MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXX) - Nr. 822         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 26 septembrie 2018

 

SUMAR

 

ACTE ALE SENATULUI

 

111. - Hotărâre privind propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a programului privind piaţa unică, competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici şi mijlocii, şi statisticile europene şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1.287/2013, (UE) nr. 254/2014, (UE) nr. 258/2014, (UE) nr. 652/2014 şi (UE) 2017/826 - COM (2018) 441 final

 

112. - Hotărâre privind propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a programului Europa digitală pentru perioada 2021-2027 - COM (2018) 434 final

 

113. - Hotărâre referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a programului „Corpul european de solidaritate” şi de abrogare a (Regulamentului privind Corpul european de solidaritate) şi a Regulamentului (UE) nr. 375/2014 - COM (2018) 440 final

 

114. - Hotărâre referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a programului „Drepturi şi valori” - COM (2018) 383

 

115. - Hotărâre referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a programului „Justiţie” - COM (2018) 384

 

116. - Hotărâre referitoare la propunerea de Decizie a Parlamentului European şi a Consiliului de instituire a programului specific de punere în aplicare a programului-cadru pentru cercetare şi inovare Orizont Europa - COM (2018) 436 final

 

117. - Hotărâre privind propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de completare a legislaţiei UE în materie de omologare de tip în ceea ce priveşte retragerea Regatului Unit din Uniune - COM (2(518)397 final

 

118. - Hotărâre referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui program pentru mediu şi politici climatice (LIFE) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.293/2013 - COM (2018) 385 final

 

119. - Hotărâre referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a „Erasmus”, programul Uniunii pentru educaţie, formare, tineret şi sport, şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1.288/2013 - COM (2018) 367 final

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 315 din 10 mai 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. n) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

424. - Ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor privind condiţiile şi procedurile de autorizare a operatorilor economici naţionali pentru desfăşurarea de operaţiuni cu metale preţioase şi pietre preţioase, vizarea anuală a autorizaţiei pentru desfăşurarea de operaţiuni cu metale preţioase şi pietre preţioase, eliberată de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, completarea acesteia cu operaţiuni, renunţarea la efectuarea de operaţiuni şi eliberarea de duplicate ale autorizaţiei pentru desfăşurarea de operaţiuni cu metale preţioase şi pietre preţioase

 

1.240. - Ordin al ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat privind modificarea Schemei de ajutor de minimis prevăzute în Programul pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii „Start-up Nation - Romania”, aprobată prin Ordinul ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat nr. 692/2017

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE

 

464. - Hotărâre privind utilizarea siglei Centenar pe listele electorale folosite la referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018, precum şi numerotarea şi aducerea la cunoştinţă publică a secţiilor de votare

 

ACTE ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a programului privind piaţa unică, competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici şi mijlocii, şi statisticile europene şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1.287/2013, (UE) nr. 254/2014, (UE) nr. 258/2014, (UE) nr. 652/2014 şi (UE) 2017/826 - COM (2018) 441 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a

Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/82B din 13.09.2018,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Senatul României constată că propunerea de regulament respectă principiul subsidiarităţii.

(2) Senatul României constată că propunerea de regulament respectă principiul proporţionalităţii.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 19 septembrie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

ADRIAN ŢUŢUIANU

 

Bucureşti, 19 septembrie 2018.

Nr. 111.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a programului Europa digitală pentru perioada 2021-2027 - COM (2018) 434 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi 148 alin. (2) şi alin. (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/829 din 13.09.2018,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Senatul României constată că propunerea de regulament respectă principiul subsidiarităţii.

(2) Senatul României constată că propunerea de regulament respectă principiul proporţionalităţii.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 19 septembrie 2018, cu respectarea prevederilor ari. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

ADRIAN ŢUŢUIANU

 

Bucureşti, 19 septembrie 2018.

Nr. 112.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a programului „Corpul european de solidaritate” şi de abrogare a (Regulamentului privind Corpul european de solidaritate) şi a Regulamentului (UE) nr. 375/2014 - COM (2018) 440 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi 148 alin. (2) şi alin. (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/379 din 13.09.2018,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre

 

Art. 1. - Senatul României:

1. constată următoarele:

- propunerea de regulament este întemeiată pe art. 165 alin. (4), pe art. 166 alin. (4) şi pe art. 214 alin. (5) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;

- propunerea de regulament respectă principiul subsidiarităţii având în vedere amploarea europeană a obiectivelor propuse, şi anume mobilizarea tinerilor în favoarea unor cauze de solidaritate în întreaga UE şi a tinerilor voluntari pentru a contribui la asistenţa umanitară în ţări din afara UE; este adecvată o acţiune la nivelul UE;

- propunerea de regulament respectă principiul proporţionalităţii, întrucât propunerea nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor sale deoarece îmbunătăţirile propuse vor fi integrate în arhitectura programului actual şi vor utiliza mecanismele existente pentru a asigura un nivel maxim de continuitate şi de stabilitate în raport cu programele anterioare. De asemenea, se urmăreşte eliminarea lacunelor identificate în oferta propusă tinerilor în materie de oportunităţi uşor accesibile de a se implica în activităţi de solidaritate;

- forma juridică aleasă este de regulament şi este adecvată scopului, şi anume crearea unui cadru european unic de funcţionare;

2. consideră că:

- propunerea marchează consolidarea Corpului european de solidaritate (CES) pentru perioada bugetară următoare, iar alături de bugetul majorat pentru tineret în cadrul Erasmus+, de 3.1 miliarde de euro pentru aceeaşi perioadă, conferă extinderea oportunităţilor pentru tineri;

- prin programul Corpul european de solidaritate se va promova dezvoltarea personală, educaţională, socială, civică şi profesională a tinerilor;

3. apreciază că:

- programul Corpul european de solidaritate (CES) se adresează tinerilor cu vârste cuprinse între 18-30 ani, cu scopul de a-i implica pe aceştia în proiecte ce pot contribui la creşterea gradului de coeziune, la stimularea spiritului de solidaritate sau la promovarea democraţiei atât în UE, cât şi în afara graniţelor ei;

- programul vizează să dezvolte competenţele şi aptitudinile profesionale ale tinerilor, insistând asupra recunoaşterii acestora;

- prezentul proiect de regulament oferă şi tinerilor români numeroase posibilităţi de a participa la proiecte diverse ca voluntari sau de a-şi găsi un loc de muncă în statele membre pentru o perioadă cuprinsă între 2 şi 12 luni, iar tinerilor care doresc să beneficieze de stagii şi ucenicilor li se vor plăti cheltuielile de deplasare şi o diurnă;

- tinerii angajaţi prin intermediul Corpului european de solidaritate vor avea contract de muncă şi salariu, în conformitate cu legislaţia, reglementările şi contractele colective de muncă la nivel local. Participanţii vor avea posibilitatea de a se implica în activităţi din domenii precum: educaţia, sănătatea, integrarea socială, sprijinul pentru distribuirea de alimente, construirea de adăposturi, primirea, sprijinirea şi integrarea migranţilor şi a refugiaţilor, protecţia mediului sau prevenirea catastrofelor naturale;

- toţi participanţii vor primi un certificat care detaliază acţiunile pe care le-au întreprins prin intermediul Corpului european de solidaritate.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 19 septembrie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

ADRIAN ŢUŢUIANU

 

Bucureşti, 19 septembrie 2018.

Nr. 113.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a programului „Drepturi şi valori” - COM (2018) 383

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionali taţi i, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/383 din 13.09.2018,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul României:

1. consideră că propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a programului „Drepturi şi valori” respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii;

2. notează că temeiul juridic al propunerii se bazează pe art. 16 alin. (2), art. 19 alin. (2), art. 21 alin. (2), art. 24, art. 165 alin. (5) şi art. 168 din TFUE;

3. certifică validitatea formei juridice alese, aceea de regulament.

Art. 2. - Senatul României:

1. consideră că:

a) prezenta propunere este în concordanţă cu priorităţile stabilite de Comisie, în special în ceea ce priveşte crearea unui spaţiu de justiţie şi drepturi fundamentale, bazat pe încredere reciprocă, a unei pieţe interne mai profunde şi mai echitabile şi a unei Uniuni a schimbărilor democratice şi a creşterii numărului locurilor de muncă;

b) obiectivele programului „Drepturi şi valori” sunt conforme cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi vizează susţinerea unor societăţi deschise, democratice şi favorabile incluziunii, întărirea puterii oamenilor prin protejarea şi promovarea drepturilor şi a valorilor şi dezvoltarea în continuare a unui spaţiu de justiţie al Uniunii Europene;

2. apreciază că noul program „Drepturi şi valori” este compatibil cu Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat în comun de Parlamentul European, Consiliu şi Comisie la 17 noiembrie 2017. Concret, acest program include mijloacele şi bugetul necesar pentru a finanţa politici în domeniul valorilor şi al drepturilor şi va pune accentul pe viaţa şi participarea cetăţenilor. În acest sens vor exista sinergii strânse cu următoarele politici şi programele de finanţare aferente acestora: politicile sociale, educaţionale şi de ocupare a forţei de muncă; politicile externe, de cooperare pentru dezvoltare şi de extindere; piaţa unică; migraţia, gestionarea frontierelor şi securitatea; politica de mediu.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 19 septembrie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

ADRIAN ŢUŢUIANU

 

Bucureşti, 19 septembrie 2018.

Nr. 114.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a programului „Justiţie” - COM (2018) 384

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/382 din 13.09.2018,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul României:

1. consideră că propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a programului „Justiţie” respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii;

2. notează că temeiul juridic al propunerii se bazează pe art. 81 alin. (1) şi (2) şi art. 82 alin. (1) din TFUE;

3. certifică validitatea formei juridice alese, aceea de regulament.

Art. 2. - Senatul României:

1. consideră că:

a) noul program Justiţie” va sprijini dezvoltarea în continuare a unui spaţiu european de justiţie bazat pe valorile Uniunii, statul de drept, recunoaşterea şi încrederea reciprocă, în special prin facilitarea accesului la justiţie şi promovarea cooperării judiciare în materie civilă şi penală;

b) promovarea şi apărarea valorilor şi a drepturilor UE au implicaţii profunde pentru viaţa politică, socială, culturală, judiciară şi economică a Uniunii şi contribuie la un impact tangibil asupra vieţii cotidiene a cetăţenilor;

c) acţiunea va contribui la promovarea prosperităţii şi coeziunii în cadrul UE, permiţând acesteia să joace un rol-cheie în apărarea şi promovarea valorilor sale la nivel global;

2. Apreciază:

a) combinarea simplificării procedurilor de finanţare cu abordarea orientată mai mult către rezultate. Astfel, Comisia va continua să gestioneze programul „Justiţie” în mod direct, atât pentru granturi, cât şi pentru achiziţii publice, urmând a se elabora un plan de punere în aplicare pentru precizarea modalităţilor de derulare a programului;

b) că propunerea actuală - spre deosebire de Programul financiar „Justiţie” anterior 2014-2020 - introduce pentru prima dată atât o definiţie referitoare la personalul din sistemele judiciare cu scopul asigurării unei game cât mai largi de beneficiari pentru finanţările legate de formarea profesională, cât şi o serie de referiri la principiul „supremaţiei legii” („statul de drept”/„rule of law”), ca valoare Fundamentală a UE bazată pe sisteme judiciare independente şi eficiente.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 19 septembrie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

ADRIAN ŢUŢUIANU

 

Bucureşti, 19 septembrie 2018,

Nr. 115.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la propunerea de Decizie a Parlamentului European şi a Consiliului de instituire a programului specific de punere în aplicare a programului-cadru pentru cercetare şi inovare Orizont Europa - COM (2018) 436 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/380 din 13.09.2018,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre

 

Art. 1. - Senatul României:

1. constată următoarele:

- propunerea de decizie respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii şi este întemeiată atât pe articolul 182 din TFUE, conform căruia programul-cadru este pus în aplicare prin intermediul unor programe specifice care precizează condiţiile de realizare, stabilesc durata şi prevăd mijloacele considerate necesare, cât şi pe articolul 173 din TFUE, datorită sprijinului puternic acordat inovării;

- punerea în aplicare a programului Orizont Europa se bazează pe un proces incluziv şi transparent de planificare strategică a activităţilor de cercetare şi inovare care vor fi finanţate de program. Acest proces va avea loc în urma unor consultări şi schimburi ample cu statele membre, cu Parlamentul European, după caz, şi cu diverse părţi interesate, inclusiv cu organizaţiile societăţii civile, cu privire la priorităţi (inclusiv misiunile din cadrul pilonului „Provocări globale şi competitivitate industrială*), la tipurile adecvate de acţiuni şi la formele adecvate de punere în aplicare, în special parteneriatele europene;

2. apreciază:

- că priorităţile programului Orizont Europa sunt aliniate foarte îndeaproape la priorităţile strategice generale ale Uniunii şi la politicile acesteia. Planificarea strategică se va baza pe activităţi prospective, studii şi alte dovezi ştiinţifice şi va ţine seama de iniţiativele relevante existente la nivelul Uniunii şi la nivel naţional. Ea va îngloba perspective interdisciplinare şi transsectoriale şi va asigura o coordonare eficace a tuturor activităţilor din cadrul programului Orizont Europa;

- contribuţia prezentului program la atingerea obiectivului stabilit prin Propunerea Comisiei privind cadrul financiar multianual 2021--2027, privind integrarea aspectelor climatice la nivelul tuturor programelor UE;

3. recomandă:

- ca salarizarea personalului din proiectele Orizont Europa să fie făcută pe principiul „la muncă egală - salarii egale”, respectiv salariul ce poate fi acceptat de Comisia UE pentru un participant din România să fie egal cu al unui participant din ţări mai vechi ale Uniunii (aşa-zisele „old member States”), deoarece calitatea muncii prestate de participanţii la un proiect este aceeaşi, mai ales că principiul de bază al acestui program este excelenţa ştiinţifică;

- ca dimensiunea „widening” (creşterea participării la programul Orizont Europe) să nu se limiteze la creşterea bugetului alocat în program comparativ cu cel al programului anterior, utilizând aceleaşi instrumente, ci sunt necesare instrumente noi care să dezvolte excelenţa ştiinţifică din statele mai noi ale UE şi să permită o integrare reală a acestor ţări în comunitatea ştiinţifică din Uniunea Europeană. La acest moment, componentele „widening” se limitează la Twining si Teaming care au fost foarte bune, dar sunt insuficiente ca instrumente specifice dedicate interrelaţionării cercetătorilor din cele două părţi ale Europei. Susţinem principiul excelenţei ştiinţifice, dar aplicarea acestuia nu trebuie să conducă la creşterea discrepanţei între vechile state membre şi cele noi, în contextul în care Europa trebuie să fie din ce în ce mai unită şi să se audă ca o singură voce.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite instituţiilor europene.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 19 septembrie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

ADRIAN ŢUŢUIANU

 

Bucureşti, 19 septembrie 2018.

Nr. 116.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de completare a legislaţiei UE în materie de omologare de tip în ceea ce priveşte retragerea Regatului Unit din Uniune - COM (2018) 397 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/384 din 13.09.2018,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Senatul României constată că propunerea de regulament respectă principiul subsidiarităţii.

(2) Senatul României constată că propunerea de regulament respectă principiul proporţionalităţii.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 19 septembrie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

ADRIAN ŢUŢUIANU

 

Bucureşti, 19 septembrie 2018.

Nr. 117.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui program pentru mediu şi politici climatice (LIFE) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.293/2013 - COM (2018) 385 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionali taţi i, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/385 din 13.09.2018,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul României:

1. constată următoarele:

- propunerea de regulament este întemeiată pe art. 192 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), care constituie temeiul juridic al acţiunii UE în domeniul mediului şi al climei. Activităţile de sprijinire a tranziţiei către energia curată sunt, de asemenea, acoperite de acest temei juridic, deoarece acestea contribuie în mod direct la atenuarea schimbărilor climatice. Actualul program LIFE finanţează deja anumite activităţi de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi a utilizării energiei din surse regenerabile, care au o contribuţie substanţială la atenuarea schimbărilor climatice şi generează adesea beneficii conexe pentru mediu (de exemplu, îmbunătăţirea calităţii aerului):

- propunerea de regulament respectă principiul subsidiarităţii întrucât majoritatea problemelor de mediu sunt transfrontaliere sau transnaţionale şi nu pot fi soluţionate în mod corespunzător prin acţiunea individuală a statelor membre. Intervenţia UE este necesară pentru a institui mecanismele adecvate de soluţionare a acestor probleme în mod eficient şi pentru a evita problemele de coordonare. În plus, activele de mediu reprezintă bunuri publice europene a căror gestionare adecvată este esenţială pentru buna funcţionare a pieţei unice;

- propunerea de regulament respectă principiul proporţionalităţii;

- forma juridică aleasă este cea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 19 septembrie 2018. cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI.

ADRIAN ŢUŢUIANU

 

Bucureşti, 19 septembrie 2018.

Nr. 118.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a „Erasmus”, programul Uniunii pentru educaţie, formare, tineret şi sport, şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1.288/2013 - COM (2018) 367 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXI 1/381 din 13.09.2018,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Senatul României:

1. constată următoarele:

- propunerea de regulament este întemeiată pe art. 165 şi 166 din TFUE care îi conferă Uniunii o competenţă de sprijin cu scopul de a contribui la dezvoltarea unei educaţii de calitate, la implementarea unei politici privind formarea profesională şi a unei politici în domeniul tineretului, precum şi la promovarea obiectivelor sportului european;

- propunerea de regulament respectă principiul subsidiarităţii întrucât obiectivele prezentei iniţiative nu pot fi realizate în mod adecvat şi satisfăcător de către statele membre, având în vedere caracterul transnaţional, volumul ridicat şi ampla acoperire geografică a mobilităţii de studiu şi a activităţilor de cooperare finanţate, efectele acestora asupra accesului la mobilitatea de studiu şi, în general, asupra integrării la nivelul Uniunii şi, totodată, asupra consolidării dimensiunii internaţionale. În ceea ce priveşte domeniul de aplicare, acoperirea cumulată a acţiunilor întreprinse de fiecare ţară şi a acţiunilor transsectoriale rămâne limitată în comparaţie cu actualul program Erasmus+;

- propunerea de regulament respectă principiul proporţionalităţii întrucât:

- îmbunătăţirile propuse vor fi integrate în arhitectura programelor existente şi vor utiliza mecanismele de funcţionare actuale pentru a asigura un maximum de continuitate şi stabilitate în raport cu programul anterior;

- această propunere va acoperi toate sectoarele educaţiei şi formării - şcoli, educaţie şi formare profesională, învăţământ superior şi educaţia adulţilor-ale tineretului şi sportului, în mod adaptat şi simplificat. Va fi promovată utilizarea unor formate noi şi flexibile pentru a extinde raza de acţiune a programului (de exemplu, cooperarea virtuală, mobilitatea pe termen scurt şi mobilitatea de grup). Vor fi introduse câteva acţiuni noi pentru a aborda noile provocări şi priorităţi politice (cum ar fi universităţile europene şi programul Jean Monnet în alte domenii ale educaţiei şi formării);

- forma juridică aleasă, de Regulament, este adecvată scopului propus;

2. apreciază că Programul a încurajat şi va continua să susţină mobilitatea şi contactele între elevii, studenţii, profesorii, formatorii şi lucrătorii de tineret din diferite ţări, recunoaşterea diplomelor, certificatelor şi perioadelor de studii în străinătate, atât pentru formarea iniţială, cât şi pentru cea continuă;

3. recomandă următoarele:

- ameliorarea aspectelor legate de împărţirea pe categorii a ţărilor de destinaţie pentru mobilităţi în baza unei evaluări mai realiste a costurilor, în funcţie de puterea de cumpărare şi de nivelul de salarizare din fiecare ţară, întrucât forma actuală propusă poate crea un impediment financiar al mobilităţii dinspre ţările cu venituri mai ridicate spre cele cu venituri mai mici. Având în vedere faptul că România face parte din grupul 3 de ţări (considerate cu un nivel redus al costurilor de trai), studenţii/profesorii străini nu sunt încurajaţi să deruleze mobilităţi în ţara noastră, din cauza nivelului redus al granturilor oferite (comparativ cu cele disponibile studenţilor/profesorilor care merg în ţările din grupul 1, de exemplu, Germania, Austria, Danemarca, Franţa, Italia). Diferenţele sunt şi mai accentuate în cadrul proiectelor strategice de cooperare, în cadrul cărora cercetătorii/personalul academic din România, în baza aceleiaşi împărţiri diferenţiate pe categorii de ţări, pentru acelaşi volum şi tip de activităţi beneficiază de bareme zilnice net inferioare celor alocate colegilor din alte ţări.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite instituţiilor europene.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 19 septembrie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

ADRIAN ŢUŢUIANU

 

Bucureşti, 19 septembrie 2018.

Nr. 119.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 315

din 10 mai 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. n) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona*Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. n) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Alin Cezar Bejenaru în Dosarul nr. 3.979/176/2015 al Judecătoriei Alba Iulia, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 191 D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că excepţia nu poate fi admisă, pentru considerente similare celor reţinute prin Decizia nr. 440 din 8 iulie 2014. Această decizie se referă la reţinerea datelor personale, care ulterior pot fi folosite în activitatea de urmărire penală şi în activitatea de judecată, problemă care nu se pune în cauza de faţă.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 4 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.979/176/2015, Judecătoria Alba-Iulia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) lit. n), din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România. Excepţia a fost invocată de Alin Cezar Bejenaru într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, emis de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică (CESTRIN).

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că textul de lege criticat defineşte sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control al rovinietei, prin utilizarea căruia Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică, aplică contravenţii pentru circulaţia pe drumurile naţionale, fără a deţine rovinietă valabilă. Acesta, în opinia autorului excepţiei, este un sistem electronic de monitorizare, stocare, păstrare şi identificare a datelor personale şi de trafic ale utilizatorilor drumurilor naţionale. Existenţa acestui sistem afectează dreptul autorului la viaţă privată, prin reţinerea datelor personale fără acordul său şi fără a fi reglementate măsurile legale de restrângere a drepturilor şi libertăţilor individuale de către o autoritate publică română sau străină. În mod similar s-a pronunţat Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 440 din 8 iulie 2014. Din examinarea procesului-verbal, rezultă că datele personale sunt reţinute şi stocate pentru minimum şase luni (în cazul în care se contestă procesul-verbal, acestea Sunt reţinute pe o perioadă nedeterminată) şi utilizate într-un mod liber, fără a fi oferite garanţii de protecţie şi accesare a acestora. Astfel, la trecerea prin punctele de monitorizare a traficului sunt înregistrate date cu privire la numărul autoturismului, localizarea geografică a acestuia, aspecte ce permit angajaţilor Centrului de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică să acceadă la datele personale din bazele de date ale Ministerului Afacerilor Interne, fără a oferi garanţii suficiente care să asigure o protecţie a datelor personale şi de trafic, împotriva abuzurilor sau utilizării ilicite a datelor. În utilizarea sistemului informatic definit de textul de lege criticat, nu sunt respectate cerinţele art. 7, art. 8 şi art. 52 alin. (1) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, din perspectiva principiului proporţionalităţii. Autorul mai arată că a solicitat Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. prezentarea documentelor de omologare a întregului sistem informatic şi a verificării metrologice a acestuia, şi precizează că procesele-verbale nu poartă semnătura olografă a agentului constatator, ci o semnătură olografă scanată, ceea ce este contrar Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii nr. 6 din 16 februarie 2015.

6. Judecătoria Alba Iulia apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece eventuala ingerinţă în viaţa intimă, familială şi privată, produsă prin utilizarea sistemului informatic reglementat prin textul de lege criticat, este prevăzută de lege şi urmăreşte un scop legitim, respectiv crearea unei baze de date electronice privind achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare a drumurilor naţionale.

7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor legale criticate este neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat se referă la înregistrarea în sistemul informatic reglementat de acesta, a informaţiilor privind achitarea tarifului de utilizare, a tarifului de trecere, gestiunea datelor privind vehiculele pentru care tarifele au fost achitate, monitorizarea şi controlul achitării tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere, iar nu la stocarea datelor personale ale utilizatorilor. Se mai arată că nu există similitudine între reglementarea constatată ca neconstituţională, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 440 din 8 iulie 2014, şi reglementarea criticată în prezenta cauză.

9. Avocatul Poporului arată că prevederile legale criticate sunt constituţionale, deoarece nu sunt aplicabile considerentele care au stat la baza Deciziei Curţii Constituţionale nr. 440 din 8 iulie 2014. Prin sistemul electronic de monitorizare, stocare, păstrare şi identificare a datelor personale şi de trafic ale utilizatorilor drumurilor naţionale, nu se înregistrează în format electronic datele personale, ci acesta cuprinde date legate de numele distribuitorului şi datele de identificare ale punctului de lucru la care s-a emis rovinietă, data şi ora emiterii rovinietei, seria rovinietei şi seria unică a tranzacţiei, numărul de înmatriculare al autovehiculului, tipul vehiculului, anul, luna, ziua şi ora emiterii rovinietei şi expirării valabilităţii acesteia, şi nivelul tarifului.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (1) lit. n) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul conţinut: „în înţelesul prezentei ordonanţe, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:[...]

n) sistem informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control al rovinietei - sistem informatic ce permite înregistrarea în format electronic a informaţiilor privind achitarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere, gestiunea datelor privind vehiculele pentru care tarifele au fost achitate, monitorizarea şi controlul achitării tarifului de utilizare şi de trecere, denumit în continuare SIEGMCR”.

13. Curtea observă că denumirea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. a fost schimbată în Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., prin art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. şi înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere - S.A., precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 28 septembrie 2016.

14. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 26, referitoare la viaţa intimă, familială şi privată, şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Se aduce atingere, arată autorul, şi dispoziţiilor art. 7, privind respectarea vieţii private şi de familie, art. 8 referitor la protecţia datelor cu caracter personal, şi art. 52 alin. (1) privind întinderea şi interpretarea drepturilor şi principiilor, din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul critică art. 1 alin. (1) lit. n), din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, în care este definit sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control al rovinietei (denumit în continuare SIEGMCR), apreciind că acest sistem afectează dreptul autorului la viaţă privată, prin reţinerea datelor personale fără acordul său şi fără a fi dispuse măsurile egale de restrângere a drepturilor şi libertăţilor individuale, de către o autoritate publică română sau străină. Critica sa reiterează cele reţinute în Decizia Curţii Constituţionale nr. 440 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 653 din 4 septembrie 2014.

16. Curtea reţine că, potrivit textului de lege criticat, SIEGMCR permite înregistrarea în format electronic a informaţiilor privind achitarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere, gestiunea datelor privind vehiculele pentru care tarifele au fost achitate, monitorizarea şi controlul achitării tarifului de utilizare şi de trecere,

17. Curtea observă că, potrivit art. 6 alin. (1) din Normele metodologice pentru aplicarea de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. a tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 611/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 28 aprilie 2015, cu modificările şi completările ulterioare: „La achitarea tarifului de utilizam şi emiterea rovinietei la punctele de lucru ale distribuitorilor prin intermediul echipamentelor tehnice prevăzute la art. 1 alin. (6) lit. a), prin aplicaţiile prevăzute la art. 1 alin. (6) fit. b) sau prin intermediul terminalelor prevăzute la art. 1 alin, (6) lit. e) pct. (i), aceştia vor elibera solicitantului; a) documentul fiscal care atestă plata sumelor încasate; b) documentul care conţine informaţiile care sunt înregistrate în baza de date a SIEGMCR, respectiv: (i) numele distribuitorului şi datele de identificare ale punctului de lucru sau, după caz, ale terminalului la care s-a emis rovinieta, identificat conform art. 3 alin, (2) lit. b);

(ii) data şi ora emiterii rovinietei; (iii) seria rovinietei şi seria unică a tranzacţiei; (iv) numărul de înmatriculare al vehiculului; (v) numărul de identificare al vehiculului, în cazul achitării tarifului pentru; (i) perioada de utilizare mai mare sau egală cu 30 de zile, înscris manual de către personalul distribuitorului, în cazul utilizatorilor străini; (ii) orice perioadă de utilizare dintre cele prevăzute la art. 5 alin. (1). astfel cum acesta este identificat şi furnizat în mod automat din baza de date a Ministerului Afacerilor interne - Direcţia regim permise de conducere şi înmatriculare vehicule, în cazul utilizatorilor români; (vi) tipul vehiculului, conform clasificării prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţă; (vii) anul, luna, ziua şi ora de la care este valabilă rovinieta; (viii) anul, luna, ziua expirării valabilităţii rovinietei, conform perioadei de valabilitate solicitate; (ix) nivelul tarifului în euro; (x) nivelul tarifului în lei;(xi) cursul de schimb euro/leu.”

18. Curtea constată că, prin acest sistem, se ţine evidenţa plăţii de către utilizatorii de drumuri naţionale din România, a rovinietei sau a peajului, iar nu a datelor personale aparţinând autorului. Aşa fiind, nu sunt aplicabile mutatis mutandis cele reţinute prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 440 din 8 iulie 2014, intruziunea în viaţa privată constatată cu acel prilej având ca sursă reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.

19. Totodată, astfel cum reiese din registrul electronic de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal, gestionat de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S A. este operator de date cu caracter personal, în condiţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 12 decembrie 2001.

20. Curtea observă că a analizat şi cu alte prilejuri statutul juridic al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., şi a observat că aceasta a fost înfiinţată ca societate comercială pe acţiuni, cu capital integral de stat, sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, potrivit art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2003 pentru înfiinţarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administraţia Naţională a Drumurilor din România”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 3 octombrie 2003.

21. Curtea a observat că, potrivit art. 2 alin. (1) lit. b) teza a două din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1,154 din 7 decembrie 2004, sunt asimilate autorităţilor publice persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică. Or, în prezent, astfel cum prevede art. 1 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă amintită, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. este persoană juridică română, de interes strategic naţional în domeniul administrării drumurilor naţionale şi autostrăzilor. Aşadar, în acest cadru legislativ, competenţa de constatare şi aplicare a sancţiunilor contravenţionale de către personalul împuternicit al companiei decurge din chiar natura juridică a acesteia. Mai mult, potrivit dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, pot fi agenţi constatatori şi alte persoane prevăzute în legi speciale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 101 din 9 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 11 aprilie 2012).

22. Curtea nu poate reţine, astfel, încălcarea art. 26 referitoare la viaţa intimă, familială şi privată din Constituţie, astfel încât nu este necesară o analiză a proporţionalităţii restrângerii acestor drepturi.

23. Curtea observă că art. 7 privind respectarea vieţii private şi de familie şi art. 8 referitor la protecţia datelor cu caracter personal din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene cuprind garanţiile asociate art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi constată că nu există niciun motiv de a se îndepărta de la cele reţinute în paragraful 22 al prezentei decizii (a se vedea, ad similis paragrafele 38 şi 39 din Decizia nr. 46 din 31 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 30 mai 2017).

24. Curtea constată că, în cazul autorului excepţiei, constatarea contravenţiei s-a făcut potrivit art. 9 alin. (1), alin. (2) lit. c) pct. ii) şi alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, cu ajutorul mijloacelor tehnice, de către personalul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., care efectuează controlul pe reţeaua de drumuri naţionale din România, prin intermediul sistemelor de camere video, în baza datelor privind utilizatorul vehiculului, furnizate de Ministerul Afacerilor Interne - Direcţia Regim Permise de Conducere şi înmatriculare a Vehiculelor. Aşa fiind, baza de date la care se face referire în motivarea excepţiei este gestionată de Ministerul Afacerilor Interne - Direcţia Regim Permise de Conducere şi înmatriculare a Vehiculelor, iar nu de către SIEGMCR.

25. În final, având în vedere că nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale, Curtea constată că dispoziţiile art. 53 din Constituţie şi ale art. 52 alin. (1) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene nu au incidenţă în cauză.

26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Alin Cezar Bejenaru, în Dosarul nr. 3.979/176/2015

al Judecătoriei Alba Iulia, şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (1) lit. n) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Alba Iulia şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 10 mai 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR

 

ORDIN

privind condiţiile şi procedurile de autorizare a operatorilor economici naţionali pentru desfăşurarea de operaţiuni cu metale preţioase şi pietre preţioase, vizarea anuală a autorizaţiei pentru desfăşurarea de operaţiuni cu metale preţioase şi pietre preţioase, eliberată de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, completarea acesteia cu operaţiuni, renunţarea la efectuarea de operaţiuni şi eliberarea de duplicate ale autorizaţiei pentru desfăşurarea de operaţiuni cu metale preţioase şi pietre preţioase

 

Având în vedere prevederile:

- art. 5 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 700/2012 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Referatul Direcţiei metale preţioase, pietre preţioase şi Proces Kimberley,

preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Prezentul ordin se aplică operatorilor economici naţionali care solicită autorizarea desfăşurării de operaţiuni cu metale preţioase şi pietre preţioase.

(2) Autorizarea operaţiunilor cu metale preţioase şi pietre preţioase, efectuate de operatorii economici ca activităţi permanente ori profesionale, se face pe perioadă nedeterminată de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

(3) Activitatea permanentă, în înţelesul prezentului ordin, reprezintă acea activitate care se desfăşoară continuu, cu regularitate, în condiţiile reglementate.

(4) Activitatea profesională reprezintă ansamblul activităţilor care se exercită de persoane calificate să desfăşoare operaţiuni cu metale preţioase şi pietre preţioase, în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 2. - Prin titular al autorizaţiei se înţelege operatorul economic pe numele căruia a fost emisă autorizaţia de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

Art. 3. - În vederea obţinerii autorizaţiei pentru efectuarea de operaţiuni cu metale preţioase şi pietre preţioase, operatorul economic interesat va depune la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor o cerere prin care solicită autorizarea.

Art. 4. - (1) Cererea de autorizare se face pe formular-tip, prevăzut în anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Cererea de autorizare se completează şi în cazul solicitării completării autorizaţiei iniţiale cu alte operaţiuni şi se depune împreună cu originalul autorizaţiei la sediul Direcţiei metale preţioase, pietre preţioase şi Proces Kimberley, în vederea efectuării menţiunilor corespunzătoare.

Art. 5. - (1) La cererea de autorizare adresată Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, operatorul economic trebuie să anexeze:

a) în cazul persoanei fizice autorizate/asociaţiei familiale/ întreprinderii individuale/asociaţiei meşteşugăreşti/altor tipuri de asociaţii:

(i) copia actului de identitate a titularului;

(ii) cazierul judiciar, în original, al titularului, din care să rezulte că nu au fost condamnări ce au incidenţă asupra regimului juridic al metalelor şi pietrelor preţioase;

(iii) copia certificată pentru conformitate cu originalul a certificatului unic de înregistrare sau a altui document echivalent stabilit prin actele normative în vigoare;

b) în cazul persoanei juridice:

(i) copia certificată pentru conformitate cu originalul a certificatului unic de înregistrare sau a altui document echivalent stabilit prin actele normative în vigoare;

(ii) certificatul de cazier judiciar al administratorilor, din care să rezulte că nu au fost condamnări ce au incidenţă asupra regimului juridic al metalelor şi pietrelor preţioase;

(iii) declaraţia pe propria răspundere a persoanei împuternicite de către persoana juridică să semneze cererea, alta decât administratorul, prin care se atestă că datele prevăzute în aceasta şi în documentele anexate corespund realităţii şi că are ia cunoştinţă că falsul în declaraţii se pedepseşte potrivit legii penale;

(iv) copia certificată pentru conformitate cu originalul a statutului de funcţionare a societăţii comerciale şi, după caz, a actelor modificatoare ale acestuia, din care să rezulte că desfăşoară activităţi cu metale preţioase, cu aliajele acestora şi cu pietre preţioase.

(2) Documentele prevăzute la alin. (1) se depun direct la sediul Direcţiei metale preţioase, pietre preţioase şi Proces Kimberley din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor sau pot fi expediate prin servicii poştale specializate

(3) Autorizaţia, în original, se ridică de la Direcţia metale preţioase, pietre preţioase şi Proces Kimberley din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor direct de către reprezentantul titularului sau prin servicii poştale specializate, în baza unei împuterniciri.

Art. 6. - (1) Respingerea cererii de autorizare trebuie să fie motivată şi se dispune prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, care se comunică solicitantului.

(2) Solicitantul poate contesta actul de respingere a cererii de autorizare, pe calea contenciosului administrativ, în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 7. - (1) Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor va elibera autorizaţiile pentru efectuarea de operaţiuni cu metale preţioase, aliaje ale acestora şi pietre preţioase în termen de 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării cererii la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu condiţia ca documentaţia anexată să fie completă, potrivit prevederilor art. 5.

(2) în cazul în care Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor constată o neregularitate a documentaţiei anexate cererii de autorizare, se vor aplica prevederile art. 6 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 486/2003, cu modificările şi completările ulterioare, termenul prevăzut la alin. (1) urmând să curgă de la data completării documentaţiei.

(3) Dacă operatorul economic aflat în situaţia prevăzută la alin. (2) nu îşi completează documentaţia în termen de 30 de zile lucrătoare de la data comunicării neregularităţilor constatate, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor va dispune respingerea cererii de autorizare.

(4) începând cu data înregistrării cererii de autorizare însoţite de documentaţia completă sau, după caz, de la data completării documentaţiei şi până la data eliberării autorizaţiilor, operatorii economici pot efectua operaţiuni cu metale preţioase şi pietre preţioase în baza unei dovezi scrise, eliberată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, din care să rezulte că aceştia şi-au îndeplinit obligaţia de a solicita eliberarea autorizaţiei.

Art. 8. - (1) Autorizaţia eliberată de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor pe perioadă nedeterminată este vizată anual de către aceasta.

(2) Scopul vizării anuale este verificarea menţinerii condiţiilor de autorizare.

Art. 9, - Pentru a se aplica viza anuală, operatorii economici solicitanţi trebuie să prezinte, la sediul Direcţiei metale preţioase, pietre preţioase şi Proces Kimberley sau la sediile unde îşi desfăşoară activitatea specialiştii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor în analiza şi marcarea metalelor preţioase, următoarele documente:

a) autorizaţia pentru efectuarea de operaţiuni cu metale preţioase şi pietre preţioase, în original;

b) declaraţie pe propria răspundere că sunt menţinute toate condiţiile care au stat la baza acordării autorizaţiei pentru efectuarea de operaţiuni cu metale preţioase şi pietre preţioase.

Art. 10. - (1) Viza anuală se aplică începând cu anul următor emiterii autorizaţiei pentru efectuarea de operaţiuni cu metale preţioase şi pietre preţioase, ţinând cont de data eliberării autorizaţiei.

(2) Perioada de valabilitate a vizei se întinde până la împlinirea unui an calendaristic de la data aplicării ei şi/sau de la data emiterii autorizaţiei.

Art. 11. - (1) Operatorii economici care atestă cu documente justificative eliberate de o autoritate a statului cu competenţe în domeniu că şi-au suspendat temporar activitatea sau că au renunţat să mai desfăşoare operaţiuni cu metale preţioase şi pietre preţioase sunt exceptaţi de la vizarea anuală a autorizaţiei, strict pentru acea perioadă.

(2) Pe perioada suspendării temporare a activităţii, operatorul economic va depune la sediul Direcţiei metale preţioase, pietre preţioase şi Proces Kimberley autorizaţia în original, o notificare în acest sens şi, dacă este cazul, poansoanele cu marca de responsabilitate.

(3) La încheierea perioadei de suspendare, la termen sau înainte de ajungerea la termen a suspendării, operatorii economici vor depune la Direcţia metale preţioase, pietre preţioase şi Proces Kimberley o notificare referitoare la reluarea activităţii.

(4) Ca urmare a notificării prevăzute la alin. (3), Direcţia metale preţioase, pietre preţioase şi Proces Kimberley va restitui operatorului economic autorizaţia şi, dacă este cazul, poansoanele cu marca de responsabilitate.

(5) Atât autorizaţia, cât şi poansoanele cu marca de responsabilitate pot fi depuse, respectiv ridicate de către reprezentantul operatorului economic direct sau prin servicii poştale specializate, la şi de la sediul Direcţiei metale preţioase, pietre preţioase şi Proces Kimberley.

Art. 12. - Operatorii economici autorizaţi să efectueze operaţiuni cu metale preţioase şi pietre preţioase pot renunţa la autorizare pentru una sau mai multe dintre operaţiunile pentru care sunt autorizaţi.

Art. 13. - În vederea renunţării la autorizare, operatorii economici interesaţi vor înainta o cerere către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, în care vor preciza denumirea operatorului economic autorizat, sediul sau, după caz, domiciliul, elemente de contact (telefon, fax, e-mail), numărul autorizaţiei şi data eliberării, precum şi operaţiunile pe care nu doresc să le mai efectueze, aşa cum sunt ele denumite pe pagina a două a autorizaţiei.

Art. 14. - (1) Cererea prevăzută la art. 13 împreună cu originalul autorizaţiei se depun la Direcţia metale preţioase, pietre preţioase şi Proces Kimberley din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor sau pot fi expediate prin servicii poştale specializate.

(2) Cheltuielile de expediere către şi de la Direcţia metale preţioase, pietre preţioase şi Proces Kimberley vor fi suportate de către operatorul economic autorizat.

Art. 15. - Direcţia metale preţioase, pietre preţioase şi Proces Kimberley face menţiunile corespunzătoare de renunţare pe pagina a două a autorizaţiei.

Art. 16. - Renunţarea produce efecte începând cu data de 1 ianuarie a anului următor anului în care s-a înregistrat cererea de renunţare şi numai dacă menţiunile prevăzute la art. 15 sunt efectuate.

Art. 17.-în cazul distrugerii, pierderii sau furtului autorizaţiei pentru efectuarea de operaţiuni cu metale preţioase şi pietre preţioase, emisă de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, se va elibera un duplicat, la cererea operatorului economic îndreptăţit interesat.

Art. 18.-în vederea eliberării duplicatului, pe lângă cererea formulată în acest sens, se vor depune la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor următoarele documente:

a) în cazul autorizaţiei distruse sau pierdute: dovada achitării anunţului de declarare a nulităţii autorizaţiei într-un cotidian de largă circulaţie;

b) în cazul autorizaţiei furate:

(i) dovada achitării anunţului de declarare a nulităţii autorizaţiei, potrivit procedurii prevăzute la lit. a);

(ii) copia certificată pentru conformitate de pe reclamaţia făcută la poliţie.

Art. 19. - Duplicatul va avea înscrise pe faţă menţiunea „Duplicat” şi pe verso „Document cu valoare de original”, semnătura reprezentantului legal al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi ştampila rotundă.

Art. 20. - (1) Pentru autorizarea efectuării de operaţiuni cu metale preţioase şi pietre preţioase, pentru vizarea anuală, precum şi eliberarea duplicatului autorizaţiei nu se percep taxe.

(2) Cheltuielile efectuate până la data intrării în vigoare a prezentului ordin de către operatorii economici, în legătură cu autorizarea/vizarea anuală, nu se restituie.

Art. 21. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor,

Marius Pîrvu

 

Bucureşti, 12 septembrie 2018,

Nr. 424.

 

ANEXA Nr.1

 

CERERE DE AUTORIZARE

 

Subsemnatul, .............................................., domiciliat în localitatea .............................................., str. .............................................. nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., judeţul/sectorul .............................................., telefon .............................................., fax .............................................., e-mail .............................................., în calitate de persoană fizică ce desfăşoară activităţi economice în mod independent sau, după caz, de reprezentant al asociaţiei familiale .............................................., potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016,

în temeiul art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vă rugăm să emiteţi autorizaţia pentru efectuarea următoarelor operaţiuni*) cu metale preţioase şi pietre preţioase:

[ ] producerea metalelor preţioase;

[ ] prelucrarea metalelor preţioase şi a pietrelor preţioase;

[ ] vânzarea metalelor preţioase şi a pietrelor preţioase;

[ ] cumpărarea metalelor preţioase şi a pietrelor preţioase;

[ ] păstrarea în depozit a metalelor preţioase şi a pietrelor preţioase pentru cauză de comerţ;

[ ] introducerea în ţară a metalelor preţioase şi a pietrelor preţioase;

[ ] scoaterea din ţară a metalelor preţioase şi a pietrelor preţioase;

[ ] intermedierea operaţiunilor cu metale preţioase şi pietre preţioase;

[ ] transportul de metale preţioase şi pietre preţioase, cu excepţia transportului efectuat în tranzit vamal;

[ ] prestări de servicii care au ca obiect metale preţioase şi pietre preţioase;

[ ] alte acte de comerţ şi fapte de comerţ care au ca obiect metale preţioase şi pietre preţioase.

Menţionez că am următoarele locuri de desfăşurare a activităţii principale şi, după caz, a activităţilor secundare**):

.........................................................................................................................................

.........................................................................................................................................

.........................................................................................................................................

Anexez următoarele înscrisuri***):

.........................................................................................................................................

.........................................................................................................................................

.........................................................................................................................................

Declar pe propria răspundere că datele menţionate în această cerere şi în documentele anexate corespund adevărului şi am cunoştinţă de prevederile Codului penal, care pedepseşte cu închisoare sau cu amendă falsul în declaraţii.

 

Semnătura

(ştampila)


*) Se va/vor marca cu X operaţiunea/operaţiunile pentru care se solicită autorizarea.

**) Se vor menţiona elementele de identificare pentru fiecare loc de desfăşurare a activităţii principale şi, după caz, a activităţilor secundare: denumirea, adresa, operaţiunile pe care le efectuează.

***) Se vor anexa documentele prevăzute la art. 5 alin. (1) din prezentul ordin.

 

ANEXA Nr. 2

 

CERERE DE AUTORIZARE

 

Subscrisa Societatea Comercială, .............................................., cu sediul în localitatea .............................................., str. .............................................. nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., judeţul/sectorul .............................................., telefon .............................................., fax .............................................., cod unic de înregistrare .............................................., nr. de ordine în registrul comerţului .............................................., reprezentată prin ..............................................,  în calitate de ..............................................,

În temeiul art. 8 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vă rugăm să emiteţi autorizaţia pentru efectuarea următoarelor operaţiuni*) cu metale preţioase şi pietre preţioase:

[ ] producerea metalelor preţioase;

[ ] prelucrarea metalelor preţioase şi a pietrelor preţioase;

[ ] vânzarea metalelor preţioase şi a pietrelor preţioase;

[ ] cumpărarea metalelor preţioase şi a pietrelor preţioase;

[ ] păstrarea în depozit a metalelor preţioase şi a pietrelor preţioase pentru cauză de comerţ;

[ ] introducerea în ţară a metalelor preţioase şi a pietrelor preţioase;

[ ] scoaterea din ţară a metalelor preţioase şi a pietrelor preţioase;

[ ] intermedierea operaţiunilor cu metale preţioase şi pietre preţioase;

[ ] transportul de metale preţioase şi pietre preţioase, cu excepţia transportului efectuat în tranzit vamal;

[ ] prestări de servicii care au ca obiect metale preţioase şi pietre preţioase;

[ ] alte acte de comerţ şi fapte de comerţ care au ca obiect metale preţioase şi pietre preţioase.

Menţionăm că societatea noastră are sedii secundare**) în:

.........................................................................................................................................

.........................................................................................................................................

.........................................................................................................................................

Anexăm următoarele înscrisuri***):

.........................................................................................................................................

.........................................................................................................................................

.........................................................................................................................................

Semnatarul cererii declară pe propria răspundere că datele menţionate în aceasta şi în documentele anexate corespund adevărului şi că are cunoştinţă de prevederile Codului penal, care pedepseşte cu închisoare sau cu amendă falsul în declaraţii.

 

Semnătura

(ştampila)


*) Se va/vor marca cu X operaţiunea/operaţiunile pentru care se solicită autorizarea.

**) Se vor menţiona elementele de identificare pentru fiecare sediu secundar denumirea, adresa, operaţiunile pe care le efectuează.

***) Se vor anexa documentele prevăzute la art. 5 alin. (1) din prezentul ordin.

MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI, COMERŢ ŞI ANTREPRENORIAT

 

ORDIN

privind modificarea Schemei de ajutor de minimis prevăzute în Programul pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii „Start-up Nation - Roman ia”, aprobată prin Ordinul ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat nr. 692/2017

 

Având în vedere:

- Schema de ajutor de minimis prevăzută în Programul pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii „Start-up Nation - Romania”, aprobată prin Ordinul ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat nr. 692/2017;

- Referatul de aprobare nr. 91.013/DAPIMM/17.09.2018 întocmit de Direcţia de antreprenoriat şi programe pentru IMM, în conformitate cu prevederile:

- art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 23/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 46 alin. (3) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat emite următorul ordin:

Art. I. - Schema de ajutor de minimis prevăzută în Programul pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii „Start-up Nation - Romania”, aprobată prin Ordinul ministrului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat nr. 692/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 şi 431 bis din 12 iunie 2017, se modifică după cum urmează:

1. Punctul 4.5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„4.5. Activele achiziţionate, mijloace fixe sau obiecte de inventar, trebuie să fie noi (cu excepţia spaţiilor), iar pentru acestea nu se aplică amortizarea accelerată prevăzută în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul activelor achiziţionate, ajutorul financiar va fi acordat numai dacă acestea există la locul implementării proiectului şi, după caz, sunt puse în funcţiune la momentul certificării, cu respectarea reglementărilor tehnice aplicabile. În caz contrar ajutorul financiar nu se acordă.”

2. La punctul 6 subpunctul 6.11 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) declaraţia pe propria răspundere a beneficiarului că activul/activele achiziţionat/achiziţionate este/sunt nou/noi şi la momentul certificării va fi pus/vor fi puse În funcţiune la locul implementării proiectului şi că nu aplică pentru acesta/acestea amortizarea accelerată prevăzută în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;”.

3. La punctul 6 subpunctul 6.11 alineatul (1), litera r) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,r) pentru fiecare tip de cheltuială efectuată conform planului de afaceri, la formularul de decont, în cazul cererilor de rambursare/cererilor de rambursare aferente cererilor de plată, se anexează instrumentele care dovedesc efectuarea plăţii (ordine de plată/chitanţă/cotor filă CEC/foale de vărsământ/bilet la ordin trecut prin bancă/dispoziţii de plată externe în cazul importurilor, traduse în limba română şi legalizate).

Se pot solicita clarificări, aplicantului fiindu-i transmisă Scrisoare de solicitare clarificări, semnată şi ştampilată de şeful AIMMAIPE. Completările solicitate se depun la AIMMAIPE în 5 zile de la transmitere. Nedepunerea clarificărilor solicitate în termen conduce la respingerea proiectului.

Cheltuielile reprezentând salarii, chirii şi utilităţi aferente ultimei luni de implementare sunt acceptate la depunerea decontului pentru întreaga lună, cu condiţia achitării integrale a acestora înaintea înregistrării dosarului de decont. În această situaţie dosarul de decont poate fi depus la sediul AIMMAIPE în cursul ultimei luni de implementare, beneficiarii nefiind obligaţi să aştepte finalul lunii/termenul final.”

Art. II. - Direcţia de antreprenoriat şi programe pentru IMM din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat şi agenţiile pentru întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului vor duce la îndeplinire prezentul ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat,

Ştefan-Radu Oprea

 

Bucureşti, 21 septembrie 2018.

Nr. 1.240.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE

 

AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

 

HOTĂRÂRE

privind utilizarea siglei Centenar pe listele electorale folosite la referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018, precum şi numerotarea şi aducerea la cunoştinţă publică a secţiilor de votare

 

Având în vedere prevederile art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 5/2017 privind stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administraţiei publice centrale cu privire la Centenarul României,

văzând Ordinul ministrului culturii şi identităţii naţionale nr. 2.232/2018 pentru aprobarea Ghidului de identitate vizuală a Centenarului României (1918-2018) şi al Primului Război Mondial,

ţinând cont de prevederile art. 20-22 şi 120 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare,

luând în considerare Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 16/2016 privind condiţiile de aducere la cunoştinţă publică a delimitării şi a numerotării secţiilor de votare din ţară, precum şi a sediilor acestora,

văzând Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 447/2018 pentru aprobarea modelelor listelor electorale suplimentare şi a modelului extrasului din listele electorale care vor fi folosite la referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018,

ţinând cont de termenul scurt rămas până la zilele de desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei, precum şi de necesitatea numerotării cât mai rapide a secţiilor de votare,

observând prevederile art. ii alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, precum şi pentru unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei,

în temeiul art. 104 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare,

Autoritatea Electorală Permanentă adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1 - (1) Pe listele electorale permanente, listele electorale suplimentare şi extrasele din listele electorale folosite la referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018 va fi imprimată şi sigla Centenar în variantă simplificată, alb-negru.

(2) Autoritatea Electorală Permanentă afişează formularele listelor electorale suplimentare şi ale extraselor din listele electorale pe pagina de internet proprie în format .docx şi .pdf.

Art. 2. - Numerotarea secţiilor de votare se publică pe pagina de internet a Autorităţii Electorale Permanente şi se comunică primarilor prin intermediul Registrului electoral, în cel mult 24 de ore de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 3. - (1) Secţiilor de votare înfiinţate după data publicării actualizării numerotării secţiilor de votare potrivit art. 1 li se atribuie numere în continuarea celor deja atribuite.

(2) în cazul desfiinţării unei secţii de votare după data publicării actualizării numerotării secţiilor de votare potrivit art. 1, numărul atribuit acesteia rămâne vacant.

Art. 4. - Până cel mai târziu cu 5 zile înainte de prima zi a votării, primarii şi Autoritatea Electorală Permanentă aduc la cunoştinţă publică delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare, precum şi sediile acestora, cu aplicarea corespunzătoare a Hotărârii Autorităţii Electorale Permanente nr. 16/2016 privind condiţiile de aducere la cunoştinţă publică a delimitării şi a numerotării secţiilor de votare din ţară, precum şi a sediilor acestora.

Art. 5. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,

Daniel-Constantin Barbu

Contrasemnează:

Vicepreşedinte,

Marian Muhuleţ

Vicepreşedinte,

Zsombor Vajda

 

Bucureşti, 24 septembrie 2018.

Nr. 464.