MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 187 (XXXI) - Nr. 263         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 5 aprilie 2019

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 828 din 11 decembrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 4 din 15 ianuarie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv”, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 6 din 15 ianuarie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

175. - Hotărâre privind aprobarea obiectivului de investiţii „Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Colibiţa, judeţul Bistriţa-Năsăud”, precum şi a caracteristicilor principale şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi acestuia

 

177. - Hotărâre privind aprobarea Studiului de fundamentare pentru autostrada Târgu Neamţ-Iaşi

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

872. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind aducerea la cunoştinţa publică a sectoarelor cadastrale din 21 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Prahova în care se derulează lucrări de înregistrare sistematică

 

3.767. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind modificarea Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 5.235/2018 pentru aprobarea Metodologiei privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, evidenţa efectivelor de antepreşcolari, preşcolari şi elevi şcolarizaţi în unităţile de învăţământ particular, precum şi emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru anul şcolar 2019-2020

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 828

din 11 decembrie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Liliana Teodoriu şi Liviu Gheorghe Teodoriu în Dosarul nr. 116/40/2017 al Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.740D/2017.

2. La apelul nominal răspunde, personal, Liliana Teodoriu, autoare a excepţiei de neconstituţionalitate, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus note scrise în susţinerea admiterii acesteia.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul părţii prezente, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Reiterează motivele prezentate în excepţia de neconstituţionalitate şi notele scrise, arătând, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate încalcă art. 20 şi art. 21 alin. (3) din Constituţie, precum şi art. 6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Totodată, arată contextul invocării excepţiei de neconstituţionalitate şi prezintă aspecte de fapt ale cauzelor.

5. Reprezentantul Ministerului Public pune, în principal, concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că aspectele invocate referitoare la legalitatea sau temeinicia unei hotărâri judecătoreşti, precum şi compararea unor texte de lege între ele nu reprezintă motive de constituţionalitate. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că, astfel cum s-a reţinut constant în jurisprudenţa Curţii, legiuitorul poate institui reguli speciale de procedură pentru situaţii deosebite.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

6. Prin încheierea din 25 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 116/40/2017, Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Liliana Teodoriu şi Liviu Gheorghe Teodoriu într-o cauză privind soluţionarea unei contestaţii în anulare formulate împotriva unei decizii pronunţate în apel.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţa, că sintagma „deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia” din cuprinsul dispoziţiei legale criticate contravine Legii fundamentale, deoarece nu se ţine cont de posibilitatea ca justiţiabilul să solicite ca recursul să fie judecat în lipsă, situaţie în care nu se poate invoca excepţia necompetenţei de ordine publică a instanţei şi nici excepţia nelegalei compuneri a instanţei, în cazul în care excepţia intervine în cursul judecăţii recursului, cum ar fi în cazul calificării căii de atac exercitate ca fiind apel (cazul în speţă),

8. Se mai precizează faptul că dispoziţiile art. 317 din Codul de procedură civilă din 1865 aveau o formulare constituţională şi corectă, întrucât prevedeau că „Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului (...). 2, când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă.”

9. Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile legale criticate respectă prevederile constituţionale.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată.

12. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(2) Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când: 1. hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi. deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia; “.

16. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 alin, (1) din Constituţie şi prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textul legal criticat are ca finalitate prevenirea tentativelor de tergiversare a cauzei, prin invocarea abuzivă în cadrul căii extraordinare de atac a contestaţiei în anulare a unor motive care ar fi putut fi invocate pe calea apelului sau a recursului. Odată invocate excepţiile pe calea apelului sau a recursului, aceste motive urmează a fi cenzurate de către instanţă, care se va pronunţa asupra lor, astfel încât numai nepronunţarea asupra acestor motive dă posibilitatea părţii interesate să le invoce în cadrul contestaţiei în anulare.

18. În privinţa condiţiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze termenele de declarare a acestora, forma în care trebuie să fie făcută declaraţia, conţinutul său, instanţa la care se depune, competenţa şi modul de judecare, soluţiile ce pot fi adoptate şi altele de acelaşi gen, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dreptului în substanţa sa ori principiilor şi textelor constituţionale de referinţă. Astfel, Curtea de la Strasbourg, în Hotărârea din 12 noiembrie 2002, pronunţată în Cauza Beles şi alţii împotriva Cehiei, paragraful 61, a constatat că dreptul de acces la un tribunal nu este absolut şi se pretează la limitări implicit admise, având în vedere că presupune reglementarea din partea statului, care se bucură, în această privinţă, de o anumită marjă de apreciere. Pentru aceste motive nu poate fi reţinută critica privind încălcarea art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

19. Mai mult, critica autorilor excepţiei potrivit căreia dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece „nu se ţine cont de posibilitatea ca justiţiabilul să solicite ca recursul să fie judecat în lipsă, situaţie în care nu se poate invoca excepţia necompetenţei de ordine publică a instanţei”, nu vizează aspecte de constituţionalitate, ci priveşte aplicarea dispoziţiei legale la situaţia concretă a acestora în cadrul litigiului în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate. Faptul că o anumită dispoziţie procedurală nu reglementează toate ipotezele care pot apărea în practică nu reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil al părţilor, care au posibilitatea de a se prevala de toate garanţiile acestuia, prin propunerea, încuviinţarea şi administrarea probelor pertinente şi utile cauzei, în condiţiile stabilite de legiuitor.

20. De asemenea, Curtea reţine că, potrivit art. 10 şi art. 12 din Codul de procedură civilă, „părţile au obligaţia să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător, să-şi probeze pretenţiile şi apărările, să contribuie la desfăşurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia. “, iar „drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună- credinţă, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege şi fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părţi.”. Totodată, dispoziţiile art. 22 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă consacră rolul activ al judecătorului în soluţionarea cauzei, acesta având îndatorirea de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Liliana Teodoriu şi Liviu Gheorghe Teodoriu în Dosarul nr. 116/40/2017 al Tribunalului Botoşani - Secţia a Il-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 11 decembrie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 4

din 15 ianuarie 2019

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv”, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ilie Ioniţă în Dosarul nr. 11.939/94/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 346D/2017.

2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, prin încheierea din 18 decembrie 2018, Curtea a constatat nelegala îndeplinire a procedurii de citare cu partea Laurenţiu Toma şi a amânat cauza pentru data de 15 ianuarie 2019. De asemenea, magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, partea Laurenţiu Toma a depus note scrise, prin care prezintă situaţia personală, precum şi aspecte legate de soluţionarea litigiului de către instanţa de judecată, la care ataşează o serie de înscrisuri.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Decizia civilă nr. 913R din 23 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 11.939/94/2013, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Ilie Ioniţă într-o cauză privind soluţionarea recursului formulat împotriva unei decizii prin care a fost respins apelul formulat de autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Valoarea contractului cu privire la care se solicită suplinirea consimţământului pârâtului la autentificare este de 50.000 lei.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că ar fi oportun ca recursul să poată fi exercitat indiferent de valoarea obiectului cauzei.

7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textul legal criticat fiind în acord cu dispoziţiile constituţionale ale art. 129.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată.

10. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13 Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în actul de sesizare a Curţii Constituţionale, îi constituie prevederile art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă. În legătură cu obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013, „(1) Dispoziţiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016.”Acest termen a fost prorogat în mod succesiv, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2015 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 964 din 24 decembrie 2015, şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum şi pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziţii din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.009 din 15 decembrie 2016, astfel încât dispoziţiile art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă se vor aplica proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2019. Având în vedere faptul Că procesul în cadrul căruia s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă este început în anul 2013, Curtea reţine că se aplică dispoziţiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013.

14. Totodată, din susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate reiese că acesta critică numai teza referitoare la pragul valoric al cererilor evaluabile în bani, care, potrivit art. XVIII din Legea nr. 2/2013, este de 1.000.000 lei inclusiv, astfel încât Curtea reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie sintagma „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv”, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013.

15. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu indică norma de referinţă pretins a fi încălcată, însă din motivarea excepţiei şi din considerentele actului de sesizare rezultă că se invocă încălcarea art. 129 privind folosirea căilor de atac din Constituţie.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv”, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, este neconstituţională.

17. În esenţă, Curtea a reţinut că, din moment ce legiuitorul a reglementat calea de atac a recursului, acesta trebuie să asigure egalitatea juridică a cetăţenilor în utilizarea acestei căi de atac, chiar dacă este una extraordinară. Legiuitorul poate institui un tratament juridic diferit pentru exercitarea căii de atac a recursului, reglementând anumite situaţii în care nu se poate formula recurs, însă acest tratament juridic diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice în mod obiectiv şi raţionai, în respectul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie. În consecinţă, legiuitorul nu are îndreptăţirea constituţională de a bloca, în funcţie de valoarea pretenţiei deduse judecăţii, accesul la calea de atac a recursului, deoarece pune ab initio cetăţenii într-o Situaţie diferită, fără a avea o justificare obiectivă şi rezonabilă, contrar art. 16 alin. (1) din Constituţie. Aşadar, prin impunerea unui prag valoric al cererii pentru accesul la calea de atac a recursului, legiuitorul nu asigură egalitatea juridică a cetăţenilor în accesul la această cale extraordinară de atac, parte componentă a dreptului la un proces echitabil. Prin urmare, Sintagma,precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv”, cuprinsă în art. XVIII alin, (2) din Legea nr. 2/2013, contravine, pe lângă dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, şi celor ale art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală.

18. Curtea a mai arătat că recursul este parte a mecanismului pus ia îndemâna instanţei supreme de a realiza interpretarea şi aplicarea unitară a legii, rol consacrat de art. 126 alin. (3) din Constituţie, precum şi a garanţiilor dreptului la un proces echitabil, în sensul că cetăţeanul trebuie să fie încredinţat de faptul că i s-a aplicat corect legea la judecata în fond şi că au fost respectate normele de ordine publică referitoare la compunerea instanţei sau competenţa instanţei, alte reguli de procedură apreciate ca fiind importante, cerinţele referitoare la motivarea hotărârii sau autoritatea de lucru judecat. Este adevărat că recursul în interesul legii este un alt element al mecanismului de interpretare şi aplicare unitară a legii, însă acesta se aplică numai în situaţiile în care există o jurisprudenţă neunitară de o anumită consistenţă. Mai mult, recursul în interesul legii acoperă situaţiile pentru viitor, el nefiind un remediu direct, nemijlocit al persoanei pentru revenirea la starea de legalitate în cazul concret dedus judecăţii. Prin urmare, în vederea unificării jurisprudenţei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu are numai rolul de a soluţiona recursuri în interesul legii, ci şi pe acela de a casa hotărârile instanţelor inferioare care nu sunt conforme cu regulile de drept aplicabile.

19. Întrucât recursul se soluţionează de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în cazurile anume prevăzute de lege, de instanţa ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea atacată, Curtea a reţinut că, în cazul recursurilor ce intră în competenţa de soluţionare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dispoziţiile legale criticate introduc o dublă măsură în privinţa evaluării legalităţii hotărârilor judecătoreşti, stabilind, pe de-o parte, că instanţa supremă îşi exercită acest rol numai în anumite situaţii şi, pe de altă parte, că îşi exercită acest rol numai atunci când cererile evaluabile în bani au o anumită valoare. Prin urmare, în cazul recursurilor ce intră în competenţa de soluţionare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sintagma „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1000.000 lei inclusiv”, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, contravine şi dispoziţiilor art. 126 alin. (3) din Constituţie.

20. În consecinţă, având în vedere art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, precum şi data sesizării Curţii Constituţionale (23 noiembrie 2016), excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă. În aceste condiţii, potrivit jurisprudenţei Curţii, reprezentată, de exemplu, prin Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 9 martie 2015, paragraful 18, sau Decizia nr. 365 din 2 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 22 august 2016, paragraful 40, în temeiul Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017, prezenta decizie poate constitui motiv de revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă [a se vedea, pe larg, şi Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragrafele 19-23].

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin, (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv”, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ilie Ioniţă în Dosarul nr. 11.939/94/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 ianuarie 2019.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 6

din 15 ianuarie 2019

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11

din Codul de procedură civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Constantin Manea în Dosarul nr. 3.014/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.324D/2017.

2. La apelul nominal lipsesc părţile. În legătură cu procedura de citare, magistratul-asistent referă asupra faptului că, în urma efectuării acesteia cu partea Societatea PEEH Hidroelectrica - S.A., potrivit datelor de identificare comunicate de instanţa de judecată, dovada îndeplinirii acesteia s-a întors la dosar cu menţiunea „destinatar mutat”, respectiv cu menţiunea „refuză primirea, deoarece nu mai are calitatea de administrator judiciar”. De asemenea, magistratul-asistent referă asupra faptului că, în urma verificărilor efectuate, la dosarul instanţei de fond nu se află informaţii referitoare la noul administrator judiciar.

3. Având cuvântul cu privire la acest incident procedural, reprezentantul Ministerului Public apreciază că procedura de citare este legal îndeplinită.

4. Curtea, deliberând, constată că procedura de citare este legal îndeplinită,

5. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii, respectiv Decizia nr. 163 din 16 martie 2017.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

6. Prin încheierea din 9 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.014/2/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Constantin Manea într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate contravin art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi cu referire la efectele deciziilor Curţii Constituţionale. Interpretarea potrivit căreia sunt supuse revizuirii hotărârile judecătoreşti dacă s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate în litigiul anterior este neconstituţională, întrucât creează o diferenţă artificială între persoanele care au invocat şi cele care nu au invocat neconstituţionalitatea dispoziţiei legale declarate ca fiind neconstituţională. Dispoziţiile legale criticate îngrădesc accesul liber la justiţie persoanelor care nu au invocat în timpul judecăţii excepţia de neconstituţionalitate a unei dispoziţii legale incidente în cauza lor şi care a fost ulterior declarată neconstituţională. Această reglementare contravine caracterului obligatoriu erga omnes al deciziilor Curţii Constituţionale.

8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

10. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale din perspectiva criticilor formulate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: [...] 11. după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra excepţiei invocate în acea cauză, declarând neconstituţională prevederea care a făcut obiectul acelei excepţii.”

15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, astfel cum se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Constituţie, şi prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi ale art. 51 privind dreptul la petiţionare. Având în vedere motivarea excepţiei, Curtea reţine că în susţinerea acesteia sunt invocate şi dispoziţiile constituţionale ale art. 147 privind deciziile Curţii Constituţionale.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate din prisma unor critici similare cu cele formulate în prezenta cauză, constatând constituţionalitatea acestora, spre exemplu, prin Decizia nr. 164 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 477 din 27 iunie 2016.

17. Prin decizia menţionată. Curtea a statuat, prin raportare la faptul că deciziile de admitere a unor excepţii de neconstituţionalitate pronunţate de instanţa de contencios constituţional nu îşi produc efectele cu privire la procese soluţionate înainte de pronunţarea şi publicarea unor astfel de decizii, ca soluţia adoptată de legiuitor este justă, în alte condiţii ajungându-se la afectarea siguranţei circuitului juridic. Atât timp cât partea nu manifestă diligenţă şi nu înţelege să ridice o excepţie de neconstituţionalitate în faţa instanţei competente, potrivit legii, şi atât timp cât nu există o decizie de constatare a neconstituţionalităţii publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dispoziţiile legale aplicabile acelui litigiu beneficiază de prezumţia de constituţionalitate. În momentul în care Curtea constată ca fiind neconstituţionale aceste dispoziţii legale, prezumţia de constituţionalitate este răsturnată, iar dispoziţiile legale respective nu mai pot fi aplicate în acel proces.

18. De asemenea, Curtea a statuat în cadrul considerentelor deciziilor sale că revizuirea formulată ca urmare a pronunţării de către Curtea Constituţională a unei decizii de constatare a neconstituţionalităţii poate fi exercitată de cel căruia i s-a admis excepţia şi de cel căruia excepţia i-a fost respinsă ca devenită inadmisibilă, fără a face distincţie că hotărârea a cărei revizuire se cere vizează sau nu fondul. În cadrul procesului judiciar, excepţia de neconstituţionalitate se înscrie în rândul excepţiilor de procedură prin care se urmăreşte împiedicarea unei judecăţi care s-ar întemeia pe o dispoziţie legală neconstituţională. Constatarea neconstituţionalităţii unui text de lege ca urmare a invocării unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite autorilor acesteia şi nu poate constitui doar un instrument de drept abstract, întrucât şi-ar pierde caracterul concret. Constatarea neconstituţionalităţii unei dispoziţii legale nu are numai o funcţie de prevenţie, ci şi una de reparaţie, întrucât ea vizează, în primul rând, situaţia concretă a cetăţeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragrafele 29 şi 30).

19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei la care s-a făcut mai sus referire, se constată că atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate sunt valabile şi în cauza de faţă.

20, Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin, (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin Manea în Dosarul nr. 3.014/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 ianuarie 2019.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea obiectivului de investiţii „Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Colibiţa, judeţul Bistriţa-Năsăud”, precum şi a caracteristicilor principale şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi acestuia

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Colibiţa, judeţul Bistriţa-Năsăud”, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finanţarea obiectivului de investiţii prevăzut la art. 1 se face din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Apelor şi Pădurilor, din veniturile proprii ale Administraţiei Naţionale „Apele Române”, precum şi din alte surse legal constituite, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

p. Ministrul apelor şi pădurilor,

Adriana Petcu,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile-Daniel Suciu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 29 martie 2019.

Nr. 175.

 

ANEXĂ

 

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ŞI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

ai obiectivului de investiţii „Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Colibiţa, judeţul Bistriţa-Năsăud”

 

Titular: Ministerul Apelor şi Pădurilor

Beneficiar: Administraţia Naţională „Apele Române”- Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa

Amplasament: Lucrările hidrotehnice sunt amplasate în bazinul hidrografic Bistriţa, pe râul Bistriţa, în zona aval barajului Colibiţa până la confluenţa cu râul Şieu, şi râul Bârgâu, judeţul Bistriţa-Năsăud.

 

Indicatori tehnico-economici

           

- Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA)

(în preţuri valabile la 14,09.2018; 1 euro =4,6430 lei),

mii lei

 

234.864

din care:

 

 

 

construcţii-montaj - Eşalonarea investiţiei

mii lei

 

181.521

Anul I INV

mii lei

 

70.000

C+M

mii lei

 

54.000

Anul II INV

mii lei

 

82.000

C+M

mii lei

 

63.000

Anul III INV

mii lei

 

82.864

C+M

mii lei

 

64.521

- Capacităţi:

 

 

 

- Reabilitare baraj Colibiţa - volum acumulare - total

 

mii. mc

100

- Amenajare albie

 

km

16,6

- Lucrări de protecţie la inundaţii

 

km

19,7

- Durata totală de realizare a investiţiei

 

luni

36

 

Factori de risc

Obiectivul de investiţii se va proteja antiseismic potrivit prevederilor Normativului P100-1/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

Finanţarea investiţiei

Finanţarea se face din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Apelor şi Pădurilor, din veniturile proprii ale Administraţiei Naţionale „Apele Române”, precum şi din alte surse legal constituite, fii limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Studiului de fundamentare pentru autostrada Târgu Neamţ-Iaşi

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 17 alin. (1) lit. b) şi alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Studiul de fundamentare pentru autostrada Târgu Neamţ-Iaşi, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză va dispune toate măsurile necesare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, pentru declanşarea şi parcurgerea procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat pentru autostrada Târgu Neamţ-Iaşi.

Art. 3. - În cazul în care pe parcursul derulării procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat vor fi efectuate actualizări sau modificări în conţinutul studiului de fundamentare, acestea vor fi incluse în proiectul de contract de parteneriat public-privat, care se supune spre aprobare prin hotărâre a Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Toni Greblă

Preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză,

Ion Ghizdeanu

Ministrul transporturilor,

Alexandru-Răzvan Cuc

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 29 martie 2019.

Nr. 177.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind aducerea la cunoştinţa publică a sectoarelor cadastrale din 21 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Prahova în care se derulează lucrări de înregistrare sistematică

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aduce la cunoştinţa publică derularea lucrărilor de înregistrare sistematică, pe sectoare cadastrale, în 21 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Prahova, după cum urmează:

a) unitatea administrativ-teritorială Aluniş - sectorul cadastral nr. 4;

b) unitatea administrativ-teritorială Băicoi - sectoarele cadastrale nr. 59, 60, 64;

c) unitatea administrativ-teritorială Bătrâni - sectoarele cadastrale nr. 17, 19, 20, 21, 22;

d) unitatea administrativ-teritorială Boldeşti-Scăeni - sectoarele cadastrale nr. 32, 35, 41, 42;

e) unitatea administrativ-teritorială Bucov - sectoarele cadastrale nr. 15, 29, 44, 50, 54;

f) unitatea administrativ-teritorială Ceraşu - sectoarele cadastrale nr. 1, 3, 4, 6, 8, 9, 23, 24, 25;

g) unitatea administrativ-teritorială Ciorani - sectoarele cadastrale nr. 3, 6, 7, 8, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 24, 43, 45, 46, 47,48;

h) unitatea administrativ-teritorială Dumbrăveşti - sectoarele cadastrale nr. 5, 16,17, 22, 30, 33, 34,44, 45, 46, 63, 67, 71;

i) unitatea administrativ-teritorială Fântânele - sectoarele cadastrale nr. 3, 5, 6, 8, 9, 10, 11, 24, 25, 26, 27, 31;

j) unitatea administrativ-teritorială Gherghiţa - sectoarele cadastrale nr. 2, 3, 4, 5, 6, 7, 11, 13,14, 15, 18, 20, 24, 30, 31, 34, 36, 37, 38, 39, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52;

k) unitatea administrativ-teritorială Gornet - sectorul cadastral nr. 20;

l) unitatea administrativ-teritorială Gura Vadului – sectoarele cadastrale nr. 45, 94, 115, 116, 122, 132;

m) unitatea administrativ-teritorială Sordăcheanu - sectoarele cadastrale nr. 4, 5, 6, 9,10, 26, 28, 30, 34, 36, 42, 44, 45, 50, 51, 52, 53;

n) unitatea administrativ-teritorială Măgureni - sectoarele cadastrale nr. 5, 12, 27, 30, 31, 49, 51, 52;

o) unitatea administrativ-teritorială Măneciu - sectoarele cadastrale nr. 22, 28, 34, 42, 75, 80;

p) unitatea administrativ-teritorială Plopu - sectoarele cadastrale nr. 36, 42, 47, 56, 57;

q) unitatea administrativ-teritorială Poseşti - sectoarele cadastrale nr. 5, 16, 17, 18, 19, 40;

r) unitatea administrativ-teritorială Sălciile - sectoarele cadastrale nr. 1, 5, 6, 9, 10, 15, 26, 34, 36;

s) unitatea administrativ-teritorială Scorţeni - sectoarele cadastrale nr. 53, 54, 58, 59, 60, 63, 64;

t) unitatea administrativ-teritorială Tomşani - sectoarele cadastrale nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 14, 15, 16, 17, 18, 22, 25, 33, 34, 37, 41, 42;

u) unitatea administrativ-teritorială Vadu Săpat - sectoarele cadastrale nr. 13, 18, 19, 21, 22, 23, 27, 29.

Art. 2. - Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrările de înregistrare sistematică este prevăzută în anexele nr. 1-21 la prezentul ordin.

Art. 3. - Anexele nr. 1-21*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu-Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 13 martie 2019.

Nr. 872.


*) Anexele nr. 1-21 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1

 

Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică

Judeţ: PRAHOVA

UAT: ALXJNIŞ

Sector- 4

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind modificarea Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 5.235/2018 pentru aprobarea Metodologiei privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, evidenţa efectivelor de antepreşcolari, preşcolari şi elevi şcolarizaţi în unităţile de învăţământ particular, precum şi emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru anul şcolar 2019-2020

 

Având în vedere prevederile art. 94 alin. (2) lit. d) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. I. - Metodologia privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, evidenţa efectivelor de antepreşcolari, preşcolari şi elevi şcolarizaţi în unităţile de învăţământ particular, precum şi emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru anul şcolar 2019-2020, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.235/2018, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 24 octombrie 2018, se modifică după cum urmează:

- La articolul 25, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Unităţile de învăţământ care îşi schimbă sediul sau îşi extind activitatea pe aceleaşi niveluri de învăţământ/ specializări/calificări profesionale în noi sedii, în aceeaşi localitate sau în municipiul Bucureşti, au obligaţia să anunţe, potrivit legislaţiei în vigoare: autorităţile publice locale, inspectoratul şcolar şi ARACIP. Unităţile de învăţământ respective au obligaţia deţinerii autorizaţiilor de mediu, sanitare şi de securitate contra incendiilor, înainte de începerea procesului educaţional pentru spaţiile respective. Inspectoratele şcolare, în colaborare cu ARACIP, vor desfăşura activităţi de monitorizare şi control, pe baza standardelor de autorizare/ acreditare aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 21/2007 privind îndeplinirea cerinţelor referitoare la organizarea şi funcţionarea spaţiilor de învăţământ în care unităţile de învăţământ aflate în această situaţie urmează să funcţioneze, pentru niveluri de învăţământ/specializări/calificări profesionale pentru care acestea au fost autorizate/acreditate. Unităţile de învăţământ aflate în această situaţie vor desfăşura proces educaţional în noile locaţii numai după constatarea respectării, în spaţiile respective, a cerinţelor standardelor, corespunzător nivelurilor/specializărilor/calificărilor profesionale pentru care unităţile de învăţământ respective au fost autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate, fiind emis ordin al ministrului educaţiei naţionale în acest sens, cu atestarea capacităţii maxime de şcolarizare.”

Art. II. - Direcţia generală învăţământ secundar superior şi educaţie permanentă, Direcţia generală educaţie timpurie, învăţământ primar şi gimnazial, Direcţia minorităţi din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, Centrul Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Ecaterina Andronescu

 

Bucureşti, 26 martie 2019.

Nr. 3.767.