MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 814         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 24 septembrie 2018

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

941. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice privind metodologia de constatare a contravenţiilor şi aplicare a sancţiunilor în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 98/2017 privind funcţia de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii

 

1.902. - Ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale pentru aprobarea Metodologiei de evaluare şi selecţie a cererilor de finanţare prin programul de interes naţional „Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente”, a Procedurii de evaluare a cererilor de finanţare prin programul de interes naţional „Creşterea capacităţii serviciilor publice de asistenţă socială din unele unităţi administrativ-teritoriale”, precum şi a modelului-cadru al contractului de finanţare

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 42 din 4 iunie 2018 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept)

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

1.074. - Decizie privind autorizarea funcţionării ca broker de asigurare si/sau reasigurare a Societăţii MERIDIAN BROKER DE ASIGURARE-REASIGURARE - S.R.L.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE

 

ORDIN

privind metodologia de constatare a contravenţiilor şi aplicare a sancţiunilor în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2017 privind funcţia de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări si concesiune de servicii

 

Având în vedere:

- art. 4 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, aprobată prin Legea nr. 244/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2017 privind funcţia de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 419/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2017 privind funcţia de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 634/2015 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, precum şi pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2016, a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 şi a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2016;

- Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza art. 6 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 634/2015 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Personalul structurii nominalizate la art. 2 alin. (2) lit. b) din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 419/2018 se desemnează prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP) în calitate de agent constatator în vederea constatării contravenţiilor şi aplicării sancţiunilor, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2017, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:

a) în baza prevederilor art. 2 alin. (4) din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 419/2018, la momentul alocării spre verificare a procedurilor selectate în eşantionul de verificat, conform metodologiei de selecţie, pentru constatarea contravenţiilor şi pentru aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. b) pct. (i) şi (ii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2017, cu modificările şi completările ulterioare;

b) în baza prevederilor art. 26 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul în care ANAP ia la cunoştinţă prin orice mijloace de încălcarea prevederilor acesteia, pentru constatarea contravenţiilor şi pentru aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a), lit. b) pct. (iii) şi (iv), lit. c) şi d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2017, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - (1) în vederea constatării contravenţiilor şi aplicării sancţiunilor în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se utilizează formularul tipizat „Proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor”, denumit în continuare Proces-verbal.

(2) Modelul formularului tipizat al Procesului-verbal este prevăzut în anexa nr. 1 la prezentul ordin.

(3) Procesul-verbal se întocmeşte în 3 (trei) exemplare, dintre care unul pentru contravenient, unul pentru organul fiscal cu atribuţii în executarea contravenţiei, în conformitate cu prevederile legale incidente, şi unul pentru ANAP.

(4) Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare şi de păstrare ale Procesului-verbal sunt prezentate în anexa nr. 2 la prezentul ordin.

Art. 3. - Procesul-verbal poate fi contestat în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2017, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4.-în vederea punerii în executare a sancţiunii amenzii contravenţionale, Direcţia generală control ex ante din cadrul ANAP, prin grija agenţilor constatatori desemnaţi să constate contravenţiile şi să aplice sancţiuni, transmite procesele-verbale autorităţii contractante sancţionate şi organului fiscal cu atribuţii în executarea contravenţiei pentru a proceda în conformitate cu prevederile legale privind regimul juridic al contravenţiilor.

Art. 5. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice,

Bogdan Puşcaş

 

Bucureşti, 29 august 2018.

Nr. 941.

 

ANEXA Nr.1

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Seria ....../.......

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE

Nr. ..................

 

PROCES-VERBAL

de constatare şi sancţionare a contravenţiilor

 

Încheiat astăzi, ...................................... luna ...................................... anul ......................................, locul ......................................

 

Subsemnaţii: ...................................... (numele şi prenumele), în calitate de agenţi constatatori desemnaţi pentru verificarea aspectelor procedurale aferente contractului/acordului-cadru ......................................, având funcţia de ......................................, în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, în temeiul prevederilor

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2017 privind funcţia de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, în baza legitimaţiilor nr. ...................................... şi a Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice nr. ....................................../......................................, am constatat următoarele:

Descrierea faptei şi urmările acesteia

...........................................................................................................................................

...........................................................................................................................................

...........................................................................................................................................

...........................................................................................................................................

Data săvârşirii faptei ......................................

Locul săvârşirii faptei ......................................

Fapta de mai sus constituie contravenţie prevăzută în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2006 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2017, cu modificările şi completările ulterioare, la art. ..... alin.  ..... lit. ..... şi se sancţionează conform art. ..... alin.  ..... lit. ..... din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2017, cu modificările şi completările ulterioare, cu amendă de la ...................................... lei la ...................................... lei.

De săvârşirea acestei fapte se face vinovată entitatea/autoritatea contractantă ......................................, C.U.I./CIF ......................................, cu sediul în ......................................, str. ...................................... nr. ...., reprezentată de ......................................, în calitate de ...................................... .

Faţă de contravenţia săvârşită se aplică contravenientului avertisment/amendă în cuantum de ...................................... lei.

Alte menţiuni ........................................................................................................................................... (obiecţiuni ale contravenientului)

Contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ.

Împotriva prezentului proces-verbal se poate face plângere în termen de 15 zile de la data comunicării. Plângerea se depune la Judecătoria ........................................................................................................................................... (judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia).

Contravenientul nu este de faţă/refuză/nu poate să semneze procesul-verbal, fapt atestat de martorul: ......................................, domiciliat în: ......................................, str. ......................................, nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., judeţ/sector ......................................, act de identitate: seria ......, nr. ......................................, emis de: ......................................, cod numeric personal: ......................................, semnătura ......................................

Prezentul proces-verbal nu conţine menţiunile referitoare la martor deoarece: ......................................

Prezentul proces-verbal conţine un nr. ...... de pagini şi s-a întocmit în 3 exemplare, din care exemplarul 2 s-a predat/comunicat contravenientului azi ...................................... .

 

Agenţi constatatori

Contravenient

(semnătura)

(semnătura reprezentantului legal şi ştampila unităţii)

......................................

......................................

 

Prezentul proces-verbal constituie şi înştiinţare de plată.

 

Amenda în cuantum de ......................................, lei se va achita în contul „Venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate de către alte instituţii de specialitate” deschis la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului la care este arondat contravenientul.

Beneficiar: bugetul de stat.

Neachitarea amenzii în termenul de 15 zile de la data comunicării prezentei înştiinţări atrage executarea silită conform prevederilor legale.

Dovada plăţii se depune sau se transmite de către contravenient prin poştă, cu scrisoare recomandată, la sediul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice.

 

Agenţi constatatori

 

(semnătura)

 

......................................

 

Contravenient,

Martor,

(Reprezentant legal al autorităţii contractante)

(Nume şi prenume)

(date de identificare)

(date de identificare)

......................................

......................................

(semnătura)

(semnătura)

......................................

......................................

 

cod 14.13.22.99/ANAP

 

ANEXA Nr. 2

 

Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare şi de păstrare a formularului „Proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor”, cod 14.13.22.99/ANAP

 

1. Denumire: Proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor

2. Format: A4/t2; se va tipări în carnete de 150 de file (50 de seturi într-un carnet),

3. Caracteristici de tipărire:

- se tipăreşte pe hârtie autocopiativă;

- este înseriat şi numerotat începând cu seria A/200 nr. 0.000.001.

4. Se difuzează gratuit.

5. Se utilizează la constatarea unor fapte care întrunesc elementele constitutive ale unei contravenţii în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 228/2007, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2017 privind funcţia de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi la stabilirea sancţiunilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2017, cu modificările şi completările ulterioare,

6. Se întocmeşte în 3 exemplare, de către verificatorii desemnaţi de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, astfel: original (culoare neagră), două copii (culoare roşie şi verde).

7. Se transmite de către agenţii constatatori desemnaţi de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice din cadrul Direcţiei generale control ex ante, după cum urmează:

- exemplarul 1 (culoare neagră), la organul fiscal cu atribuţii în executarea contravenţiei;

- exemplarul 2 (culoare roşie), la autoritatea contractantă sancţionată;

- exemplarul 3 (culoare verde), la Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice.

8. Se arhivează:

- exemplarul 1, la dosarul fiscal al autorităţii contractante.

MINISTERUL MUNCII ŞI JUSTIŢIEI SOCIALE

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei de evaluare şi selecţie a cererilor de finanţare prin programul de interes naţional „Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente”, a Procedurii de evaluare a cererilor de finanţare prin programul de interes naţional „Creşterea capacităţii serviciilor publice de asistenţă socială din unele unităţi administraţi v-teritoriale”, precum şi a model ui ui-cadru al contractului de finanţare

 

Având în vedere:

- Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 8 şi art. 9 alin. (2) din Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 8 din Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare, şi Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2014, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare al compartimentului de asistenţă socială organizat la nivelul comunelor, prevăzut în anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare ale serviciilor publice de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal, cu modificările ulterioare;

- Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a serviciului social furnizat la domiciliu şi Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a serviciului social furnizat în comunitate prevăzute în anexele nr. 3 şi 4 la Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

- Grila naţională de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 886/2000;

- Standardele minime de cost/an pentru serviciile sociale destinate îngrijirii Ia domiciliu a persoanelor vârstnice, prevăzut© în anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 978/2015 privind aprobarea standardelor minime de cost pentru serviciile sociale şi a nivelului venitului lunar pe membru de familie în baza căruia se stabileşte contribuţia lunară de întreţinere datorată de către susţinătorii legali ai persoanelor vârstnice din centrele rezidenţiale;

- Standardele minime de calitate pentru serviciile sociale acordate în comunitate, destinate persoanelor adulte, şi Standardele minime de calitate pentru serviciile de îngrijiri la domiciliu pentru persoane vârstnice, prevăzute în anexele nr. 6 şi 8 la Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 2.126/2014 privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost, tinerilor care au părăsit sistemul de protecţie a copilului şi altor categorii de persoane adulte aflate în dificultate, precum şi pentru serviciile acordate în comunitate, serviciilor acordate în sistem integrat şi cantinelor sociale;

- Protocolul de colaborare în vederea implementării serviciilor comunitare integrate necesare prevenirii excluziunii sociale şi combaterii sărăciei, aprobat prin Ordinul ministrului muncii şi justiţiei sociale, ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei naţionale nr. 393/630/4.236/2017;

- Modelul-cadru al Planului anual de acţiune privind serviciile sociale administrate şi finanţate din bugetul consiliului judeţean/consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti aprobat prin Ordinul ministrului muncii şi justiţiei sociale nr. 1.086/2018,

în temeiul;

- art. 17 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 427/2018 pentru aprobarea programului de interes naţional „Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente” şi a programului de interes naţional „Creşterea capacităţii serviciilor publice de asistenţă socială din unele unităţi administrativ-teritoriale”,

ministrul muncii şi justiţiei sociale emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă Metodologia de evaluare şi selecţie a cererilor de finanţare prin programul de interes naţional „Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente”, prevăzută în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Se aprobă Procedura de evaluare a cererilor de finanţare prin programul de interes naţional „Creşterea capacităţii serviciilor publice de asistenţă socială din unele unităţi administrativ-teritoriale”, prevăzută în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin.

(3) Se aprobă modelul-cadru al contractului de finanţare prevăzut în anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia politici servicii sociale, Direcţia politici beneficii sociale, Direcţia generală planificare bugetară şi management din cadrul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Lia-Olguţa Vasilescu

 

Bucureşti, 12 iulie 2018.

Nr. 1.902.

 

ANEXA Nr. 1

 

METODOLOGIA

de evaluare şi selecţie a cererilor de finanţare a cererilor de finanţare prin programul de interes naţional „Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente”

 

CAPITOLUL I

Scopul şi obiectivele programului

 

Scopul programului este creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice dependente singure ori a căror familie nu poate să le asigure îngrijirea, prin menţinerea autonomiei acestora pe o perioadă cât mai lungă, într-un mediu adaptat nevoilor acestora, prevenirea agravării situaţiei de dependenţă şi a instituţionalizării.

Programul contribuie la implementarea unuia din principalele obiective naţionale în domeniul îmbătrânirii active şi protecţiei persoanelor vârstnice, potrivit Strategiei naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 566/2015, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv „obţinerea unei independenţe şi a unei siguranţe mai mari pentru persoanele vârstnice cu necesităţi de îngrijire de lungă durată”.

Programul de interes naţional „Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 427/2018, finanţat din bugetul de stat, prin bugetul alocat Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale (MMJS), se adresează serviciilor publice de asistentă socială (SPAS) care nu au organizat servicii de asistenţă comunitară prin care să asigure servicii de îngrijire la domiciliu persoanelor vârstnice aflate în stringentă dificultate, situaţia de dependenţă fiind exacerbată de situaţia economică precară a lor şi a susţinătorilor lor legali.

Obiectivul programului este dezvoltarea reţelei publice de servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente, iar obiective specifice sunt următoarele:

a) dezvoltarea reţelei publice de servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente care se încadrează în una dintre situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b) implementarea managementului de caz pentru persoanele vârstnice dependente şi a principiului proximităţii prin respectarea priorităţii serviciilor de îngrijire la domiciliu şi în comunitate faţă de îngrijirea de tip rezidenţial.

Serviciile comunitare asigurate persoanelor vârstnice la domiciliu, potrivit prevederilor art. 8 din Legea nr. 17/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt următoarele:

a) servicii de îngrijire personală acordate persoanelor dependente care, ca urmare a pierderii autonomiei funcţionale din cauze fizice, psihice sau mintale, necesită ajutor semnificativ pentru a realiza activităţile uzuale ale vieţii de zi cu zi. Situaţia de dependenţă este o consecinţă a bolii, traumei şi dizabilităţii şi poate fi exacerbată de absenţa relaţiilor sociale şi a resurselor economice adecvate.

Ajutorul acordat pentru îndeplinirea activităţilor uzuale ale vieţii zilnice priveşte două categorii de activităţi:

- activităţi de bază ale vieţii zilnice (ABVZ), în principal: asigurarea igienei corporale, îmbrăcare şi dezbrăcare, hrănire şi hidratare, asigurarea igienei eliminărilor, transfer şi mobilizare, deplasare în interior, comunicare;

- activităţi instrumentale ale vieţii zilnice (AIVZ), în principal: prepararea hranei, efectuarea de cumpărături, activităţi de menaj şi spălătorie, facilitarea deplasării în exterior şi însoţire, activităţi de administrare şi gestionare a bunurilor, acompaniere şi socializare;

b) servicii de reabilitare şi adaptare a ambientului: mici amenajări, reparaţii şi altele asemenea;

c) alte servicii de recuperare/reabilitare: kinetoterapie, fizioterapie, gimnastică medicală, terapie ocupaţională, psihoterapie, psihopedagogie, logopedie, podologie şi altele asemenea;

d) servicii medicale, sub forma consultaţiilor şi îngrijirilor medicale la domiciliu sau în instituţii de sănătate, consultaţii şi îngrijiri stomatologice, administrarea de medicamente, acordarea de materiale sanitare şi de dispozitive medicale. Serviciile medicale sunt acordate în baza reglementărilor legale privind asigurările sociale de sănătate.

Servicii de îngrijire personală acordate persoanelor dependente, cele de reabilitare şi adaptare a ambientului şi alte servicii de recuperare/reabilitare a persoanei dependente se asigură prin grija serviciului public de asistenţă socială (SPAS) direct sau în baza convenţiilor de parteneriat sau a contractelor de servicii sociale încheiate cu alţi furnizori publici sau privaţi de servicii sociale care deţin licenţă de funcţionare pentru servicii de îngrijire la domiciliu. Pentru acordarea acestor servicii, SPAS înfiinţează şi solicită licenţa de funcţionare pentru serviciile de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice dependente (8810ID-I, Nomenclatorul serviciilor sociale).

Serviciile de reabilitare şi adaptare a ambientului şi terapiile de specialitate sunt acordate de SPAS prin serviciile de asistenţă comunitară (SAC) (8899CZ-PN-V, Nomenclatorul serviciilor sociale). Licenţa de funcţionare se acordă în baza standardelor minime de calitate prevăzute în anexa nr. 7 la Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 2.126/2014 privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost, tinerilor care au părăsit sistemul de protecţie a copilului şi altor categorii de persoane adulte aflate în dificultate, precum şi pentru serviciile acordate în comunitate, serviciilor acordate în sistem integrat şi cantinelor sociale. Potrivit standardelor minime de calitate prevăzute în anexa nr. 8 la Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 2.126/2014, personalul unităţii de îngrijire la domiciliu are obligaţia să sesizeze familia sau autorităţile locale asupra necesităţii realizării unor lucrări de adaptare a locuinţei care pot facilita menţinerea beneficiarului la domiciliul propriu şi să identifice şi să semnaleze situaţiile de abuz şi neglijenţă, iar furnizorul de servicii sociale are obligaţia de a instrui periodic personalul cu privire inclusiv la această obligaţie.

În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 797/2017, cu modificările ulterioare, în structura orientativă de personal a serviciului public de asistenţă socială este prevăzut un manager de caz la 50 de persoane vârstnice pentru care este în implementare un plan individualizat de asistenţă şi îngrijire.

Protocolul de colaborare în vederea implementării serviciilor comunitare integrate necesare prevenirii excluziunii sociale şi combaterii sărăciei, aprobat prin Ordinul ministrului muncii şi justiţiei sociale, ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei naţionale nr. 393/630/4.236/2017, prevede faptul că persoanele care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială şi economică beneficiază de suport prin intermediul serviciilor comunitare integrate care răspund adecvat nevoilor şi problemelor reale care le menţin şi le perpetuează starea de sărăcie, prin asistentul social, asistentul medical comunitar, mediatorul sanitar, potrivit atribuţiilor pe care aceştia le au, conform prevederilor legale.

1.1. Activităţi eligibile

1.1.1. Pentru unităţile de îngrijire la domiciliu (UID) sunt eligibile serviciile de îngrijire personală prevăzute la art. 31 şi art. 32 alin. (1) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pentru persoane vârstnice dependente, potrivit Grilei naţionale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 886/2000, şi care se încadrează în una dintre situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 17/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Activităţile sunt prestate de îngrijitori la domiciliu calificaţi, angajaţi ai SPAS - UID.

1.1.2. Pentru UID şi/sau SAC sunt eligibile următoarele activităţi, după caz:

a) managementul de caz pentru persoanele vârstnice care se încadrează în una dintre situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 17/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi care beneficiază de suport pentru realizarea unor activităţi instrumentale ale vieţii zilnice asigurate de voluntari sau de îngrijitori informaţi;

b) realizarea, după caz, a evaluării iniţiale/a planurilor iniţiale de intervenţie, revizuirea planurilor de intervenţie/planurilor individualizate de asistenţă şi îngrijire, precum şi implementarea măsurilor prevăzute în acestea, pentru persoanele vârstnice dependente;

c) atribuţiile responsabilului de caz aşa cum sunt reglementate în standardele minime de calitate;

d) managementul de caz în cadrul serviciilor de asistenţă comunitară pentru prevenirea excluziunii sociale şi combaterii sărăciei în situaţia în care beneficiarii sunt persoanele vârstnice dependente şi susţinătorii legali care se încadrează în una dintre situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 17/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Activităţile sunt prestate de asistentul social angajat al SPAS - UID/SAC.

1.2. Sumele alocate pentru program

Bugetul total al acestui program de interes naţional, asigurat de la bugetul de stat. prin bugetul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, în limita fondurilor bugetare aprobate cu această destinaţie, este de 25.184,32 mii iei, din care:

a) 3.200,50 mii lei pentru anul 2018;

b) 12.592,16 mii lei pentru anul 2019;

c) 9.391,65 mii lei pentru anul 2020.

Fondurile necesare pentru finanţarea programului se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul alocat Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale care reprezintă autoritatea finanţatoare.

Finanţarea programului de interes naţional se realizează exclusiv în baza unui proces de evaluare şi selecţie a cererilor de finanţare.

Cererile de finanţare se depun individual sau în parteneriat cu furnizori publici ori privaţi de servicii sociale.

Evaluarea şi selecţia cererilor de finanţare se realizează de Către Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale.

Autorităţile administraţiei publice locale cărora li se aprobă finanţarea din program vor încheia, în calitate de solicitanţi, contracte de finanţare cu autoritatea finanţatoare.

1.3. Beneficiarii programului

Beneficiarii direcţi ai programului sunt serviciile publice de asistenţă socială (SPAS) acreditate/asociaţiile de dezvoltare intercomunitară (AID) şi care au obţinut licenţa de funcţionare pentru serviciile de îngrijire la domiciliu, respectiv pentru serviciile de asistenţă comunitară, până la data încheierii contractului de finanţare.

Prin licenţă de funcţionare se înţelege inclusiv licenţa de funcţionare provizorie.

Beneficiarii indirecţi, respectiv grupul-ţintă, sunt/este reprezentaţi/reprezentat de persoanele vârstnice dependente care se încadrează în una dintre situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:

a) nu au venituri şi nici susţinători legali;

b) sunt beneficiari ai ajutorului social acordat în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, sau realizează venituri al căror cuantum se situează sub nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările ulterioare;

c) susţinătorii legali ai persoanelor vârstnice prevăzute la lit. b) realizează venituri al căror cuantum se situează sub cuantumurile veniturilor prevăzute la lit. b).

 

CAPITOLUL II

Cerinţele de calificare şi selecţie

 

2.1. Solicitanţi eligibili

Sunt eligibile să primească finanţare serviciile publice de asistenţă socială acreditate/asociaţiile de dezvoltare intercomunitară şi care au obţinut licenţa de funcţionare pentru serviciile de îngrijire la domiciliu, respectiv pentru serviciile de asistenţă comunitară, până la data încheierii contractului de finanţare.

Programul urmăreşte înfiinţarea unităţilor de îngrijire la domiciliu publice (cod serviciu social 8810ID-I) în cadrul/în subordinea serviciului public de asistenţă socială şi/sau a serviciilor de asistenţă comunitară (cod serviciu social 8899CZ- PN-V), care prestează servicii pentru persoanele vârstnice dependente, în unităţile administrativ-teritoriale (UAT) în care acestea nu există.

Nu sunt eligibile cererile de finanţare ale SPAS dacă la data depunerii cererii de solicitare a finanţării în UAT respectivă există deja o UID în cadrul sau în subordinea SPAS şi/sau, după caz, SAC în cadrul/în subordinea SPAS care a/au primit licenţă de funcţionare.

Potrivit Legii asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile administraţiei publice locale acordă servicii sociale numai prin SPAS,

Verificarea condiţiei de eligibilitate se realizează prin consultarea registrului serviciilor sociale publicat pe pagina de internet a MMJS,

Solicitantul trebuie să fi depus o cerere de solicitare a licenţei de funcţionare, până la data depunerii cererii de solicitare a finanţării.

Verificarea condiţiei de eligibilitate se realizează prin consultarea registrului special de evidenţă a solicitărilor de acreditare a serviciilor sociale administrat de Direcţia politici servicii sociale.

Cererile de finanţare se depun individual sau în parteneriat cu furnizori publici ori privaţi de servicii sociale.

În cazul în care cererile de finanţare se depun în parteneriat cu furnizori publici sau privaţi de servicii sociale, contribuţia partenerului priveşte exclusiv cheltuieli necesare pentru funcţionarea serviciilor sociale, dar care nu sunt eligibile pentru a fi finanţate de la bugetul de stat, prin programul de interes naţional.

Beneficiarul finanţării de la bugetul de stat prin bugetul alocat MMJS pentru programul de interes naţional este numai serviciul public de asistenţă socială, organizat fie ca serviciu public în aparatul de specialitate al primarului/instituţie publică în subordinea consiliului local, fie ca asociaţie de dezvoltare intercomunitară, potrivit prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 797/2017, cu modificările ulterioare.

2.2. Dosarul de solicitare a finanţării

Dosarul de solicitare a finanţării înaintat de solicitant trebuie să conţină următoarele documente:

a) cererea de solicitare a finanţării, conform modelului prevăzut în formatul prevăzut în anexa nr. 1 la prezenta metodologie, în original;

b) hotărârea consiliului local în original, care trebuie să cuprindă date referitoare la:

1. aprobarea depunerii proiectului de solicitare a finanţării în cadrul programului de interes naţional „Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente” derulat de MMJS, în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 427/2018, pentru o perioadă de ........... luni, dar nu mai târziu de data de 30 noiembrie 2020;

2. aprobarea cofinanţării pentru perioada de derulare a proiectului şi pentru o perioadă de ........... luni, dar nu mai târziu de data de 30 noiembrie 2020, inclusiv a acordurilor de parteneriat, dacă este cazul;

3. asumarea asigurării sustenabilităţii şi continuităţii activităţii UID şi SAC ulterior perioadei de finanţare;

4. bugetul proiectului pe surse de finanţare (anexa la Cererea de solicitare a finanţării);

c) dovada anunţului public prin care îşi manifestă disponibilitatea de a colabora cu voluntari potrivit art. 9 alin. (2) din Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România, cu modificările ulterioare, pentru activităţile care urmează să fie derulate în cadrul unităţii de îngrijire la domiciliu şi/sau în cadrul serviciului de asistenţă comunitară;

d) dacă este cazul, acordul/contractul de parteneriat încheiat cu furnizorul public sau privat de servicii sociale, în care se menţionează contribuţia partenerului,

 

CAPITOLUL III

Solicitarea de finanţare

 

3.1. Obiectul finanţării

3.1.1. Costul estimat pentru activităţile prevăzute la pct. 1 subpct. 1.1.1 are la bază standardul minim de cost pentru serviciile de îngrijire la domiciliu prevăzut în anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 978/2015, în funcţie de perioada de derulare a proiectului şi de numărul estimat de persoane beneficiare/ore de îngrijire aferente gradului de dependenţă.

Programul se derulează pe o perioadă de 2 ani de la data încheierii contractelor de finanţare, dar nu mai târziu de data de 30 noiembrie 2020.

3.1.2. Costul estimat pentru activităţile prevăzute la pct. 1 subpct. 1.1.2 constă în salariul asistentului social, în cuantum de 3.717 lei, care include contribuţiile sociale obligatorii prevăzute de lege şi impozitul pe venit.

Decontarea sumelor pentru acest capitol de cheltuieli se realizează în cuantum mai mic sau egal cu acest cuantum, în funcţie de salariul asistentului social angajat de SPAS, cu respectarea prevederilor legii.

Finanţarea se acordă conform prevederilor contractului de finanţare şi în condiţiile prevăzute la cap. IV.

Depunerile cererilor de finanţare se realizează continuu, cu încadrare în bugetul alocat şi în perioada de derulare a programului, dar nu mai târziu de luna iulie 2020.

3.2. Solicitări de finanţare eligibile

SPAS/ADI pot depune cereri de finanţare, după cum urmează:

- pentru activităţile prevăzute la pct. 1, subpct. 1.1.1;

- pentru activităţile prevăzute la pct. 1, subpct. 1.1.2;

- pentru activităţile prevăzute la pct. 1, subpct. 1.1.1. şi 1.1.2.

În cazul în care cererile de finanţare se depun în parteneriat cu furnizori publici sau privaţi de servicii sociale, contribuţia partenerului priveşte exclusiv cheltuieli necesare pentru funcţionarea serviciilor sociale, dar care nu sunt eligibile pentru a fi finanţate de la bugetul de stat, prin programul de interes naţional.

3.3. Cheltuieli eligibile

Cheltuielile eligibile sunt cheltuielile pentru prestarea serviciilor prevăzute la pct. 1, subpct. 1.1.1. şi/sau cheltuielile de personal pentru asistentul social responsabil de realizarea activităţilor prevăzute la pct. 1, subpct. 1.1.2.

Decontarea cheltuielilor eligibile trebuie să se încadreze în sumele maxime calculate conform prevederilor de la pct. 3.1.

Pentru a fi considerate eligibile, în contextul programului, cheltuielile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să fie aferente plăţii serviciilor de îngrijire la domiciliu prestate prin UID înfiinţată şi/sau salariului asistentului social angajat pentru prestarea activităţilor prevăzute la pct. 1, subpct. 1.1.2., începând cu data de 1a lunii următoare încheierii contractului;

b) să fie prevăzute în bugetul SPAS/aparatului de specialitate al primarului;

c) să fie efective, să contribuie la realizarea scopului programului, să fie susţinute cu documente justificative şi să fie înregistrate în contabilitatea solicitantului.

Decontarea cheltuielilor eligibile se face în limita sumelor maxime calculate conform prevederilor de la pct. 3.1.

3 4. Cheltuieli neeligibile

Cheltuielile neeligibile sunt următoarele:

a) cheltuieli de capital;

b) cheltuieli cu aplicarea procedurilor de achiziţie;

c) cheltuieli pentru achiziţia de clădiri şi de amenajare;

d) plata chiriei;

e) diverse forme de asigurare;

f) achiziţionare de mijloace de transport auto;

g) estimări privind posibile pierderi sau datorii viitoare;

h) dobânzi datorate;

i) datorii către furnizori şi penalităţi;

j) sponsorizări individuale pentru participarea la workshopuri, seminare, conferinţe, congrese;

k) burse de studii sau cursuri de instruire individuală;

l) achiziţia de medicamente, materiale şi echipamente destinate diagnosticului şi tratamentului medical;

m) cazarmament;

n) cheltuieli destinate dotării cu mobilier;

o) aparatură medicală şi de fizioterapie/kinetoterapie, alte materiale şi echipamente medicale.

3.5. Procedura de transmitere a dosarului de solicitare a finanţării

Dosarul de solicitare a finanţării se depune în pachet închis, în două exemplare - un original şi o copie, la registratura Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.

Pe plic se fac următoarele menţiuni:

Solicitare a finanţării în cadrul programului de interes naţional „Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente”

Destinatar: Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Direcţia politici servicii sociale

Str. Dem. I. Dobrescu nr. 2-4, sectorul 1, Bucureşti, cod poştal 010026

Expeditor: Solicitant: Numele şi adresa poştală completă

Pentru respectarea regulii „primul venit, primul servit”, cererea de finanţare şi documentele însoţitoare, prevăzute la pct. 2.2, complet şi corect întocmite, depuse la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, primesc un număr de înregistrare de la registratura ministerului cu menţiunea datei şi a orei la care s-a făcut înregistrarea şi se procesează în ordinea în care au fost înregistrate.

3.6. Solicitarea de clarificări

Solicitanţii pot adresa întrebări sau clarificări referitoare la implementarea programului la numărul de telefon: 021 2302361 şi adresa de e-mail: Servicii.Sociale@mmuncii.gov.ro

Prezenta metodologie se publică pe site-ul ministerului: http://www.mmuncii.gov.ro, rubrica Anunţuri.

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale are dreptul de a solicita orice informaţii şi documente în vederea clarificării sau completării dosarului de solicitare a finanţării.

 

CAPITOLUL IV

Procedura de evaluare şi finanţare

 

4.1. Evaluarea solicitărilor de finanţare

Evaluarea solicitărilor de finanţare se realizează de către o comisie de evaluare a cărei componenţă se stabileşte prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale, pe baza prezentei metodologii.

Evaluarea şi selecţia solicitărilor de finanţare se realizează cu respectarea regulii „primul venit, primul servit”.

Pentru respectarea regulii „primul venit, primul servit”, cererea de finanţare şi documentele însoţitoare, prevăzute la pct. 2.2, complet şi corect întocmite, depuse la registratura Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, primesc un număr de înregistrare cu menţiunea datei şi a orei la care s-a făcut înregistrarea şi se procesează în ordinea în care au fost înregistrate.

În condiţiile în care, din documentaţia de solicitare a finanţării lipsesc documente sau acestea nu sunt completate conform cerinţelor din prezenta metodologie, Comisia de evaluare va cere solicitantului transmiterea documentelor lipsă sau completarea şi modificarea celor întocmite eronat, în termen de 10 zile lucrătoare de la transmiterea notificării.

La data la care solicitantul retransmite, după caz, cererea de finanţare şi documentele însoţitoare, prevăzute la pct. 2,2, complet şi corect întocmite, primeşte un nou număr de înregistrare, însoţit de data şi ora înregistrării.

Necompletarea dosarului în termenul solicitat conduce la respingerea cererii şi se procedează conform pct. 4.3.

Comisia de evaluare analizează cererea de finanţare şi documentele însoţitoare În termen de maximum 30 de zile lucrătoare, cu respectarea următoarelor etape:

1. Verificarea îndeplinirii cerinţelor de calificare şi selecţie, respectiv:

a) solicitanţi eligibili;

b) dosarul cererii de finanţare;

2. Verificarea cererilor de finanţare, respectiv:

a) obiectul finanţării, activităţi eligibile;

b) bugetul proiectului;

c) încadrarea activităţilor prevăzute în cererea de finanţare cu activităţile şi indicatorii de calitate şi eficienţă prevăzut în program.

Rezultatul fiecărei etape se consemnează în fişa de evaluare aferentă fiecărei cereri de finanţare şi se semnează de către toţi membrii comisiei. Spre exemplu:

a) se solicită completarea şi, după caz, modificarea documentelor; se consemnează data şi conţinutul e-mailului/adresei, inclusiv convorbirile telefonice;

b) se solicită clarificări; se consemnează data şi conţinutul e-mailului/adresei, inclusiv convorbirile telefonice;

c) se propune aprobarea cererii de finanţare.

d) se respinge cererea de finanţare şi se transmite solicitantului notificarea motivată însoţită, după caz, de precizarea că poate să depună o nouă cerere de finanţare.

4.2. Aprobarea finanţării

Lista cuprinzând solicitanţii, valoarea finanţării şi perioada acordării acesteia (nr. de luni)se aprobă prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale. O copie a ordinului mai sus menţionat se transmite Agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, în vederea încheierii contractului de finanţare.

Odată cu încheierea contractului de finanţare este demarată procedura de acordare a finanţării, cu respectarea condiţiilor prevăzute în cap. III „Solicitarea de finanţare”.

Suma maximă pentru care se poate încheia contractul de finanţare se calculează cu respectarea algoritmului de calcul prevăzut la cap. III, pct. 3.1.

Contractul de finanţare se încheie pentru suma aprobată prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale, la propunerea comisiei de evaluare.

4.3. Decizia de respingere

În situaţia în care solicitările de finanţare nu îndeplinesc toate condiţiile prevăzute de prezenta metodologie, acestea sunt respinse prin decizie motivată.

Decizia de respingere i se comunică solicitantului cu menţionarea motivelor care au stat la baza acesteia şi, după caz, de precizarea că poate să depună o nouă cerere de finanţare.

Spre exemplu, în situaţia în care în unitatea administrativ-teritorială există deja o/un unitate/serviciu public de îngrijire la domiciliu, redepunerea cererii de finanţare nu este justificată, nefiind îndeplinit criteriul de eligibilitate prevăzut la pct. 21.

4.4. Comunicarea rezultatelor şi contestaţiile

Rezultatul evaluării solicitărilor de finanţare se comunică în scris solicitanţilor, inclusiv pe e-mail, la adresa menţionată expres în cererea de finanţare, în termen de o zi de la data aprobării ordinului prevăzut la pct. 4.2., cu precizarea motivelor respingerii, dacă este cazul. În termen de 3 zile de la primirea rezultatului evaluării, solicitanţii pot depune contestaţii la următoarea adresă de e-mail: Servicii.Sociale@mmuncii.gov.ro.

Comisia de soluţionare a contestaţiilor, numită prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale, va soluţiona contestaţiile în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acestora.

4.5. încheierea contractului de finanţare

După comunicarea ordinului prevăzut la pct. 4.2. se încheie contractul de finanţare, denumit în continuare contract, între Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, în calitate de autoritate finanţatoare, prin agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială şi solicitantul căruia i s-a aprobat finanţarea, iar acordarea finanţării se realizează cu data de 1 a lunii următoare.

Modelul contractului de finanţare este prevăzut în anexa nr. 3 la Ordinul ministrului muncii şi justiţiei sociale nr. 1.902/2018 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare şi selecţie a cererilor de finanţare prin programul de Interes naţional „Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente”, a Procedurii de evaluare a cererilor de finanţare prin programul de interes naţional „Creşterea capacităţii serviciilor publice de asistenţă socială din unele unităţi administrativ-teritoriale”, precum şi a modelului-cadru al contractului de finanţare.

Contractul de finanţare se încheie în două exemplare originale şi se semnează de către directorul executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială şi de către primar. Fiecare parte semnatară a contractului păstrează un exemplar original al acestuia. O copie a contractului, însoţită de o notă de înaintare, va fi transmisă Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale de către agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială.

În raport cu autoritatea finanţatoare, solicitantul are obligaţia să manifeste bună-credinţă, loialitate, imparţialitate.

Solicitantul asigură secretul profesional pe durata contractului, precum şi după încetarea acestuia; are obligaţia de a nu comunica, în nicio situaţie, altor persoane sau entităţi, informaţii confidenţiale aparţinând autorităţii finanţatoare sau obţinute în baza relaţiilor contractuale cu aceasta, cu excepţia existenţei consimţământului scris al autorităţii finanţatoare, obţinut în prealabil.

Solicitantul răspunde de realitatea, oportunitatea şi exactitatea datelor prezentate spre decontare.

 

CAPITOLUL V

Finanţarea şi monitorizarea proiectelor

 

5.1. Cine asigură finanţarea proiectelor

Finanţarea se realizează de către autoritatea finanţatoare, prin agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială cu care solicitanţii au încheiat contractul de finanţare şi conform prevederilor acestuia.

5.2. Contribuţia solicitantului

Solicitantul are obligaţia asigurării funcţionării serviciilor sociale înfiinţate cu respectarea standardelor minime de calitate în baza cărora a obţinut licenţa de funcţionare.

Sursele de asigurare a finanţării cheltuielilor de funcţionare necesare sunt potrivit legii şi se consemnează în bugetul proiectului la rubrica „contribuţia solicitantului”.

Pe perioada monitorizării contractelor, solicitantul are obligaţia de a informa agenţia pentru plăţi şi inspecţie socială asupra tuturor surselor de finanţare pentru UID/SAC care fac obiectul finanţării prin program, pentru a evita riscul de dublă finanţare pentru acelaşi tip de intervenţie în cadrul proiectelor implementate cu fonduri de la bugetul de stat sau europene.

5.3. Responsabilitatea monitorizării derulării proiectelor

Responsabilitatea monitorizării derulării finanţării conform prevederilor legii şi ale contractului de finanţare revine agenţiilor teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială.

5.4. Modificarea contractului

Orice modificare a contractului, în limitele cadrului legal, este permisă numai cu acordul ambelor părţi, prin încheierea unui act adiţional la contract.

Copiile actelor adiţionale încheiate vor fi transmise Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.

Modificările referitoare la adresă, cont bancar etc., care nu conduc la schimbarea condiţiilor contractuale în ceea ce priveşte valoarea şi destinaţia sumelor, sunt doar notificate agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială de către solicitant.

5.5. Procedura de efectuare a plăţilor

Plata sumelor prevăzute în contractul de finanţare se realizează lunar, la cererea solicitantului, numai după verificarea de către agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială a informaţiilor prezentate în cererea de solicitare a finanţării şi a tuturor documentelor anexate solicitării de plată. Agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială verifică acordarea serviciilor sociale cu respectarea standardelor minime de calitate.

Activitatea de finanţare şi plată se derulează în următoarele etape:

Înaintarea solicitării de plată către agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială se face fie în prima parte a lunii, între data de 3 şi data de 5, fie în a două perioadă, între data de 12 şi data de 15 ale fiecărei luni, în funcţie de datele la care solicitanţii trebuie să îşi onoreze obligaţiile de plată.

Solicitarea de plată este însoţită de documentele justificative.

Modelul solicitării de plată este prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta metodologie.

Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială primeşte cel târziu în data de 7, respectiv 16 a lunii, de la agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, necesarul de credite bugetare, le centralizează, şi până pe data de 9, respectiv 17 a lunii, le transmite Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale pentru deschiderea de credite bugetare.

Direcţia specializată din cadrul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale va întocmi documentaţia privind deschiderea de credite pe care o înaintează Ministerului Finanţelor Publice.

5.6. Suspendarea şi rezilierea contractului

Nerespectarea prevederilor contractului, altele decât cele legate de utilizarea fondurilor şi prezentarea documentelor justificative false sau neconforme cu realitatea, conduce la suspendarea finanţării până la remedierea situaţiei respective de către contractor.

Agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială constată nerespectarea prevederilor contractului şi transmite contractorului decizia motivată de suspendare a finanţării, cu menţiunea obligaţiei de a remedia situaţia respectivă în termen de 15 zile de la primirea deciziei.

În condiţiile în care, în termenul menţionat, contractorul nu remediază situaţia, agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială desfiinţează unilateral contractul, prin decizie motivată, fără a mai fi necesară intervenţia instanţei judecătoreşti. Contractorul poate fi obligat, prin decizie, şi la plata eventualelor daune, conform legislaţiei în vigoare. Decizia se comunică contractorului.

Rezilierea contractului se realizează în următoarele situaţii:

a) utilizarea fondurilor în alte scopuri decât cele convenite sau prezentarea de documente justificative false sau neconforme cu realitatea;

b) nerespectarea prevederilor contractului.

În condiţiile rezilierii contractului, acesta constituie titlu executoriu, fără a mai fi necesară vreo punere în întârziere sau intervenţia instanţei judecătoreşti. În aceste condiţii, contractorul este obligat să returneze autorităţii finanţatoare, în termen de 30 de zile de la primirea notificării de la agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială, sumele primite până la momentul notificării,

 

CAPITOLUL VI

Raportare

 

6.1. Rapoarte privind acordarea serviciilor şi utilizarea fondurilor primite cu titlu de finanţare

Solicitantul înaintează lunar rapoarte privind acordarea serviciilor şi utilizarea fondurilor primite cu titlu de finanţare (lista persoanelor beneficiare, centralizatorul cheltuielilor la care se anexează copii ale documentelor justificative pentru cheltuielile efectuate din care se constituie standardul de cost) către agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială şi, la cerere, Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.

Rapoartele sunt însoţite de dovada îndeplinirii activităţilor eligibile prin program şi conţin informaţii referitoare ia:

1. numărul de planuri de îngrijire şi asistenţă/planuri de acordare a serviciilor elaborate;

2. fişe de monitorizare servicii verificate şi avizate săptămânal sau lunar de responsabilul de caz;

3. notificări către serviciile publice de asistenţă socială din unitatea administrativ-teritorială unde are domiciliul beneficiarul, dacă este cazul etc.

6.2. Rapoarte întocmite de agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială

Agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială întocmesc rapoarte lunare privind acordarea serviciilor şi utilizarea fondurilor în cadrul programului de interes naţional şi le transmit atât Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, cât şi, la cerere, Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. De asemenea, agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială întocmesc rapoarte trimestriale şi unul final, după finalizarea contractului de finanţare. Rapoartele anuale şi raportul final se transmit Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.

Modelul raportului lunar şi trimestrial se stabileşte prin procedura operaţională elaborată de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS).

 

CAPITOLUL VII

Control

 

7.1. Cine controlează modul de implementare a proiectelor

Agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială controlează modul de implementare a contractului de finanţare.

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale îşi rezervă dreptul de a controla în orice etapă derularea finanţării şi activitatea desfăşurată de UID şi/sau SAC, prin inspecţia socială şi/sau prin corpul de control al ministrului muncii şi justiţiei sociale.

7.2. Controlul Curţii de conturi

Derularea activităţii prin contractele finanţate în cadrul programului se supune controlului financiar al Curţii de conturi, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

 

CAPITOLUL VIII

Documentaţia format-tip

 

8.1. Pentru facilitarea elaborării documentaţiei necesare pentru solicitarea finanţării se vor utiliza şi completa următoarele formate-tip, după cum urmează:

1. Cererea de solicitare a finanţării - anexa nr. 1 la prezenta metodologie;

2. Contractul de finanţare - anexa nr. 3 la Ordinul ministrului muncii şi justiţiei sociale nr. 1.902/2018 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare şi selecţie a cererilor de finanţare prin programul de interes naţional „Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente”, a Procedurii de evaluare a cererilor de finanţare prin programul de interes naţional „Creşterea capacităţii serviciilor publice de asistenţă socială din unele unităţi administrativ-teritoriale”, precum şi a modelului-cadru al contractului de finanţare;

3. Solicitarea de plată - anexa nr. 2 la prezenta metodologie;

8.2. Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

 

ANEXA Nr. 1

la metodologie

 

CERERE DE SOLICITARE A FINANŢĂRII

Proiectului „Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente”

 

1. Date despre solicitant:

Serviciul public de asistenţă socială/Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ......................................, reprezentat/reprezentată de primar/director ......................................

Sediul primăriei ...................................... (localitatea, strada. sectorul/judeţul), tel./fax ......................................, e-mail: ......................................;

codul fiscal nr. ......................................, emis de ......................................, din data de ......................................; nr. contului ......................................, deschis la trezoreria cu sediul în ...................................... , Certificat de acreditare ......................................, adresa de e-mail unde poate fi transmis rezultatul evaluării şi orice altă corespondenţă legată de cererea de finanţare ......................................

2. Suma solicitată ...................................... potrivit bugetului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta cerere

3. Perioada de derulare a proiectului ......................................, şi calendarul estimat al activităţilor

4. La prezenta cerere sunt anexate următoarele documente:

a) Hotărârea Consiliului Local ...................................... nr. ....................................../...................................... în original, cuprinzând datele prevăzute la pct. 2.2 din Metodologia de evaluare şi selecţie a cererilor de finanţare prin programul de interes naţional „Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente”, aprobată prin Ordinul ministrului muncii şi justiţiei sociale nr. 1.902/2018;

b) contractul individual de muncă/dispoziţia/contractul de prestări de servicii încheiat cu asistentul social;

c) fişa de post pentru asistentul social, conţinând în principal:

(i) managementul de caz pentru serviciile de asistenţă comunitară;

(ii) realizarea evaluărilor iniţiale şi a planurilor de intervenţie;

d) dovada anunţului public prin care îşi manifestă disponibilitatea de a colabora cu voluntari, potrivit art. 9 alin. (2) din Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România, cu modificările ulterioare;

e) dacă este cazul, contractul de parteneriat încheiat cu furnizorul public sau privat de servicii sociale, în care se menţionează contribuţia partenerului.

5. Subsemnata/Subsemnatul, ......................................, posesoare/posesor a/al buletinului/cărţii de identitate seria ............ nr. ......................................, eliberat/eliberată la data de ......................................, de către ......................................, împuternicită /împuternicit de furnizorul de servicii sociale ...................................... prin Hotărârea nr. ......../........ cunoscând prevederile art. 326 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la falsul în declaraţii, declar pe propria răspundere următoarele:

- datele, informaţiile şi documentele prezentate corespund realităţii;

- mă angajez ca suma de ...................................... să o utilizez în scopul realizării activităţilor care fac obiectul cererii de finanţare, respectiv (Se vor enumera activităţile pentru care se solicită finanţare.): .....................................

Mă angajez să comunic cu celeritate orice informaţie solicitată de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, în procesul de evaluare, precum şi de a verifica zilnic adresa de e-mail: menţionată la pct. 1.

 

Primar

Data întocmirii

......................................

 

Semnătură

 

Ştampilă

 

 

ANEXĂ

la cerere

 

Bugetul proiectului „Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente” pentru întreaga perioadă de derulare a proiectului ......................................

 

Linie bugetară

Finanţare prin program, buget de stat prin bugetul alocat Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale

Alte surse de finanţare 1

Total

Unitate

Cost unitar

Cost total

Unitate

Cost unitar

Cost total

 

1.1. Cheltuielile unităţii de îngrijire la domiciliu eligibile pentru a fi finanţate de la bugetul de stat prin programul de interes naţional: cheltuieli aferente prestării îngrijirii personale (cheltuieli cu salariile îngrijitorilor, transportul acestora la domiciliul beneficiarilor şi cu materialele consumabile utilizate de îngrijitori)

nr. persoane vârstnice dependente gr. I - cel puţin 20 de ore pe săptămână

 

15 lei/oră

 

 

 

 

 

nr. persoane vârstnice dependente gr. II - cel puţin 10 ore pe săptămână, însă mai puţin de 20 de ore

 

15 lei/oră

 

 

 

 

 

nr. persoane vârstnice dependente gr. III - mai puţin de 10 ore pe săptămână

 

15 lei/oră

 

 

 

 

 

Total 1

 

 

 

 

 

 

 

1.2. Cheltuielile unităţii de îngrijire la domiciliu neeligibile pentru a fi finanţate de la bugetul de stat, prin programul de interes naţional

 

 

 

 

 

 

 

 

Total 1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.1. Cheltuielile serviciului de asistenţă comunitară eligibile pentru a fi finanţate de la bugetul de stat prin programul de interes naţional: cheltuieli cu salariul asistentului social

 

Asistent social

1

3.717

3.717

 

 

 

 

2.2. Cheltuielile serviciului de asistenţă comunitară neeligibile pentru a fi finanţate de la bugetul de stat prin programul de interes  naţional:

 

 

 

 

 

 

 

 

Total 2

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL (total 1+2)

 

 

 

 

 

 

 

 

1 După caz:

a) buget local al unităţii administrativ-teritoriale pentru funcţionarea serviciului public de interes local, în baza Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

b) bugetul de stat pentru salariile asistenţilor medicali comunitari;

c) bugetul judeţului pentru serviciile sociale şi cheltuielile necesare formării continue a personalului cu atribuţii în domeniul serviciilor sociale şi al acţiunilor de sensibilizare a comunităţii privind nevoile şi riscurile sociale de la nivelul judeţului, cofinanţate în baza prevederilor art. 135 alin. (1) lit. e) şi f) şi art. 136 alin. (1) lit. c) şi d) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

d) cheltuielile pentru voluntar în desfăşurarea activităţii sale de voluntariat, în limita sumelor alocate cu această destinaţie, în baza prevederilor art. 15 din Legea nr. 78/2014 privind desfăşurarea activităţii de voluntariat în România, cu modificările ulterioare.

 

ANEXA Nr. 2

la metodologie

 

Serviciul Public de Asistenţă Socială ......................................

Număr contract de finanţare ......................................

 

SOLICITARE DE PLATĂ

 

În atenţia

Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale

Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a Judeţului ......................................

 

Număr contract de finanţare ......................................

Serviciul Public de Asistenţă Socială ......................................

Solicitarea de plată numărul: ......................................

Luna şi anul pentru care se solicită plata: ......................................

 

Domnule/Doamnă,

 

Subsemnatul/a, ...................................... (numele şi prenumele), solicit finanţarea cheltuielilor aferente perioadei sus-menţionate.

 

Suma solicitată este de: ...................................... lei, aferentă:

1. serviciilor de îngrijire la domiciliu pentru un număr de ........ persoane vârstnice dependente, care se încadrează în prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în luna ......................................, anul ...................................... şi/sau, după caz,

2. cheltuielilor de personal pentru asistentul social ...................................... pentru activitatea prestată în cadrul unităţii de îngrijire la domiciliu (UID) şi/sau serviciului de asistenţă comunitară (SAC) ...................................... în luna ......................................, anul ........ .

Prezenta solicitare este însoţită, după caz, de următoarele documente:

1. Lista persoanelor vârstnice dependente care au beneficiat de serviciile de îngrijire la domiciliu în luna ......................................, anul ........, prin unitatea de îngrijire la domiciliu (UID), din care un nr. de ........ persoane vârstnice se încadrează în prevederile art. 9 alin, (2) din Legea nr. 17/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Documentele justificative pentru cheltuielile de personal pentru asistentul social în luna ......................................, anul ........, în cadrul UID şi/sau SAC însoţite de situaţia activităţilor prestate de acesta în cadrul managementului de caz, inclusiv lista persoanelor vârstnice dependente care au beneficiat de suport pentru realizarea unor activităţi instrumentale ale vieţii zilnice prestate inclusiv de voluntari, precum şi mici reparaţii sau lucrări de amenajare a mediului ambiant, sau alte servicii prestate persoanelor vârstnice dependente prin serviciul de asistenţă comunitară, în luna ......................................, anul ........ .

Plata se efectuează în contul cu numărul: ......................................

 

Primar/Director,

Şef compartiment financiar-contabil primărie

......................................

......................................

Semnătură

Semnătură

Ştampilă

Data

 

ANEXA Nr. 2

 

PROCEDURA

de evaluare a cererilor de finanţare prin programul de interes naţional „Creşterea capacităţii serviciilor publice de asistenţă socială din unele unităţi administrativ-teritoriale”

 

CAPITOLUL I

Scopul şi obiectivele programului

 

Scopul Programului de interes naţional „Creşterea capacităţii serviciilor publice de asistenţă socială din unele unităţi administrativ-teritoriale” este asigurarea suportului tehnic necesar autorităţilor administraţiei publice locale din comunele în care nu s-au înfiinţat/nu au fost acreditate serviciile publice de asistenţă socială (SPAS), în vederea aplicării politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi, precum şi altor persoane, grupuri sau comunităţi aflate în nevoie socială.

Obiectivul general este consolidarea capacităţii serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul comunelor prin susţinerea, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, a salariului unui asistent social.

Obiectivul specific este suportul acordat autorităţilor administraţiei publice locale în vederea îndeplinirii atribuţiilor privind organizarea, administrarea şi acordarea serviciilor sociale, cei puţin a serviciilor de asistenţă comunitară (SAC).

1.1. Serviciile publice de asistenţă socială la nivelul comunelor

Potrivit prevederilor Legii asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia înfiinţării serviciului public de asistenţă socială în fiecare unitate administrativ-teritorială, iar, potrivit Strategiei pentru consolidarea administraţiei publice 2014- 2020, asistenţa socială este parte din pachetul minim de servicii publice, necesar şi obligatoriu a fi prestate la fiecare nivel administrativ-teritorial.

1.2. Serviciile de asistenţă comunitară

Serviciile de asistenţă comunitară prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale (8899CZ-PN-V) primesc licenţa de funcţionare care se acordă în baza standardelor minime de calitate prevăzute în anexa nr. 7 la Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 2.126/2014 privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost, tinerilor care au părăsit sistemul de protecţie a copilului şi altor categorii de persoane adulte aflate în dificultate, precum şi pentru serviciile acordate în comunitate, serviciilor acordate în sistem integrat şi cantinelor sociale.

Serviciile de asistenţă comunitară sunt acordate în baza unui plan de intervenţie prin care sunt stabilite activităţile realizate în sprijinul unei persoane, familii etc. şi care pot fi, în principal, activităţi de informare şi consiliere, evaluare şi elaborare plan de intervenţie, consiliere psihologică, facilitarea accesului la o locuinţă, promovarea unui stil de viaţă sănătos, intervenţie în stradă, colectare şi distribuire ajutoare materiale, comunicare şi monitorizare situaţii de risc (telefonul verde, monitorizare persoane vârstnice singure şi bolnavi cronici cu venituri mici etc.), suport pentru realizarea unor activităţi instrumentale ale vieţii zilnice, mici reparaţii sau lucrări de amenajare a mediului ambiant etc.

Înfiinţarea serviciului de asistenţă comunitară în cadrul SPAS necesită resurse materiale şi umane minime, conducând, în acelaşi timp. la un impact social considerabil, datorită caracterului preventiv al acţiunilor, intervenţiei imediate şi accesului facil, inclusiv posibilitatea acordării acestora fără încheierea unui contract de servicii sociale etc.

1.3. Activităţi eligibile

Activitate eligibilă este angajarea asistentului social pentru realizarea atribuţiilor prevăzute la art. 47 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare

1.4. Sumele alocate pentru program

Bugetul total al acestui program de interes naţional, asigurat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, în limita fondurilor bugetare aprobate cu această destinaţie, este de 89.216,4 mii lei, din care:

a) 12.821,14 mii lei pentru anul 2018;

b) 44.608,2 mii lei pentru anul 2019;

c) 31.787,06 mii lei pentru anul 2020.

Fondurile necesare pentru finanţarea programului se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul alocat Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale care reprezintă autoritatea finanţatoare.

Finanţarea programului se realizează în baza solicitărilor înaintate de către autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor care, la data depunerii cererii de finanţare, nu deţin certificat de acreditare valabil, obţinut în baza Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, CU modificările şi completările ulterioare.

Autorităţile administraţiei publice locale cărora li se aprobă finanţarea din program vor încheia, în calitate de solicitanţi, contracte de finanţare cu autoritatea finanţatoare.

Costul pentru suportul acordat unităţii administrativ-teritoriale pentru înfiinţarea serviciului public de asistenţă socială acordat prin program, constă în salariul de bază brut al asistentului social, respectiv 3.717 lei lunar, care include contribuţiile sociale obligatoriu prevăzute de lege şi impozitul pe venit.

1.5. Beneficiarii programului

Beneficiarii direcţi ai programului sunt autorităţile administraţiei publice locale din comunele în care nu s-au înfiinţat/nu au fost acreditate serviciile publice de asistenţă socială, în vederea aplicării politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi, precum şi altor persoane, grupuri sau comunităţi aflate în nevoie socială.

Programul acordă sprijin acestora pentru înfiinţarea serviciului public de asistenţă socială şi a serviciului de asistenţă comunitară în cadrul acestuia.

Beneficiarii indirecţi, respectiv grupul-ţintă, sunt reprezentaţi de persoane aflate în dificultate din comunităţile în care se

înfiinţează serviciile publice de asistenţă socială care vor beneficia de serviciile de asistenţă socială, de realizarea evaluării iniţiale, inclusiv de consiliere şi informaţii referitoare la riscurile sociale şi drepturile de protecţie socială de care pot beneficia, de consilierea necesară în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate, precum şi de implementarea măsurilor prevăzute în planul de intervenţie, prin serviciul de asistenţă comunitară.

 

CAPITOLUL II

Cerinţele de calificare

 

2.1. Solicitanţi eligibili

Finanţarea programului de interes naţional se realizează exclusiv în baza cererilor de finanţare înaintate de autorităţile administraţiei publice locale care nu au încă înfiinţat serviciul public de asistenţă socială, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Pot depune solicitare de finanţare comunele în care nu s-au înfiinţat/acreditat serviciile publice de asistenţă socială la data depunerii cererii de finanţare şi care au depus cererea de acreditare a SPAS.

Nu sunt eligibile cererile de finanţare dacă la data depunerii cererii de solicitare a finanţării comuna deţine certificat de acreditare pentru serviciul public de asistenţă socială, valabil, obţinut în baza Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare.

Verificarea condiţiei de eligibilitate se realizează prin consultarea registrului furnizorilor de servicii sociale publicat pe pagina de internet a Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale (MMJS).

Pentru a evita dubla finanţare, în cadrul Programului de interes naţional (PIN) nu sunt eligibile unităţile administrativ-teritoriale (UAT) care vor beneficia de finanţare pentru acelaşi tip de intervenţie (angajare de asistenţi sociali) în cadrul proiectelor implementate cu fonduri europene sau din alte surse.

2.2. Dosarul de solicitare a finanţării

Dosarul de solicitare a finanţării înaintat de solicitant trebuie să conţină următoarele documente:

a) cererea de solicitare a finanţării, conform modelului prevăzut în formatul prevăzut în anexa nr. 1 la procedură, original;

b) hotărârea consiliului local al comunei, în original, care trebuie să cuprindă date referitoare la:

1. Înfiinţarea serviciul public de asistenţă socială ca un compartiment funcţional în aparatul de specialitate al primarului în baza prevederilor art. 113 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

2. aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare al serviciului public de asistenţă socială cu respectarea regulamentului-cadru prevăzut în anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare ale serviciilor publice de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal, cu modificările ulterioare;

3. aprobarea depunerii proiectului de solicitare a finanţării în cadrul programului de interes naţional „Creşterea capacităţii serviciilor publice de asistenţă socială din unele unităţi administrativ-teritoriale” derulat de MMJS, în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 427/2018 privind aprobarea programului de interes naţional „Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente” şi a programului de interes naţional „Creşterea capacităţii serviciilor publice de asistenţă socială din unele unităţi administrativ-teritoriale”, cu durata de ........... luni, dar nu mâi târziu de data de 30 noiembrie 2020;

4. aprobarea cofinanţării pentru perioada de derulare a proiectului şi pentru o perioadă de ........... luni, dar nu mai târziu de data de 30 noiembrie 2020;

5. asumarea asigurării sustenabilităţii şi continuităţii activităţii SPAS şi SAC ulterior perioadei de finanţare;

6. calendarul etapelor de parcurs pentru/calendarul estimat al activităţilor în vederea îndeplinirii atribuţiilor privind organizarea, administrarea şi acordarea serviciilor sociale, cel puţin a serviciilor de asistenţă comunitară:

(i) obţinerea certificatului de acreditare a SPAS - termen estimat 30 de zile, potrivit prevederilor art. 10 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2014, cu modificările şi completările ulterioare;

(ii) elaborarea strategiei locale de dezvoltare a serviciilor sociale - termen estimat ......................................;

(aii) elaborarea planului anual de acţiune în domeniul serviciilor sociale - termen estimat ......................................;

(iv) încheierea protocolului de colaborare în vederea implementării serviciilor comunitare integrate necesare prevenirii excluziunii sociale şi combaterii sărăciei, în baza modelului-cadru aprobat prin Ordinul ministrului muncii şi justiţiei sociale, ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei naţionale nr. 393/630/4.236/2017 ......................................;

(v) obţinerea de către SPAS a licenţei de funcţionare pentru serviciul de asistenţă comunitară - termen estimat: ......................................;

(vi) elaborarea planurilor iniţiale de intervenţie:

(vii) implementarea metodei managementului de caz pentru serviciile de asistenţă comunitară necesare prevenirii excluziunii sociale şi combaterii sărăciei:

7. bugetul proiectului, pe surse de finanţare (prevăzut în anexa la Cererea de solicitare a finanţării);

c) contractul individual de muncă/dispoziţia/contractul de prestări de servicii încheiat cu asistentul social care deţine dreptul de exercitare a profesiei potrivit Legii nr. 466/2004 privind statutul asistentului social, cu modificările ulterioare:

d) fişa de post pentru asistentul social, conţinând obligatoriu atribuţiile prevăzute la art. 47 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv monitorizarea aplicării planurilor de intervenţie;

e) statul de funcţii în care să fie inclusă situaţia posturilor vacante, în copie.

 

CAPITOLUL III

Solicitarea de finanţare

 

3.1. Obiectul finanţării - activităţi eligibile

Obiectul finanţării - activităţi eligibile este asigurarea salariului asistentului social din serviciul public de asistenţă socială de la nivelul comunelor, pentru o perioadă de maximum 24 de luni.

Activitatea eligibilă este angajarea asistentului social pentru realizarea atribuţiilor prevăzute la art. 47 din Legea nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Programul se derulează pe o perioadă de 2 ani de la data încheierii contractelor de finanţare, dar nu mai târziu de data de 30 noiembrie 2020.

Suma maximă care poate fi solicitată de o comună pentru proiectul „Creşterea capacităţii serviciului public de asistenţă socială în comuna ......................................, judeţul ......................................“, este:

nr. de luni pentru care se solicită salariul asistentului social x 3.717 lei lunar = ...................................... .

Salariul asistentului social a fost estimat ca salariul de bază brut al asistentului social, respectiv 3.717 lei lunar, care include contribuţiile sociale obligatorii prevăzute de lege şi impozitul pe venit.

Finanţarea se acordă conform prevederilor contractului de finanţare şi în condiţiile prevăzute la cap. IV.

Decontarea sumelor pentru acest capitol de cheltuieli se realizează în cuantum mai mic sau egal cu această sumă, în funcţie de salariul asistentului social angajat/contractat de SPAS, cu respectarea prevederilor legii.

Depunerile cererilor de finanţare se realizează continuu, cu încadrare în bugetul alocat şi în perioada de derulare a programului, dar nu mai târziu de luna iulie 2020, astfel încât, până la încheierea proiectului, să poată fi implementate etapele de parcurs, conform celor asumate prin hotărârea consiliului local, pentru: obţinerea certificatului de acreditare SPAS; aprobarea strategiei locale de dezvoltare a serviciilor sociale, a planului anual de acţiune în domeniul serviciilor sociale, încheierea protocolului de colaborare în vederea implementării serviciilor comunitare integrate necesare prevenirii excluziunii sociale şi combaterii sărăciei, în baza modelului-cadru aprobat prin Ordinul ministrului muncii şi justiţiei sociale, ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei naţionale nr. 393/630/4 236/2017, obţinerea licenţei de funcţionare pentru serviciul de asistenţă comunitară.

3.2. Solicitări de finanţare eligibile

Sunt eligibile solicitările de finanţare care fac dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta metodologie.

3.3. Cheltuieli eligibile

Cheltuieli eligibile sunt cheltuielile de personal pentru asistentul social responsabil de realizarea atribuţiilor prevăzute la art. 47 din Legea nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Decontarea cheltuielilor eligibile trebuie să se încadreze în sumele maxime calculate conform prevederilor de la pct. 3.1.

Pentru a fi considerate eligibile, în contextul programului, cheltuielile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să fie aferente plăţii salariului asistentului social angajat al SPAS sau cu care acesta a încheiat contract de prestări de servicii pentru realizarea atribuţiilor prevăzute la art. 47 din Legea nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 a lunii următoare încheierii contractului de finanţare;

b) să fie prevăzute în bugetul local alocat SPAS/a pa râtului de specialitate al primarului;

c) să se realizeze în fapt, să contribuie la realizarea scopului programului, să fie susţinute cu documente justificative şi să fie înregistrate în contabilitatea solicitantului.

Decontarea cheltuielilor eligibile se face în limita sumelor maxime calculate conform prevederilor de la pct. 3.1.

3.4. Cheltuieli neeligibile

Cheltuieli neeligibile sunt următoarele:

a) cheltuieli de capital;

b) cheltuieli cu aplicarea procedurilor de achiziţie;

c) cheltuieli pentru achiziţia de clădiri şi de amenajare;

d) plata chiriei;

e) diverse forme de asigurare;

f) achiziţionare de mijloace de transport auto;

g) estimări privind posibile pierderi sau datorii viitoare;

h) dobânzi datorate;

i) datorii către furnizori şi penalităţi;

j) sponsorizări individuale pentru participarea la workshopuri, seminare, conferinţe, congrese;

k) burse de studii sau cursuri de instruire individuală;

l) achiziţia de medicamente, materiale şi echipamente destinate diagnosticului şi tratamentului medical;

m) cazarmament;

n) cheltuieli destinate dotării cu mobilier;

o) aparatură medicală şi de fizioterapie/kinetoterapie, alte materiale şi echipamente medicale;

p) cheltuielile aferente organizării concursului pentru ocuparea asistentului social.

3.5. Unde şi când se transmite dosarul de solicitare a finanţării

Dosarul de solicitare a finanţării se depune în pachet închis, în două exemplare - un original şi o copie, la registratura Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.

Pe plic se fac următoarele menţiuni:

Solicitare a finanţării în cadrul programului de interes naţional „Creşterea capacităţii serviciilor publice de asistenţă socială din unele unităţi administrativ-teritoriale”

Destinatar: Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Direcţia politici servicii sociale

Str. Dem. I Dobrescu nr. 2-4, sectorul 1, Bucureşti, cod poştal 010026

Expeditor: solicitant: numele şi adresa poştală completă

3.6. Solicitarea de clarificări

Solicitanţii pot adresa întrebări sau clarificări referitoare la implementarea programului la următorul număr de telefon: 021 2302361 şi adresa de e-mail: Servicii.Sociale@mmundi.gov.ro

Prezenta metodologie se publică pe site-ul ministerului:

http://www.mmundi.gov.ro, rubrica Anunţuri.

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale are dreptul de a solicita orice informaţii şt documente în vederea clarificării sau completării dosarului de solicitare a finanţării.

 

CAPITOLUL IV

Procedura de evaluare şi finanţare

 

4.1. Evaluarea solicitărilor de finanţare

Evaluarea solicitărilor de finanţare se realizează de către o comisie de evaluare a cărei componenţă se stabileşte prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale, pe baza prezentei metodologii.

Pentru respectarea regulii „primul venit, primul servit”, cererea de finanţare şi documentele însoţitoare, prevăzute la pct. 2.2, complet şi corect întocmite, depuse la registratura Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, primesc un număr de înregistrare cu menţiunea datei şi a orei la care s-a făcut înregistrarea şi se procesează în ordinea în care au fost înregistrate.

În condiţiile în care din documentaţia de solicitare a finanţării lipsesc documente sau acestea nu sunt completate conform cerinţelor din prezenta metodologie, Comisia de evaluare va cere solicitantului transmiterea documentelor lipsă sau completarea şi modificarea celor întocmite eronat, în termen de 10 zile lucrătoare de la transmiterea notificării.

La data la care solicitantul retransmite, după caz, cererea de finanţare şi documentele însoţitoare, prevăzute la pct. 2.2, complet şi corect întocmite, primeşte un nou număr de înregistrare, însoţit de data şi ora înregistrării.

Necompletarea dosarului în termenul solicitat conduce la respingerea cererii şi se procedează conform celor prevăzute la pct. 4.3.

Comisia de evaluare analizează cererea de finanţare şi documentele însoţitoare în termen de maximum 30 de zile lucrătoare, cu respectarea următoarelor etape:

1. Verificarea îndeplinirii cerinţelor de calificare şi selecţie, respectiv:

a) solicitanţi eligibili;

b) dosarul cererii de finanţare;

2. Verificarea cererilor de finanţare, respectiv:

a) obiectul finanţării, activităţi eligibile;

b) bugetul proiectului;

c) încadrarea activităţilor prevăzute în cererea de finanţare cu activităţile şi indicatorii de calitate şi eficienţă prevăzuţi în program.

Rezultatul fiecărei etape se consemnează în fişa de evaluare aferentă fiecărei cereri de finanţare şi se semnează de către toţi membrii comisiei. Spre exemplu:

a) Se solicită completarea şi, după caz, modificarea documentelor; se consemnează data şi conţinutul e-mailului/adresei, inclusiv convorbirile telefonice;

b) Se solicită clarificări; se consemnează data şi conţinutul e-mailului/adresei, inclusiv convorbirile telefonice;

c) Se propune aprobarea cererii de finanţare;

d) Se respinge cererea de finanţare şi se transmite solicitantului notificarea motivată însoţită, după caz, de precizarea că poate să depună o nouă cerere de finanţare.

4.2. Aprobarea finanţării

Lista cuprinzând comunele pentru care s-a aprobat finanţarea proiectelor „Creşterea capacităţii serviciului public de asistenţă socială” se aprobă prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale.

O copie a ordinului se transmite Agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, în vederea încheierii contractului de finanţare.

Odată cu încheierea contractului de finanţare este demarată procedura de acordare a finanţării, cu respectarea condiţiilor prevăzute în cap. III Solicitarea de finanţare.

Contractul de finanţare se încheie pentru suma aprobată prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale, la propunerea comisiei de evaluare.

4.3. Decizia de respingere

în situaţia în care solicitările de finanţare nu îndeplinesc toate condiţiile prevăzute de prezenta metodologie, acestea sunt respinse prin decizie motivată.

Decizia de respingere i se comunică solicitantului cu menţionarea motivelor care au stat la baza acesteia şi, după caz, precizarea că poate să depună o nouă cerere de finanţare.

Spre exemplu, în situaţia în care în unitatea administrativ-teritorială există deja înfiinţat serviciul public de asistenţă socială, redepunerea cererii de finanţare nu este justificată, nefiind îndeplinit criteriul de eligibilitate prevăzut la pct. 21.

4.4. Comunicarea rezultatelor şi contestaţiile

Rezultatul evaluării solicitărilor de finanţare se comunică în scris solicitanţilor, inclusiv pe e-mail, la adresa menţionată expres în cererea de finanţare, în termen de o zi de la aprobarea ordinului prevăzut la pct. 4.2, cu precizarea motivelor respingerii, dacă este cazul. În termen de 3 zile de la primirea rezultatului evaluării, solicitanţii pot depune contestaţii la următoare adresă de e-mail: Servicii.Sociale@mmuncii.gov.ro

Comisia de soluţionare a contestaţiilor, numită prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale, va soluţiona contestaţiile în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acestora.

4.5. Încheierea contractului de finanţare

După comunicarea ordinului ministrului muncii şi justiţiei sociale, prevăzut la pct. 4.2, se încheie contractul de finanţare, denumit în continuare contract, între Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, în calitate de autoritate finanţatoare, prin agenţiile teritoriale pentru plaţi şi inspecţie socială şi solicitantul căruia i s-a aprobat finanţarea, iar acordarea finanţării se realizează cu data de 1 a lunii următoare.

Modelul contractului de finanţare este prevăzut în anexa nr. 3 la Ordinul ministrului muncii şi justiţiei sociale nr. 1.902/2018 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare şi selecţie a cererilor de finanţare prin programul de interes naţional „Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente”, a Procedurii de evaluare a cererilor de finanţare prin programul de interes naţional „Creşterea capacităţii serviciilor publice de asistenţă socială din unele unităţi administrativ-teritoriale” precum şi a modelului-cadru al contractului de finanţare.

Contractul de finanţare se încheie în două exemplare originale şi se semnează de către directorul executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială şi de către primar/preşedintele consiliului judeţean. Fiecare parte semnatară a contractului păstrează un exemplar original al acestuia. O copie a contractului, însoţită de o notă de înaintare, va fi transmisă Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale de către agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială.

În raport cu autoritatea finanţatoare, solicitantul are obligaţia să manifeste bună-credinţă, loialitate, imparţialitate.

Solicitantul asigură  secretul profesional pe durata contractului, precum şi după încetarea acestuia; are obligaţia de a nu comunica, în nicio situaţie, altor persoane sau entităţi informaţii confidenţiale aparţinând autorităţii finanţatoare sau obţinute în baza relaţiilor contractuale cu aceasta, cu excepţia existenţei consimţământului scris al autorităţii finanţatoare, obţinut în prealabil.

Solicitantul răspunde de realitatea, oportunitatea şi exactitatea datelor prezentate spre decontare.

4.6. Cine asigură finanţarea proiectelor

Finanţarea se realizează de către autoritatea finanţatoare, prin agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială cu care solicitanţii au încheiat contractul de finanţare şi conform prevederilor acestuia.

4.7. Contribuţia solicitantului

Solicitantul are obligaţia;

a) să implementeze calendarul etapelor de parcurs, conform celor asumate prin hotărârea consiliului local, pentru: obţinerea certificatului de acreditare SPAS; pentru aprobarea strategiei locale de dezvoltare a serviciilor sociale, a planului anual de acţiune în domeniul serviciilor sociale, să încheie protocolul de colaborare în vederea implementării serviciilor comunitare integrate necesare prevenirii excluziunii sociale şi combaterii sărăciei, în baza modelului-cadru aprobat prin Ordinul ministrului muncii şi justiţiei sociale, ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei naţionale nr. 393/630/4.236/2017 şi să obţină licenţa de funcţionare pentru serviciul de asistenţă comunitară;

b) să asigure din bugetul propriu resursele necesare funcţionării serviciului public de asistenţă socială şi serviciului de asistenţă comunitară, în completarea sumei primite prin program pentru cheltuielile de personal ale unui asistent social.

4.8. Responsabilitatea monitorizării derulării proiectelor

Responsabilitatea monitorizării derulării finanţării conform prevederilor legii şi ale contractului de finanţare revine agenţiilor teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială.

4.9. Modificarea contractului

Orice modificare a contractului, în limitele cadrului legal, este permisă numai cu acordul ambelor părţi, prin încheierea unui act adiţional la contract.

Copiile actelor adiţionale încheiate vor fi transmise Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.

Modificările referitoare la adresă, cont bancar etc., care nu conduc la schimbarea condiţiilor contractuale în ceea ce priveşte valoarea şi destinaţia sumelor, sunt doar notificate agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială de către solicitant

4.10. Procedura de efectuare a plăţilor

Acordarea sumelor prevăzute în contractul de finanţare se realizează lunar, la cererea solicitantului, numai după verificarea de către agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială a informaţiilor prezentate în cererea de solicitare a finanţării şi a tuturor documentelor anexate solicitării de plată, precum şi pentru monitorizarea performanţelor obţinute prin sprijinul acordat prin program.

Activitatea de finanţare şi plată se derulează în următoarele etape:

Înaintarea solicitării de plată către agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială se face fie în prima parte a lunii, între data de 3 şi data de 5, fie în a două perioadă, între data de 12 şi data de 15 ale fiecărei luni, în funcţie de datele la care solicitanţii trebuie să-îşi onoreze obligaţiile de plată.

Solicitarea de plată este însoţită de documentele justificative - anexa nr. 2 la prezenta metodologie.

Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială primeşte cel târziu în data de 7, respectiv 16 a lunii, de la agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, necesarul de credite bugetare, le centralizează şi până pe data de 9, respectiv 17 a lunii le transmite Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale pentru deschiderea de credite bugetare.

Direcţia specializată din cadrul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale va întocmi documentaţia privind deschiderea de credite pe care o înaintează Ministerului Finanţelor Publice.

4.11. Suspendarea şi rezilierea contractului

Nerespectarea prevederilor contractului, altele decât cele legate de utilizarea fondurilor şi prezentarea documentelor justificative false sau neconforme cu realitatea, conduce la suspendarea finanţării până la remedierea situaţiei respective de către contractor.

Agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială constată nerespectarea prevederilor contractului şi transmite contractorului decizia motivată de suspendare a finanţării, cu menţiunea obligaţiei de a remedia situaţia respectivă în termen de 15 zile de la primirea notificării.

În condiţiile în care, în termenul menţionat, contractorul nu remediază situaţia, agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială desfiinţează unilateral contractul, prin decizie motivată, fără a mai fi necesară intervenţia instanţei judecătoreşti. Contractorul poate fi obligat, prin decizie, şi la plata eventualelor daune, conform legislaţiei în vigoare. Decizia se comunică contractorului.

Rezilierea contractului se realizează în următoarele situaţii:

a) utilizarea fondurilor în alte scopuri decât cele convenite sau prezentarea de documente justificative false sau neconforme cu realitatea;

b) orice altă situaţie de încălcare a contractului sau a condiţiilor generale prevăzute în contract sau în anexele sale şi pentru care se pot aplica motivele de reziliere.

În condiţiile rezilierii contractului, acesta constituie titlu executoriu, fără a mai fi necesară vreo punere în întârziere sau intervenţia instanţei judecătoreşti. În aceste condiţii, contractorul este obligat să returneze autorităţii finanţatoare, în termen de 30 de zile de la primirea notificării de la agenţia teritorială, sumele primite până la momentul notificării.

 

CAPITOLUL V

Raportare

 

5.1. Rapoarte privind acordarea serviciilor şi utilizarea fondurilor primite cu titlu de finanţare

Solicitantul înaintează lunar rapoarte privind activitatea SPAS şi utilizarea fondurilor primite cu titlu de finanţare către agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială şl, la cerere, Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.

Rapoartele sunt însoţite de dovada îndeplinirii activităţilor eligibile prin program şi conţin informaţii referitoare la:

1. numărul de planuri iniţiale de intervenţie elaborate pentru persoanele/familiile aflate în situaţii de dificultate/vulnerabile;

2. numărul de persoane care au beneficiat de servicii de asistenţă socială, de evaluare iniţială de consiliere şi informaţii referitoare la riscurile sociale şi drepturile de protecţie socială de care pot beneficia, precum şi, după caz, consilierea necesară în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate, precum şi de servicii de asistenţă comunitară.

5.2. Rapoarte întocmite de agenţiile teritoriale pentru prestaţii sociale

Agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială întocmesc rapoarte lunare privind acordarea serviciilor şi utilizarea fondurilor în cadrul programului de interes naţional şi le transmit Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi, la cerere, Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. De asemenea, agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială întocmesc rapoarte trimestriale şi unul final, după finalizarea contractului de finanţare. Rapoartele anuale şi raportul final se transmit şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.

Modelul raportului lunar şi trimestrial se stabileşte prin procedura operaţională elaborată de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.

 

CAPITOLUL VI

Control

 

6.1. Cine controlează modul de implementare a proiectelor

Agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială controlează modul de implementare a contractului de finanţare.

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale îşi rezervă dreptul de a controla în orice etapă derularea finanţării şi activitatea desfăşurată de SPAS/SAC, prin inspecţia socială şi/sau prin corpul de control al ministrului muncii şi justiţiei sociale.

6.2. Controlul Curţii de Conturi

Derularea activităţii prin contractele finanţate în cadrul programului se supune controlului financiar al Curţii de Conturi, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

 

CAPITOLUL VII

Documentaţia format-tip

 

7.1. Documente

Pentru facilitarea elaborării documentaţiei necesare pentru solicitarea finanţării se vor utiliza şi completa următoarele formate-tip, după cum urmează:

1. Cererea de solicitare a finanţării - anexa nr. 1 la prezenta procedură;

2. Contractul de finanţare - anexa nr. 3 la Ordinul ministrului muncii şi justiţiei sociale nr. 1.902/2018 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare şi selecţie a cererilor de finanţare prin programul de interes naţional „Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente”, a Procedurii de evaluare a cererilor de finanţare prin programul de interes naţional „Creşterea capacităţii serviciilor publice de asistenţă socială din unele unităţi administrativ-teritoriale”, precum şi a modelului-cadru al contractului de finanţare;

3. Solicitarea de plată - anexa nr. 2 la prezenta procedură;

4. Situaţia activităţilor realizate în luna pentru care se solicită decontarea salariului asistentului social, luna, anul - anexa nr. 3 la prezenta procedură.

7.2. Anexe

Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta procedură.

 

ANEXA Nr. 1

la procedură

 

CERERE DE SOLICITARE A FINANŢĂRII

Proiectului „Creşterea capacităţii serviciului public de asistenţă socială în comuna ..................................... judeţul .....................................“

1. Date despre solicitant:

Comuna ......................................, reprezentată de primar ......................................

Sediul primăriei ...................................... (localitatea, strada, sectorul/judeţul), tel./fax ......................................, e-mail ......................................, codul fiscal nr. ......................................, emis de ...................................... din data de ......................................; nr. contului ......................................, deschis la trezoreria cu sediul în ......................................, adresa de e-mail unde poate fi transmis rezultatul evaluării şi orice altă corespondenţă legată de cererea de finanţare ......................................

2. Suma solicitată ...................................... potrivit bugetului anexat la prezenta cerere

3. Perioada de derulare a proiectului ...................................... şi calendarul estimat al activităţilor în vederea îndeplinirii atribuţiilor privind organizarea, administrarea şi acordarea serviciilor sociale, cel puţin a serviciilor de asistenţă comunitară, asumate prin Hotărârea Consiliului Local al Comunei , nr. ....................................../ ...................................... :

a) obţinerea certificatului de acreditare a SPAS - termen estimat 30 de zile, potrivit prevederilor art. 10 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2014, cu modificările şi completările ulterioare;

b) elaborarea strategiei locale de dezvoltare a serviciilor sociale - termen estimat ......................................;

c) elaborarea planului anual de acţiune în domeniul serviciilor sociale - termen estimat ......................................;

d) încheierea protocolului de colaborare în vederea implementării serviciilor comunitare integrate necesare prevenirii excluziunii sociale şi combaterii sărăciei, în baza modelului-cadru aprobat prin Ordinul ministrului muncii şi justiţiei sociale, ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei naţionale nr. 393/630/4.236/2017 ......................................;

e) obţinerea de către SPAS a licenţei de funcţionare pentru serviciul de asistenţă comunitară - termen estimat: ......................................;

f) elaborarea planurilor iniţiale de intervenţie;

g) implementarea metodei managementului de caz pentru serviciile de asistenţă comunitară necesare prevenirii excluziunii sociale şi combaterii sărăciei.

4. La prezenta cerere sunt anexate următoarele documente:

a) Hotărârea Consiliului Local al Comunei ,nr. ....................................../...................................... în original, cuprinzând datele prevăzute la pct. 2.2 din metodologia de evaluare aprobată prin Ordinul ministrului muncii şi justiţiei sociale nr. ....................................../...................................... ;

b) contractul individual de muncă/dispoziţia/contractul de prestări de servicii încheiat cu asistentul social;

c) fişa de post pentru asistentul social, conţinând în principal:

(i) atribuţiile prevăzute la art. 47 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

(ii) persoană resursă în elaborarea strategiilor locale de dezvoltare a serviciilor sociale şi planurilor anuale de acţiune privind serviciile sociale;

(iii) managementul de caz pentru serviciile de asistenţă comunitară necesare prevenirii excluziunii sociale şi combaterii sărăciei;

(iv) după caz, asigurarea coordonării personalului cu studii medii din domeniul asistenţei sociale (tehnician în asistenţă socială, lucrător social etc.);

d) statul de funcţii în care să fie incluse situaţia posturilor vacante, în copie;

e) dovada anunţului public prin care îşi manifestă disponibilitatea de a colabora cu voluntari potrivit art. 9 alin. (2) din Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România, cu modificările ulterioare, pentru activităţile care urmează să fie derulate în cadrul serviciului de asistenţă comunitară;

f) date privind principalii indicatori demografici şi socio-economici ai comunei:

(i) populaţia, după domiciliu, la data de 1 ianuarie 2018; indicele de îmbătrânire demografică, procentul populaţiei vârstnice/populaţia 0-14 ani etc.;

(ii) locuinţe care dispun de apă curentă şi locuinţe racordate la canalizare;

(iii) structura populaţiei după participarea la activitatea economică şi populaţia ocupată pe activităţi ale economiei naţionale;

(iv) situaţia grupurilor vulnerabile în localitate.

5. Subsemnata/Subsemnatul, ......................................, posesoare/posesor a/al buletinului/cărţii de identitate seria .................. nr. ...................................... eliberat/eliberată la data de ......................................, de către ......................................, împuternicită/împuternicit de furnizorul de servicii sociale ...................................... prin Hotărârea nr. ....................................../ ...................................... cunoscând prevederile art. 326 din Legea nr. 286/2009 privind

Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la falsul în declaraţii, declar pe propria răspundere următoarele: ......................................

- datele, informaţiile şi documentele prezentate corespund realităţii;

- mă angajez ca suma de ..................... să o utilizez în scopul realizării activităţilor care fac obiectul cererii de finanţare, respectiv (Se vor enumera activităţile pentru care se solicită finanţare.):

Mă angajez să comunic cu celeritate orice informaţie solicitată de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale (MMJS), în procesul de evaluare, precum şi de a verifica zilnic adresa de e-mail: ...................................... menţionată la pct. 1 din prezenta cerere.

 

Primar

Data întocmirii

......................................

......................................

Semnătură

 

Stampilă

 

 

ANEXĂ

la cerere

 

Bugetul Proiectului „Creşterea capacităţii serviciului public de asistenţă socială în comuna ......................................, judeţul ...................................... “

pentru întreaga perioadă de derulare a proiectului

 

Linie bugetară

Finanţare prin program, buget de stat prin bugetul alocat Ministerului muncii şi justiţiei sociale

Alte surse de finanţare1

Total

Unitate Cost unitar Cost total

Unitate

Cost unitar

Cost total

 

1. Cheltuieli cu salariile personalului serviciului public de asistenţă socială (SPAS) şi serviciului de asistenţă comunitară din cadrul SPAS

 

 

 

 

1.1. asistent social

 

3.717

 

 

 

 

 

1.2. asistent medical comunitar

 

 

 

 

 

 

 

1.3. mediator sanitar

 

 

 

 

 

 

 

1.4.

 

 

 

 

 

 

 

1.5.

 

 

 

 

 

 

 

Total 1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2. Cheltuieli pentru acoperirea altor cheltuieli curente de funcţionare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total 2

 

 

 

 

 

 

 

3. Cheltuieli de formare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL (total 1+2)

 

 

 

 

 

 

 

 

1 După caz:

a) buget local al comunei pentru funcţionarea serviciului public de interes local, în baza Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu codificările şi completările ulterioare, şi Legii asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

b) bugetul de stat pentru salariile asistenţilor medicali comunitari;

c) bugetul judeţului pentru serviciile sociale şi cheltuielile necesare formării continue a personalului cu atribuţii în domeniul serviciilor sociale şi al acţiunilor la sensibilizare a comunităţii privind nevoile şi riscurile sociale de la nivelul judeţului, cofinanţata în baza prevederilor art. 135 alin. (1) lit. e) şi f) şi art. 136 alin. (1) it. c) şi d) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

d) cheltuielile pentru voluntar în desfăşurarea activităţii sale de voluntariat, în limita sumelor alocate cu această destinaţie, în baza prevederilor art. 15 din Legea nr. 78/2014 privind desfăşurarea activităţii de voluntariat în România, cu modificările ulterioare.

 

ANEXA Nr. 2

la procedură

 

Primăria Comunei ......................................

Număr contract de finanţare ......................................

 

SOLICITARE DE PLATĂ

 

În atenţia

Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale

Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a Judeţului ......................................

Număr contract de finanţare ......................................

Primăria Comunei ......................................

Solicitarea de plată numărul: ......................................

Luna şi anul pentru care se solicită plata: ......................................

 

Domnule/Doamnă,

 

Subsemnatul/a, ...................................... (numele şi prenumele),  solicit finanţarea cheltuielilor aferente perioadei sus-menţionate.

Suma solicitată este de ...................................... lei, aferentă cheltuielilor de personal pentru asistentul social pentru

activitatea prestată în cadrul Serviciului public de asistenţă socială ...................................... în luna ...................................... anul .................... .

 

Prezenta solicitare este însoţită de următoarele documente:

1, Borderoul privind documentele justificative pentru cheltuielile de personal pentru asistentul social în luna anul

2. Situaţia activităţilor realizate în luna pentru care se solicită decontarea salariului asistentului social luna anul

conform anexei nr. 3 la procedură.

Plata se efectuează în contul cu numărul: ......................................

 

 

Primar,

Şef compartiment financiar-contabil

......................................

......................................

semnătură

semnătură

ştampilă

data

 

ANEXA Nr. 3

la procedură

 

Primăria Comunei ......................................

Număr contract de finanţare ......................................

 

Situaţia activităţilor realizate în luna pentru care se solicită decontarea salariului asistentului social

Luna ......................................: anul .................

 

Activităţile realizate de asistentul social

1. realizarea evaluărilor iniţiale în vederea identificării nevoilor individuale şi familiale, în baza cărora este elaborat planul de intervenţie, inclusiv număr persoane beneficiare;

2. elaborarea planului de intervenţie care se adresează persoanei şi, după caz, familiei acesteia şi care cuprinde măsurile de asistenţă socială, respectiv serviciile recomandate pentru soluţionarea situaţiilor de nevoie sau risc social identificate, precum şi beneficiile de asistenţă socială la care persoana are dreptul, inclusiv numărul persoanelor beneficiare;

3. consilierea necesară în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate, inclusiv numărul persoanelor beneficiare;

4. realizarea diagnozei sociale la nivelul grupului şi comunităţii şi elaborarea planului de servicii comunitare;

5. elaborarea strategiilor locale de dezvoltare a serviciilor sociale şi planurilor anuale de acţiune privind serviciile sociale;

6. managementul de caz pentru serviciile de asistenţă comunitară necesare prevenirii excluziunii sociale şi combaterii sărăciei, inclusiv numărul persoanelor beneficiare;

7. după caz, asigurarea coordonării personalului cu studii medii din domeniul asistenţei sociale (tehnician în asistenţă socială, lucrător social etc.);

8. comunicare şi monitorizare situaţii de risc: telefon verde, monitorizare persoane vârstnice singure şi bolnavi cronici cu venituri mici;

9. monitorizarea aplicării planurilor de intervenţie şi colaborarea cu alţi furnizori de servicii publice etc.

Raport de progres privind implementarea calendarului aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. ....................................../......................................

Certificăm realitatea şi legalitatea datelor înscrise şi ne asumăm întreaga răspundere în utilizarea creditelor primite numai pentru destinaţia solicitată.

 

Primar

Şef compartiment asistenţă socială

...................................... ......................................

......................................

Semnătură

Semnătură

Ştampilă

Data

 

ANEXA Nr. 3

 

Model-cadru

 

CONTRACT DE FINANŢARE

Nr. ................. din .................

 

 

 

Părţile contractului

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, în calitate de autoritate finanţatoare, prin agenţia pentru plăţi şi inspecţie socială teritorială/a judeţului/municipiului Bucureşti ...................................... , cu sediul în ...................................... şi cont cu numărul ...................................... , deschis la  Trezoreria ......................................, reprezentată prin directorul executiv,

pe de o parte, şi

...................................... (numele întreg al autorităţii administraţiei publice locale, beneficiar al finanţării), în calitate de contractor, cu sediul în ......................................  (adresa) şi cont cu numărul ......................................, deschis la ......................................, reprezentat prin ...................................... (nume, prenume, calitate) pe de altă parte,

au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

Obiectul contractului

 

1.1. Obiectul contractului TI reprezintă finanţarea acordată contractorului de la bugetul de stat, prin bugetul alocat autorităţii contractante pentru asigurarea cheltuielilor pentru acordarea serviciilor de îngrijire la domiciliu/cheltuielilor de personal pentru asistentul social 1.

 

1 Potrivit cererii de finanţare.

 

1.2. Valoarea contractului de finanţare a proiectului este în sumă de ...................................... lei, din care: ......................................

1.3. Costul contractului se constituie din valoarea finanţării şi contribuţia proprie, pe categorii de cheltuieli şi, respectiv, pe surse de finanţare în bugetul proiectului.

1.4. Contractorului îi va fi acordată finanţarea în termenii şi condiţiile stabilite în acest contract şi anexele lui, pe care contractorul declară că le cunoaşte şi le acceptă.

1.5. Contractorul acceptă finanţarea şi se angajează să utilizeze suma primită, exclusiv pentru realizarea activităţilor prevăzute în cererea de solicitare a finanţării şi pentru care a fost aprobată finanţarea.

1.6. Contractorul se angajează să suporte din bugetul propriu ......................................, potrivit hotărârii consiliului local, şi din alte surse, potrivit bugetului proiectului.

1.7. Contractorul se angajează să implementeze activităţile prevăzute în cererea de finanţare, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

1.8. Contractorul se angajează să asigure sustenabilitatea şi continuitatea funcţionării serviciilor care fac obiectul finanţării prin program,

 

ARTICOLUL 2

Plata

 

2.1. Autoritatea contractantă, prin agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială, va asigura contractorului decontarea cheltuielilor efectuate la solicitarea acestuia şi în baza documentelor justificative prezentate.

2.2. Plăţile se vor efectua conform cap. IV şi, după caz, cap. V din procedură, respectiv metodologie.

2.3. Plăţile se vor efectua în tranşe lunare de către agenţia teritorială.

2.4. Solicitarea de plată însoţită de documentele justificative se înaintează agenţiei teritoriale de plăţi şi inspecţie socială în ziua de 5 sau 15 ale lunii. Documentaţia prezentată cuprinde acte doveditoare pentru funcţionarea unităţii de îngrijire la domiciliu (UID)/serviciului public de asistenţă socială (SPAS)/serviciului de asistenţă comunitară (SAC) 1 în luna anterioară.

2.5. Decontarea cheltuielilor se realizează numai în condiţiile în care documentele justificative sunt complete şi întocmite corect.

2.6. Agenţia teritorială va efectua plăţile în limita disponibilităţilor bugetare alocate cu această destinaţie.

2.7. În eventualitatea nerespectării termenelor de depunere a solicitării de plată şi a documentelor justificative, prevăzute la pct. 2.4, pentru eventualele întârzieri în efectuarea plăţilor agenţia teritorială va fi exonerată de orice răspundere.

2.8. Lunar/Cel puţin trimestrial, agenţia teritorială are obligaţia să examineze, în teren, realizarea activităţilor prevăzute în cererea de solicitare a finanţării şi pentru care a fost aprobată finanţarea.

2.9. În cazul în care controlul, prevăzut la pct. 2.8, evidenţiază deficienţe, agenţia teritorială va sista efectuarea plăţilor până la remedierea situaţiei.

 

 

ARTICOLUL 3

Durata de execuţie

 

Durata de execuţie a proiectului este de ................... luni.

 

ARTICOLUL 4

Obligaţiile contractorului

 

4.1. Contractorul are obligaţia realizării activităţilor prevăzute în cererea de solicitare a finanţării şi pentru care a fost aprobată finanţarea în vederea atingerii obiectivelor prevăzute de program, cu respectarea prevederilor legislaţiei aplicabile.

4.2. Contractorul are obligaţia de a permite reprezentanţilor autorităţii contractante, inclusiv celor ai agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, efectuarea controlului necondiţionat al funcţionării UID/SPAS/SAC, inclusiv accesul la orice fel de documente.

4.3 Contractorul are obligaţia de a furniza reprezentanţilor autorităţii contractante orice informaţie solicitată de aceştia referitoare la funcţionarea serviciilor.

4.4. Contractorul are obligaţia să menţină performanţa funcţionării unităţii de îngrijire la domiciliu/serviciului public de asistenţă socială şi a serviciilor de asistenţă comunitară din cadrul acestuia, obţinută prin sprijinul acordat în cadrul programului.

4.5. Respectarea obligaţiei prevăzute la pct. 4.4 se verifică de către agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială prin efectuarea de către inspectorii sociali a unor vizite neanunţate.

 

ARTICOLUL 5

Modificarea contractului

 

5.1. Orice modificare a prezentului contract se face în scris, cu acordul părţilor, prin încheierea unui act adiţional.

5.2. Agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială, pentru încheierea actului adiţional, va solicita acordul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.

5.3. Ca excepţie de la pct. 5.1, modificările care nu conduc la schimbarea condiţiilor contractuale în ceea ce priveşte valoarea contractului şi alte aspecte majore legate de funcţionarea serviciilor sunt doar notificate agenţiei teritoriale pentru prestaţii sociale, fără a mai fi necesară încheierea unui act adiţional.

 

ARTICOLUL 6

Suspendarea şi rezilierea contractului

 

6.1. Nerespectarea prevederilor prezentului contract, altele decât cele legate de utilizarea fondurilor şi prezentarea documentelor justificative false sau neconforme cu realitatea, conduce la suspendarea finanţării până la remedierea situaţiei respective de către contractor.

6.2. Agenţia teritorială transmite contractorului notificarea cu privire la suspendarea finanţării, iar acesta este obligat să remedieze situaţia respectivă în termen de 15 zile de la primirea notificării.

6.3. În condiţiile în care, în termenul menţionat contractorul nu remediază situaţia, agenţia teritorială va desfiinţa unilateral prezentul contract, fără a mai fi necesară intervenţia instanţei judecătoreşti. În acest caz, contractorul va fi direct răspunzător şi obligat la plata eventualelor daune, conform legislaţiei în vigoare.

6.4. Rezilierea contractului se realizează în următoarele condiţii:

a) utilizarea fondurilor în alte scopuri decât cele convenite sau prezentarea de documente justificative false sau neconforme cu realitatea;

b) orice altă situaţie de încălcare a contractului sau a condiţiilor generale prevăzute în contract sau în anexele sale şi pentru care se pot aplica motivele de reziliere.

6.5. În condiţiile prevăzute la pct. 6.4 lit. b) contractul se constituie titlu executoriu, fără a mai fi necesară intervenţia instanţei judecătoreşti. În aceste condiţii, contractorul este obligat să returneze autorităţii finanţatoare, în termen de 30 de zile de la primirea notificării de la agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială, sumele primite până la momentul notificării.

 

ARTICOLUL 7

Rezolvarea litigiilor

 

7.1. Orice diferende apărute între părţi cu privire la valabilitatea sau rezultând din interpretarea, execuţia sau rezilierea prezentului contract vor fi rezolvate de părţi pe cale amiabilă.

7.2. Dacă în termenul de 15 zile diferendele nu pot fi stinse, conform prevederilor pct. 7.1, ele vor fi rezolvate de instanţele judecătoreşti teritoriale competente de pe raza judeţului unde s-a produs diferendul.

 

ARTICOLUL 8

Raportări

 

Contractorul se angajează să transmită agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială raportul lunar privind acordarea serviciilor şi utilizarea fondurilor primite cu titlu de finanţare în luna anterioară.

 

ARTICOLUL 9

Control

 

9.1. Agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială controlează modul de acordare a serviciilor de către contractor.

9.2. Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale îşi rezervă dreptul de a controla în orice etapă acordarea serviciilor şi utilizarea fondurilor primite cu titlu de finanţare în cadrul serviciilor.

9.3. Curtea de Conturi exercită controlul financiar asupra activităţii serviciilor.

 

ARTICOLUL 10

Asigurări

 

Autoritatea contractantă nu este responsabilă pentru niciun fel de daune, interese, compensaţii plătibile prin lege în privinţa sau ca urmare a unui accident ori prejudiciu produs de contractant.

 

ARTICOLUL 11

Cesiunea

 

11.1. Contractorul are obligaţia de a nu transfera total sau parţial obligaţiile asumate prin contract fără să obţină, în prealabil, acordul scris al autorităţii contractante.

11.2. Cesiunea nu va exonera contractorul de responsabilităţile privind obligaţiile asumate prin contract.

 

ARTICOLUL 12

Dispoziţii finale

 

12.1. Orice comunicare între părţi referitoare la îndeplinirea prezentului contract se transmite în scris. Orice document scris este înregistrat în momentul transmiterii şi în momentul primirii. Comunicările dintre părţi se pot face şi prin alte mijloace de comunicare cu condiţia confirmării scrise a primirii comunicării.

12.2. Anexa la prezentul contract face parte integrantă din acesta şi constituie împreună un singur act juridic, obligatoriu şi legal valabil pentru ambele părţi.

12.3. Prezentul contract a fost încheiat la data de ...................................... în două exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte, având aceeaşi valoare juridică.

12.4. O copie a acestui contract, vizată de către directorul executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, se transmite Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.

Anexele La prezentul contract sunt: cererea de solicitare a finanţării şi documentele prevăzute la pct. 2.2 lit. b)-d) din anexa nr. 1, după caz, cererea de solicitare a finanţării şi documentele prevăzute la pct. 2,2 lit. b)-f) din anexa nr. 2 la Ordinul ministrului muncii şi justiţiei sociale nr. 1.902/2018 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare şi selecţie a cererilor de finanţare prin programul de interes naţional „Servicii comunitare la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente”, a Procedurii de evaluare a cererilor de finanţare prin programul de interes naţional „Creşterea capacităţii serviciilor publice de asistenţă socială din unele unităţi administrativ-teritoriale”, precum şi a modelului-cadru al contractului de finanţare.

 

Pentru autoritatea administraţiei publice locale (contractor)

Pentru Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale - Agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială

Primar

(autoritate contractantă)

......................................

......................................

Numele

Numele persoanei(lor) oficiale autorizată(e) să semneze

Semnătura

Semnătura

Data

Data

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

 

DECIZIA Nr. 42

din 4 iunie 2018

 

Dosar nr. 106/1/2018

 

Gabriela Elena Bogasiu - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului

Lavinia Curelea - preşedintele delegat al Secţiei I civile

Rodica Dorin - pentru preşedintele Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Carmen Georgeta Negrită - judecător la Secţia I civilă

Andreia Liana Constanda - judecător la Secţia I civilă

Lavinia Dascălu - judecător la Secţia I civilă

Mirela Vişan - judecător la Secţia I civilă

Cristina Petronela Văleanu - judecător la Secţia I civilă

Veronica Magdalena Dănăilă - judecător la Secţia a II-a civilă

Ianina Blandiana Grădinaru - judecătoria Secţia a II-a civilă

Petronela Iulia Niţu - judecătoria Secţia a II-a civilă

Nicoleta Ţăndăreanu - judecătoria Secţia a II-a civilă

Valentina Vrabie - judecător la Secţia a II-a civilă

Viorica Trestianu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Ana-Hermina Iancu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Laura-Mihaela Ivanovici - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Cristian Daniel Oana - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Luiza Maria Păun - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

 

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 106/1/2018 este constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).

Şedinţa este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,

La şedinţa de judecată participă doamna Mihaela Lorena Mitroi, magistrat-asistent desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 275 din Regulament.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 672/84/2016, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, fiind depus de către intimata-reclamantă, punct de vedere formulat în scris privind chestiunea de drept supusă judecăţii. La dosar au fost comunicate opiniile exprimate la nivelul instanţelor naţionale şi au fost transmise hotărâri judecătoreşti relevante. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii. De asemenea au fost depuse opiniile exprimate de specialişti, respectiv doamna prof. univ. dr. Raluca Dimitriu de la Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti - Departamentul de Drept, domnul prof. univ. dr. Alexandru Athanasiu şi doamna asist. univ. dr. Ana-Maria Vlăsceanu de la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti - Departamentul de Drept privat, precum şi doamna conf. univ. dr. Dana Daniela Moţiu şi domnul lect. univ. dr. Popa Alexandru de la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara - Departamentul de Drept privat.

Doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, preşedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, constată că nu mai există chestiuni prealabile, iar completul rămâne în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul şi obiectul sesizării

1. Prin încheierea din data de 9 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 672/84/2016, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a dispus, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Posibilitatea acordării beneficiului punctajului suplimentar reglementat de art. 169 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare (art. 782 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare) în situaţia în care pensionarul beneficiază de un stagiu complet de cotizare redus conform art. 58 din Legea nr. 263/2010 (art. 47 din Legea nr. 19/2000)”.

2. Cererea de pronunţare a hotărârii prealabile a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept la data de 15 ianuarie 2018, cu nr. 106/1/2018.

II. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept menţionată

3. Prin Cererea înregistrată cu nr. 672/84/2016 pe rolul Tribunalului Sălaj - Secţia civilă, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta casa teritorială de pensii, solicitând instanţei anularea deciziilor nr. xxxxx/8.02.2016 şi nr. xxxxx/15.03.2016, emise de pârâtă, precum şi obligarea pârâtei să emită o nouă decizie de acordare a pensiei, cu luarea în considerare a perioadei lucrate în grupa a II-a de muncă, cuprinsă în Adeverinţa nr. xx/19.01.1999.

4. Prin Decizia nr. xxxxx/27.01.2003, emisă de pârâtă în baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 19/2000), reclamantei i s-a acordat pensie pentru limită de vârstă pentru persoanele cu handicap, cu aplicarea unui stagiu de cotizare de 18 ani şi 8 luni, potrivit art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000, drepturile de pensie fiindu-i stabilite începând cu data de 9 octombrie 2002.

5. Prin Decizia nr. xxxxx/4.09.2015, pârâta a revizuit decizia de pensie a reclamantei, prin luarea în considerare a perioadei lucrate în grupa a II-a de muncă şi acordarea de puncte suplimentare pentru grupele de muncă, însă, apoi, a considerat că perioada lucrată în grupa a II-a de muncă a fost eronat valorificată prin acordarea punctajului suplimentar, întrucât, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr. 154/2009 (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008), majorarea punctajului anual se poate acorda doar în situaţia în care la determinarea punctajului mediu anual se utilizează stagiile complete de cotizare prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000, în funcţie de data naşterii. Or, în cazul reclamantei, s-a utilizat un stagiu complet de cotizare mai mic, potrivit dispoziţiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000.

6. Ca atare, pârâta a emis Decizia de revizuire nr. xxxxx/8.02.2016, prin care a diminuat punctajul reclamantei, şi Decizia nr. xxxxx/15.03.2016 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale, prin care a dispus constituirea unui debit în sarcina reclamantei, în cuantum de 602 iei.

7. Prin Sentinţa nr. 199 din 13 februarie 2017, Tribunalul Sălaj a admis excepţia prescripţiei dreptului la acţiune şi a constatat ca fiind prescris dreptul la acţiune al reclamantei cu privire la diferenţele de pensie aferente perioadei 9 octombrie 2002- 17 aprilie 2013, asupra cărora să se calculeze dobânzi şi penalităţi legale, a admis, în parte, acţiunea formulată de reclamantă şi, în consecinţă, a anulat deciziile nr. xxxxx/8.02.2016 şi nr. xxxxx/15.03.2016 emise de pârâtă, a Obligat pârâta să emită o nouă decizie de acordare a pensiei cu luarea în considerare a perioadei lucrate în grupa a II-a de muncă şi să plătească reclamantei suma de 8.067 tei brut, reprezentând diferenţa de pensie neacordată şi dobânda legală penalizatoare, calculată pentru perioada 19 aprilie 2016- 31 octombrie 2016.

8. La pronunţarea acestei hotărâri, prima instanţă a reţinut că anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000 prevede o vârstă de pensionare de 59 de ani şi un stagiu complet de cotizare de 28 de ani, în funcţie de data naşterii reclamantei, şi că aceasta beneficiază, conform dispoziţiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000, de reducerea vârstei standard de pensionare cu 10 ani dacă a realizat cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare.

9. De asemenea a reţinut, pe baza constatărilor expertizei contabile judiciare efectuate în cauză, că reclamanta a realizat stagiul complet de cotizare prevăzut de lege; în aceste condiţii, vârsta standard de pensionare pentru reclamantă este de 49 de ani, în timp ce vârsta la care aceasta a solicitat pensionarea este 50 de ani, 7 luni şi 23 de zile, peste nivelul prevăzut de reglementările mai sus arătate.

10. Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta casa teritorială de pensii, solicitând admiterea căii de atac şi anularea hotărârii atacate, întrucât la stabilirea punctajului mediu anual al reclamantei s-a utilizat, conform dispoziţiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000, un stagiu de cotizare de 18 ani şi 8 luni, reprezentând două treimi din stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000.

11. La termenul de judecată din 9 octombrie 2017, din oficiu, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a pus în discuţie admisibilitatea şi necesitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu pronunţarea unei hotărâri prealabile.

III. Aspectele de admisibilitate reţinute de titularul sesizării

12. Prin încheierea de sesizare din data de 9 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 672/84/2016, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a apreciat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile este admisibilă, potrivit dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, având în vedere următoarele considerente:

13. Litigiul se află în faţa instanţei de apel, ca instanţă de ultim grad în materia asigurărilor sociale.

14. Cauza poartă asupra contestaţiei formulate de reclamantă împotriva a două decizii privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, fiind astfel în competenţa legală a unui complet al Curţii de Apel Cluj învestit să soluţioneze litigiul.

15. De lămurirea modului de interpretare/aplicare a prevederilor art. 169 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 263/2010) (art. 782 din Legea nr. 19/2000), în situaţia în care pensionarul beneficiază de un stagiu complet de cotizare redus conform art. 58 din Legea nr. 263/2010 (art. 47 din Legea nr. 19/2000), depinde soluţionarea pe fond a cauzei.

16. Aceasta întrucât motivul pentru care a fost revizuită decizia pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă a reclamantei, cu consecinţa diminuării cuantumului pensiei acesteia şi a stabilirii unui debit în sarcina sa, a constat în revenirea casei teritoriale de pensii asupra valorificării grupei a II-a de muncă în calculul pensiei reclamantei, în sensul retragerii punctelor suplimentare acordate pentru muncă prestată în grupa a II-a, ca urmare a constatării că în cazul său s-a utilizat un stagiu complet de cotizare redus din pricina încadrării într-un grad de handicap.

17. Problema de drept enunţată este nouă, deoarece jurisprudenţa creată până în prezent la nivelul instanţelor nu este atât de consistentă încât să se poată conchide că ar exista o jurisprudenţa constantă şi continuă în materia de referinţă, în baza unei interpretări unitare a textelor care au generat chestiunea de drept a cărei rezolvare de principiu se solicită.

18. Chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

IV. Punctul de vedere al părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

19. După comunicarea raportului, potrivit dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, intimata-reclamantă a reiterat opinia sa că cele două facilităţi sunt diferite şi nu se exclud, având în vedere că acordarea punctajului suplimentar reglementat de art. 169 din Legea nr. 263/2010 se referă la locuri de muncă încadrate în grupele I şi a II-a, iar art. 58 din Legea nr. 263/2010 se referă la condiţiile persoanelor cu handicap preexistent calităţii de asigurat.

20. Apelanta-pârâtă nu şi-a exprimat punctul de vedere asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizării.

V. Punctul de vedere al titularului sesizării cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

21. Din punctul de vedere al completului de judecată al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, dispoziţiile legale invocate ar trebui interpretate în sensul că beneficiul punctajului suplimentar ar trebui acordat şi pensionarilor care, în baza încadrării într-un grad de handicap preexistent calităţii de asigurat, au beneficiat de reducerea stagiilor de cotizare şi a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000.

22. În acest sens, instanţa de trimitere a arătat că, în cuprinsul dispoziţiilor art. 169 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, s-a stabilit condiţionarea acordării creşterii punctajelor anuale de faptul de a se fi utilizat, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 aprilie 2001 - 2 noiembrie 2008 inclusiv, stagiile complete de cotizare prevăzute de legislaţia în vigoare în perioada respectivă. Sensul acestei dispoziţii este de a nu se acorda aceste creşteri persoanelor cărora li s-au aplicat stagii complete de cotizare diminuate, cum a fost cazul intimatei-reclamante, căreia i s-a aplicat un stagiu de cotizare diminuat la două treimi din stagiul complet de cotizare ce i s-ar fi aplicat în situaţia în care nu ar fi fost încadrată în grad de handicap, conform dispoziţiilor art. 58 lit. b) din Legea nr. 263/2010.

23. În acelaşi sens, în ce priveşte persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă, creşterea punctajelor anuale pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa de muncă a fost condiţionată de faptul de a nu se fi utilizat, la recalcularea pensiilor în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005), vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special.

24. Logica acestor restrângeri a fost aceea de a nu se acorda un dublu beneficiu acestor persoane care au putut să se pensioneze mai devreme decât altele: anume, acela de a se pensiona în temeiul unei vechimi în muncă mai mici şi pe acela de a obţine punctaj suplimentar aferent anilor lucraţi în grupa de muncă.

25. Or, dacă această restrângere a fost justificată pentru situaţia în care aplicarea unei vechimi mai mici în muncă pentru pensionare s-a datorat faptului că beneficiarul a lucrat în grupele de muncă, în acest caz verificându-se acest dublu beneficiu acordat, restrângerea nu se mai verifică pentru situaţia în care pensionarea cu o vechime în muncă mai mică a fost urmarea încadrării beneficiarului într-un grad de handicap.

26. În acest caz, o atare restrângere a destinatarilor creşterilor de punctaj are ca efect, prin excluderea persoanelor ce au fost încadrate în grad de handicap şi, în aceste condiţii, au desfăşurat activitate în grupele de muncă, discriminarea acestora pe motiv de handicap.

27. Aceasta, întrucât, pensionându-se mai devreme, o persoană cu handicap nu are prin aceasta un avantaj derivat din faptul că a lucrat în grupele de muncă, ci unul derivat din faptul că a muncit în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat.

28. Ca atare, dacă o astfel de persoană a lucrat şi în condicile mai grele ce au caracterizat grupele de muncă, este firesc să i se ofere beneficiile financiare acordate şi unei persoane sănătoase într-o situaţie similară, şi anume, calcularea şi acordarea unui spor financiar, derivat din punctajul suplimentar acordat pentru anii lucraţi în condiţiile grupelor de muncă.

29. Prin urmare, luarea în considerare, la calculul punctajului mediu anual, pentru persoanele cu handicap, a unui stagiu de cotizare mai mic, nu semnifică un avantaj în sine, ci se impune pentru asigurarea proporţiei în comparaţie cu persoanele fără handicap, stagiul complet de cotizare mai mic fiind aferent unei perioade contributive mai mici.

30. Este logic, pentru a se asigura o pensie stabilită în condiţii similare, să se împartă un punctaj realizat într-o perioadă

de activitate mai mică, la un stagiu de cotizare mai mic, iar un punctaj realizat într-o perioadă de activitate mai mare, la un stagiu de cotizare mai mare.

31. Ca urmare, se conturează ca o normă de egalizare a şanselor persoanelor cu handicap, faţă de cele fără handicap, dispoziţia de a se lua în considerare un stagiu complet de cotizare mai mic, dar proporţional cu perioada de activitate a acestor persoane cu handicap.

32. Dacă o parte din acest stagiu a fost realizată în condiţiile grupelor de muncă, este firesc să se acorde şi persoanelor cu handicap avantajul financiar derivat din dispoziţiile art. 169 din Legea nr. 263/2010.

33. Privind şi din perspectiva faptului că, dintre persoanele cu handicap, unele nu au lucrat în condiţiile grupelor de muncă, şi, ca atare, nu primesc punctajul suplimentar reglementat de art. 169 din Legea nr. 263/2010, pe când altele, cum este cazul reclamantei, au lucrat în condiţiile grupelor de muncă, trebuie să se concluzioneze în sensul că acestea din urmă, pentru a nu fi discriminate faţă de persoanele cu handicap care au muncit în condiţii normale, trebuie să se bucure de avantajele financiare derivate din aplicarea normei indicate.

VI. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie

34. În urma solicitării adresate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţele naţionale au transmis hotărârile judecătoreşti identificate ca fiind relevante pentru chestiunea de drept ce face obiectul analizei în prezenta cauză, precum şi punctele de vedere teoretice exprimate de către judecători, din răspunsurile comunicate rezultând că există divergenţă în jurisprudenţa.

35. Astfel, într-o opinie, s-a apreciat în sensul imposibilităţii acordării celor două beneficii cumulativ - reducerea vârstei şi majorarea punctajului, intenţia legiuitorului fiind clară, şi anume ca de majorarea punctajului conform art. 169 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 să beneficieze exclusiv cei cărora drepturile de pensie le-au fost deschise prin utilizarea stagiilor complete de cotizare. În caz contrar, s-ar acorda un beneficiu contra legem, distincţia prevăzută de textul de lege menţionat rămânând, practic, inaplicabilă.

36. intr-o altă opinie, s-a considerat în sens contrar, respectiv că se acordă beneficiul punctajului suplimentar reglementat de dispoziţiile art. 169 din Legea nr. 263/2010 şi în situaţia în care pensionarul beneficiază de un stagiu complet de cotizare redus conform art. 58 din Legea nr. 263/2010.

37. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Adresa nr. 128/C/143/111-5/2018 din 26 februarie 2018, a comunicat că, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practica judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept care formează obiectul prezentei sesizări.

VII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

38. Dispoziţiile art. 169 din Legea nr. 263/2010 au făcut obiectul a nouă dosare aflate pe rolul Curţii Constituţionale. Dintre acestea prezintă relevanţă pentru chestiunea de drept analizată Decizia nr. 61 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 10 mai 2016, şi Decizia nr. 718 din 9 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 16 ianuarie 2015, prin care Curtea Constituţională a reţinut că dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 57/1992 privind încadrarea în muncă a persoanelor handicapate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 12 iunie 1992 (Legea nr. 57/1992), au reglementat condiţiile de pensionare a persoanelor cu handicap în mod distinct faţă de reglementarea-cadru reprezentată la acel moment de Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, publicată în Buletinul Oficial nr. 82 din 6 august 1977, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 3/1977), fiind aşadar o normă cu caracter special.

Curtea a observat că dispoziţiile art. 11, 14 şi 16 din Legea nr. 3/1977 stabileau condiţii mai favorabile de pensionare pentru persoanele care au lucrat în grupele I şi a II-a de muncă faţă de cele care au lucrat în grupa a III-a de muncă, acordând atât procente mai mari din retribuţia tarifară, dar şi o vârstă de pensionare ori o vechime în muncă mai scăzute. Curtea a constatat că, spre deosebire de dispoziţiile Legii nr. 3/1977, dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 57/1992 nu instituiau nicio distincţie între persoanele cu handicap în funcţie de grupa de muncă în care şi-au desfăşurat activitatea. Pe de altă parte, însă, legea nu prevedea o vârstă de pensionare obligatorie pentru persoanele cu handicap, aşa cum se cerea pentru persoanele care au lucrat în grupe superioare de muncă, singura cerinţă fiind cea a îndeplinirii condiţiilor de vechime în muncă.

39. Prin aceleaşi decizii, Curtea, analizând critica potrivit căreia persoanele cu handicap nu au beneficiat de un avantaj real datorită vârstei de pensionare, întrucât nu aveau cum să cumuleze un punctaj total realizat în întreaga perioadă de activitate tot atât de mare ca o persoană care a lucrat în grupe superioare de muncă, dar nu a avut handicap şi a fost obligată să muncească până la o vârstă mai înaintată, cumulând mai mulţi ani de muncă, a constatat că beneficiul pensionării la o vârstă mai redusă de care s-au bucurat persoanele cu handicap nu înseamnă în mod automat şi faptul că acestea nu au putut obţine un punctaj mai mare în urma aplicării dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 1,550/2004 privind efectuarea operaţiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, esenţial fiind numărul de ani cât o persoană se consideră că a cotizat la sistemul public de pensii, respectiv vechimea în muncă efectiv realizată. Or, aceasta a variat de la caz la caz, art. 11 alin. (1) din Legea nr. 57/1992 stabilind numai cerinţa vechimii minime în muncă dobândită în condiţii de handicap fizic, necesară obţinerii pensiei în regimul acestui act normativ. Astfel, asiguratul putea cumula şi o vechime în muncă realizată în condiţii fără handicap, care se adăuga numărului minim de ani prevăzut de acest text de lege. Mai mult, acelaşi text de lege prevedea că pensia se acorda „la cerere”, astfel că persoanele cu handicap aveau un drept, dar nu şi o obligaţie de a solicita dreptul la pensie la o vârstă şi o vechime în muncă mai reduse, putându-şi continua activitatea profesională şi după împlinirea condiţiilor de vechime în muncă prevăzute de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 57/1992.

40. Prin urmare, Curtea a conchis că, beneficiind de dreptul de a se pensiona la o vârstă redusă, persoanele cu handicap puteau cumula totuşi o vechime în muncă mai mare decât vechimea necesară deschiderii dreptului la pensie, iar în vederea obţinerii punctajului mediu anual - În urma recalculării acestor pensii ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 - punctajul acumulat în perioada activă a asiguratului s-a împărţit la numărul de ani reprezentând vechimea în muncă, necesar deschiderii dreptului de pensie, prevăzut de Legea nr. 57/1992. În acelaşi sens a amintit dispoziţiile art. 2 alin. (4) din Normele metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, care constituie anexă la Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004, şi care prevedeau că „Pentru persoanele beneficiare de pensii stabilite în condiţii prevăzute de acte normative cu caracter special, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului de pensie prevăzută de aceste acte normative*

41. În egală măsură, Curtea a considerat că, dacă potrivit Legii nr. 3/1977 o persoană fără handicap care a lucrat în grupe superioare de muncă trebuia să îndeplinească condiţiile unei vârste de pensionare mai avansate, nu semnifică neapărat şi că aceasta a realizat un stagiu de cotizare mai mare decât cel impus de lege, importantă fiind vârsta de la care a început să muncească şi eventualele întreruperi ale activităţii pe parcurs.

42. De asemenea, Curtea a răspuns şi criticii potrivit căreia persoanele cu handicap care au lucrat în grupe superioare de muncă nu sunt diferenţiate sub aspectul condiţiilor de pensionare de cele care au avut handicap, dar au lucrat în condiţii normale, respectiv în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare Legii nr. 19/2000. În acest sens a reţinut că această problemă priveşte, în realitate, dispoziţiile Legii nr. 57/1992, respectiv opţiunea pe care legiuitorul a avut-o de a acorda un regim mai favorabil persoanelor cu handicap, fără a cumula în acelaşi timp aceste beneficii cu cele acordate persoanelor care âu lucrat în grupe superioare de muncă, iar nu dispoziţiile de lege care fac obiectul controlului excepţiei de neconstituţionalitate.

43. Cu privire la dispoziţiile art. 58 din Legea nr. 263/2010 există un dosar înregistrat pe rolul Curţii Constituţionale, aflat în faza de raport,

44. Dispoziţiile art. 782 din Legea nr. 19/2000 nu au făcut obiectul controlului de constituţionalitate.

45. Referitor la dispoziţiile art. 47 din Legea nr. 19/2000, Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr. 565 din 25 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.052 din 25 noiembrie 2005, Decizia nr. 353 din 20 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 2 mai 2008, şi Decizia nr. 937 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 14 ianuarie 2013.

46. Prin deciziile menţionate, Curtea Constituţională a reţinut că „textul de lege supus controlului de constituţionalitate are în vedere doar exercitarea dreptului la pensie al persoanelor cu handicap, iar, din cadrul acestei categorii, numai a acelor persoane care au dobândit handicapul înainte de a fi devenit asigurat în sistemul public al asigurărilor sociale, respectiv înainte de a fi încadrate în muncă. Este evident că această categorie de persoane se află într-o situaţie diferită de cea a persoanelor care au dobândit handicapul în timp ce erau încadrate în muncă, fapt ce justifică în mod rezonabil instituirea unui tratament juridic diferenţiat. Astfel, în timp ce persoanele la care se referă art. 47 din Legea nr. 19/2000 au dreptul de a obţine pensie pentru limită de vârstă, cu beneficiul reducerii stagiului de cotizare şi a vârstei de pensionare, persoanele care au dobândit handicapul în timp ce erau încadrate în muncă se bucură de o altă categorie de pensie, anume pensia de invaliditate, prevăzută de art. 53 şi următoarele din aceeaşi lege. Aceasta constituie, de asemenea, o reglementare favorabilă, corespunzătoare situaţiei specifice acestei din urmă categorii de persoane. Potrivit acestor prevederi legale, şi persoanele care au dobândit handicapul în timp ce erau încadrate în muncă se pot înscrie la pensie înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, cu reducerea sau chiar eliminarea perioadei necesare pentru realizarea stagiului de cotizare, în raport cu gradul de invaliditate, ce se stabileşte prin expertiză medicală”.

VIII. Opiniile exprimate de specialiştii consultaţi

47. Doamna prof. univ. dr. Raluca Dimitriu de la Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti - Departamentul de drept a arătat că, potrivit normelor legale supuse analizei, nu beneficiază de majorarea punctajului de pensie anumite categorii de persoane care, chiar dacă au lucrat în grupa I sau a II-a de muncă, au beneficiat de o vechime în muncă, respectiv de un stagiu de cotizare reduse.

48. S-a apreciat că, în viitor, art. 58 şi art. 169 din Legea nr. 263/2010 ar trebui modificate, pentru ca, în conjuncţie, să

permită persoanelor cu handicap care au lucrat în grupe de muncă să beneficieze cumulat de normele derogatorii privind stagiul de cotizare şi punctajul suplimentar. O persoană cu handicap ar trebui să poată beneficia de un stagiu diminuat de cotizare, indiferent dacă a lucrat în grupă de muncă sau nu, după cum o persoană care a lucrat în grupa de muncă ar trebui să poată beneficia de prevederile art. 169 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, indiferent dacă este o persoană cu handicap sau nu.

49. De lege lata însă, s-a observat că art. 169 din lege exclude expres de la beneficiul punctajului suplimentar persoanele care au beneficiat de norme speciale de reducere a stagiului de cotizare. Iar pensionarea persoanelor cu handicap se poate realiza, într-adevăr, prin valorificarea unui stagiu de cotizare mai scurt decât în cazul celorlalte categorii de persoane.

50. Cu alte cuvinte, există o normă generală, care diferenţiază calculul pensiei după cum activitatea s-a desfăşurat sau nu în grupe de muncă şi o normă specială, care conferă un beneficiu persoanelor cu handicap, fără a distinge în funcţie de condiţiile în care acestea au desfăşurat activitatea. Norma specială este aplicabilă cu prioritate, în toate cazurile în care persoana care se pensionează provine din rândul persoanelor cu handicap, fiind nerelevant dacă a lucrat în grupe de muncă sau nu.

51. Opinia ştiinţifică exprimată de domnul prof. univ. dr. Alexandru Athanasiu şi doamna asist. univ. dr. Ana-Maria Vlăsceanu de la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti - Departamentul de drept privat este în sensul recunoaşterii fără restricţii ori condiţionări a faptului că asiguratul, persoană cu dizabilităţi, are îndreptăţire legală atât în ceea ce legea îi recunoaşte şi acordă, ţinând cont de existenţa handicapului (vârstă standard mai scăzută, stagiu de cotizare mai scurt), dar şi beneficiul majorării punctajului pentru perioadele lucrate în condiţii deosebite de muncă.

52. În sprijinul acestei soluţii s-au invocat următoarele argumente:

- prin dispoziţiile mai favorabile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă persoanelor cu handicap, legea a consacrat o altă vârstă standard de pensionare a persoanelor cu handicap şi un alt stagiu complet de cotizare decât cele uzitate pentru ceilalţi asiguraţi. În cazul acestor persoane, vârsta mai scăzută de pensionare devine o vârstă standard de pensionare a persoanelor cu handicap, şi nu o reducere de vârstă după modelul pensiei anticipate, iar stagiul de cotizare nu se asimilează, prin procedeul ficţiunii legale, cu un stagiu complet, ci devine, la rândul său, stagiu complet de cotizare specific pentru această ipoteză legală;

- majorarea punctajului este un beneficiu legal acordat în considerarea locurilor de muncă clasificate de lege (condiţii speciale, deosebite, grupe de muncă), şi nu ţinând seama de regimul juridic al pensionarilor cu handicap;

- dacă persoanele cu handicap ar fi înlăturate de la aplicarea beneficiului majorării de punctaj pentru desfăşurarea activităţii în asemenea locuri de muncă, ar însemna că, pe cale de interpretare, în absenţa unei prevederi legale exprese, s-ar adăuga nepermis la lege, ceea ce este un procedeu vădit ilegal (ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus), Este, de altfel, de observat că, atunci când legiuitorul a dorit să limiteze accesul concomitent şi complet ia mai multe beneficii generate de o situaţie juridică identică, a exprimat clar, formulând opţiunea sa prin normă imperativă, onerativă sau prohibitivă, după caz. În schimb, în cazul analizat, legiuitorul nu şi-a exprimat voinţa, nici explicit şi direct, şi nici indirect, în scopul interzicerii accesării cumulate a beneficiilor legale;

- în fine, a interzice persoanelor cu handicap dreptul de a solicita majorarea punctajelor pentru munca depusă în condiţii deosebite ar evidenţia o atitudine discriminatorie, în formula discriminării directe interzise de art. 16 din Constituţia României, republicată, şi de lege.

53. S-a mai arătat că motivul legal care îndreptăţeşte persoana cu handicap să pretindă cumulul de beneficii se fundamentează pe raţiuni diferite - starea persoanei şi caracteristicile locului de muncă şi, deci, ele nu provin din valorificarea aceleiaşi situaţii de fapt şi de drept. În plus, beneficiile sunt, în conţinutul lor, complet diferite, respectiv, pe de o parte, un beneficiu priveşte condiţiile de eligibilitate, iar, pe de altă parte, celălalt vizează un element de stabilire a cuantumului pensiei.

54. Doamna conf. univ. dr. Dana Daniela Moţiu şi domnul lect. univ. dr. Popa Alexandru de la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara - Departamentul de drept privat au apreciat, prin punctul de vedere formulat, că interpretarea prevederilor art. 169 din Legea nr. 263/2010 (art. 782 din Legea nr. 19/2000) ar trebui făcută în sensul că pensionarul care beneficiază de un stagiu de cotizare redus conform art. 58 din Legea nr. 263/2010 (art. 47 din Legea nr. 19/2000) beneficiază şi de punctajul suplimentar pentru grupele de muncă.

55. Reclamanta este titulara realizării unui stagiu de cotizare în două situaţii - în condiţii de muncă deosebite (dat fiind că i-au fost luate în considerare anumite/câteva perioade lucrate în grupa a 11-a de muncă) şt în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat, ceea ce înseamnă că „beneficiază cumulativ de reducerea vârstei de pensionare”, respectiv că se impune a fi luate în considerare perioadele lucrate în grupa a II-a de muncă şi starea de handicap preexistentă calităţii de asigurat. Ambele situaţii sunt avute în vedere pentru atingerea aceleiaşi finalităţi: reducerea vârstei standard de pensionare.

56. Valorificarea grupei a II - a de muncă în cuprinsul deciziei de pensionare (fie la data emiterii, fie ulterior, ca urmare a revizuirii acesteia) nu poate fi disociată de acordarea punctajelor suplimentare (indiferent dacă persoana a beneficiat sau nu de un spor la salariu pentru perioada în care a fost încadrată în grupa a II - a de muncă), deoarece nu există niciun temei legal care să permită o astfel de disociere.

57. Dispoziţiile art. 782 din Legea nr. 19/2000 fac referire la stagiile complete de cotizare prevăzute în anexa nr. 3, în condiţiile în care stagiul complet de cotizare pentru o persoană cu stare de handicap se calculează prin raportare la „fracţiunea/partea” din stagiul de cotizare realizat de un astfel de asigurat, această „fracţiune/parte” reprezentând cuantumul total al stagiului de cotizare complet pe care trebuie să îl atingă asiguratul pentru a beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare în vederea deschiderii dreptului la pensie pentru limită de vârstă.

58. Printr-o altă interpretare a prevederilor art. 169 din Legea nr. 263/2010 (art. 782 din Legea nr. 19/2000) s-ar realiza o discriminare între persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat, în funcţie de gradul handicapului, ceea ce nu este legal posibil.

IX Raportul asupra chestiunii de drept

59. Prin raportul întocmit în cauză, în conformitate cu dispoziţiile art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile, potrivit dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă.

60. Asupra rezolvării de principiu a chestiunii de drept sesizate, opinia judecătorilor-raportori a fost în sensul că punctajul suplimentar reglementat de art. 169 din Legea nr. 263/2010 (art. 782 din Legea nr. 19/2000) nu poate fi acordat în situaţia în care pensionarul care a realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat beneficiază de un stagiu complet de cotizare redus conform art. 58 din Legea nr. 263/2010 (art. 47 din Legea nr. 19/2000).

X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

61. Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:

62. În ceea ce priveşte admisibilitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, din cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă rezultă următoarele condiţii de admisibilitate pentru declanşarea acestei proceduri, condiţii care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ, după cum urmează:

- existenţa unei cauze aflate în curs de judecată;

- instanţa care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să judece cauza în ultimă instanţă;

- cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit să soluţioneze cauza;

- ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată;

- chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să fie nouă;

- chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

63. Procedând, în prealabil, la analiza admisibilităţii sesizării, se constată că litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată la curtea de apel, iar instanţa învestită cu soluţionarea apelului urmează să judece cauza în ultimă instanţă, potrivit dispoziţiilor art. 153-art. 156 din Legea nr. 263/2010, cauza ce face obiectul judecăţii aflându-se în competenţa legală a unui complet de judecată al Curţii de Apel Cluj, titulara sesizării.

64. De lămurirea modului de interpretare a prevederilor art. 169 din Legea nr. 263/2010 (art. 782 din Legea nr. 19/2000), în situaţia în care pensionarul beneficiază de un stagiu complet de cotizare redus conform art. 58 din Legea nr. 263/2010 (art. 47 din Legea nr. 19/2000), depinde soluţionarea pe fond a cauzei în legătură cu care s-a formulat sesizarea, întrucât la baza emiterii deciziilor contestate de reclamantă a stat constatarea casei teritoriale de pensii cu privire la valorificarea eronată la calculul pensiei a perioadei lucrate de reclamantă în grupa a II-a de munca, faţă de faptul că la stabilirea punctajului mediu anual al reclamantei s-a utilizat, conform dispoziţiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000, un stagiu de cotizare de 18 ani şi 8 luni, reprezentând două treimi din stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000.

65. Problema de drept ce face obiectul sesizării este nouă, deoarece jurisprudenţa creată până în prezent la nivelul instanţelor nu este atât de consistentă încât să se poată conchide că ar exista o jurisprudenţă constantă şi continuă în materia de referinţă. Astfel, examenul jurisprudenţial a relevat că nu s-a cristalizat o opinie majoritară de durată în privinţa chestiunii de drept a cărei rezolvare de principiu se solicită, punctele de vedere exprimate oferind indicii referitoare la posibilitatea apariţiei unei practici neunitare.

66. Este îndeplinită şi ultima condiţie impusă de art. 519 din Codul de procedură civilă, întrucât asupra acestei chestiuni de drept Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

67. Sesizarea îndeplineşte şi condiţiile prefigurate în art. 520 din Codul de procedură civilă, conţinând argumentele care susţin admisibilitatea sa, punctul de vedere al instanţei şi al părţilor care l-au exprimat.

68. În aceste condiţii se poate concluziona că sesizarea îndeplineşte cerinţele prescrise de lege pentru activarea mecanismului de unificare a practicii judiciare.

69. Asupra fondului sesizării se reţine că problema de drept ce se solicită a fi dezlegată pe calea mecanismului hotărârii prealabile este aceea de a stabili dacă, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 169 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare [art. 782 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare], beneficiul punctajului suplimentar reglementat de dispoziţiile art. 169 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 [art. 782 alin. (1) din Legea nr. 19/2000] trebuie acordat şi pensionarilor care, în baza încadrării într-un grad de handicap preexistent calităţii de asigurat, au beneficiat de reducerea stagiilor de cotizare şi a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000, conform art. 58 din Legea nr. 263/2010 (art. 47 din Legea nr. 19/2000).

70. În cauza în care a fost formulată sesizarea, dreptul reclamantei la pensie pentru limită de vârstă s-a deschis în baza Legii nr. 19/2000, fiindu-i aplicabile la data pensionării dispoziţiile art. 47, care reglementează reducerea vârstei standard de pensionare şi a stagiului complet de cotizare pentru persoanele cu handicap care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat, precum şi prevederile art. 782 din aceeaşi lege. Revizuirea drepturilor de pensie cuvenite reclamantei s-a realizat sub imperiul Legii nr. 263/2010, act normativ care preia din Legea nr. 19/2000 mecanismul tehnico-juridic privind revizuirea, respectiv recalcularea pensiei şi reglementează în mod similar, prin art. 169 alin. (3), condiţiile în care persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 aprilie 2001-2 noiembrie 2008 inclusiv beneficiază de creşterea punctajelor anuale pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă.

71. Această precizare preliminară se impune în contextul în care problematica acestui tip de cauze este variată nu numai datorită multiplelor situaţii particulare, dar şi datorită guvernării dreptului la pensie de acte normative care s-au succedat în timp şi sub imperiul cărora acesta s-a deschis în fiecare caz în parte, rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fiind, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, acela de a da o interpretare de principiu chestiunii de drept, iar nu de a soluţiona cazurile particulare care pot apărea şi în care se pune problema aplicării aceloraşi norme juridice.

72. Trecând la examinarea dispoziţiilor legale relevante pentru dezlegarea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, se constată că art. 782 din Legea nr. 19/2000 are următorul conţinut: „(1) Asiguraţii care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa II de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, beneficiază de majorarea punctajelor anuale, după cum urmează:

a) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă;

b) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în Jocuri încadrate în grupa a ii-a de muncă.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică numai în situaţiile în care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează stagiile complete de cotizare prevăzute în anexa nr. 3, în funcţie de data naşterii, respectiv stagiile complete de cotizare, în funcţie de data deschiderii dreptului la pensie, conform prevederilor art. 1671”.

73. De asemenea, art. 47 din Legea nr. 19/2000 prevede următoarele: „(1) Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat, în funcţie de gradul handicapului, beneficiază de reducerea stagiilor de cotizare şi a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3, astfel:

a) cu 15 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav;

b) cu 10 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat;

c) cu 10 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap mediu.

(2) Asiguraţii nevăzători beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat ca ne văzător cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare prevăzut de lege”.

74. Art. 169 din Legea nr. 263/2010 stabileşte că: „(1) Pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă, beneficiază de o creştere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează:

a) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă;

b) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situaţia în care, la recalcularea pensiilor în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005. cu modificările şi completările ulterioare, pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special.

(3) De creşterea punctajelor anuale prevăzută la alin. (1) beneficiază şi persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 aprilie 2001-2 noiembrie 2008 inclusiv, numai în situaţiile în care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual s-au utilizat stagiile complete de cotizare prevăzute de legislaţia în vigoare în perioada respectivă.

75. Totodată, art. 58 din Legea nr. 263/2010 dispune următoarele: „Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, după cum urmează:

a) cu 15 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap grav.; dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare;

b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare;

c) cu 10 ani; în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, stagiul complet de cotizare”.

76. Pornind de la conţinutul normativ al textelor de lege mai sus redate, se constată că, atât în reglementarea anterioară, reprezentată de Legea nr. 19/2000, cât şi în reglementarea Legii nr. 263/2010, legiuitorul a condiţionat acordarea creşterii punctajelor anuale pentru perioadele în care asiguraţii au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă de faptul de a se fi utilizat, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 aprilie 2001-2 noiembrie 2008 inclusiv, stagiile complete de cotizare prevăzute de legislaţia în vigoare în perioada respectivă.

77. Textele de lege nu fac distincţie între categoriile de beneficiari, ci indică o singură ipoteză în care se acordă majorarea punctajelor anuale cu 50%, respectiv 25% pentru perioadele în care s-a desfăşurat activitate în grupa I, respectiv a II-a de muncă, şi anume, de a în care, la calcularea drepturilor de pensie, s-a utilizat stagiul complet de cotizare prevăzut de anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000, respectiv de legislaţia în vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie.

78. Altfel spus, sensul acestor dispoziţii este de a nu se acorda aceste creşteri persoanelor cărora li s-au aplicat stagii complete de cotizare diminuate, cum este şi cazul persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat şi care beneficiază atât de reducerea vârstelor standard de pensionare, cât şi de reducerea stagiului complet de cotizare, potrivit art. 47 din Legea nr. 19/2000 (art. 58 din Legea nr. 263/2010).

79. Stagiul complet de cotizare redus potrivit art. 47 din Legea nr. 19/2000 (art. 58 din Legea nr. 263/2010) a avut în vedere, într-adevăr, situaţia specială în care se află persoana încadrată în grad de handicap, însă acesta nu poate fi asimilat stagiului complet de cotizare prevăzut de anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2010, respectiv stagiilor complete de cotizare prevăzute de legislaţia în vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie, la care art. 782 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, respectiv art. 169 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 fac în mod expres trimitere, în absenţa unei dispoziţii legale în acest sens.

80. O atare asimilare apare ca fiind nu numai lipsită de suport legal, dar şi de natură a înlătura efectele distincţiei prevăzute de art. 169 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 [art. 782 alin. (2) din Legea nr. 19/2000], aceasta devenind, practic, inaplicabilă.

81. Această soluţie valorifică, pe de o parte, interpretarea gramaticală şi sistematică a normelor juridice analizate, iar, pe de altă parte, o interpretare istorico-teleologică, avându-se în vedere evoluţia reglementărilor în materie.

82. Astfel, termenii în care se exprimă legiuitorul [„se aplică numai în situaţiile”, „beneficiază (...) numai în situaţiile”] au semnificaţia unei excluderi a persoanelor care au beneficiat de reducerea stagiilor complete de cotizare prevăzute de lege de la beneficiul majorării punctajelor medii anuale pentru perioadele lucrate în grupele superioare de muncă.

83. De asemenea prezintă relevanţă pentru dezlegarea problemei de drept supuse analizei faptul că, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015 (Legea nr. 192/2015), opţiunea constantă a legiuitorului a fost aceea ca de majorarea punctajelor pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, să nu beneficieze:

- pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în situaţia cărora la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special;

- pensionarii în situaţia cărora la determinarea punctajului mediu anual s-au utilizat stagii complete de cotizare mai mici decât cele prevăzute de legislaţia în vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie.

84. Prin Legea nr. 192/2015, după articolul 169 din Legea nr. 263/2010, s-a introdus un nou articol, art. 1691, având următorul conţinut: „(1) Pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa a ii-a de muncă potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activităţi

în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale, potrivit legii, beneficiază de o creştere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează:

a) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale;

b) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa a II-a de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică pensionarilor ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior datei de 1 ianuarie 2011 şi care, conform prevederilor legale în vigoare, nu au beneficiat de majorarea punctajelor anuale conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr. 154/2009, Legii nr. 218/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, ari. 782 din Legea nr. 19/2000, de prevederile ari. 169 din prezenta lege, precum şi de majorarea punctajului pentru perioadele realizate în condiţii speciale după data de 1 aprilie 2001.

(3) în cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii.

(4) în situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3). rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării

(5) Recalcularea prevăzută la alin. (1)-(4) se efectuează în termen de 24 de luni, calculat de la data de 1 ianuarie 2016.

(6) Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1)-5) se cuvin şi se plătesc începând cu data de 1 ianuarie 2016”.

85. În expunerea de motive a acestui act normativ, care, iniţial, a vizat modificarea art. 169 din Legea nr. 263/2010, se arată Că „scopul propunerii legislative este acela de a elimina excepţiile prevăzute la alin. (2) şi (3) (...) în sensul acordării creşterii punctajelor anuale cu 50% şi respectiv 25% pentru toate persoanele înscrise la pensie înainte de 2 noiembrie 2008 şi care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I de muncă, respectiv în grupa a II-a de muncă” şi că „prin propunerea legislativă va fi rezolvată situaţia tuturor persoanelor care au desfăşurat activităţi în grupele I şi II de muncă conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001”.

86. Pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 1691 din Legea nr. 263/2010, prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, a fost completat art. 134, fiind introduse şi alineatele cu următorul conţinut: „(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), la recalcularea pensiilor, conform prevederilor art. 1691 din lege. se utilizează stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, în vigoare la data de la care se cuvin drepturile recalculate, corespunzătoare fiecărei situaţii, respectiv:

a) stagiile complete de cotizare prevăzute în anexa nr. 5 la lege;

b) stagiile complete de cotizare prevăzute la ari. 56 şi 57 din lege;

c) stagiile complete de cotizare prevăzute la ari. 58 şi 59 din lege.” şi

„(15) Drepturile de pensie recalculate se plătesc astfel:

a) începând cu luna iulie 2017, în cazul persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1990-31 martie 2001 inclusiv;

b) începând cu luna noiembrie 2017, în cazul persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 aprilie 2001-31 decembrie 2010 inclusiv*.

87. Aceste noi dispoziţii legale nu fac obiectul interpretării în cauză, însă sunt de natură a evidenţia atât schimbarea viziunii legiuitorului în ceea ce priveşte reglementarea condiţiilor de valorificare a perioadelor în care pensionarii ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior datei de 1 ianuarie 2011 au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I de muncă, respectiv în grupa a II-a de muncă, în sensul că pentru prima dată se face trimitere la stagiile de cotizare prevăzute de art. 58, cât şi instituirea unui mecanism procedural specific recalculării pensiilor în temeiul art. 1691 din Legea nr. 263/2010.

88. În legătură cu opinia exprimată de instanţa de sesizare, potrivit căreia restrângerea destinatarilor majorării de punctaj prevăzute de art. 169 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 [art. 782 alin. (2) din Legea nr. 19/2000] are ca efect, prin excluderea persoanelor care au fost încadrate în grad de handicap şi au desfăşurat în aceste condiţii activitate în grupele de muncă, discriminarea acestora pe motiv de handicap, se apreciază că neaplicarea acestui text de lege în această situaţie particulară nu încalcă principiile fundamentale ale legislaţiei privind asigurările sociale.

89. În acest sens, prin considerentele Deciziei nr. 718 din 9 decembrie 2014 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, Curtea Constituţională a reţinut următoarele: „în ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia persoanele cu handicap nu au beneficiat de un avantaj real datorită vârstei de pensionare, întrucât nu aveau cum să cumuleze un punctaj total realizat în întreaga perioadă de activitate tot atât de mare ca o persoană care a lucrat în grupe superioare de muncă, dar nu a avut handicap şi a fost obligată să muncească până la o vârstă măi înaintată, cumulând mai mulţi ani de muncă, Curtea constată că beneficiul pensionării la o vârstă mai redusă de care s-au bucurat persoanele cu handicap nu înseamnă în mod automat şi faptul că acestea nu au putut obţine un punctaj mai mare în urma aplicării dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 1.550/2004 (...) esenţial fiind numărul de ani cât o persoană se consideră că a cotizat la sistemul public de pensii, respectiv vechimea în muncă efectiv realizată. (...)

Cât priveşte critica vizând faptul că persoanele cu handicap care au lucrat în grupe superioare de muncă nu sunt diferenţiate sub aspectul condiţiilor de pensionare de cete care au avut handicap, dar au lucrat în condiţii normale, respectiv în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare Legii nr. 19/2000, Curtea constată că această problemă priveşte, în realitate, dispoziţiile Legii nr. 57/1992, respectiv opţiunea pe care legiuitorul a avut-o de a acorda un regim mai favorabil persoanelor cu handicap, fără a cumula în acelaşi timp aceste beneficii cu cele acordate persoanelor care au lucrat în grupe superioare de muncă, iar nu dispoziţiile de lege care fac obiectul controlului prezentei excepţii de neconstituţionalitate”.

90. Pe de altă parte, trebuie subliniat faptul că în cadrul sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru lămurirea unor chestiuni de drept, mecanism procedural de asigurare a unei practici judiciare unitare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu se poate substitui instanţei de contencios constituţional, în examinarea dispoziţiilor unei legi reclamate ca având efect discriminatoriu, Curtea Constituţională fiind singura care îndeplineşte rolul de legislator negativ, conform art. 146 lit. d) din Constituţia României, atunci când constată lipsa de conformitate dintre prevederile unei legi sau ordonanţe şi dispoziţiile constituţionale, şi nici nu poate intra în domeniul rezervat exclusiv puterii legislative, înlăturând de la aplicare o dispoziţie legală care se susţine a fi discriminatorie.

91. Sub acest aspect sunt relevante deciziile Curţii Constituţionale nr. 818 din 3 iulie 2008, nr. 819 din 3 iulie 2008, nr. 820 din 3 iulie 2008 şi nr. 821 din 3 iulie 2008, toate publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008, şi Decizia nr. 1.325 din 4 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 23 decembrie 2008, prin care s-a constatat că prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituţionale în măsura în care din acestea se desprinde înţelesul că instanţele judecătoreşti au competenţa să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, şi să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

92. Curtea Constituţională a reţinut că: „Luând în consideram şi dispoziţiile art. 27 alin. (1) din ordonanţă, prin care se instituie dreptul persoanei care se consideră discriminată de a cere instanţei de judecată, între altele, restabilirea situaţiei anterioare şi anularea situaţiei create prin discriminare, deci şi a prevederilor cu caracter discriminatoriu, instanţa de judecată poate să înţeleagă - ceea ce s-a şi petrecut în una din cauzele analizate - că are competenţa să anuleze o dispoziţie legală pe care o consideră discriminatorie si, pentru a restabili situaţia de echilibru între subiectele de drept, să instituie ea însăşi o normă juridică nediscriminatorie sau să aplice dispoziţii prevăzute în acte normative aplicabile altor subiecte de drept, în raport cu care persoana care s-a adresat instanţei se consideră discriminată.

Un asemenea înţeles al dispoziţiilor ordonanţei, prin care se conferă instanţelor judecătoreşti competenţa de a desfiinţa norme juridice instituite prin lege şi de a crea în locul acestora afte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este evident neconstituţional, întrucât încalcă principiul separaţiei puterilor, consacrat în art. 1 alin. (4) din Constituţie, precum şi prevederile art. 61 alin. (1), în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării.

În virtutea textelor constituţionale menţionate, Parlamentul şi, prin delegare legislativă, în condiţiile art. 115 din Constituţie, Guvernul au competenţa de a institui, modifica şi abroga norme juridice de aplicare generală. Instanţele judecătoreşti nu au o asemenea competenţă, misiunea lor constituţională fiind aceea de a realiza justiţia - art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală -, adică de a soluţiona, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existenţa, întinderea şi exercitarea drepturilor lor subiective”.

93. Pentru toate considerentele mai sus expuse, punctajul suplimentar reglementat de art. 169 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 [art. 782 alin. (1) din Legea nr. 19/2000] nu poate fi acordat în situaţia în care pensionarul care a realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat beneficiază de un stagiu complet de cotizare redus conform art. 58 din Legea nr. 263/2010 (art. 47 din Legea nr. 19/2000).

94. Prin urmare, în temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 672/84/2016, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, În consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 169 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare [art. 782 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare], punctajul suplimentar reglementat de art. 169 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 [art. 782 alin. (1) din Legea nr. 19/2000] nu poate fi acordat în situaţia în care pensionarul care a realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat beneficiază de un stagiu complet de cotizare redus conform art. 58 din Legea nr. 263/2010 (art. 47 din Legea nr. 19/2000).

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 iunie 2018.

 

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

GABRIELA ELENA BOGASIU

Magistrat-asistent,

Mihaela Lorena Mitroi

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind autorizarea funcţionării ca broker de asigurare şi/sau reasigurare a Societăţii MERIDIAN BROKER DE ASIGURARE-REASIGURARE - S.R.L.

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, Bucureşti, cod de înregistrare fiscală 31588130, cu respectarea prevederilor art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 lit. b) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea şi supravegherea intermediarilor în asigurări şi reasigurări, cu modificările şi completările ulterioare,

în conformitate cu prevederile art. 2 din Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 9/2015 privind autorizarea şi funcţionarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare,

în urma deliberărilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din cadrul şedinţei din data de 22 august 2018, ca urmare a analizării Notei Direcţiei reglementare - autorizare nr. SA-DRA 1017.9 din 13.08.2018 privind aprobarea cererii de autorizare de funcţionare ca broker de asigurare a Societăţii MERIDIAN BROKER DE ASIGURARE-REASIGURARE - S.R.L.,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite următoarea decizie:

Art. 1. - Societatea MERIDIAN BROKER DE ASIGURARE- REASIGURARE - S.R.L., denumită în continuare Societatea, cu sediul social în Bucureşti, sectorul 4, strada Turnu Măgurele nr. 52-62, parter, zona A, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J40/15948/06.12.2016, CUI nr. 36808601, este autorizată să funcţioneze ca broker de asigurare, având ca obiect de activitate, activitatea de broker de asigurare, conform prevederilor art. 5 lit. b) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea şi supravegherea intermediarilor în asigurări şi reasigurări, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 2 din Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 9/2015 privind autorizarea şi funcţionarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare.

Art. 2. - Societatea are dreptul de a practica activitatea de broker de asigurare începând cu data înregistrării în Registrul brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare al Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Art. 3. - Societatea are obligaţia de a transmite, la reînnoirea contractului de asigurare de răspundere civilă profesională, copia scanată a poliţei Direcţiei reglementare-autorizare la următoarea adresă electronică: intermediari.asig@asfromania.ro, în conformitate cu Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 9/2015, să deschidă Jurnalul asistenţilor în brokeraj şi să înscrie personalul propriu în Registrul intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări conform prevederilor Normelor privind Registrul intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 10/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Leonardo Badea

 

Bucureşti, 4 septembrie 2018.

Nr. 1.074.