderea reţelei existente pentru alimentarea noilor utilizatori;

e) implementarea sistemelor de măsurare inteligentă, precum şi a celor pentru asigurarea securităţii cibernetice;

f) noi racordări, inclusiv cele impuse de legislaţia primară, întărirea reţelei pentru noile racordări, precum şi cota-parte neacoperită de tariful de racordare.

(4) Investiţii justificabile sunt acele investiţii pentru care cheltuielile aferente trebuie analizate în raport cu beneficiul pe care îl aduc utilizatorilor. Acestea includ, fără a se limita la, următoarele:

a) achiziţia de echipamente pentru asigurarea securităţii muncii şi achiziţia de echipamente de lucru (truse şi scule);

b) îmbunătăţirea condiţiilor de muncă (modernizarea clădirilor administrative, dotarea sediilor administrative, achiziţia de autoutilitare şi alte mijloace de transport necesare desfăşurării activităţii de distribuţie etc.);

c) preluări de capacităţi energetice de distribuţie a energiei electrice de la terţi;

d) înlocuirea grupurilor de măsurare şi înlocuiri ale unor părţi componente ale mijloacelor fixe, care au ca rezultat îmbunătăţirea parametrilor tehnici sau sunt indispensabile la intervale regulate, pentru a asigura continuarea exploatării mijloacelor fixe respective la parametrii normali.

Art. 67. - (1) ANRE are dreptul de a analiza în orice moment orice investiţie realizată, anterior aprobată, din punctul de vedere al: necesităţii şi oportunităţii investiţiei, documentaţiei aferente promovării şi realizării investiţiei, eficienţei obţinute, respectării standardelor de performanţă, a reglementărilor şi legislaţiei specifice şi a costurilor asociate.

(2) Pe baza analizei prevăzute la alin. (1), ANRE poate să nu recunoască investiţiile care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 65.

Art. 68.-Valoarea de realizare a unei investiţii recunoscută de ANRE nu depăşeşte cu mai mult de 10% valoarea acesteia prevăzută în programul de investiţii menţionat la art. 64 alin. (4).

Art. 69. - (1) La sfârşitul fiecărei perioade de reglementare, ANRE stabileşte valoarea BAR necesară calculului tarifelor pentru următoarea perioadă de reglementare, pe baza investiţiilor realizate în perioadele anterioare şi recunoscute de ANRE, şi efectuează corecţiile necesare.

(2) Pentru investiţiile în reţelele electrice de distribuţie puse în funcţiune în perioada a IV-a de reglementare se stabileşte un stimulent în valoare de 1 punct procentual peste rata reglementată a rentabilităţii aprobată conform art. 74.

Art. 70. - (1) Investiţiile prevăzute într-un program anual care se pun în funcţiune în anul următor se introduc în BAR în anul de punere în funcţiune, cu posibilitatea depăşirii valorii programului anual respectiv.

(2) La solicitarea operatorului de distribuţie, pentru stabilirea corecţiei anuale determinate conform prevederilor art. 104, valoarea investiţiilor de la alin. (1), realizate până la data de 1 octombrie a anului t şi recunoscute în conformitate cu prevederile procedurii privind investiţiile, se adaugă la valoarea investiţiilor realizate în anul t - 1.

Art. 71. - Investiţiile realizate suplimentar, cu excepţia celor prevăzute la art. 64 alin. (6), faţă de programul aprobat aferent unei anumite perioade de reglementare p pot fi introduse în BAR la începutul perioadei de reglementare p+1, la valoarea rămasă de amortizat, numai dacă au fost aprobate de către ANRE înainte de realizarea acestora.

Art. 72. - (1) Veniturile ΔVI rezultate din nerealizarea/ depăşirea în oricare an al perioadei de reglementare p a investiţiilor aprobate de ANRE sunt reduse din/adăugate la veniturile aferente perioadei de reglementare p+1.

(2) Valoarea ΔVI se calculează cu formula:

unde:

(BARrealiz, t - BARprognoz, t) - diferenţa valorică dintre baza reglementată a activelor realizată ce conţine investiţiile realizate în anul t şi baza reglementată a activelor prognozată ce conţine investiţiile prognozate a fi realizate în anul t, exprimată în termeni nominali ai anului t;

(AM realiz, t - AMprognoz, t) - diferenţa dintre valoarea reglementată a amortizării realizate în anul t şi valoarea reglementată a amortizării prognozate pentru anul t, exprimată în termeni nominali ai anului t;

RTSt - rata dobânzii titlurilor de stat considerată pentru anul t, în termeni reali;

ΔVII, t - corecţia de venit datorată nerealizării investiţiilor aferente anului t, aplicată în timpul perioadei de reglementare, exprimată în termeni nominali ai anului t.

5.10. Rata reglementată a rentabilităţii

Art. 73. - RRR se calculează în termeni reali pe baza costului mediu ponderat al capitalului înainte de impozitare.

Art. 74. - (1) RRR este aceeaşi pentru toţi operatorii de distribuţie.

(2) RRR se stabileşte de ANRE în conformitate cu prevederile prezentei metodologii şi se aprobă prin ordin al preşedintelui ANRE cu cel puţin 3 luni înainte de începerea unei noi perioade de reglementare.

(3) Pentru evitarea recunoaşterii în cadrul structurii tarifelor reglementate de distribuţie a unor costuri de capital excesive, ANRE are dreptul să revizuiască anual, în anul t, valoarea RRR aplicată la stabilirea tarifelor de distribuţie pentru anul t+1, în funcţie de evoluţia valorilor parametrilor luaţi în considerare la determinarea acesteia.

5.11. Costul mediu ponderat al capitalului

Art. 75. - Costul capitalului, în termeni reali, poate fi stabilit pe baza costului mediu ponderat al capitalului înainte de impozitare, conform următoarei formule:

RRR = CCP x Kp / (1 - T) + CCI x Ki           (%)                  (9),

unde:

CCP - costul capitalului propriu în termeni reali, calculat după impozitare, recunoscut de AN RE (%);

CCI - costul capitalului împrumutat în termeni reali, calculat înainte de impozitare, recunoscut de ANRE (%);

Kp - ponderea capitalului propriu în total capital, stabilită de ANRE;

Ki - ponderea capitalului împrumutat în total capital, stabilită de ANRE. Ki = (1 - Kp);

T - rata impozitului pe profit.

5.11.1. Model de determinare a valorii capitalului (CAPM)

Art. 76. - ANRE utilizează CAPM - Capital Asset Pricing Model pentru a cuantifica rata rentabilităţii activelor pentru operatorii de distribuţie reglementaţi.

Art. 77. - Costul capitalului propriu este exprimat prin formula:

CCP = RfR + (Rm - RfR) * β,             (10),

unde:

CCP - costul capitalului propriu în termeni reali, calculat după impozitare, recunoscut de ANRE (%);

RfR - rata reală a rentabilităţii investiţiilor fără risc calculată dstfol1

RfR = (1+Rf)/(1+RIP)-1,

unde Rf este dobânda la titlurile de stat cu o scadenţă de cel puţin zece ani şi RIP este rata medie a inflaţiei anuale determinată pe baza ratelor anuale ale inflaţiei prognozate şi publicate de Comisia Naţională de Prognoză pentru perioada de reglementare următoare:

Rm - rata rentabilităţii pe piaţa acţiunilor (venitul aşteptat din portofoliul de piaţă);

(Rm- RfR) - prima riscului de piaţă;

β - coeficient care exprimă corelaţia dintre venitul rezultat din portofoliul de piaţă şi venitul individual al societăţii reprezentând o comparaţie a riscului de piaţă;

(Rm - RfR) * β - exprimarea primei de risc în valoare procentuală

5.11.2. Costul capitalului împrumutat

Art. 78. - Costul capitalului împrumutat se calculează pe baza dobânzii curente la un împrumut eficient şi bine gestionat de pe o piaţă de capital naţională sau internaţională relevantă, cu caracteristici asemănătoare cu piaţa financiară internă.

Art. 79. - În cazul în care costul real al capitalului împrumutat depăşeşte nivelul dobânzii curente pe o piaţă internă sau externă de capital, ANRE solicită informaţii suplimentare asupra motivelor apariţiei acestei diferenţe. Dacă operatorul de distribuţie nu furnizează documentele solicitate de ANRE sau furnizează documente incomplete, ANRE stabileşte valoarea costului capitalului împrumutat fără consultarea operatorilor de distribuţie.

Art. 80. - ANRE poate decide să calculeze costul capitalului împrumutat însumând rata investiţiilor fără risc cu prima de risc reprezentând randamentul adiţional care remunerează riscul suplimentar asumat de creditori.

Art. 81. - Pe parcursul ultimului an al unei perioade de reglementare, ANRE iniţiază un proces de consultare pentru stabilirea structurii capitalului ce este luată în calcul la stabilirea ratei reglementate a rentabilităţii. Operatorii de distribuţie pot să propună, iar ANRE poate să decidă o structură a capitalului, ţinând cont atât de structura standard a unor societăţi internaţionale cu activităţi similare, cât şi de condiţiile şi riscul pieţei interne de electricitate.

6. Stabilirea factorului Xfinal

Art. 82. - La determinarea factorului Xfinal ANRE ia în considerare:

a) îmbunătăţirea prognozată a productivităţii realizate de operatorul de distribuţie;

b) modificările prognozate ale costurilor;

c) programul de investiţii şi baza reglementată a activelor;

d) cantităţile prognozate de energie electrică distribuită;

e) orice cerinţă de liniarizare a venitului aprobat.

Art. 83. - Factorul Xfinal se determină pe baza ecuaţiei:

         (lei)                  (11),

unde:

(1 + RRR)t - factorul de actualizare utilizat pentru caicului veniturilor nete actualizate aferente anului generic t;

Vt, tinta iniţial - venitul-ţintă iniţial aferent anului generic t;

 

 

 

cu tarifele anului de referinţă şi cantităţile aferente anului t;

i - nivelul de tensiune;

j - categoria de utilizatori racordaţi la nivelul de tensiune i;

n - numărul de niveluri de tensiune;

m - numărul de categorii de utilizatori.

Art. 84. - (1) Veniturile anuale liniarizate sunt cele care conduc la valoarea netă prezentă echivalentă a veniturilor-ţintă iniţiale, prin aplicarea factorului de liniarizare Xfinal asupra tarifelor în vigoare în anul de referinţă al perioadei de reglementare p + 1 şi a cantităţilor prognozate.

(2) în primul an al perioadei de reglementare are loc reproiectarea tarifelor pentru perioada de reglementare în curs, ca rezultat al reluării procedurii de liniarizare a veniturilor, ca urmare a actualizării venitului-ţintă iniţial prin reconsiderarea următoarelor elemente:

a) costurile de operare şi mentenanţă controlabile luate în calcul ca punct de referinţă, ca rezultat al definitivării analizei, al luării în considerare a datelor aferente anului de referinţă şi stabilirii nivelului costurilor controlabile acceptate pentru perioada de reglementare anterioară;

b) costurile de operare şi mentenanţă necontrolabile luate în calcul pentru următoarea perioadă de reglementare, numai dacă apar modificări de legislaţie faţă de anul de referinţă;

c) costul cu energia electrică pentru acoperirea CPT ca urmare a luării în considerare a datelor aferente anului de referinţă;

d) reevaluarea mijloacelor fixe din BAR la sfârşitul perioadei de reglementare conform prevederilor art. 60 alin. (3), efectuată în cursul primului an al perioadei de reglementare;

e) cantitatea de energie electrică distribuită prognozată, în condiţiile art. 93.

(3) Diferenţa de venituri pentru primul an al perioadei de reglementare,  rezultată în condiţiile alin. (2), reprezintă o corecţie care se eşalonează pe perioada de reglementare în curs prin considerarea acesteia la stabilirea veniturilor liniarizate.

7. Formula de reglementare a coşului de tarife plafon

7.1. Definirea formulei de reglementare

Art. 85. - Determinarea tarifelor anuale, a venitului reglementat anual care conţine corecţiile aferente anului anterior, în fiecare an al unei perioade de reglementare, se efectuează cu respectarea formulei coşului de tarife plafon:

                       (12)

unde:

ptij - preţurile utilizate în anul t pentru componenta j a tarifului i;

pt+1ij - preţul propus pentru componenta j a tarifului i în anul t+ 1;

qtij - cantităţile de energie electrică aferente componentei j a tarifului i, înregistrate în anul t, determinate conform prevederilor art. 88;

RIt+1 - rata reglementată a inflaţiei considerată de AN RE la stabilirea tarifelor de distribuţie;

S - factorul de stimulare corelat cu nivelul de calitate a serviciului de distribuţie.

7.2. Rata inflaţiei

Art. 86. - Pentru aprobarea tarifelor de distribuţie, ANRE utilizează RI stabilită pe baza datelor publicate de instituţiile abilitate.

Art. 87. - (1) Valoarea RI corectată pentru anul t+1 se determină pe baza valorii RI prognozate în anul t de Comisia Naţională de Prognoză pentru anul t+1, la care se adună algebric diferenţa dintre RI realizată (şi comunicată de Institutul Naţional de Statistică) în anul t-1 şi RI prognozată iniţial pentru anul t-1.

(2) Rata inflaţiei corectate cumulate se utilizează atât la calculul corecţiilor, cât şi la determinarea venitului anual reglementat.

7.3. Corecţii anuale

Art. 88. - (1) Anual, ANRE efectuează corecţia veniturilor datorată:

a) modificării cantităţilor de energie electrică distribuite faţă de cele prognozate;

b) modificării cantităţilor şi preţului de achiziţie pentru CPT reglementat faţă de cele prognozate;

c) modificării anuale a costurilor de operare şi mentenanţă controlabile, altele decât cele prevăzute la lit. i)-k), realizate şi acceptate faţă de cele prognozate;

d) modificării anuale a costurilor de operare şi mentenanţă necontrolabile realizate faţă de cele prognozate;

e) modificărilor veniturilor din energia reactivă faţă de cele prognozate;

f) nerealizării/depăşirii programului de investiţii aprobat;

g) veniturilor din alte activităţi desfăşurate de operatorul de distribuţie;

h) cantităţii de energie electrică recuperate din recalculări;

i) modificării anuale a costurilor controlabile cu lucrările de mentenanţă, altele decât cele prevăzute la lit. k);

j) modificării anuale a costurilor controlabile cu securitatea muncii;

k) modificării anuale a costurilor controlabile cu personalul prevăzute la art. 30. lit. i)-l).

(2) ANRE stabileşte venitul reglementat şi tarifele pentru anul următor ţinând seama de corecţiile justificate, cu respectarea limitării de la art. 116.

Art. 89. - (1) Corecţiile prevăzute la art. 88 alin. (1) lit. d), e),

i)-k) se calculează ca diferenţă între valoarea realizată şi acceptată de ANRE ca urmare a analizei în raport cu prevederile prezentei metodologii şi valoarea prognozată, în termenii nominali ai anului pentru care se calculează corecţia, şi se adună algebric la venitul aferent anului următor.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru fiecare din categoriile de costuri controlabile:

a) costuri de mentenanţă, altele decât cele de personal;

b) costuri legate de personal;

c) costuri aferente securităţii muncii; şi

d) alte costuri,

în cazul în care valoarea realizată şi acceptată în urma analizei efectuate de ANRE conform prezentei metodologii este mai mare decât valoarea prognozată, valoarea recunoscută este limitată la valoarea prognozată.

(3) Corecţiile prevăzute la art. 88 alin. (1) sunt actualizate cu RTS şi, după caz. cu RI corectată, în termenii nominali ai anului de efectuare a corecţiilor.

Art. 90. - (1) începând cu cea de-a IV-a perioadă de reglementare, operatorii de distribuţie transmit, până la data de 1 iulie (dată de înregistrare la ANRE) a fiecărui an t din cadrul unei perioade de reglementare p, cantităţile de energie electrică distribuite, realizate pentru anul t - 1, conform modelului prevăzut în anexa nr. 8.

(2) Cantităţile de energie electrică distribuite realizate pentru anul t - 1, defalcate pe niveluri de tensiune, trebuie să corespundă cu cantităţile de energie electrică distribuite pentru care au fost emise facturi pentru prestarea serviciului de distribuţie către furnizori sau utilizatorii racordaţi la nivelul respectiv de tensiune.

(3) Corecţia cantităţilor de energie electrică distribuite în anul t-1se calculează în anul t prin comparare cu cantităţile prognozate pentru anul t - 1.

Art. 91. - ANRE verifică datele şi documentele transmise de operatorii de distribuţie pentru justificarea corecţiilor solicitate.

Art. 92. - (1) Variaţia cantităţilor anuale de energie electrică distribuite aferente anului t-1este luată în considerare la calculul corecţiei veniturilor reglementate aferente anului t+1.

(2) Diferenţele cantitative sunt transformate în diferenţe de venituri luând în calcul tarifele corespunzătoare anului în care s-a distribuit energia electrică.

(3) în cazul în care cantitatea de energie electrică distribuită realizată este mai mare decât cantitatea de energie electrică distribuită prognozată, se determină o diferenţă de venituri negativă, ceea ce generează o ajustare în minus a venitului reglementat aferent anului t+1.

(4) în cazul în care cantitatea de energie electrică distribuită realizată este mai mică decât cantitatea de energie electrică distribuită prognozată, se determină o diferenţă de venituri pozitivă, ceea ce generează o ajustare în plus a venitului reglementat aferent anului t+1.

Art. 93. - Pentru evitarea înregistrării ulterioare a unui nivel semnificativ al corecţiilor prevăzute la art. 88 alin. (1) lit. a), în cazul în care ANRE constată în anul t o creştere mai mare de 3% faţă de cantitatea anuală de energie electrică distribuită prognozată, se modifică prognoza de cantitate pentru anul t+1 în funcţie de nivelul realizat în anul t-1şi cel estimat pentru anul t.

Art. 94. - (1) în cadrul corecţiei anuale aferente CPT reglementat se au în vedere:

a) diferenţele de cantităţi de CPT reglementat prognozate faţă de cele realizate datorită modificării cantităţilor de energie electrică distribuite, considerate ca procent de CPT reglementat aplicat la energia electrică intrată în reţeaua de distribuţie, pentru fiecare nivel de tensiune;

b) diferenţele dintre preţul mediu al energiei electrice pentru acoperirea CPT reglementat prognozat şi cel realizat (inclusiv costurile aferente cu serviciile de transport, sistem, administrare piaţă şi din redistribuire).

(2) Preţul mediu de achiziţie a energiei electrice pentru acoperirea CPT reglementat recunoscut de ANRE pentru anul t este minimul dintre preţul de achiziţie realizat de operatorul de distribuţie şi un preţ de referinţă determinat ca medie a preţurilor de achiziţie realizate de operatorii de reţea (operatorii de distribuţie şi operatorul de transport şi de sistem) şi recalculate prin limitarea dezechilibrelor pozitive şi negative la 5% din cantitatea de energie electrică pentru acoperirea CPT, medie stabilită după eliminarea celor două valori extreme.

Art. 95. - (1) în cazul în care operatorul de distribuţie asigură pentru OTS tranzitarea energiei electrice la nivelul de tensiune de 110 kV, OD poate solicita considerarea în cadrul corecţiei anuale a CPT reglementat a unui alt procent de reducere a CPT pentru nivelul de tensiune de 110 kV faţă de cel asumat prin programul de reducere a CPT reglementat.

(2) Solicitarea operatorului de distribuţie trebuie să fie însoţită de o analiză de tranzit efectuată de OD prin care să se indice modificarea tranzitului OD faţă de situaţia dinainte de asigurarea tranzitării energiei pentru OTS, precum şi documente din care să rezulte că tranzitul s-a realizat şi s-a datorat capacităţii insuficiente a reţelei de transport din zona respectivă.

Art. 96. - (1) începând cu cea de-a IV-a perioadă de reglementare, operatorii de distribuţie transmit, până la data de 1 iulie (dată de înregistrare la ANRE) a fiecărui an t din cadrul unei perioade de reglementare, costurile de operare şi mentenanţă necontrolabile aferente serviciului de distribuţie, realizate în anul t - 1, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), corecţia aferentă costurilor de operare şi mentenanţă necontrolabile realizate şi acceptate în anul t-1se calculează în anul t prin comparare cu costurile corespunzătoare prognozate pentru anul t-1şi este luată în considerare la calculul corecţiei veniturilor reglementate aferente anului t+1.

Art. 97. - Începând cu cea de-a IV-a perioadă de reglementare, operatorii de distribuţie transmit, până la data de 1 iulie (dată de înregistrare la ANRE) a fiecărui an t din cadrul unei perioade de reglementare, costurile de operare şi mentenanţă controlabile aferente serviciului de distribuţie realizate în anul t-1şi distinct, în cadrul acestei categorii de costuri, pe cele de mentenanţă, executate de terţi sau cu forţe proprii, pe cele legate de personal şi pe cele aferente securităţii muncii, conform modelului prevăzut în anexa nr. 11.

Art. 98. - (1) în condiţiile prevăzute la art. 97, în cazul în care valoarea costurilor cu lucrările de mentenanţă în reţelele electrice, altele decât cele de personal, realizate în anul t-1este mai mică decât valoarea prognozată, valori exprimate în termenii nominali ai anului t - 1, operatorul de distribuţie are obligaţia să transmită împreună cu machetele completate justificări şi explicaţii cu privire la nerealizarea costurilor, însoţite de documente justificative.

(2) în situaţia prevăzută la alin. (1), la solicitarea operatorului de distribuţie, ANRE amână pentru anul t+1 efectuarea corecţiei aferente nerealizării costurilor de mentenanţă, altele decât cele de personal, aferente anului t -1, cu suplimentarea valorii prognozate aferente anului t cu diferenţa dintre valoarea prognozată şi valoarea realizată în anul t -1.

(3) în situaţia prevăzută la alin. (2), operatorul de distribuţie are obligaţia să realizeze în anul t costurile amânate din anul t -1.

(4) în situaţia prevăzută la alin. (1), corecţia aferentă costurilor de mentenanţă în reţelele electrice realizate în anul t -1 se efectuează în anul t, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (2).

Art. 99. - În cazul în care ANRE constată în anul t că valoarea aferentă costurilor controlabile legate de personal şi celor aferente securităţii muncii, realizate şi acceptate în anul t - 1, este mai mică decât valoarea prognozată, valori exprimate în termenii nominali ai anului t - 1, ANRE stabileşte şi aplică în anul t o corecţie.

Art. 100. - (1) începând cu cea de-a IV-a perioadă de reglementare, pentru costurile de operare şi mentenanţă controlabile, altele decât cele aferente lucrărilor de mentenanţă, cete legate de personal şi cele aferente securităţii muncii, ANRE determină suma aferentă câştigului de eficienţă peste valoarea aprobată pentru fiecare an al perioadei de reglementare p şi alocă 60% din aceasta utilizatorilor (mecanism de împărţire a câştigurilor). Câştigul de eficienţă luat în considerare este de maximum 5%.

(2) La calculul câştigului de eficienţă prevăzut la alin. (1)se iau în considerare valorile costurilor realizate şi acceptate de ANRE ca urmare a analizei în raport cu prevederile prezentei metodologii.

Art. 101. - Valoarea totală a corecţiei anuale se repartizează pe niveluri de tensiune prin determinarea unei chei de alocare compuse din:

a) cheia de alocare pe niveluri de tensiune a costurilor variabile (costurile cu energia electrică pentru acoperirea consumului propriu tehnologic); şi

b) cheia de alocare pe niveluri de tensiune a costurilor totale fără costuri variabile.

Art. 102. - Venitul reglementat se corectează anual cu:

a) valoarea veniturilor obţinute din penalităţi aferente contractelor de distribuţie încheiate;

b) valoarea veniturilor realizate din energia electrică distribuită care depăşeşte valoarea obţinută prin aplicarea tarifelor de distribuţie la cantitatea de energie electrică distribuită realizată.

Art. 103. - (1) în fiecare an t ANRE verifică realizarea programului de investiţii aprobat anterior pentru anul t - 1, inclusiv a celor realizate suplimentar, şi comunica operatorilor de distribuţie valoarea recunoscută a investiţiilor, precum şi amortizarea aferentă.

(2) Corespunzător investiţiilor realizate şi verificate conform prevederilor alin. (1), ANRE aplică în anul t+1 corecţiile de amortizare şi rentabilitate aferente investiţiilor recunoscute, determinate cu formula prevăzută la art. 104.

(3) Investiţiile realizate recunoscute în cursul unei perioade de reglementare sunt incluse în calculul BAR, conform formulei prevăzute la art. 61.

Art. 104. - Corecţia ΔVI_t+1 a venitului reglementat al anului t+1 cu valoarea investiţiilor recunoscute în anul t-1 se calculează cu formula:

            (lei)                  (13)

unde:

ΔVI_t+1 - corecţia de venit aplicată în anul t+1 datorată investiţiilor aferente anului t -1;

Irealiz,t-1 - valoarea investiţiilor realizate şi recunoscute de ANRE aferente anului t -1, în termeni nominali ai anului t -1;

Iprog,t-1 - valoarea investiţiilor prognozate a se realiza în anul t -1, în termeni nominali ai anului t -1;

AM realiz,t-1 - amortizarea investiţiilor realizate şi recunoscute de ANRE aferente anului t -1, în termeni nominali ai anului t -1;

AMprog,t-1 - amortizarea tuturor investiţiilor prognozată a se realiza în anul t -1, în termeni nominali ai anului t -1;

RTSt - rata dobânzii titlurilor de stat considerată pentru anul t, în termeni reali;

RRR - rata reglementată a rentabilităţii.

Art. 105. - Corecţia de venituri ΔVI_t+1 prevăzută la art. 104 este aplicată la venitul reglementat al anului t+1, în termeni nominali ai anului t+1.

Art. 106. - (1) începând cu cea de-a IV-a perioadă de reglementare, operatorii de distribuţie transmit, până la data de 1 iulie (dată de înregistrare la ANRE) a fiecărui an t din cadrul perioadei de reglementare, veniturile din energia reactivă realizate în anul t -1, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9.

(2) Corecţia veniturilor din energie electrică reactivă realizate în anul t -1 se efectuează în anul t prin comparare cu veniturile corespunzătoare prognozate pentru anul t -1.

Art. 107. - Anual, ANRE efectuează o corecţie aferentă profitului brut din alte activităţi, astfel încât acesta să nu depăşească 5%.

Art. 108. - (1) Veniturile obţinute de operatorul de distribuţie în anul t-1din recuperarea contravalorii energiei electrice consumate înregistrate eronat, respectiv neînregistrate sunt reduse din venitul reglementat al anului t+1.

(2) Pentru nivelurile de tensiune la care nivelul de CPT realizat de operatorul de distribuţie în anul t-1se situează peste ţinte de CPT reglementat, veniturile din recalculări prevăzute la alin. (1) sunt diminuate cu valoarea cheltuielilor cu achiziţia de energie electrică pentru CPT aferente cantităţilor facturate.

(3) Pentru determinarea cheltuielilor cu achiziţia de energie electrică pentru CPT prevăzute la alin. (2) aferente se utilizează preţul mediu estimat al energiei electrice active pentru acoperirea CPT aprobat de ANRE pentru anul t - 2.

Art. 109. - Venitul reglementat se limitează utilizând următoarea formulă:

         (lei)                  (14)

unde:

ΔVt reprezintă diferenţa de venit determinată conform prevederilor art. 88.

7.4. Calitatea serviciului de distribuţie

Art. 110. - Indicatorii de performanţă ai serviciului de distribuţie sunt stabiliţi şi monitorizaţi conform standardului de performanţă.

Art. 111. - (1) După ce operatorii de distribuţie aplică o procedura unică de colectare, prelucrare a datelor şi calcul al indicatorilor de performanţă ai serviciului de distribuţie, ANRE poate introduce în calculul tarifelor de distribuţie un factor de corecţie S privind respectarea nivelului minim de calitate impus prin standardul de performanţă al serviciului de distribuţie a energiei electrice. Prin factorul S se aplică premierea/ penalizarea operatorilor de distribuţie pentru depăşirea/ nerespectarea calităţii serviciului de distribuţie prestat faţă de cea stabilită prin standardul de performanţă.

(2) Factorul S se determină conform unei metodologii de calcul elaborate de ANRE.

Art. 112. - Nivelul anual al volumului de venituri asociat premierii/penalizării pentru depăşirea/nerespectarea indicatorilor de calitate nu depăşeşte 4% din venitul reglementat şi este stabilit printr-un proces consultativ.

8. Tarifele de distribuţie

Art. 113. - Tarifele activităţii de distribuţie acoperă costurile justificate ale operatorului de distribuţie asociate realizării serviciului de distribuţie a energiei electrice.

Art. 114. - (1) Tarifele pentru serviciul de distribuţie pot fi de tip monom sau binom şi sunt diferenţiate pe operatori de distribuţie şi pe niveluri de tensiune.

(2) începând cu anul 2020, la cererea utilizatorilor sau a furnizorilor acestora, OD este obligat să ofere tarife de distribuţie dinamice.

Art. 115. - Tariful specific de distribuţie se calculează pentru fiecare nivel de tensiune ca raport între venitul reglementat şi cantitatea de energie electrică distribuită la acest nivel de tensiune, pe perioada de calcul.

Art. 116. - (1) Tarifele de distribuţie nu cresc de la un an la altul în termeni reali cu mai mult de 10% pentru fiecare dintre tarifele specifice de distribuţie şi cu mai mult de 7% pentru tariful mediu ponderat.

(2) ANRE poate impune şi limitări valorice ale nivelurilor preţurilor/tarifelor ce compun coşul de tarife plafon.

(3) în cazul limitării tarifelor conform prevederilor alin. (1) şi (2), diferenţa de venituri se regularizează în anul/anii următor/următori în limita plafonului stabilit de creştere a tarifelor.

Art. 117. - ANRE poate impune plafonări suplimentare ale preţurilor/tarifelor reglementate pentru evitarea subvenţiilor între diverse niveluri de tensiune.

8.1. Alocarea costurilor şi aplicarea tarifelor pentru serviciul de distribuţie

Art. 118. - Alocarea costurilor şi stabilirea tarifelor pentru serviciul de distribuţie se efectuează conform prevederilor anexei nr. 1.

9. Transmiterea datelor şi informaţiilor la ANRE pentru aprobarea tarifelor pentru serviciul de distribuţie

Art. 119. - (1) Informaţiile transmise de operatorul de distribuţie la ANRE se bazează pe proceduri interne pentru înregistrarea şi păstrarea datelor şi sunt însoţite de explicarea ipotezelor ce stau la baza obţinerii datelor transmise.

(2) Aceste informaţii sunt în conformitate cu:

a) legislaţia contabilă în vigoare în România;

b) reglementările emise de ANRE.

(3) Datele transmise de operatorul de distribuţie pentru stabilirea/fundamentarea tarifelor aferente unui an t sau unei perioade de reglementare care nu respectă prevederile prezentei metodologii nu sunt luate în considerare de AN RE.

(4) Operatorul de distribuţie este obligat să desemneze cel puţin o persoană angajată în cadrul societăţii care să asigure transmiterea datelor şi informaţiilor solicitate de ANRE cu privire la fundamentarea tarifelor de distribuţie şi la monitorizarea activităţii.

Art. 120. - Operatorul de distribuţie transmite la ANRE, până la data de 1 iulie a ultimului an al unei perioade de reglementare p (dată de înregistrare la ANRE), următoarele documente şi informaţii:

a) solicitarea de aprobare a tarifelor, cu specificarea exactă a valorilor solicitate, cu respectarea limitării impuse coşului de tarife;

b) date generale, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3;

c) costurile şi veniturile, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4;

d) programul de investiţii, cu detalierea costului estimat, a surselor de finanţare şi amortizării aferente noilor investiţii, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5;

e) bilanţul de energie, conform modelului prevăzut în anexa nr. 6;

f) considerentele care au stat la baza fundamentării prognozei de energie electrică distribuită şi metoda de prognoză utilizată;

g) alte date, conform modelului prevăzut în anexa nr. 7;

h) programul de investiţii detaliat, conform modelului prevăzut în anexa nr. 10;

i) metoda de alocare a costurilor pe nivelurile de tensiune;

j) descrierea şi justificarea metodelor folosite pentru alocarea costurilor, în funcţie de tipul de tarif de distribuţie aplicat, respectiv structura coşului de tarife, inclusiv documente-suport;

k) structura organizatorică a operatorului de distribuţie;

l) structura de personal a operatorului de distribuţie;

m) copia politicilor contabile;

n) copia contractului colectiv de muncă;

o) raportul cu privire la tranzacţiile efectuate între operatorul de distribuţie şi societăţile afiliate, care cuprinde: contractele în derulare, obiectul acestora, justificarea încheierii contractelor cu persoane afiliate, proceduri de achiziţie utilizate pentru fiecare contract, modul de stabilire a preţului de contract, preţul de contract, alte costuri suplimentare preţului de contract;

p) copia dosarelor preţurilor de transfer întocmite cu privire la tranzacţiile derulate cu societăţile afiliate în perioada de reglementare p;

q) o scrisoare de consimţământ semnată de conducătorul societăţii privind posibila publicare a datelor transmise, cu specificarea, după caz, a acelor date care au caracter confidenţial sau de secret de serviciu, conform legislaţiei în vigoare.

Art. 121. - (1) Pentru aprobarea anuală a tarifelor, operatorul de distribuţie transmite ANRE, până cel mai târziu la data de 1 iulie (dată de înregistrare la ANRE) a anului curent t, solicitarea de tarife, care va include cel puţin următoarele:

a) propunerea privind corecţia cantităţilor de energie electrică distribuite, a CPT reglementat (cantitate şi preţ), conform modelului prevăzut în anexa nr. 8;

b) propunerea privind corecţia costurilor de operare şi mentenanţă controlabile, conform modelului prevăzut în anexa nr. 11;

c) propunerea privind corecţia costurilor de operare şi mentenanţă necontrolabile, a veniturilor din energie reactivă şi a profitului din alte activităţi, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9;

d) propunerea privind corecţia de venituri aferente nerealizării planului de investiţii;

e) propunerea privind corecţia venitului din recalculări;

f) calculul detaliat al corecţiilor anuale care au stat la baza tarifelor propuse spre aprobare;

g) tarifele propuse spre aprobare;

h) documentele enumerate la art. 120 lit. i)-p), dacă acestea au suferit modificări;

i) copia dosarelor preţurilor de transfer întocmite cu privire la tranzacţiile derulate cu societăţile afiliate în anul t -1;

j) situaţiile financiare depuse de operatorul de distribuţie la ministerul de resort privind activitatea desfăşurată în anul t -1;

k) balanţa contabilă întocmită la data de 31 decembrie pentru anul t -1;

l) raportul auditorului cu privire la activitatea operatorului de distribuţie în anul t -1;

m) toate rapoartele întocmite în decurs de 12 luni anterioare de orice organ de control.

(2) Scrisoarea conţinând solicitarea de tarife, însoţită de anexe, va fi transmisă atât în format hârtie, cât şi în format .pdf, iar fişierele de calcul privind corecţiile şi tarifele propuse vor fi transmise în format .xls.

Art. 122. - ANRE poate solicita sau efectua independent verificări şi/sau auditare pentru oricare din informaţiile pe care le-a solicitat sau care i-au fost furnizate conform prevederilor prezentei metodologii.

Art. 123. - (1) Documentaţia aferentă solicitărilor de tarife transmisă de operatorul de distribuţie anual sau pentru o perioadă de reglementare va fi considerată acceptată în cazul în care ANRE nu solicită în scris, inclusiv prin e-mail, completări sau modificări în termen de 60 de zile de la data înregistrării acesteia la ANRE.

(2) La solicitarea ANRE, formulată în scris ori prin e-mail, operatorul de distribuţie are obligaţia să transmită toate informaţiile şi documentele suplimentare pe care ANRE le consideră necesare pentru aprobarea tarifelor de distribuţie sau pentru monitorizarea activităţii.

(3) Termenele stabilite de ANRE (ca dată de intrare ANRE) pentru transmiterea datelor şi informaţiilor sunt obligatorii; orice informaţii sau documente transmise ulterior termenului precizat de ANRE, fără aprobarea expresă a autorităţii pentru prelungirea termenului de răspuns, nu sunt luate în considerare.

(4) ANRE monitorizează costurile şi veniturile operatorului de distribuţie conform reglementărilor în vigoare.

(5) Operatorul de distribuţie are obligaţia de a asigura păstrarea datelor, informaţiilor şi documentelor ce au stat la baza fundamentării/aprobării anuale a tarifelor de distribuţie pe durata a două perioade de reglementare anterioare perioadei de reglementare curente, dar nu mai puţin decât durata de amortizare a mijloacelor fixe ce fac parte din BAR iniţial.

10 Procesul de consultare în stabilirea tarifelor pentru serviciul de distribuţie

Art. 124. - În anul de referinţă al unei perioade de reglementare p + 1, ANRE iniţiază un proces de consultare cu operatorii de distribuţie privind nivelul costurilor şi veniturilor realizate în perioada de reglementare p, precum şi propunerile pentru perioada următoare.

Art. 125. - (1) Anual, ANRE informează în scris fiecare operator de distribuţie asupra rezultatelor analizei efectuate pentru stabilirea tarifelor de distribuţie pentru anul t+1.

(2) Operatorii de distribuţie au posibilitatea de a comunica ANRE obiecţii şi propuneri în scris cu privire la rezultatele prevăzute la alin. (1), în termen de 10 zile de la data informării.

(3) Punctul de vedere al OD este prezentat Comitetului de reglementare al ANRE în cadrul referatului de aprobare a tarifelor.

Art. 126. - Proiectele de ordine pentru aprobarea tarifelor pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice pentru anul t +1 se publică spre informare pe site-ul ANRE şi se supun dezbaterii Consiliului consultativ, înaintea prezentării acestora spre aprobare Comitetului de reglementare al ANRE.

Art. 127.-în anul de referinţă al perioadei de reglementare p + 1, ANRE publică pe site, spre informare, elementele care intră în calculul venitului liniarizat pentru această perioadă:

a) costuri variabile;

b) costuri de operare şi mentenanţă controlabile;

c) costuri de operare şi mentenanţă necontrolabile;

d) costuri cu amortizarea;

e) rentabilitate;

f) valoare RRR aprobată;

g) valoarea investiţiilor anuale prognozate;

h) procentele de CPT recunoscute pe nivelurile de tensiune;

i) cantităţile prognozate de energie distribuită.

11. Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 128. - (1) Operatorii de distribuţie transmit la ANRE documentele şi informaţiile prevăzute la art. 120 cu privire la fundamentarea tarifelor de distribuţie pentru perioada a IV-a de reglementare, precum şi programul de reducere anuală a CPT pe niveluri de tensiune pentru perioada a IV-a de reglementare, în anul de referinţă al perioadei a IV-a de reglementare, în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei metodologii.

(2) Pentru anul de referinţă al celei de a IV-a perioade de reglementare, documentele prevăzute la art. 121 alin. (1) se transmit în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei metodologii.

(3) Pentru anul de referinţă al celei de a IV-a perioade de reglementare, termenul prevăzut la art. 125 alin. (2) este de 5 zile lucrătoare de la data informării prevăzute la art. 125 alin. (1).

Art. 129. - Corecţiile anuale aferente anului de referinţă al perioadei a IV-a de reglementare se efectuează conform prevederilor prezentei metodologii, în primul an al acestei perioade.

Art. 130. - (1) în cadrul corecţiei anuale aferente CPT reglementat pentru anul de referinţă al perioadei a IV-a de reglementare, preţul mediu de achiziţie a energiei electrice pentru acoperirea CPT reglementat recunoscut de ANRE pentru acest an este cel realizat, dacă preţul realizat nu depăşeşte un preţ de referinţă determinat cu luarea în considerare a preţului mediu stabilit pe piaţa centralizată a contractelor bilaterale în proporţie de 80% şi a celui stabilit pe piaţa pentru ziua următoare în proporţie de 20%, pentru anul de referinţă al perioadei a IV-a de reglementare.

(2) Dacă preţul mediu de achiziţie a energiei electrice pentru acoperirea CPT reglementat realizat depăşeşte preţul de referinţă prevăzut la alin. (1), preţul mediu de achiziţie a energiei electrice pentru acoperirea CPT recunoscut se determină pe baza preţului de referinţă şi a unui cost al dezechilibrelor recunoscut, de ± 10 % din cantitatea de energie electrică pentru acoperirea CPT, în limita unei creşteri cu 2% a preţului de referinţă, precum şi o componentă specifică fiecărui operator de distribuţie aferentă costului cu serviciul de transport, serviciile de sistem, serviciile OPCOM şi de redistribuire.

Art. 131. - Pentru anul de referinţă al perioadei a IV-a de reglementare, ANRE alocă utilizatorilor 50% din profitul brut obţinut de operatorii de distribuţie din alte activităţi reglementate şi nereglementate pentru care se utilizează active care sunt incluse în BAR.

Art. 132. - Anexele nr. 1-11*) fac parte integrantă din prezenta metodologie.

 

*) Anexele nr. 3-11 nu se pot publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, din motive tehnico-redacţionale şi se vor publica pe site-ul ANRE, www.anre.ro, la data intrării în vigoare a prezentei metodologii.

 

ANEXA Nr. 1

la metodologie

 

Alocarea costurilor şi stabilirea tarifelor pentru serviciul de distribuţie

 

1. a) Operatorul de distribuţie realizează structura şi nivelul tarifelor ce formează coşul de tarife plafon.

b) ANRE are responsabilitatea controlului alocării costurilor şi a calculului tarifelor, transmise de operatorul de distribuţie, în conformitate cu prevederile metodologiei.

2. În stabilirea structurii şi nivelului tarifelor de distribuţie, operatorul de distribuţie are în vedere condiţiile tehnico-economice ale reţelei de distribuţie şi gradul de suportabilitate a consumatorilor, conform prevederilor art. 85 şi art. 116 - din metodologie.

3. Costurile justificate se alocă de către operatorii de distribuţie conform structurii stabilite a tarifelor de distribuţie.

4. a) împărţirea mijloacelor fixe aferente reţelei de distribuţie, diferenţiat pe nivelul de tensiune, se face astfel:

(i) la nivelul de înaltă tensiune se include categoria 110 kV;

(ii) la nivelul de medie tensiune se includ integral categoria staţii de transformare IT/MT şi categoria MT;

(iii) la nivelul de joasă tensiune se includ integral categoria puncte de transformare MT/JT şi categoria JT.

b) Valoarea mijloacelor fixe care prin natura lor nu pot fi alocate direct unui nivel de tensiune se repartizează pe niveluri de tensiune folosindu-se drept cheie de alocare ponderea

categoriei de instalaţii pe nivel de tensiune, din total categorii de instalaţii de distribuţie.

c) ANRE are dreptul să analizeze şi să verifice dacă se respectă prevederile legale privind evitarea subvenţiei încrucişate.

5. La determinarea CPT pe niveluri de tensiune, pierderile în transformatoarele de putere se atribuie CPT aferent nivelului de tensiune inferior.

6. Pentru fiecare nivel de tensiune (precizat prin indicele „J”) se determină energia electrică distribuită prin acesta Ej, pentru serviciul de distribuţie prestat destinat utilizatorilor cu care operatorul de distribuţie are încheiat contract de distribuţie direct (EU,J) sau prin intermediul furnizorilor (EF,J), precum şi altor operatori de distribuţie (Ea,j), exceptând energia tranzitată spre ceilalţi operatori de distribuţie şi/sau OTS.

Ej = EU,J + EF,J + EA,J (MWh)                        (15)

7. a) În anul de referinţă al oricărei perioade de reglementare, operatorii de distribuţie sunt obligaţi să propună ANRE o metodă de alocare a costurilor de operare şi mentenanţă, a amortizării recunoscute de ANRE şi a rentabilităţii bazei reglementate a activelor pe niveluri de tensiune.

b) în lipsa propunerii, ANRE poate impune o metodă fără consultarea societăţilor de distribuţie sau poate aloca costurile de operare şi mentenanţă, amortizarea recunoscută de ANRE şi rentabilitatea bazei reglementate a activelor conform prevederilor pct. 4.

8. Costul energiei electrice pentru acoperirea consumului propriu tehnologic reglementat se alocă pe niveluri de tensiune utilizându-se drept cheie de defalcare ponderea CPT (MWh) pe nivelul de tensiune respectiv în total CPT (MWh).

9. a) Tarifele de distribuţie aferente anului t+1 se obţin din venitul reglementat aferent anului t+1, care include corecţiile aferente anului t şi diferenţa de venituri din anul t rezultată ca urmare a aplicării limitării în anul t a tarifelor de distribuţie, cu respectarea formulei următoare:

TDt+1=TDt*(1 + RIt+1 - Xfinal ± S)        (lei)                  (16),

unde:

TDt+1 - tarif mediu ponderat aferent anului t+1;

TDt - tarif mediu ponderat în vigoare în anul t.

b) Creşterea tarifului mediu ponderat (exprimat în termeni reali) nu poate depăşi de la un an la altul limitele impuse de AN RE, conform prevederilor metodologiei.

10. Tariful de distribuţie se aplică corespunzător nivelului de tensiune aferent punctului de delimitare dintre operatorul de distribuţie şi utilizator, prin însumarea tarifului specific aferent nivelului de tensiune respectiv cu tarifele specifice aferente nivelurilor de tensiune superioare, cu respectarea prevederilor reglementărilor în vigoare.

11. Tarifele de distribuţie pot fi de tip binom, având în componenţă un termen exprimat în lei/MW şi un termen exprimat în lei/MWh.

 

ANEXA Nr. 2

Ia metodologie

 

Clasificarea şi duratele de funcţionare reglementate minime ale mijloacelor fixe

 

Cod mijloc fix

Denumire mijloc fix

DNF reglementată

[ani]

 

Construcţii

 

1.1.3.

Centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, staţii de conexiuni, în afară de:

50

1.1.3.1.

construcţii speciale metalice

40

1.1.3.2.

construcţii speciale din beton

30

 

Construcţii pentru transportul energiei electrice

 

1.7.1.1.

aeriene pe stâlpi din lemn

15

1.7.1.2.

aeriene pe stâlpi metalici sau din beton armat

40

1.7.1.3.

subterane

30

 

Instalaţii electrice de forţă

 

1.7.2.1.

aeriene sau aparente

12

1.7.2.2.

îngropate

12

1.7.2.3.

în tub, canal sau tunel de protecţie

30

 

Maşini şi utilaje energetice

 

2.1.16.3.1.

Transformatoare şi autotransformatoare

24

2.1.16.3.3,

Baterii de acumulatoare; instalaţii de compensare a puterii reactive

12

2.1.16.5.

Aparataje pentru staţii electrice şi posturi de transformare Echipamente pentru centrale termice, electrice şi nucleare

15

 

Aparate şi instalaţii pentru măsurarea mărimilor electrice

 

22.3.2.

Alte aparate şi instalaţii pentru măsurarea mărimilor electrice, electromagnetice şi radiometrice neregăsite în cadrul clasei 2.2.3.

15

2.2.3.1.

Elemente Waston; aparate portabile

6

 

Echipamente electronice

 

2.2.9.

Calculatoare electronice şi echipamente periferice. Maşini şi aparate de casă, control şi facturat

6

 

Mijloace de transport

 

2.3.2.1.1.

autoturisme, în afară de:

8

2.3.2.2.93.

alte autovehicule cu destinaţie specială

10

3.1.1.

Mobilier (inclusiv mobilierul comercial şi hotelier)

15

3.2.2.

Aparate de telecomunicaţii pentru birou: aparate telefonice, aparate telefax, aparate telex, instalaţii de comandă prin radio, aparate de căutat persoane etc.

8

3.3.5.

Sisteme pentru identificarea şi controlul accesului, supraveghere şi alarmă la efracţie

12

2.1.17.3.1.

Aparate de climatizare

10

2.1.17.3.

Ventilatoare, aeroterme şi microcentrale termice murale sau de pardoseli

10

 

Licenţe şi sisteme informatice

6

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

 

DECIZIA Nr. 35

din 4 iunie 2018

 

Dosar nr. 425/1/2018

 

Gabriela Elena Bogasiu - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului

Lavinia Curelea - preşedintele delegat al Secţiei I civile

Rodica Dorin - pentru preşedintele Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Carmen Georgeta Negrilă - judecător la Secţia I civilă

Paula C. Pantea - judecător la Secţia I civilă

Mirela Vişan - judecător la Secţia I civilă

Andreia Liana Constanda - judecător la Secţia I civilă

Mihaela Tăbârcă - judecător la Secţia I civilă

Ianina Blandiana Grădinaru - judecătoria Secţia a II-a civilă

Mirela Poliţeanu - judecător la Secţia a II-a civilă

Marian Budă - judecător la Secţia a II-a civilă

Paulina Lucia Brehar - judecător la Secţia a II-a civilă

Minodora Condoiu - judecător la Secţia a II-a civilă

Mădălina Elena Grecu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Daniel Gheorghe Severin - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Adriana Florina Secreţeanu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Florentina Dinu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Eugenia Marin - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

 

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 425/1/2018, a fost constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şt Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).

Şedinţa este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă doamna Elena Adriana Stamatescu, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 276 din Regulament.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 1.077/86/2017*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „dacă art. 8 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015) 1, se Interpretează în sensul că se aplică şi la stabilirea cuantumului ajutoarelor prevăzute de art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 284/2010) şi dacă noţiunea «limită de vârstă de pensionare prevăzută de lege», reglementată de art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, reprezintă «vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă» prevăzută de art. 16 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 223/2015), care se atinge prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa la lege, sau reprezintă vârsta de pensionare stabilită în raport cu situaţia concretă a fiecărui reclamant”.


1 În cuprinsul prezentei decizii, toate referirile la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 vor avea în vedere forma anterioară modificărilor aduse prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28.06.2017, în vigoare de la 1 iulie 2017.

 

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părţilor, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; apelanţii-reclamanţi şi intimaţii-pârâţi Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul de Poliţie judeţean Suceava au depus, prin avocat, respectiv consilier juridic, puncte de vedere asupra chestiunii de drept.

În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul şi obiectul sesizării

1. Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a dispus, prin încheierea din 11 ianuarie 2018, în Dosarul nr. 1.077/86/2017, aflat pe rolul acestei instanţe, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept menţionată.

2. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 15 februarie 2018, cu nr. 425/1/2018, termenul pentru soluţionarea dosarului fiind stabilit la 4 iunie 2018.

II. Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile

3. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare

„Art. 8. - (...) (2) în anul 2016, pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, indemnizaţiile, compensaţiile, primele, ajutoarele, plăţile compensatorii, despăgubirile, compensaţiile lunare pentru chirie şi alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, se stabilesc în raport cu nivelul bazei de calcul al acestora utilizat pentru luna decembrie 2009. (...)”

4. Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare

Anexa nr. VII Familia ocupaţională de funcţii bugetare „apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”

„Art. 20. - (1) La trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, pentru activitatea depusă, în funcţie de vechimea efectivă ca militar, poliţist, funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personal civil în instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, beneficiază de un ajutor stabilit în raport cu solda funcţiei de bază, respectiv salariul funcţiei de bază avută/avut în luna schimbării poziţiei de activitate, astfel:

Vechime efectivă:

- până la 5 ani - un ajutor egal cu 3 solde ale funcţiei de bază/salarii ale funcţiei de bază;

- între 5-10 ani - un ajutor egal cu 6 solde ale funcţiei de bază/salarii ale funcţiei de bază;

- între 10-15 ani - un ajutor egal cu 8 solde ale funcţiei de bază/salarii ale funcţiei de bază;

- între 15-20 ani - un ajutor egal cu 10 solde ale funcţiei de bază/salarii ale funcţiei de bază;

- între 20-25 ani - un ajutor egal cu 12 solde ale funcţiei de bază/salarii ale funcţiei de bază;

- între 25-30 ani - un ajutor egal cu 15 solde ale funcţiei de bază/salarii ale funcţiei de bază;

- peste 30 ani - un ajutor egal cu 20 solde ale funcţiei de bază/salarii ale funcţiei de bază.

(2) Personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, trecuţi în rezervă sau direct în retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege, mai beneficiază, pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă de pensionare sau, în situaţia în care pot desfăşura activitate peste această limită, până la limitele de vârstă în grad la care pot fi menţinute în activitate categoriile respective de personal, de un ajutor egal cu două solde ale funcţiei de bază, respectiv cu două salarii ale funcţiei de bază. (...)”

5. Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare

„Art. 16. - (...) (2) Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă, prevăzută la alin. (1) lit. a), este de 60 de ani. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.”

III. Expunerea succintă a procesului

6. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - Secţia contencios administrativ şi fiscal, cu nr. 1.077/86/2017, reclamanţii A, B, C, D şi E, în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava, Direcţia poliţiei transporturi - Secţia Regională de Poliţie Transporturi laşi şi Inspectoratul General al Poliţiei Române, au solicitat obligarea acestora la plata ajutoarelor salariate suplimentare, aşa cum sunt prevăzute în art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, actualizate cu indicele de inflaţie la data efectuării plăţii.

7. În motivare, au arătat că au fost salariaţii pârâţilor până în anul 2016, când raporturile de serviciu au încetat ca urmare a pensionării. Cu privire la natura drepturilor acordate cu prilejul ieşirii la pensie, au invocat cele statuate prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 15 iulie 2015 (Decizia nr. 16/2015).

8. La data încetării raporturilor de muncă erau în vigoare dispoziţiile art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, cu privire la care au apreciat că şi-au produs efectele până la 31 decembrie 2016.

9. În urma pronunţării unui regulator de competenţă, cauza a fost trimisă spre competentă soluţionare Secţiei civile din cadrul Tribunalului Suceava, complet specializat pentru soluţionarea litigiilor de muncă.

10. Dosarul a fost reînregistrat la Tribunalul Suceava - Secţia I civilă sub nr. 1.077/86/2017*.

11. Prin întâmpinare, pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive faţă de reclamanţii B şi E, care, la data pensionării, erau angajaţii Inspectoratului General al Poliţiei Române, precum şi pe cea a prematurităţii acţiunii, arătând că, faţă de dispoziţiile legale în vigoare, în perioada anilor 2011- 2017 este suspendată plata acestor drepturi.

12. Prin cererile de la data de 24 aprilie 2017 şi 8 mai 2017, acţiunea a fost modificată, în sensul că reclamanţii B şi E au arătat că solicită obligarea pârâtului Inspectoratul General al Poliţiei Române la plata ajutoarelor salariale suplimentare, actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii, şi a cheltuielilor de judecată.

13. Prin întâmpinare, pârâtul Inspectoratul Generai al Poliţiei Române a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, arătând că, întrucât reclamanţilor le-au încetat raporturile de serviciu la împlinirea vârstei şi a vechimii în serviciu, în căzut lor s-a făcut aplicarea art. 13 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 285/2010), fără a se aplica şi alin. (2), poliţiştii nefiind sub incidenţa acestor prevederi.

14. A învederat că ajutorul prevăzut la art. 20 alin, (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 se acordă în situaţia persoanelor trecute în rezervă sau direct în retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege. Acordarea unor sume de bani reprezentând ajutor egal cu două solde ale funcţiei de bază pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă de pensionare este injustă, întrucât reclamanţii şi-au încetat raporturile de serviciu cu drept la pensie, la împlinirea vârstei şi a vechimii, şi nu cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege, aşa cum a stabilit în mod limitativ legiuitorul.

15. Prin Sentinţa nr. xxx din 26 iunie 2017, Tribunalul Suceava - Secţia I civilă a admis excepţia prematurităţii formulării cererii şi a respins acţiunea ca prematur formulată.

16. Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că drepturile ce fac obiectul litigiului au fost prevăzute iniţial la pct. 2 alin. (1) şi (2) din anexa nr. IV/2 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare (Legea-cadru nr. 330/2009), în raport cu care a reţinut intenţia constantă a legiuitorului de a acorda aceste drepturi, pe care le-a recunoscut prin legile succesive în domeniu.

17. Atât Legea-cadru nr. 330/2009, cât şi Legea-cadru nr. 284/2010 fac vorbire despre faptul că dreptul la acordarea ajutoarelor în limita unui anumit număr de solde/indemnizaţii se deschide la data încetării raporturilor de serviciu cu drept la pensie, adică cu prilejul ieşirii la pensie.

18. Faţă de dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 118/2010), s-a pus problema aplicării sau neaplicării art. 20 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, sens în care s-au avut în vedere chestiunile dezlegate prin Decizia nr. 16/2015.

19. Faţă de dispoziţiile cu caracter imperativ ale actelor normative incidente, tribunalul a constatat că dreptul solicitat nu este activ până la data de 1 ianuarie 2018.

20. Această inactivitate este regula, excepţia fiind prevăzută de legiuitor la art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 152/2017, cu completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016) şi art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 115/2017 (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017), care vizează neaplicarea textelor de lege privind neplata ajutoarelor în anul 2016 şi în anul 2017 doar în situaţia în care raporturile de serviciu încetează ca urmare a decesului angajatului.

21. Aşadar, prima instanţă a reţinut că, în speţă, este vorba despre un drept subiectiv civil afectat de un termen suspensiv, care atrage admiterea excepţiei prematurităţii.

22. Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii, care au arătat că la data pensionării lor, în anul 2016, era în vigoare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, care şi-a produs efectele până la 31 decembrie 2016, iar Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2017 nu retroactivează, nefiind aplicabilă pentru anul 2016, când s-a născut dreptul reclamanţilor la plata ajutoarelor prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010

23. Prin noua lege a salarizării (Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare), în vigoare din 1 iulie 2017, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Legea-cadru nr. 284/2010 şi Legea nr. 285/2010 au fost abrogate, dispărând cauza prohibitivă pentru acordarea drepturilor,

24. Prin Decizia nr. xxx din 9 noiembrie 2017, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a admis apelul declarat de reclamanţi şi a anulat în tot sentinţa atacată, în sensul că a respins ca nefondată excepţia prematurităţii acţiunii şi a reţinut cauza spre rejudecare.

25. Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de apel a reţinut că reclamanţii-apelanţi s-au pensionat în anul 2016, când au fost în vigoare prevederile art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015.

26. Aceleaşi dispoziţii au fost preluate şi de actele normative ulterioare, care au reglementat asupra salarizării personalului plătit din fonduri publice la nivelul anului 2017, respectiv: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 - art. 10 alin. (1), pentru perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 - art. 1 alin. (3), pentru perioada 1 martie-31 decembrie 2017.

27. Prin dispoziţiile pe care le-au reglementat, aceste acte normative au suspendat succesiv aplicarea prevederilor art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, concluzie care se desprinde şi din dispozitivul şi considerentele Deciziei nr. 16/2015, în care s-a reţinut că dispoziţiile legale prin care se prevedea plata ajutoarelor pentru trecerea în rezervă nu se aplică în anii 2011-2015.

28. Instanţa de apel a constatat că situaţia se menţine şi ulterior anului 2015, respectiv până la data de 1 iulie 2017, faţă de succesiunea actelor normative enunţate.

29. Fiecare suspendare dispusă prin actele normative enumerate de prima instanţă a vizat o perioadă limitată de timp, însă nu a putut fi ignorat faptul că nu a existat nici măcar o singură zi, de la data pensionării apelanţilor şi până la data de 1 iulie 2017, care să nu fi fost cuprinsă în perioadele de suspendare.

30. Suspendarea dispusă prin art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 a existat doar pe parcursul anului 2016, însă de la 1 ianuarie 2017 au fost în vigoare noi interdicţii de aplicare a dispoziţiilor legale prin care se prevedea plata ajutoarelor la trecerea în rezervă.

31. Începând cu data de 1 iulie 2017 a intrat în vigoare Legea-cadru nr. 153/2017, act normativ care nu mai reglementează nicio dispoziţie cu privire la plata ajutoarelor sub forma salariilor compensatorii acordate cu ocazia pensionării, aşa cum erau acestea prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010.

32. Potrivit art. 44 alin. (1) pct. 9 şi pct. 20 din acelaşi act normativ, la data intrării în vigoare a legii au fost abrogate Legea-cadru nr. 284/2010 şi capitolul I, cuprinzând art. 1-121, art. 13 şi art. 16 din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 57/2015.

33. Art. 44 alin. (1) pct. 36 din Legea-cadru nr. 153/2017 dispune că, la data intrării în vigoare a acestui act normativ, se abrogă şi orice alte dispoziţii contrare acestei legi.

34. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 nu au primit o reglementare expresă de abrogare prin art. 44 din Legea-cadru nr. 153/2017, însă s-a pus problema dacă mai poate supravieţui norma de suspendare, ulterior abrogării normei care este suspendată.

35. Pentru a clarifica această problemă s-au avut în vedere prevederile din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 24/2000).

36. În raport cu dispoziţiile art. 58 alin. (1) şi art. 66 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, efectul produs de actele normative succesive, de suspendare a punerii în aplicare a dispoziţiei legale referitoare la dreptul la plata ajutoarelor sub forma salariilor compensatorii acordate cu ocazia pensionării, trebuie limitat numai la perioada cât a fost în vigoare actul normativ care a prevăzut dreptul respectiv.

37. A considera altfel ar însemna să se prelungească valabilitatea dispoziţiei de suspendare a aplicării unui text de lege şi după abrogarea lui, ceea ce ar fi de neconceput şi inadmisibil.

38.aceasta este interpretarea şi aplicarea corectă a întregului context legislativ care a reglementat asupra dreptului supus controlului judecătoresc în această cauză a rezultat şi din Decizia nr. XXIII din 12 decembrie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite. Decizia vizează interpretarea unitară a altor prevederi legale, dar în cuprinsul ei a fost de asemenea analizată posibilitatea ca o normă care suspenda aplicarea unei dispoziţii legale să mai rămână în vigoare şi după abrogarea normei legale pe care o suspenda, instanţa supremă stabilind că acest lucru este inadmisibil.

39. S-a mai reţinut că art. 67 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 dispune că, în cazuri deosebite, în care la elaborarea şi adoptarea unei reglementări nu a fost posibilă identificarea tuturor normelor contrare, se poate prezuma că acestea au făcut obiectul modificării, completării ori abrogării lor implicite.

40. Aşa cum s-a subliniat anterior, art. 44 alin. (1) pct. 36 din Legea-cadru nr. 153/2017 prevede că, la data intrării în vigoare a acestui act normativ, se abrogă şi orice alte dispoziţii contrare acestei legi.

41. Or, o asemenea dispoziţie contrară ar fi tocmai cea din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017, care prevedea suspendarea aplicării art. 20 alin. (1) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 şi după data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, respectiv după data de 1 iulie 2017, în condiţiile în care Legea-cadru nr. 153/2017 a abrogat actul normativ principal care reglementa asupra normei pe care Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 o suspendase.

42. În condiţiile în care suspendarea nu poate supravieţui abrogării normei pe care o suspendă, a rezultat că dreptul la acţiune pentru plata ajutoarelor sub forma salariilor compensatorii acordate cu ocazia pensionării, în baza art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, s-a născut la data de 1 iulie 2017, data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, când a încetat orice cauză de suspendare ori de neaplicare a prevederilor mai sus indicate.

43. Instanţa de apel a reţinut că deşi excepţia prematurităţii acţiunii era întemeiată la momentul pronunţării sentinţei de către prima instanţă, dreptul la acţiune al reclamanţilor a devenit actual la data de 1 iulie 2017, până la data pronunţării de către instanţa de apei. Ar fi excesiv de formal ca o acţiune să fie respinsă ca prematură după momentul în care dreptul a devenit actual, doar pentru că la data învestirii instanţei această cerinţă nu era îndeplinită.

44. Or, având în vedere că ulterior datei de 1 iulie 2017 dreptul a devenit actual, în baza art. 480 alin. (3) din Codul de procedură civilă, apelul a fost admis, sentinţa civilă apelată a fost anulată în tot, iar excepţia prematurităţii acţiunii a fost respinsă ca nefondată. Având în vedere că niciuna dintre părţi nu a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe, Curtea a reţinut cauza în vederea judecării fondului.

45. La termenul de judecată din 11 ianuarie 2018, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a pus în discuţie admisibilitatea sesizării instanţei supreme cu pronunţarea unei hotărâri prin care să dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept arătate.

46. Prin încheierea pronunţată la aceeaşi dată, sesizarea a fost considerată admisibilă si, în temeiul dispoziţiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus şi suspendarea judecăţii.

IV. Motivele de admisibilitate reţinute de titularul sesizării

47. Prin încheierea pronunţată la 11 ianuarie 2018, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a constatat admisibilitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru următoarele argumente:

- Dosarul nr. 1.077/86/2017 al Curţii de Apel Suceava este în curs de judecată, fiind în faza apelului;

- instanţa care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în ultimă instanţă;

- cauza care face obiectul judecăţii se află în competenţa legală a unui complet de judecată al curţii de apel învestit să soluţioneze cauza;

- soluţionarea pe fond a apelului depinde de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere;

În cauză se pune în discuţie modul de calcul al ajutoarelor prevăzute de art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 pentru poliţiştii pensionaţi în anul 2016, respectiv dacă acestea se stabilesc în raport cu salariul funcţiei de bază avut în luna schimbării poziţiei de activitate sau în raport cu nivelul bazei de calcul al acestuia utilizat pentru luna decembrie 2009.

Distincţia prezintă importanţă, având în vedere că în acest interval de timp (decembrie 2009-2016) au intervenit modificări ale celor două sume, situaţie de natură a influenţa cuantumul ajutorului acordat conform art. 20 alin. (1) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010.

Art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 prevede acordarea unui ajutor egal cu două salarii ale funcţiei de bază pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă de pensionare şi în favoarea poliţiştilor ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege.

Art. 16 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 reglementează „vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă” ca fiind de 60 de ani, iar atingerea ei se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă din acest act normativ.

Art. 21 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 223/2015 instituie posibilitatea reducerii vârstei standard de pensionare prevăzute de art. 16 alin. (2) pentru activitatea realizată în condiţii de muncă deosebite/în condiţii de muncă speciale şi în alte condiţii.

În cauză, se pune în discuţie înţelesul noţiunii de „limită de vârstă de pensionare prevăzută de lege”, reglementată de art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, respectiv dacă aceasta reprezintă „vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă” prevăzută de art. 16 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 (aceasta fiind de 60 de ani şi se atinge prin creşterea vârstelor standard de pensionare conform eşalonării prevăzute în anexa ce face parte integrantă din lege) sau reprezintă vârsta de pensionare stabilită în raport cu situaţia concretă a fiecărui reclamant, care poate fi redusă conform art. 21 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 223/2015.

În raport cu înţelesul acestei noţiuni urmează a se calcula de către instanţa de apel numărul de solde cuvenit în baza art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010.

- problema de drept este nouă;

Deşi dispoziţiile legale cu privire la care se solicită pronunţarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a unei hotărâri prealabile nu sunt noi, problemele de drept a căror dezlegare se solicită îndeplinesc cerinţa noutăţii, având în vedere că dispoziţiile art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 au fost suspendate de legiuitor în perioada 2011-1 iulie 2017, prin acte normative succesive.

Faţă de intrarea în vigoare, la data de 1 iulie 2017, a Legii-cadru nr. 153/2017, care a abrogat Legea-cadru nr. 284/2010, văzând şi interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, prin Decizia nr. XXIII/2005, prin Decizia nr. xxx din 9 noiembrie 2017, instanţa de apel a respins ca nefondată excepţia prematurităţii acţiunii, reţinând cauza spre rejudecare pe fond.

În concluzie, după data de 1 iulie 2017 dispoziţiile art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010sunt actuale, urmând a fi aplicate de instanţa de apel, contextul legislativ fiind diferit de cel în vigoare la data pronunţării de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a Deciziei nr. 16/2015 şi a Deciziei nr. 11 din 20 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 24 martie 2017 (Decizia nr. 11/2017).

Sesizarea din Dosarul nr. 2.632/1/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este, de asemenea, distinctă de problema de drept pendinte, în care nu se mai pune în discuţie problema suspendării dispoziţiilor legale enunţate, ci cea a modalităţii de calcul al ajutoarelor pecuniare.

- nu a fost identificată jurisprudenţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care să se dezlege problema de drept, iar aceasta nu face obiectul unui recurs în interesul legii;

Sesizarea din Dosarul nr. 2.833/1/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii este diferită de sesizarea din cauza de faţă, întrucât vizează prematuritatea/admisibilitatea acţiunilor având ca obiect acordarea acestor ajutoare, formulate în perioada de suspendare a exerciţiului dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizaţii.

V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

48. Reclamanţii-apelanţi au arătat că lasă la aprecierea instanţei sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi au opinat că dispoziţiile legale sunt clare, fără a exprima un punct de vedere scris cu privire la problema de drept.

49. Intimatul-pârât Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava a arătat că modalitatea de calcul al ajutoarelor în litigiu rezultă din coroborarea art. 3 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017, art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, art. 8 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, art. 27 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003), iar numărul de ajutoare cuvenit conform art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 se determină prin scăderea din vârsta de pensionare prevăzută de Legea nr. 223/2015 [din tabel sau de la art. 16 alin. (2) în funcţie de anul naşterii] a vârstei avute la data trecerii în rezervă, anii întregi înmulţindu-se cu 2.

50. Intimatul-pârât Inspectoratul General al Poliţiei Române a apreciat că nu este oportună sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, având în vedere că, prin încheierea din data de 19 septembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 3.406/104/2016, Curtea de Apel Craiova a admis cererea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, că dispoziţiile art. 8 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 sunt suficient de clare şi nu necesită interpretare, atât acest text de lege, cât şi art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 referindu-se la noţiunea de „ajutoare”, iar ajutoarele prevăzute de art. 20 alin. (2) s-ar calcula prin raportare la vârsta standard de pensionare pentru fiecare caz în parte, aşa cum este prevăzută de art. 16 alin. (2) din Legea nr. 223/2015.

51. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii- raportori, potrivit dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, apelanţii-reclamanţi şi intimaţii-pârâţi Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava au depus, prin avocat, respectiv consilier juridic, puncte de vedere asupra chestiunii de drept.

52. Astfel, apelanţii-reclamanţi au susţinut că Decizia nr. 5 din 5 martie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 30 mai 2018 (Decizia nr. 5/2018), care, în opinia judecătorilor-raportori, înlătură premisele apariţiei unei practici neunitare, se referă numai la interpretarea dispoziţiilor Legii-cadru nr. 284/2010 şi la actele speciale anuale, succesive, de aplicare a acesteia, stabilind că acţiunile introduse în perioada suspendării sunt premature. Această interpretare însă nu poate fi extinsă şi la Legea-cadru nr. 153/2017, care nu mai prevede un drept de natura celui din Legea-cadru nr. 284/2010.

53. Intimaţii-pârâţi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava şi Inspectoratul General al Poliţiei Române au apreciat că nu sunt întrunite cumulativ cerinţele de admisibilitate a sesizării prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă şi au achiesat la opinia judecătorilor-raportori.

VI. Punctul de vedere al completului de Judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

54. Completul de judecată învestit cu soluţionarea apelului în Dosarul nr. 1.077/86/2017* a apreciat că art. 8 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 nu este aplicabil pentru stabilirea cuantumului ajutoarelor prevăzute de art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, acestea calculându-se în raport cu solda funcţiei de bază, respectiv salariul funcţiei de bază avute/avut în luna schimbării poziţiei de activitate.

55. Reclamanţii-apelanţi au avut calitatea de poliţişti, fiind îndreptăţiţi la plata unui salariu lunar, conform art. 4 alin. (1) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 (la fel ca funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare), art. 3 alin. (1) stabilind doar pentru personalul militar dreptul la soldă.

56. Opinia instanţei are în vedere faptul că prin art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 s-a stabilit că „în anul 2016, dispoziţiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizaţiilor la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică”.

57. Or, atât timp cât legiuitorul a reglementat neaplicarea (suspendarea) dispoziţiilor legale care priveau acordarea ajutoarelor la încetarea raporturilor de serviciu, este lipsită de coerenţă stabilirea, prin acelaşi act normativ, a unei modalităţi de calcul al acestor ajutoare.

58. În plus, art. 8 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 vizează ajutoarele acordate potrivit actelor normative în vigoare, situaţie care nu este incidenţă în cauză, atât timp cât în anul 2016 dispoziţiile legale care prevedeau acordarea ajutoarelor deduse judecăţii - art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 - erau suspendate.

59. Art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 reglementează în favoarea poliţiştilor care au încetat raporturile de serviciu, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă pentru pensionare prevăzute de lege acordarea, pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă pentru pensionare, a unui ajutor egal cu două salarii ale funcţiei de bază.

60. Având în vedere formularea diferită din cele două prevederi legale [art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 face trimitere la „limita de vârstă pentru pensionare prevăzută de lege”, în timp ce art. 16 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 reglementează „vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă”], instanţa de apel a constatat că există dificultăţi în lămurirea primei noţiuni, care pare a avea o formulare mai cuprinzătoare decât cea de-a doua.

61. Pe de altă parte, art. 21 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 223/2015 reglementează posibilitatea reducerii vârstei standard de pensionare prevăzute de art. 16 alin. (2) pentru activitatea realizată în condiţii de muncă deosebite/în condiţii de muncă speciale şi în alte condiţii, situaţie în care, în concret, vârsta prevăzută de lege pentru a beneficia de pensie de serviciu pentru limită de vârstă este diferită, în raport cu vechimea desfăşurată în aceste condiţii.

62. Faţă de această posibilitate reglementată de legiuitor, opinia instanţei de apel este în sensul că pentru a stabili „limita de vârstă de pensionare prevăzută de lege”, conform art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, trebuie avute în vedere şi reducerile prevăzute de art. 21 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 223/2015, cu alte cuvinte această limită de vârstă urmează a se stabili în raport cu situaţia concretă a fiecărui reclamant, nu doar în raport cu eşalonarea prevăzută în anexa legii.

VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie

63. Jurisprudenţa Curţii de Apel Suceava - instanţa de trimitere nu a identificat alte dosare în care să se fi analizat această problemă de drept.

Jurisprudenţa celorlalte instanţe din ţară

64. Curtea de Apel Braşov a comunicat punctul de vedere unanim al magistraţilor Secţiei I civile, care, cu privire la prima chestiune de drept, au achiesat la punctul de vedere al instanţei de trimitere. Cu privire la noţiunea de „limită de pensionare prevăzută de lege” au apreciat că aceasta reprezintă, în principiu, vârsta de 60 ani prevăzută de art. 16 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, însă nu trebuie omise dispoziţiile tezei a doua, care fac trimitere la anexa la lege care eşalonează atingerea acestei vârste şi, în consecinţă, trebuie observată situaţia concretă a fiecărui reclamant, cu luarea în considerare, dacă este cazul, şi a perioadelor în care a lucrat în grupele de muncă ce atrag reducerea vârstei de pensionare.

65. Curtea de Apel Bucureşti a comunicat următoarele puncte de vedere:

Judecătorii Secţiei civile a Tribunalului Giurgiu au un punct de vedere unitar, în sensul că art. 8 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 nu este aplicabil pentru stabilirea cuantumului ajutoarelor prevăzute de art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, această operaţiune urmând a se realiza în raport cu solda funcţiei de bază, respectiv salariul funcţiei de bază avute/avut în luna formulării cererii de pensionare

Tribunalul Ialomiţa a opinat că dispoziţiile legale în discuţie sunt clare şi nu necesită interpretarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Prevederile art. 8 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 nu se aplică la stabilirea cuantumului ajutoarelor prevăzute de art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, algoritmul de calcul al celor două ajutoare fiind diferit şi clar precizat de legiuitor.

Cu privire la noţiunea „limită de vârstă de pensionare prevăzuta de lege”, reglementată de art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, se are în vedere definiţia generală a vârstei standard de pensionare din art. 3 alin. (1) lit. v) din Legea nr. 263/2010, iar cu privire la „vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă” prevăzută de art. 16 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 s-a opinat că dispoziţiile legale sunt fără echivoc, explicitând clar noţiunea.

Tribunalul Ilfov a apreciat că dispoziţiile art. 8 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 nu se aplică şi la Stabilirea cuantumului ajutoarelor prevăzute de art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, iar referitor la noţiunea „limită de vârstă de pensionare prevăzută de lege”, se consideră că nu reprezintă „vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă” prevăzută de art. 16 alin. (2) din Legea nr. 223/2015

Nu s-au identificat hotărâri judecătoreşti relevante.

66. Curtea de Apel Galaţi a comunicat că, la Secţia contencios administrativ şi fiscal a Curţii, cauzele având ca obiect plata ajutoarelor prevăzute de art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 sunt soluţionate în sensul respingerii ca nefondate sau prematur formulate.

Punctul de vedere al judecătorilor Secţiei contencios administrativ şi fiscal a Curţii şi al judecătorilor Secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Vrancea este în sensul că dispoziţiile art. 8 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 nu se aplică pentru ajutoarele prevăzute de art. 20 alin. (1) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010. La stabilirea acestor ajutoare se are în vedere salariul funcţiei de bază avute în luna schimbării poziţiei de activitate. Faţă de specificul raporturilor de serviciu ale personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul penitenciar, ajutoarele la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie se acordă în cazul tuturor tipurilor de pensii, în funcţie de vechimea efectivă în sistem şi de timpul rămas până la limita de vârstă de pensionare, care este stabilită, în concret, pentru fiecare persoană, iar nu vârsta standard prevăzută de Legea nr. 223/2015.

În acelaşi sens s-au ataşat sentinţe de la Tribunalul Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal nr. 1.005 din 27 decembrie 2016, definitivă prin respingerea recursului (Decizia nr. 1.090 din 25 mai 2017 a Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal); nr. 476 din 31 mai 2017, casată prin Decizia nr. 1.046 din 8 mai 2018 a Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal prin care, în rejudecare, s-a respins acţiunea ca fiind prematur formulată; nr. 764 din 17 octombrie 2016, definitivă prin Decizia nr. 221 din 16 februarie 2017 a Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal; nr. 807 din 19 octombrie 2017, casată prin Decizia nr. 963 din 26 aprilie 2018 a Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal prin care, în rejudecare, s-a respins acţiunea ca fiind prematur formulată.

Curtea de Apel Ploieşti a comunicat că nu a identificat cauze cu privire la problema de drept semnalată.

Opinia exprimată de judecătorii secţiilor civile ale tribunalelor Prahova şi Dâmboviţa este în sensul că art. 8 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 nu se aplică pentru ajutoarele prevăzute de art. 20 alin. (1) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, acestea urmând a fi calculate în funcţie de solda funcţiei de bază, respectiv salariul funcţiei de bază avute/avut în luna schimbării poziţiei de activitate.

Noţiunea de „limită de vârstă de pensionare prevăzută de lege”, reglementată de art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 se referă la „vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă” prevăzută de art. 16 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, act normativ cu caracter special, care se atinge prin creşterea vârstelor standard de pensionare conform eşalonării prevăzute în anexa la lege.

67. Celelalte curţi de apel nu au identificat practică judiciară în materie şi nici nu au exprimat opinii teoretice.

68. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei Judiciare - Serviciul judiciar civil nu s-a verificat şi nici nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.

VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

69. În urma verificărilor efectuate se constată că instanţa de contencios constituţional nu s-a pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 57/2015 şi art. 16 alin. (2) din Legea nr. 223/2015.

70. Pronunţându-se asupra constituţionalităţii dispoziţiilor Legii-cadru nr. 284/2010 în ansamblul său, prin Decizia nr. 1.658 din 28 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 18 ianuarie 2011, Curtea Constituţională a reţinut că statul are deplina legitimitate constituţională de a acorda sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de bază al personalului plătit din fonduri publice, în funcţie de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizaţiile şi salariile de bază, premii periodice şi alte stimulente, pe care le poate diferenţia în funcţie de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula.

IX. Raportul asupra chestiunii de drept

71. Prin raportul întocmit, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea este inadmisibilă, deoarece, în raport cu jurisprudenţa constantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi Completul competent să soluţioneze recursul în interesul legii, problema de drept supusă dezbaterii de titularul sesizării nu este susceptibilă de a da naştere unei practici neunitare.

X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

72. Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:

Asupra admisibilităţii sesizării

73. În privinţa obiectului şi a condiţiilor sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul articolului 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiţii de admisibilitate pentru declanşarea acestei proceduri, condiţii care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv: existenţa unei cauze aflate în curs de judecată; cauza să fie soluţionată în ultimă instanţă; cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza; ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată; chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate şi, asupra acesteia, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat şi nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

74. Verificarea circumstanţelor sub care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată denotă îndeplinirea exigenţelor referitoare la cerinţele de admisibilitate legate de necesitatea ca titularul sesizării să fie legal învestit cu judecarea unei cauze în ultimă instanţă, prin sesizare să fie identificată o chestiune de drept nouă, de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată şi asupra căreia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat şi nici sa nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

75. Din datele prezentate în motivarea încheierii de sesizare rezultă că litigiul în care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, la Curtea de Apel Suceava, iar obiectul său constă în apelul exercitat împotriva unei sentinţe date în materia dreptului muncii. Prin urmare, Curtea de Apel Suceava urmează să soluţioneze cauza în ultimă instanţă, prin pronunţarea unei decizii care, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, este definitivă.

76. Problema de drept supusă dezbaterii de titularul sesizării este nouă, întrucât dispoziţiile art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 au fost suspendate în mod succesiv începând cu anul 2011 şi până în anul 2017, inclusiv, aspect recunoscut de jurisprudenţa constantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (deciziile Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 16/2015; nr. 11 din 20 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 24 martie 2017; nr. 79 din 6 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 23 ianuarie 2018; nr. 9 din 19 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 7 iunie 2018, precum şi Decizia nr. 5/2018 pronunţată de Completul competent să judece recursul în interesul legii).

77. Se constată însă că, în raport cu dezlegările date prin aceste decizii, problema de drept supusă dezbaterii de titularul sesizării nu este susceptibilă de a da naştere unei practici neunitare. Astfel, în cauză se solicită interpretarea unor texte de lege vizând modul concret de calcul al cuantumului ajutoarelor prevăzute de art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, în condiţiile în care prin Decizia nr. 5/2018 s-a stabilit că acţiunile având ca obiect acordarea ajutoarelor salariale, formulate în temeiul art. 20 alin. (1) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 şi introduse în perioada de suspendare a exerciţiului dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizaţii, sunt prematur formulate.

78. În considerentele acestei decizii (punctele 94, 95 şi 96) s-a reţinut că, în urma analizei circumstanţelor specifice ale instituirii acestor drepturi, „pe fondul suspendării repetate prin acte normative reţinute ca fiind constituţionale, acestea nu au intrat în patrimoniul beneficiarilor avuţi în vedere de Legea-cadru nr. 284/2010, ele având în continuare un conţinut abstract, fiind condiţionate în recunoaşterea lor concretă de o nouă manifestare a legiuitorului, motiv pentru care nu pot fi considerate «bunuri» din această perspectivă”.

79. De subliniat este şi faptul că, prin art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă nr. 90/2017), intrată în vigoare la data de 7 decembrie 2017, s-a prevăzut în mod expres că în anul 2018 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.

80. În consecinţă, aşa cum s-a reţinut şi în Decizia nr. 5/2018, dreptul a cărui valorificare s-a solicitat de către reclamanţi, respectiv plata ajutoarelor prevăzute de art. 20 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, nu este actual.

81. Este adevărat că, în speţă, instanţa titulară a sesizării a admis apelul, a anulat în tot sentinţa apelată şi, respingând excepţia prematurităţii acţiunii ca nefondată, a reţinut cauza în vederea evocării fondului, apreciind că „după data de 1 iulie 2017 dispoziţiile art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 sunt actuale”, însă roiul mecanismului de unificare a practicii reglementat de art. 519 din Codul de procedură civilă este de a da o interpretare unui text de lege neclar şi de a preîntâmpina o jurisprudenţă neunitară, iar nu de a rezolva o situaţie particulară, dedusă judecăţii instanţei de trimitere.

82. În condiţiile în care exerciţiul dreptului la acordarea ajutoarelor prevăzute de art. 20 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 a fost suspendat prin prevederi legale succesive, speciale şi derogatorii, începând cu anul 2011 şi până în anul 2017, inclusiv, aşa cum s-a constatat în mod constant de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se apreciază că nu poate fi vorba nici de o speranţă legitimă de valorificare efectivă a acestor drepturi.

83. Potrivit celor statuate în considerentele Deciziei nr. 5/2018 (punctele 95, 96), această concluzie se consolidează în contextul abrogării Legii-cadru nr. 284/2010 prin Legea-cadru nr. 153/2017, care nu mai stabileşte asemenea drepturi, art. 66 din Legea nr. 24/2000 recunoscând posibilitatea abrogării chiar şi în cazul normelor suspendate.

84. În acest context, faţă de soluţia impusă de Decizia nr. 5/2018, obligatorie potrivit dispoziţiilor art. 517 alin, (4) din Codul de procedură civilă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept observă că soluţia pe fond a chestiunii de drept supuse mecanismului de unificare reglementat de art. 519 din Codul de procedură civilă nu ar putea fi extinsă litigiilor având acelaşi obiect cu cauza ce a determinat prezenta sesizare. În aceste condiţii, nu sunt create premisele apariţiei unei practici neunitare, care să poată fi preîntâmpinată pe calea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, iar o opinie jurisprudenţială izolată nu poate să constituie temei declanşator al mecanismului procedurii reglementate de art. 519 din Codul de procedură civilă, sesizarea privită din această perspectivă fiind inadmisibilă.

85. Pentru toate aceste considerente,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 1.077/86/2017*, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la următoarea chestiune de drept: „dacă art. 8 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că se aplică şi la stabilirea cuantumului ajutoarelor prevăzute de art. 20alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi dacă noţiunea «limită de vârstă de pensionare prevăzută de lege», reglementată de art. 20 alin. (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, reprezintă «vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă» prevăzută de art. 16 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, care se atinge prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa la lege sau reprezintă vârsta de pensionare stabilită în raport cu situaţia concretă a fiecărui reclamant.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 iunie 2018.

 

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

GABRIELA ELENA BOGASIU

Magistrat-asistent,

Elena Adriana Stamatescu