MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 813         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 21 septembrie 2018

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 266 din 24 aprilie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, în ansamblul său

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

758. - Hotărâre privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, pentru echilibrarea bugetelor locale

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE

 

452. - Hotărâre privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018, precum şi pentru aprobarea procedurii de acreditare, a modelelor documentelor de acreditare şi a modelelor ecusoanelor persoanelor acreditate la referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018

 

453. - Hotărâre pentru aprobarea modelelor listelor electorale suplimentare, a modelului extrasului din listele electorale şi a modelului timbrului autocolant care vor fi folosite la referendumul local referitor la atribuirea denumirii Olt-Romanaţi judeţului Olt din 6 şi 7 octombrie 2018

 

ACTE ALE CONSILIULUI NAŢIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

441. - Decizie privind reflectarea pe posturile de radio şi de televiziune a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 266

din 24 aprilie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, în ansamblul său

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4, art. 5 alin. (3) şi ale art. 11, cu excepţia sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile”, din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile În vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Piraeus Bank România - S.A. În Dosarul nr. 2.288/337/2016 al Judecătoriei Baia Mare - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.025D/2017,

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de Citare este legai îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 2.034D/2017, nr. 2.093D/2017, nr. 2.128D/2017, nr. 2.265D/2017, nr. 2.490D/2017, nr. 2.555D/2017, nr. 2.575D/2017, nr. 2.879D/2017 şi nr. 2.918D/2017, având ca obiect excepţii de neconstituţionalitate similare celei din primul dosar strigat, respectiv prevederi ale Legii nr. 77/2016, excepţii ridicate de Societatea Piraeus Bank România - S.A. În Dosarul nr. 22.516/280/2016 al Judecătoriei Piteşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 84/4/2017 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 12.798/200/2016 al Judecătoriei Buzău - Secţia civilă, în Dosarul nr. 17.674/231/2016 al Judecătoriei Focşani - Secţia civilă, în Dosarul nr. 5.774/303/2017 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 13.914/4/2017 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 4.061/176/2016 al Judecătoriei Alba Iulia, în Dosarul nr. 936/253/2016 al Judecătoriei Tulcea şi în Dosarul nr. 12.446/94/2016 al Judecătoriei Buftea - Secţia civilă.

4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor nr. 2.034D/2017, nr. 2.093D/2017, nr. 2.128D/2017, nr. 2.265D/2017, nr. 2.490D/2017, nr. 2.555D/2017, nr. 2.575D/2017, nr. 2.879D/2017 si nr. 2.918D/2017 la Dosarul nr. 2.025D/2017.

6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

7. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.034D/2017, nr. 2 093D/2017, nr. 2.128D/2017, nr. 2.265D/2017, nr. 2.490D/2017, nr. 2.555D/2017, nr. 2.575D/2017, nr. 2.879D/2017 şi nr. 2.918D/2017 la Dosarul nr. 2.025D/2017, care este primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, în raport cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

9. Prin încheierea din 26 mai 2017, pronunţată în Dosarul nr, 2.288/337/2016, Judecătoria Baia Mare - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4, art. 5 alin. (3) şi ale art. 11, cu excepţia sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile”, din Legea nr. 77/2016 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.025D/2017.

10. Prin încheierea din 24 mai 2017, pronunţată în Dosarul nr. 22 516/280/2016, Judecătoria Piteşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 77/2016 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr, 2.034D/2017.

11. Prin încheierea din 9 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 84/4/2017, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 3, art. 4, art. 5 alin. (3), art. 8 alin. (5) şi ale art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum şi a legii în ansamblul său, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.093D/2017.

12. Prin încheierea din 28 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 12.798/200/2016, Judecătoria Buzău - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4, art. 5 alin. (3) şi ale art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum şi a legii în ansamblul său, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.128D/2017.

13. Prin încheierea din 22 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 17.674/231/2016, Judecătoria Focşani - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4, art. 5 alin. (3), art. 8 alin. (5) şi ale art. 11 din Legea nr. 77/2016, precum şi a legii în ansamblul său, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.265D/2017.

14. Prin încheierea din 15 septembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 5.774/303/2017, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4, art. 5 alin. (3) şi ale art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, precum şi a legii în ansamblul său, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.490D/2017.

15. Prin încheierea din 29 septembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 13.914/4/2017, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4, art. 5 alin. (3) şi ale art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, precum şi a legii în ansamblul său, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.555D/2017.

16. Prin încheierea din 21 septembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 4.061/176/2016, Judecătoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4 şi ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.575D/2017.

17. Prin încheierea din 28 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 936/253/2016, Judecătoria Tulcea - Secţia civilă şi penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4, art. 5 alin. (3) şi ale art. 11, cu excepţia tezei întâi, respectiv a sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile”, din Legea nr. 77/2016 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.879D/2017.

18. Prin încheierea din 13 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 12.446/94/2016, Judecătoria Buftea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 77/2016 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.918D/2017.

19. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Piraeus Bank România - S.A. În cauze întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 77/2016.

20. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale, deoarece acestea se aplică nu numai Situaţiilor juridice ce se vor naşte, se vor modifica sau stinge după intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016, ci şi situaţiilor juridice în curs de formare, modificare sau stingere la data intrării în vigoare a acestei legi, precum şi efectelor prezente şi viitoare ale unor raporturi juridice trecute încheiate între bănci şi consumatori, ceea este contrar art. 15 alin. (2), art. 44, art. 45, art. 53, art. 135 alin. (2) lit. a) şi art. 148 alin. (2) din Constituţie.

21. Judecătoria Baia Mare - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.025D/2017, opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

22. Judecătoria Piteşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.034D/2017, opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

23. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.093D/2017, opinează în sensul că există o aparenţă de neconstituţionalitate, cel puţin în privinţa art. 11 din Legea nr. 77/2017 în raport cu dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, context în care apreciază că aceste aspecte sunt de natură să afecteze securitatea juridică.

24. Judecătoria Buzău - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.128D/2017, opinează în sensul caracterului întemeiat al excepţiei de neconstituţionalitate.

25. Judecătoria Focşani - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.265D/2017, opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

26. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.490D/2017, nu îşi exprimă opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate.

27. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.555D/2017, opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, în raport cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

28. Judecătoria Alba Iulia, în Dosarul nr. 2.575D/2017, opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

29. Judecătoria Tulcea - Secţia civilă, în Dosarul nr. 2.879D/2017, opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

30. Judecătoria Buftea, în Dosarul nr. 2.918D/2017, opinează în sensul că instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat, în jurisprudenţa sa, pe toate aspectele invocate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate.

31. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

32. Guvernul, în dosarele nr. 2.034D/2017, nr. 2 128D/2017, nr. 2.265D/2017, nr. 2.555D/2017 şi nr. 2.575D/2017, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi, raportate la dispoziţiile art. 3 teza întâi, precum şi a prevederilor art. 11 teza a două din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă; excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi, raportate la celelalte dispoziţii din Legea nr. 77/2016, este neîntemeiată. Totodată, în dosarele nr. 2.879D/2017 şi nr. 2.918D/2017, având în vedere dinamica jurisprudenţială în materie, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei ,,precum şi din devalorizarea bunurilor imobile,r cuprinsă în art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 a devenit inadmisibilă; prevederile art. 11 teza întâi, raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii; excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi raportate la celelalte dispoziţii din Legea nr. 77/2016 este neîntemeiată.

33. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

34. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

35. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierile de sesizare, îl constituie atât unele prevederi punctuale ale Legii nr. 77/2016, cât şi legea în integralitatea sa, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016. Faţă de această împrejurare, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, în ansamblul său.

36. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 135 slin. (2) lit. a) privind economia şi art. 148 alin. (2) cu privire la integrarea în Uniunea Europeană.

37. Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, a constatat că sintagma „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este neconstituţională şi că prevederile din art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, 7 şi 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii.

38. Întrucât în prezentele dosare sesizarea Curţii Constituţionale a fost realizată ulterior publicării Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016 şi având în vedere faptul că, în toate cauzele, contractele de credit au fost încheiate sub imperiul vechiului Cod civil din 1864, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 alin. (1)-(3), (5) şi (6) şi art. 8 alin. (1)-(4) din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă, având în vedere şi faptul că autorii excepţiei de neconstituţionalitate critică exact înţelesul normelor legale care a fost exclus din cadrul constituţional.

39. De asemenea, excepţia de neconstituţionalitate privind sintagma „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile1 din cuprinsul art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „(3) Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.

40. Totodată, având în vedere faptul că în cauzele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti care au sesizat Curtea în prezentele dosare toate contractele de credit au fost încheiate înaintea intrării în vigoare a noului Cod civil, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportată la art. 3 teza întâi - ce vizează numai noul Cod civil - va fi respinsă ca inadmisibilă.

41. Tot astfel, faptul că toate contractele de credit ce fac obiectul cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti care au sesizat Curtea au fost încheiate înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil este relevant şi în examinarea admisibilităţii excepţiei având ca obiect neconstituţionalitatea tezei a două a art. 11 din Legea nr. 77/2016. Se reţine că, potrivit primei teze a acestuia, prevederile Legii nr. 77/2016 se aplică şi contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, iar, potrivit celei de-a două teze a art. 11, Legea nr. 77/2016 se aplică acelor contracte de credit încheiate după data intrării sale în vigoare. Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza a două din Legea nr. 77/2016 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, întrucât aceasta vizează contracte încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016.

42. De asemenea, prevederile art. 11 teza întâi raportate la art. 8 alin. (5) din lege nu respectă condiţiile de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate, reglementate în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, având în vedere că, în toate cauzele aflate pe rolul instanţelor care au sesizat Curtea, situaţia de fapt, astfel cum rezultă din actele dosarelor, nu a implicat o executare silită efectivă a imobilului ipotecat. Ca atare, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 8 alin. (5) din lege urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

43. Prin Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017, paragraful 28, Curtea a statuat că Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 este o decizie interpretativă, aşa încât, atunci când criticile de neconstituţionalitate a unei normei juridice privesc un înţeles sau înţelesuri ale acesteia care se bucură, în continuare, de prezumţia de constituţionalitate şi care nu au fost excluse din cadrul constituţional prin decizia interpretativa, este evident că instanţa constituţională este competentă să analizeze fondul excepţiei de neconstituţionalitate (a se vedea şi Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 8 august 2017, paragraful 48).

44. Astfel, în ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragraful 115, că, indiferent de textul legal specific în baza căruia au fost încheiate contractele până la data de 1 octombrie 2011, ele se supun reglementării de drept comun, Codul civil din 1864, care, în mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, în temeiul art. 969 şi art. 970. Având în vedere că Legea nr. 77/2016 reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, prevederile acesteia nu retroactivează.

45. Cu referire la invocarea art. 45 şi art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie, Curtea a reţinut, în plus faţă de ceea ce reiese din motivarea Curţii din Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, că însuşi textul art. 45 din Constituţie dispune că accesul liberal persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora sunt garantate în condiţiile legii. Or, dispoziţiile criticate din Legea nr. 77/2016 se pot încadra în această categorie - în condiţiile legii -, legiuitorul constituant însuşi acordându-i legiuitorului ordinar prerogativa de a stabili condiţiile exercitării accesului liber al persoanei la o activitate economică, precum şi pe cel al liberei iniţiative. De altfel, Curtea Constituţională a stabilit, în Decizia nr. 282 din 8 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2014, paragraful 16, că principiul libertăţii economice nu este un drept absolut al persoanei, ci este condiţionat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum şi asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale tuturor.

46. În ceea ce priveşte menţionarea în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 din Legea fundamentală, faţă de jurisprudenţa sa în materie, Curtea reiterează lipsa incidenţei acestor dispoziţii constituţionale.

47. Cu privire la invocarea art. 148 din Constituţie, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a reţinut că prevederile Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale şi de modificare a Directivelor 2008/48/CE şi 2013/36/UE şi a Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 60 din 28 februarie 2014, nu au legătură cu ipoteza normativă a legii criticate, ele referindu-se la conversia creditelor în valută. Prin urmare, Curtea a constatat că dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 148 nu au incidenţă în cauză.

48. Curtea a reţinut că revine instanţelor de judecată competenţa de a stabili cadrul procesual în care se soluţionează litigiul dedus judecăţii, în funcţie de stadiul derulării contractului de credit. Totodată, Curtea a reiterat faptul că este rolul instanţelor de judecată să interpreteze normele legale şi să facă aplicarea acestora în funcţie de conţinutul normativ, respectiv dacă sunt norme de drept substanţial sau de drept procesual şi dacă sunt de imediată aplicare, precum şi cu privire la prioritatea acestora, în funcţie de caracterul de normă specială sau de drept comun (a se vedea Decizia nr. 357 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 19 octombrie 2017, paragrafele 40 şi 42).

49. Având în vedere cele de mai sus, Curtea a constatat că soluţia legislativă de stingere a datoriilor izvorâte din contractele de credit, indiferent de data la care a fost vândut bunul imobil ipotecat prin licitaţie publica sau printr-un alt mod agreat de creditor, nu încalcă dreptul de proprietate privată al creditorului, consacrat de art. 44 din Constituţie.

50. Totodată, prin Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, paragrafele 50-60, Curtea a reţinut că, reglementând procedura dării în plată, ca expresie a impreviziunii contractuale, legiuitorul, prin art. 5 alin. (3) şi art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, a pus la îndemâna debitorului obligaţiei un mecanism procedural specific, prin efectul căruia are loc o suspendare de drept a executării plăţilor pe care debitorul le-ar datora în temeiul contractului de credit. Este o măsură conexă firească deciziei debitorului de a transmite creditorului dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar. Suspendarea plăţilor aferente contractului de credit intervine ca un accesoriu al deciziei unilaterale a acestuia prin care apreciază că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate inerente procedurii dării în plată, însă, pe perioada suspendării plăţilor, celelalte obligaţii ale debitorului rezultate din acesta se execută în continuare.

51. În acest context, Curtea a reţinut că suspendarea antemenţionată se aplică atât în situaţia în care creditorul obligaţiei de plată nu formulează contestaţie împotriva notificării transmise, cât şi în situaţia în care acesta din urmă formulează O asemenea contestaţie. Astfel, în lipsa formulării contestaţiei prevăzute de art. 7 alin. (1) din lege, notificarea transmisă creditorului rămâne definitivă, în sensul că ambele părţi acceptă faptul că aceasta îndeplineşte condiţiile de admisibilitate, în condiţiile intervenirii impreviziunii, părţile având posibilitatea de a negocia pentru a ajunge la un alt acord în termenul prevăzut de art. 5 alin. (3) din lege. De abia după expirarea termenului menţionat se poate încheia actul de dare în plată. Pe toată perioada de timp care acoperă termenul de contestare, precum şi termenul de negociere, executarea plăţilor derivate din contractul de credit este suspendată. În acest fel, legiuitorul a pus la îndemâna debitorului un instrument juridic, prin intermediul căruia echilibrează poziţia economică net inferioară a consumatorului în raport cu profesionistul în condiţiile intervenirii impreviziunii. Ar fi fost, de altfel, nefiresc ca, pe această perioadă, contractul să fi continuat să se execute ca atare, mai ales că este una preprocesuală, de negociere între părţi, în care sunt cercetate posibilităţile de continuare a executării contractului de credit, prin adaptarea acestuia la noile condiţii socioeconomice. În schimb, în ipoteza în care creditorul formulează contestaţie, notificarea este afectată de o condiţie rezolutorie, aceea a admiterii contestaţiei de către instanţa judecătorească competentă. Însă, indiferent dacă această condiţie se împlineşte, pe toată perioada în care curge termenul de formulare a contestaţiei şi a judecăţii, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei, notificarea are drept efect şi suspendarea plăţilor rezultate din contractul de credit, ca o măsură provizorie şi conexă acesteia.

52. De asemenea, Curtea a constatat că un asemenea mecanism procedural nu este de natură să afecteze sau să anuleze dreptul de proprietate privată al creditorului, pentru că suspendarea plăţilor este o măsură imediată, care înlătură efectele negative asupra patrimoniului debitorului în condiţiile în care creditorul decide să demareze o procedură judiciară. Este o măsură provizorie prin natura sa, întrucât, în cazul în care este admisă contestaţia creditorului, debitorul obligaţiei va trebui să execute în continuare contractul de credit, plata sumelor de bani aferente perioadei de suspendare urmând a fi reluată.

53. Curtea, având în vedere conţinutul normativ al art. 5 alin. (3) şi art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, a constatat că acestea reglementează o intervenţie etatică cu privire la executarea contractelor de credit aflate în curs. De principiu, niciun text constituţional nu împiedică legiuitorul să intervină în executarea acestor contracte în vederea reechilibrării lor, cu respectarea condiţiilor impuse prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 referitoare la buna-credinţă şi echitatea ce trebuie să guverneze această materie. Însă, intensitatea acestei intervenţii, privită din perspectiva exigenţelor Constituţiei, trebuie evaluată prin prisma testului de proporţionalitate dezvoltat de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, în condiţiile în care drepturile relative, distinct de aplicarea art. 53 din Constituţie, cunosc limitări implicit admise, rezultate atât din evoluţia şi confruntarea acestora în timp, cât şi din perspectiva titularilor lor (în acest sens, cu privire la testul de proporţionalitate, a se vedea Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 21 aprilie 2015, Decizia nr. 270 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 28 iulie 2014, sau Decizia nr. 266 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013, iar cu privire la caracterul evolutiv al conceptelor constituţionale, a se vedea Decizia nr. 498 din 10 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 28 iunie 2012, şi Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 28 aprilie 2015).

54. În acest context, prin Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, paragrafele 38-42, instanţa de contencios constituţional a analizat dacă măsura criticată este adecvată, necesară şi dacă respectă un just raport de proporţionalitate între interesele generale şi cele individuale. Astfel s-a reţinut că, în mod abstract, suspendarea executării plăţilor este o măsura capabilă să îndeplinească scopul legitim urmărit, neexistând nicio abatere între substanţa acesteia şi finalitatea pe care o are în vedere. Mai mult, măsura reglementată şi finalitatea avută în vedere se află într-un evident raport de consecvenţă logică, drept care se impune concluzia irefragabilă a caracterului său adecvat. De asemenea, Curtea a constatat că măsura legală criticată este necesară, legiuitorul având deplina competenţă constituţională, în temeiul art. 15 alin. (1), art. 44 alin. (1) şi art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, de a proteja într-un mod electiv interesele patrimoniale ale cetăţenilor săi, atunci când în paradigma executării contractului - de credit în cazul de faţă - intervine un aspect care ţine de impreviziune. Din întreg arsenalul de măsuri pe care legiuitorul le avea la îndemână, a apelat la suspendarea temporară a plăţilor rezultate din contractul de credit, măsură ce trebuie calificată ca având un grad de intruziune moderat asupra dreptului de proprietate al creditorului, aspect dedus atât prin natura sa juridică de măsură vremelnică/provizorie, cât şi din posibilitatea creditorului de a-şi vedea executată creanţa întru totul, în măsura în care instanţa judecătorească admite contestaţia formulată. Desigur, astfel cum s-a precizat, această opţiune a legiuitorului nu este cea mai puţin intruzivă, ipoteză în care legiuitorul ar fi trebuit să lase instanţei judecătoreşti competenţa de a decide ea însăşi, eventual, prin procedura ordonanţei preşedinţiale sau suspendarea executării silite, după caz, dacă se impune măsura suspendării în mod temporar a plăţii sumelor de bani aferente contractului de credit. Totuşi, Curtea a constatat că această orientare legislativă a ţinut seama de realităţile socioeconomice existente, aspect cu privire la care legiuitorul are o largă marjă de apreciere, precum şi de particularităţile şi specificul circumstanţelor referitoare la iminenţa începerii sau continuării procedurii de executare silită cu efecte iremediabile asupra consumatorului, respectiv la relaţia profesionist-consumator în care acesta din urmă se află într-o situaţie de inferioritate economică. De aceea, în cazul în care între părţi există o neînţelegere apărută cu privire la existenţa impreviziunii în contracte, legiuitorul, în mod corect, a apreciat ca fiind necesară o suspendare de drept a executării unui asemenea contract, până la pronunţarea hotărârii judecătoreşti definitive în cauză, care tranşează problema litigioasă dintre părţi.

55. Distinct de acestea, Curtea reiterează faptul că instanţa de contencios constituţional, prin Decizia nr. 638 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 14 februarie 2017, paragraful 25, a statuat că instanţa judecătorească, care este independentă în aprecierea sa, va putea face aplicarea instituţiei impreviziunii în temeiul Legii nr. 77/2016, în configurarea determinată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, respectiv în temeiul prevederilor art. 969 şi art. 970 din Codul civil din 1864, chiar şi în cauzele în care este începută executarea silită, indiferent de stadiul executării silite a bunului ipotecat, respectiv în speţele unde este pusă în discuţie o asemenea chestiune, cu consecinţa stingerii datoriilor rezultate din contractele de credit.

56. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 11 teza întâi, raportate la art. 5 alin. (3) şi art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, şi cu unanimitate de voturi, în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a celorlalte dispoziţii din Legea nr. 77/2016, precum şi a legii în ansamblul său,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 teza întâi, raportate la art. 3, art. 4, art. 7 alin. (1)-(3) şi alin. (5)-(6) şi art. 8, ale art. 11 teza a doua, precum şi a sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” cuprinsă în art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Societatea Piraeus Bank România - S.A. În Dosarul nr. 2.288/337/2016 al Judecătoriei Baia Mare - Secţia civilă, în Dosarul nr. 22.516/280/2016 al Judecătoriei Piteşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 84/4/2017 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 12.798/200/2016 al Judecătoriei Buzău - Secţia civilă, în Dosarul nr. 17.674/231/2016 al Judecătoriei Focşani - Secţia civilă, în Dosarul nr. 5.774/303/2017 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 13.914/4/2017 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, în Dosarul nr. 4.061/176/2016 al Judecătoriei Alba Iulia, în Dosarul nr. 936/253/2016 al Judecătoriei Tulcea şi în Dosarul nr. 12.446/94/2016 al Judecătoriei Buftea - Secţia civilă.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Piraeus Bank România - S.A. În aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe de judecată şi constată că dispoziţiile art. 11 teza întâi, raportate la celelalte prevederi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a legii în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Alba Iulia, Judecătoriei Baia Mare - Secţia civilă, Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă, Judecătoriei Buftea - Secţia civilă, Judecătoriei Buzău - Secţia civilă, Judecătoriei Focşani - Secţia civilă, Judecătoriei Piteşti - Secţia civilă, Judecătoriei Tulcea şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 aprilie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioniţă Cochinţu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, pentru echilibrarea bugetelor locale

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2018 cu suma de 333.665 mii lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, şi alocarea acesteia bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pentru asigurarea sumelor necesare finanţării cheltuielilor pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului, precum şi a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap.

Art. 2. - Ordonatorii principali de credite răspund de modul de utilizare, în conformitate cu dispoziţiile legale, a sumelor alocate potrivit prevederilor art. 1.

Art. 3. - Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în volumul şi structura bugetului de stat pe anul 2018.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Paul Stănescu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 20 septembrie 2018.

Nr. 758.

 

ANEXĂ

 

SUME

defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale

 

 

 

- mii lei -

Nr. crt.

Judeţul

Total

din care, pentru finanţarea cheltuielilor cu:

Susţinerea sistemului de protecție a copilului

Susţinerea centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap

0

1

2 = 3 + 4

3

4

1

ALBA

8.113

3.739

4.374

2

ARAD

5.580

3.779

1.801

3

ARGEŞ

9.064

5.060

4.004

4

BACĂU

12.650

5.832

6.818

5

BIHOR

8.929

4.297

4.632

6

BISTRIŢA-NĂSĂUD

5.292

3.139

2.153

7

BOTOŞANI

6.731

3.704

3.027

8

BRAŞOV

5.934

4.420

1.514

9

BRĂILA

4.157

2.849

1.308

10

BUZĂU

7.628

5.952

1.676

11

CARAŞ-SEVERIN

4.641

3.343

1.298

12

CALARAŞI

5.549

3.477

2.072

13

CLUJ

6.437

3.530

2.907

14

CONSTANŢA

10.531

5.852

4.679

15

COVASNA

3.398

3.110

288

16

DAMBOVIŢA

6.107

3.594

2.513

17

DOLJ

6.462

4.535

1.927

18

GALAŢI

5.208

3.903

1.305

19

GIURGIU

2.964

1.836

1.128

20

GORJ

5.781

3.056

2.725

21

HARGHITA

5.918

4.528

1.390

22

HUNEDOARA

5.512

2.268

3.244

23

IALOMIŢA

3.798

2.224

1.574

24

IAŞI

17.834

12.749

5.085

25

ILFOV

4.123

1.448

2.675

26

MARAMUREŞ

6.456

3.185

3.271

27

MEHEDINŢI

4,627

3.280

1.347

28

MUREŞ

12.248

3.959

8.289

29

NEAMŢ

10.579

5.454

5.125

30

OLT

7.097

3.326

3.771

31

PRAHOVA

13.815

5.286

8.529

32

SATU MARE

6.184

3.114

3.070

33

SĂLAJ

6.285

3.174

3.111

34

SIBIU

9.449

3.569

5.880

35

SUCEAVA

13.168

5.700

7.468

36

TELEORMAN

3.751

2.835

916

37

TIMIŞ

12.186

6.499

5.687

38

TULCEA

7.907

2.991

4.916

39

VASLUI

14.076

10.138

3.938

40

VÂLCEA

6.622

3.930

4.692

41

VRANCEA

6.914

3.885

3.029

42

BUCUREŞTI

21.960

16.394

5.566

 

TOTAL:

333.665

188.943

144.722

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE

 

AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

 

HOTĂRÂRE

privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018, precum şi pentru aprobarea procedurii de acreditare, a modelelor documentelor de acreditare şi a modelelor ecusoanelor persoanelor acreditate la referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018

 

Având în vedere dispoziţiile art. 17, art. 18 alin. (2), art. 271 alin. (2) şi art. 62 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare,

văzând şi prevederile art. 4, art. 21 alin. (2), art. 49, 89, 90 şi 120 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere art. II alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, precum şi pentru unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei,

luând în considerare şi Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 2/2016 pentru aprobarea modelelor listelor electorale permanente care vor fi folosite la alegerile locale şi parlamentare,

ţinând cont de prevederile art. 103 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora Autoritatea Electorală Permanentă asigură, în limita competenţelor sale, aplicarea unitară a dispoziţiilor legale referitoare la organizarea referendumurilor,

în temeiul art. 62 din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 89 alin. (10) şi art. 114 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare,

Autoritatea Electorală Permanentă adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - La referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018 prevederile anexei nr. 1 la Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 2/2016 pentru aprobarea modelelor listelor electorale permanente care vor fi folosite la alegerile locale şi parlamentare se aplică în mod corespunzător.

Art. 2. - Pentru numerotarea birourilor electorale de circumscripţie ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti, precum şi a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate constituite la referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018 va fi utilizată numerotarea prevăzută în anexa nr. 1 la Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - (1) Primarii pot solicita avizarea înfiinţării/desfiinţării unor secţii de votare noi, a modificării delimitării secţiilor de votare şi/sau a schimbării sediilor secţiilor de votare până cel mai târziu la data de 28 septembrie 2018, cu aplicarea corespunzătoare a Metodologiei de avizare a actualizării delimitării secţiilor de votare din ţară şi a stabilirii sediilor acestora, aprobate prin Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 19/2017.

(2) Operaţiunile prevăzute la alin. (1) pot fi efectuate şi în cazul în care sediile secţiilor de votare nu mai îndeplinesc condiţiile prevăzute de Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 44/2016 privind setul de condiţii minimale pe care trebuie să le îndeplinească locaţiile în care funcţionează secţiile de votare, precum şi dotarea minimală a acestora sau în cazul în care acestea nu pot fi utilizate în zilele de 6 şi 7 octombrie 2018.

Art. 4. - (1) Pentru acreditarea la referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018, asociaţia sau fundaţia interesată trebuie să depună la Autoritatea Electorală Permanentă o cerere, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, până cel mai târziu la data de 2 octombrie 2018.

(2) Cererea prevăzută la alin. (1) va fi însoţită de o copie a statutului şi o copie a hotărârii judecătoreşti de înfiinţare, din care să rezulte că asociaţia sau fundaţia desfăşoară activităţi de apărare a democraţiei şi a drepturilor omului şi este legal constituită cu cei puţin 6 luni înaintea datei referendumului.

(3) Documentele prevăzute la alin. (2) pot fi transmise prin fax, poştă sau e-mail ori pot fi depuse la registratura Autorităţii Electorale Permanente.

(4) în cel mult 2 zile de la data înregistrării cererii, Autoritatea Electorală Permanentă eliberează asociaţiilor şi fundaţiilor din România care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 89 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, documentele de acreditare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 5. - (1) Pentru acreditarea la referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018, instituţia mass-media interesată trebuie să depună la Autoritatea Electorală Permanentă o cerere, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3, până cel mai târziu la data de 2 octombrie 2018.

(2) Cererea prevăzută la alin. (1) va fi însoţită de documente din care să rezulte faptul că instituţia desfăşoară activităţi în domeniul mass-media.

(3) Documentele prevăzute la alin. (2) pot fi transmise prin fax, poştă sau e-mail ori pot fi depuse la registratura Autorităţii Electorale Permanente.

(4) în cel mult 2 zile de la data înregistrării cererii, Autoritatea Electorală Permanentă eliberează instituţiilor mass-media din România care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 89 alin. (4) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, documentele de acreditare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4.

Art. 6. - (1) Pe baza documentului de acreditare emis de către Autoritatea Electorală Permanentă, asociaţia, fundaţia sau instituţia mass-media poate desemna ca observatori interni sau reprezentanţi, după caz, numai persoane care nu au apartenenţă politică.

(2) Asociaţiile, fundaţiile şi instituţiile mass-media româneşti, acreditate de către Autoritatea Electorală Permanentă, au dreptul de a emite ecusoane pentru observatorii şi reprezentanţii lor, conform modelelor prevăzute în anexele nr. 5 şi nr. 6.

(3) Observatorii interni şi reprezentanţii instituţiilor mass-media româneşti pot asista la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare numai pe baza ecusoanelor prevăzute la alin. (2), însoţite de actul de identitate.

Art. 7. - (1) Autoritatea Electorală Permanentă acreditează, la cerere, observatorii internaţionali şi reprezentanţii instituţiilor mass-media străine.

(2) Cererea prevăzută la alin. (1) poate fi transmisă prin fax, poştă sau e-mail ori poate fi depusă la registratura Autorităţii Electorale Permanente.

(3) Modelul documentului de acreditare a observatorilor internaţionali şi reprezentanţilor instituţiilor mass-media străine este prevăzut în anexa nr. 7.

Art. 8. - Observatorii internaţionali şi reprezentanţii instituţiilor mass-media străine pot asista la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare numai pe baza documentului de acreditare emis de către Autoritatea Electorală Permanentă, care este valabil şi în copie, însoţit de actul de identitate.

Art. 9. - Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 10. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,

Daniel-Constantin Barbu

Contrasemnează:

Vicepreşedinte,

Marian Muhuleţ

Vicepreşedinte,

Zsombor Vajda

 

Bucureşti, 21 septembrie 2018.

Nr. 452.

 

ANEXA Nr. 1

 

MODELUL CERERII DE ACREDITARE

a asociaţiilor şi fundaţiilor la referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018

 

Către:

Autoritatea Electorală Permanentă

Subsemnatul, ...................................... 1), ...................................... 2), ...................................... 3),

în cadrul 3), solicit, în baza art. 62 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 89 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, acreditarea în vederea desemnării observatorilor interni la referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018.

 

.......................................4)

 

Data ......................................

Date de contact: ...................................... 5)


1) Se înscriu prenumele şi numele persoanei din conducerea asociaţiei sau fundaţiei care face cererea.

2) Se înscrie funcţia pe care persoana care face cererea o are în asociaţie sau fundaţie.

3) Se înscriu denumirea, sediul şi codul unic de înregistrare ale asociaţiei sau fundaţiei.

4) Se înscriu prenumele şi numele persoanei din conducerea asociaţiei sau fundaţiei care face cererea, semnătura acesteia şi se aplică ştampila asociaţiei sau fundaţiei.

5) Se înscrie numărul de fax sau e-mailul.

 

ANEXA Nr. 2

 

MODELUL DOCUMENTULUI DE ACREDITARE

a asociaţiilor şi fundaţiilor la referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018

 

ACREDITARE

Nr. .....................

 

Având în vedere Cererea înregistrată cu nr. ....................................../ ...................................... formulată de ...................................... 1),

în temeiul art. 62 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 89 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, acreditează ...................................... 1) la referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018.

 

Preşedinte,

...................................... 2)

 

NOTE:

- Pe baza documentului de acreditare, asociaţia sau fundaţia poate desemna ca observatori interni numai persoane care nu au apartenenţă politică.

- Persoanele acreditate pot asista la operaţiunile electorale în ziua votării, începând cu ora 6,00 şi terminând cu momentul încheierii şi semnării de către membrii biroului electoral al secţiei de votare a procesului-verbal de constatare a rezultatelor votării în secţia respectivă, numai pe baza ecusoanelor emise de către asociaţia sau fundaţia acreditată de către Autoritatea Electorală Permanentă, însoţite de actul de identitate.

- Observatorii interni nu pot interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea referendumului, având numai dreptul de a sesiza în scris preşedintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularităţi. Orice act de propagandă electorală, precum şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secţia de votare.

- La biroul electoral al secţiei de votare, persoanele acreditate pot staţiona numai în spaţiul stabilit în acest sens în sala de votare de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare


1) Se înscriu denumirea, sediul şi codul unic de înregistrare ale asociaţiei sau fundaţiei care a formulat cererea.

2) Se înscriu prenumele şi numele preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, semnătura preşedintelui sau a persoanei împuternicite de acesta să semneze şi se aplică ştampila Autorităţii Electorale Permanente.

 

ANEXA Nr. 3

 

MODELUL CERERII DE ACREDITARE

a instituţiei mass-media din România la referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018

 

Către:

Autoritatea Electorală Permanentă

Subsemnatul ...................................... 1), ...................................... 2) în cadrul ...................................... 3), solicit, în baza art. 62 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 89 alin. (4) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, acreditarea în vederea desemnării reprezentanţilor mass-media la referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018.

 

...................................... 4)

Data

 

......................................

 

 

 

Date de contact: ...................................... 5)

 

 

1) Se înscriu prenumele şi numele persoanei din conducerea instituţiei mass-media care face cererea.

2) Se înscrie funcţia pe care persoana care face cererea o are în instituţia mass-media.

3) Se înscriu denumirea, sediul şi codul unic de înregistrare ale instituţiei mass-media.

4) Se înscriu prenumele şi numele persoanei din conducerea instituţiei mass-media care face cererea, semnătura acesteia şi se aplică ştampila instituţiei mass-media.

5) Se înscrie numărul de fax sau e-mailul, după caz.

 

ANEXA Nr. 4

 

MODELUL DOCUMENTULUI DE ACREDITARE

a instituţiei mass-media din România la referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018

 

ACREDITARE

Nr. ...................

 

Având în vedere Cererea înregistrată cu nr. ....................................../ ...................................... formulată de ...................................... 1),

în temeiul art. 62 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 89 alin. (4) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare,

acreditează ...................................... 1) la referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie

2018.

 

Preşedinte,

...................................... 2)

 

NOTE:

- Pe baza documentului de acreditare, instituţia mass-media poate desemna reprezentanţi numai persoane care nu au apartenenţă politică.

- Persoanele acreditate pot asista la operaţiunile electorale în ziua votării, începând cu ora 6,00 şi terminând cu momentul încheierii şi semnării de către membrii biroului electoral al secţiei de votare a procesul ui-verbal de constatare a rezultatelor votării în secţia respectivă, numai pe baza ecusoanelor emise de către instituţia mass-media acreditată de către Autoritatea Electorală Permanentă, însoţite de actul de identitate.

- Reprezentanţii mass-media nu pot interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea referendumului, având numai dreptul de a sesiza în scris preşedintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularităţi. Orice act de propagandă electorală, precum şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secţia de votare.

- La biroul electoral al secţiei de votare, persoanele acreditate pot staţiona numai în spaţiul stabilit în acest sens în sala de votare de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.


1) Se înscriu denumirea, sediul şi codul unic de înregistrare ale instituţiei mass-media.

2) Se înscriu prenumele şi numele preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, semnătura preşedintelui sau a persoanei împuternicite de acesta să

semneze şi se aplică ştampila Autorităţii Electorale Permanente.

 

ANEXA Nr. 5

 

MODELUL ECUSONULUI

care va fi utilizat de către observatorii interni la referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018

 

REFERENDUMUL NAŢIONAL PENTRU REVIZUIREA CONSTITUŢIEI DIN 6 ŞI 7 OCTOMBRIE 2018

 

OBSERVATOR INTERN

 

Denumire O.N.G. ......................................

Numărul acreditării ......................................

Nume şi prenume observator ......................................

 

...................................... 1)

L.S.2)

 

 

NOTE:

- Condiţiile de confecţionare şi dimensiunea ecusoanelor sunt stabilite de către asociaţia sau fundaţia acreditată care a desemnat observatorii, cu condiţia ca acestea să conţină elementele obligatorii prevăzute în prezenta anexă.

- Observatorii interni pot asista la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare numai pe baza ecusoanelor emise de către asociaţia sau fundaţia românească acreditată de către Autoritatea Electorală Permanentă, însoţite de actul de identitate.

 

1) Se înscriu numele şi prenumele reprezentantului legal al asociaţiei sau fundaţiei, precum şi semnătura olografă a acestuia.

2) Se poate aplica ştampila asociaţiei sau fundaţiei acreditate de către Autoritatea Electorală Permanentă.

 

ANEXA Nr. 6

 

MODELUL ECUSONULUI

care va fi utilizat de reprezentanţii mass-mediei române la referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018

 

REFERENDUMUL NAŢIONAL PENTRU REVIZUIREA CONSTITUŢIEI DIN 6 ŞI 7 OCTOMBRIE 2018

 

REPREZENTANT MASS-MEDIA

 

Denumire instituţie mass-media ......................................

Numărul acreditării ......................................

Nume şi prenume reprezentant mass-media ......................................

 

...................................... 1)

L.S.2)

 

 

 

 

NOTE:

- Condiţiile de confecţionare şi dimensiunea ecusoanelor sunt stabilite de către instituţia mass-media acreditată care a desemnat observatorii, cu condiţia ca acestea să conţină elementele obligatorii prevăzute în prezenta anexă,

- Reprezentanţii instituţiilor mass-media româneşti pot asista la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare numai pe baza ecusoanelor emise de către instituţia mass-media românească acreditată de către Autoritatea Electorală Permanentă, însoţite de actul de identitate.


1) Se înscriu numele şi prenumele reprezentantului legal al instituţiei mass-media, precum şi semnătura olografă a acestuia.

2) Se poate aplica ştampila instituţiei mass-media acreditate de către Autoritatea Electorală Permanentă.

 

ANEXA Nr. 7

 

MODELUL DOCUMENTULUI DE ACREDITARE

a observatorilor internaţionali şi a reprezentanţilor instituţiilor mass-media străine la referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018

 

ACREDITARE

Nr. ..................

 

Având în vedere Cererea înregistrată cu nr. ....................................../ ......................................

în temeiul art. 62 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 89 alin. (6) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, acreditează pe

doamna/domnul ...................................... 1) în vederea observării referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018.

 

Preşedinte,

...................................... 2)

 

NOTE:

- Observatorii internaţionali şi reprezentanţii instituţiilor mass-media străine pot asista la operaţiunile electorale în ziua votării, începând cu ora 6,00 şi terminând cu momentul încheierii şi semnării de către membrii biroului electoral al secţiei de votare a procesul ui-verbal de constatare a rezultatelor votării în secţia respectivă, numai pe baza documentului de acreditare emis de către Autoritatea Electorală Permanentă, care este valabil şi în copie, însoţit de actul de identitate.

- Observatorii internaţionali şi reprezentanţii instituţiilor mass-media străine nu pot interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea referendumului, având numai dreptul de a sesiza în scris preşedintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularităţi. Orice act de propagandă electorală, precum şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secţia de votare.

- La biroul electoral al secţiei de votare, persoanele acreditate pot staţiona numai în spaţiul stabilit în acest sens în sala de votare de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.


1) Se înscriu numele şi prenumele observatorului internaţional sau ale reprezentantului instituţiei mass-media străine, după caz.

2) Se înscriu prenumele şi numele preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, semnătura preşedintelui sau a persoanei împuternicite de acesta să semneze şi se aplică ştampila Autorităţii Electorale Permanente.

 

AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea modelelor listelor electorale suplimentare, a modelului extrasului din listele electorale şi a modelului timbrului autocolant care vor fi folosite la referendumul local referitor la atribuirea denumirii Olt-Romanaţi judeţului Olt din 6 şi 7 octombrie 2018

 

Având în vedere dispoziţiile art. 152 alin. (1) şi art. 62 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 49 alin. (5) şi (6), art. 51 alin. (1) şi art. 85 alin. (11) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de Adresa nr. 10.131 din 20.09.2018 a Consiliului Judeţean Olt, înregistrată la Autoritatea Electorală Permanentă cu nr. 11.941 din 20.09.2018, prin care au fost comunicate Hotărârea Consiliului Judeţean Olt nr. 143 din 17.09.2018 cu privire la consultarea cetăţenilor judeţului, prin referendum, referitor la atribuirea denumirii Olt-Romanaţi judeţului Olt, precum şi Hotărârea Consiliului Judeţean Olt nr. 145 din 19.09.2018 pentru modificarea Hotărârii Consiliului Judeţean Olt nr. 143 din 17.09.2018, în temeiul art. 104 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare,

Autoritatea Electorală Permanentă adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă modelul listei electorale suplimentare care va fi folosit la secţiile de votare la referendumul local referitor la atribuirea denumirii Olt-Romanaţi judeţului Olt din 6 şi 7 octombrie 2018, prevăzut în anexa nr. 1 la prezenta hotărâre.

Art. 2. - Se aprobă modelul extrasului din listele electorale care va fi folosit la referendumul local referitor la atribuirea denumirii Olt-Romanaţi judeţului Olt din 6 şi 7 octombrie 2018, prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre.

Art. 3. - Se aprobă modelul timbrului autocolant care va fi folosit la referendumul local referitor la atribuirea denumirii Olt-Romanaţi judeţului Olt din 6 şi 7 octombrie 2018, prevăzut în anexa nr. 3 la prezenta hotărâre.

Art. 4. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 5. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Daniel-Constantin Barbu

Contrasemnează:

Vicepreşedinte,

Marian Muhuleţ

Vicepreşedinte,

Zsombor Vajda

 

Bucureşti, 21 septembrie 2018.

Nr. 453.

 

ANEXA Nr. 1

 

MODELUL LISTEI ELECTORALE SUPLIMENTARE

care va fi folosit la referendumul local referitor la atribuirea denumirii Olt-Romanaţi judeţului Olt din 6 şi 7 octombrie 2018

 

 

Pag. ......................................

ROMÂNIA

Circumscripţia electorală nr. ......................................

JUDEŢUL OLT

Secţia de votare nr. ......................................

Municipiul, oraşul, comuna ......................................

 

 

Data întocmirii: ...................................... *)

 

LISTA ELECTORALĂ SUPLIMENTARĂ

Referendumul local referitor la atribuirea denumirii Olt-Romanaţi judeţului Olt din 6 şi 7 octombrie 2018

 

Nr. crt.

Semnătura alegătorului

Numele şi prenumele alegătorului

Codul numeric personal

Domiciliul alegătorului

(conform mențiunilor din actul de identitate)

Seria şi numărul actului de identitate

1.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

...

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Numele, prenumele şi semnătura preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare

Numele, prenumele şi semnăturile membrilor biroului electoral al secţiei de votare care au consemnat datele de identificare ale alegătorilor în lista electorală suplimentară: ......................................


*) Se înscrie data întocmirii listei electorale suplimentare, respectiv „6 octombrie 2018” sau „7 octombrie 2018”, după caz.

 

NOTE:

- Lista electorală suplimentară se semnează de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, precum şi de către membrii biroului electoral al secţiei de votare care au înscris alegătorii în lista electorală suplimentară, aceştia având obligaţia de a-şi înscrie numele şi prenumele în finalul listei, în locul special destinat acestui scop. La finalul listei se aplică ştampila de control a biroului electoral al secţiei de votare.

- Rubricile vor fi dimensionate la cel puţin 1 cm înălţime, iar rubrica privind semnătura va avea cel puţin 4 cm lungime.

 

ANEXA Nr. 2

 

MODELUL EXTRASULUI

din listele electorale care va fi folosit la referendumul local referitor la atribuirea denumirii Olt-Romanaţi judeţului Olt din 6 şi 7 octombrie 2018

 

 

 

EXTRAS

din listele electorale utilizat pentru alegătorii care votează prin intermediul urnei speciale

ROMÂNIA

 

JUDEŢUL OLT

Pag. ......................................

Municipiul, oraşul, comuna ......................................

Circumscripţia electorală nr. ......................................

Localitatea aparţinătoare sau satul ......................................

Secţia de votare nr. ......................................

Strada ......................................

 

 

Data întocmirii: ...................................... *)

 

EXTRAS DIN LISTELE ELECTORALE

Referendumul local referitor la atribuirea denumirii Olt-Romanaţi judeţului Olt din 6 şi 7 octombrie 2018

 

Nr. crt.

Semnătura alegătorului

Numele şi prenumele alegătorului

Codul numeric personal

Domiciliul alegătorului

(conform menţiunilor din actul de identitate)

Seria şi numărul actului de identitate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Numele, prenumele şi semnătura preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare

Numele, prenumele şi semnăturile membrilor biroului electoral al secţiei de votare care însoţesc urna specială NOTE:

- Rubricile vor fi dimensionate la cel puţin 1 cm înălţime, iar rubrica privind semnătura va avea cel puţin 4 cm lungime.

- La finalul extrasului se aplică ştampila de control a biroului electoral al secţiei de votare.

 

*) Se înscrie data întocmirii extrasului de pe lista electorală, respectiv ..6 octombrie 2018” sau „7 octombrie 2018”. după caz.

 

ANEXA Nr. 3

 

MODELUL TIMBRULUI AUTOCOLANT

care va fi folosit la referendumul local referitor la atribuirea denumirii Olt-Romanaţi judeţului Olt din 6 şi 7 octombrie 2018

 

 

NOTE:

- Pătratul în care este încadrat cercul cu înscrisul „Votat RL” şi cu menţiunea datei la care alegătorul a votat are latura de 20 mm.

- Timbrele autocolante sunt imprimate cu litere de aceeaşi mărime, cu aceleaşi caractere şi cu aceeaşi cerneală.


*) Se menţionează data la care alegătorul a votat, respectiv „6” sau ,7”. după caz.

 

ACTE ALE CONSILIULUI NAŢIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

CONSILIUL NAŢIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

DECIZIE

privind reflectarea pe posturile de radio şi de televiziune a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018

 

Având în vedere dubla calitate a Consiliului Naţional al Audiovizualului, de garant al interesului public şi de unică autoritate de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale,

în scopul asigurării de către radiodifuzori a unei informări corecte şi imparţiale a publicului în legătură cu problemele de interes naţional ce fac obiectul referendumului, precum şi cu evenimentele legate de desfăşurarea acestuia,

având în vedere dispoziţiile art. 3 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi dispoziţiile Codului de reglementare a conţinutului audiovizual, adoptat prin Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 220/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în special prevederile art. 30,49, 51, art. 64-70 şi art. 139,

ţinând cont de prevederile art. 6,151 şi 30 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 743/2018 privind aprobarea Programului calendaristic al referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018,

în temeiul dispoziţiilor art. 10 şi art. 17 alin. (1) lit. d) pct. 11 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

Consiliul Naţional al Audiovizualului adoptă următoarea decizie:

Art. 1. - (1) Campania pentru referendumul naţional, la posturile de radio şi de televiziune, publice şi private, se desfăşoară în condiţiile stabilite de Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu respectarea dispoziţiilor Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, ale Deciziei Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Codul audiovizualului, precum şi ale prezentei decizii.

(2) Campania pentru referendumul naţional începe la data aducerii la cunoştinţă publică a datei referendumului şi se încheie în ziua de vineri, 5 octombrie 2018, la ora 07,00.

Art. 2. - (1) Reflectarea campaniei pentru referendumul naţional se poate face prin intermediul emisiunilor informative şi de dezbatere şi trebuie să respecte regulile privind informarea corectă şi pluralismul de opinii.

(2) Radiodifuzorii au obligaţia de a reflecta echidistant punctele de vedere aflate în divergenţă.

Art. 3. - În cadrul emisiunilor de dezbatere radiodifuzorii trebuie să asigure egalitatea de şanse între partizanii şi adversarii problemei supuse referendumului; în cazul în care unul dintre cei invitaţi nu participă, acest fapt trebuie menţionat pe post; absenţa punctului de vedere al uneia dintre părţi nu exonerează realizatorul/moderatorul de asigurarea imparţialităţii.

Art. 4. - În cadrul emisiunilor informative radiodifuzorii trebuie să asigure un echilibru în reflectarea activităţilor de campanie ale partizanilor şi adversarilor problemei supuse referendumului.

Art. 5. - În cazul în care în emisiunile informative şi de dezbatere se aduc acuzaţii de ordin penal ori moral unor persoane sau în cazul în care astfel de acuzaţii pot prejudicia imaginea unor instituţii, trebuie difuzat şi punctul de vedere al celor vizaţi, de regulă în cadrul aceleiaşi emisiuni sau, în mod excepţional, în emisiunile următoare.

Art. 6. - (1) Persoanele ale căror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea unor fapte neadevărate beneficiază de drept la replică.

(2) Persoanele ale căror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea unor informaţii inexacte beneficiază de drept la rectificare.

(3) Radiodifuzorii au următoarele obligaţii privind dreptul la replică şi rectificare:

a) să decidă acordarea sau neacordarea dreptului solicitat în cel mult 24 de ore de la primirea unei solicitări formulate în scris; în situaţia în care solicitarea se referă la o emisiune difuzată în ultima zi de campanie pentru referendum, decizia trebuie luată în cel mult 12 ore de la primirea solicitării;

b) să comunice solicitantului, în termenele prevăzute la lit. a), telefonic şi/sau în scris, decizia luată; în cazul neacordării dreptului solicitat, motivele trebuie să fie comunicate solicitantului şi Consiliului Naţional al Audiovizualului;

c) să difuzeze, în cazul în care decide acordarea dreptului solicitat, rectificarea sau replica în cel mult 48 de ore de la primirea solicitării; în situaţia în care emisiunea care face obiectul sesizării a fost difuzată în ultima zi de campanie pentru referendum, rectificarea sau replica se difuzează în preziua votării;

d) să difuzeze, în cazul în care Consiliul Naţional al Audiovizualului dă câştig de cauză solicitantului, replica sau rectificarea în termenul şi în condiţiile comunicate radiodifuzorului.

(4) în preziua votării, radiodifuzorii trebuie să prevadă în program, imediat după emisiunea informativă de seară, un spaţiu de emisie pentru difuzarea rectificărilor şi a replicilor ca urmare a sesizărilor care se referă la emisiunile difuzate în ultima zi de campanie.

Art. 7. - (1) Radiodifuzorii nu pot difuza de la încheierea campaniei pentru referendum şi până la închiderea urnelor niciun fel de consultări ale publicului privind referendumul.

(2) Sondajele de opinie realizate de instituţiile de specialitate trebuie difuzate în condiţiile respectării regulilor prevăzute în Codul audiovizualului.

(3) Anchetele de tip vox pop realizate de către radiodifuzori nu pot fi prezentate ca fiind reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic şi au obligaţia de a reflecta punctele de vedere aflate în divergenţă.

Art. 8. - De la încheierea campaniei pentru referendum şi până la ora închiderii urnelor sunt interzise:

a) prezentarea de sondaje de opinie, difuzarea anchetelor de tip vox pop prevăzute la art. 7 alin. (3);

b) dezbateri şi comentarii legate de problema supusă referendumului;

c) îndemnuri de a vota pentru sau împotriva propunerilor ce fac obiectul referendumului ori îndemnuri de a vota sau de a nu vota.

Art. 9. - (1) Radiodifuzorii au obligaţia să înregistreze emisiunile pentru referendum în condiţiile stabilite de Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 412/2007 privind obligaţiile ce revin radiodifuzorilor la înregistrarea programelor de radio şi de televiziune, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) înregistrările prevăzute la alin. (1) vor fi păstrate timp de 30 de zile după comunicarea oficială a rezultatelor referendumului şi vor fi puse la dispoziţia Consiliului Naţional al Audiovizualului, la cererea acestuia.

(3) Radiodifuzorii au obligaţia să furnizeze datele solicitate de personalul de control al Consiliului Naţional al Audiovizualului privind desfăşurarea campaniei pentru referendumul naţional, în termenul şi condiţiile comunicate.

Art. 10. - Nerespectarea dispoziţiilor Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, ale Codului audiovizualului, precum şi nerespectarea dispoziţiilor prezentei decizii atrag aplicarea sancţiunilor prevăzute de Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 11. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului,

Laura Georgescu

 

Bucureşti, 20 septembrie 2018.

Nr. 441.