MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 672/2019

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXXI) - Nr. 672         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 12 august 2019

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 337 din 23 mai 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 şi art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

 

Decizia nr. 399 din 5 iunie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. (1) pct. 13 şi ale art. 653 alin. (1) din Codul de procedură civilă

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

192. - Decizie privind conducerea Departamentului pentru dezvoltare, promovare şi monitorizare proiecte de investiţii în infrastructură din cadrul aparatului de lucru al Guvernului

 

193. - Decizie privind numirea domnului Radu Gheorghe Antohe în funcţia de consilier de stat pe probleme de agricultură în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului   

 

194. - Decizie privind aplicarea mobilităţii pentru domnul Daniel Ionescu din funcţia publică de secretar general adjunct în cadrul Ministerului Cercetării şi Inovării în funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

195. - Decizie privind suspendarea, prin acordul părţilor, a raportului de serviciu al domnului Daniel Ionescu, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

ACTE ALE O RGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.677/238. - Ordin al viceprim-ministrului, interimar, ministrul finanţelor publice, şi al preşedintelui Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a art. 1-10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice şi al preşedintelui Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză nr. 2.023/172/2019   

 

Rectificări la:

- Hotărârii Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România nr. 3/2007

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 337

din 23 mai 2019

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 şi art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 şi art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Ioana Ciobanu în Dosarul nr. 2.603/1/2016 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 637D/2017.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 693D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 din Legea nr. 303/2004, excepţie ridicată de Cosmin Radu Mitroi în Dosarul nr. 2.788/1/2016 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea acestora. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 693D/2017 la Dosarul nr. 637D/2017, care a fost primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că respectarea principiului nediscriminării semnifică aplicarea unui tratament identic persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, or, autorii prezentei excepţii de neconstituţionalitate invocă încălcarea acestui principiu prin raportare la alte categorii profesionale, motiv pentru care apreciază că nu se poate reţine încălcarea art. 16 din Constituţie. Arată că dispoziţiile legale criticate au mai fost analizate de Curtea Constituţională prin deciziile nr. 352 din 22 mai 2018 şi nr. 413 din 19 iunie 2018, constatându-se conformitatea acestora cu prevederile din Legea fundamentală invocate şi în cauza de faţă.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

7. Prin încheierile din 17 noiembrie 2016 şi 20 ianuarie 2017, pronunţate în Dosarele nr. 2.603/1/2016 şi, respectiv, nr. 2.788/1/2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea

Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 şi art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Excepţia a fost ridicată de Ioana Ciobanu şi Cosmin Radu Mitroi în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor de anulare a unor hotărâri ale Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care a fost aprobat numărul de locuri scoase la concursul pentru promovarea pe loc în funcţii de execuţie a judecătorilor pentru anul 2016 şi prin care autorilor excepţiei le-au fost respinse contestaţiile privind recunoaşterea gradului profesional de judecător de tribunal, respectiv de curte de apel, ca urmare a rezultatului obţinut la concursul de promovare a judecătorilor şi procurorilor pe loc, precum şi obligarea Consiliului Superior al Magistraturii ia promovarea pe loc a acestora.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că, spre deosebire de alte categorii profesionale, magistraţii sunt supuşi unei discriminări indirecte, al cărei efect este reprezentat de restrângerea exercitării în condiţii de egalitate cu celelalte categorii profesionale a drepturilor în domeniul muncii. Limitarea posibilităţii judecătorilor de a promova pe loc în funcţii de execuţie faţă de alte categorii profesionale din afara sistemului judiciar şi chiar faţă de categoria personalului de specialitate juridică asimilat magistraţilor conduce la concluzia că magistraţii reprezintă o categorie defavorizată, în accepţiunea art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. Se arată câ orice restricţie sau diferenţă de tratament trebuie să fie justificată printr-un scop obiectiv şi prin demonstrarea respectivei restricţii în lipsa unei alternative nediscriminatorii. Or, în cauza de faţă, magistraţii sunt împiedicaţi să promoveze în condiţii asemănătoare celorlalte categorii profesionale pe considerente ce ţin de politica bugetară, mai exact constrângerile referitoare la alocarea fondurilor pentru plata drepturilor salariale. Există o discriminare de jure ce constă în a trata diferit două categorii de persoane sau situaţii, atunci când nu există nicio distincţie relevantă. Se mai arată că măsura impusă cu privire la stabilirea unui anumit număr de locuri pentru a obţine gradul profesional superior nu este proporţională cu situaţia care a determinat-o, ceea ce contravine art. 53 din Constituţie. Este limitat excesiv numărul de locuri pentru promovare raportat la numărul de candidaţi înscrişi, aducându-se, astfel, atingere înseşi existenţei dreptului de a promova. Apreciază că stabilirea unei anumite medii pentru a promova este suficientă şi proporţională cu scopul urmărit prin organizarea unui concurs de promovare pe loc. Condiţia existenţei unui anumit număr de locuri vacante în sistem se impune numai în situaţia promovării efective, iar posibilitatea unui transfer ulterior nu dă naştere unui drept, ci reprezintă doar o vocaţie.

9. În ceea ce priveşte prevederile art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 se critică faptul că acestea creează în mod artificial o categorie de personal public - personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor -, ce beneficiază de aceleaşi drepturi ca ale magistraţilor, deşi desfăşoară activităţi care nu sunt specifice celor exercitate de judecători şi procurori. Se susţine că există inechităţi evidente între judecători şi procurori, pe de o parte - care beneficiază doar excepţional de promovare pe loc, numărul de locuri fiind limitat, judecătorii neputând obţine nici gradul profesional corespunzător Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie decât prin promovare efectivă şi nici gradul de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte - şi personalul asimilat, pe de altă parte, care beneficiază de număr nelimitat de locuri pentru promovare pe loc şi, fiind asimilat şi procurorilor, poate obţine chiar grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

10. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate formulată este neîntemeiată.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens se menţionează că promovarea judecătorilor este de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice, Constituţia lăsând legiuitorului competenţa de a stabili condiţiile şi modalităţile în care se realizează promovarea. În ceea ce priveşte promovarea pe loc, opţiunea legală a fost pentru instituirea unui concurs pe un număr limitat de locuri, având în vedere şi considerente de ordin bugetar, fără ca o astfel de opţiune să aducă atingere vreunei prevederi constituţionale. Cu privire la invocarea principiului nediscriminării precizează că acesta semnifică aplicarea aceluiaşi tratament juridic persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică; or, în speţă este vorba despre categorii profesionale diferite. În acest sens se arată că, în privinţa personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, promovarea se face în modalităţi similare judecătorilor/procurorilor, dar în cazul acestora nu este posibilă o promovare efectivă în funcţii, datorită specificului organizării instituţiei respective, ci doar o promovare pe loc, în grad profesional, iar dispoziţiile legale privind examenele şi concursurile magistraţilor se aplică „în mod corespunzător" şi personalului prevăzut la art. 87 din Legea nr. 303/2004 în măsura compatibilităţii cu specificul organizării profesiilor respective. Aceeaşi justificare este valabilă şi pentru comparaţia cu alte categorii profesionale care au un specific al organizării profesiei diferit, ce permite, în funcţie şi de opţiunea legiuitorului, o avansare în carieră prin trecerea într-un grad profesional superior, prin examen sau concurs, fără ca acest lucru să echivaleze cu o discriminare în raport cu categoria profesională a magistraţilor.

13. Avocatul Poporului consideră că textul legal criticat este constituţional. În acest sens se arată că nu există nicio discriminare a magistraţilor în raport cu alte categorii profesionale în ceea ce priveşte promovarea în funcţii de execuţie. O astfel de promovare este condiţionată de asigurarea de fonduri corespunzătoare de către Ministerul Justiţiei, în calitatea sa de ordonator principal de credite. Se arată că textul legal criticat nu aduce atingere substanţei dreptului la muncă. Precizează că prestabilirea numărului de posturi scoase la concursul de promovare conferă concreteţe orizontului de aşteptare al candidaţilor, dă posibilitatea instanţelor/parchetelor să formuleze previziuni referitoare la modul de organizare a activităţii şi reprezintă un criteriu suplimentar important de selecţionare a candidaţilor în funcţie de competenţa şi pregătirea demonstrate. Aceste aspecte vizează însă organizarea din punct de vedere administrativ a autorităţii judecătoreşti şi nu se circumscriu sferei atribuţiilor Curţii Constituţionale.

14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 45 şi art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2015. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, prevederile art. 45 au fost modificate prin art. I pct. 59 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018. Având în vedere că soluţia legislativă cuprinsă în textul de lege menţionat s-a menţinut, Curtea se va pronunţa asupra constituţionalităţii prevederilor art. 45 şi art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 în redactarea actuală, şi anume:

- Art. 45: „Judecătorii şi procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 44 pot participa la concurs, în vederea promovării pe loc, în limita numărului de locuri aprobat anual de secţiile corespunzătoare din Consiliul Superior al Magistraturii.;

- Art. 87 alin. (1): „(1) Pe durata îndeplinirii funcţiei, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Criminologie, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din Institutul Naţional al Magistraturii este asimilat judecătorilor şi procurorilor în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle, inclusiv susţinerea examenului de admitere, evaluarea activităţii profesionale, susţinerea examenului de capacitate şi de promovare, dispoziţiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzător".

17. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 afin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (2) privind protecţia socială a muncii şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 124 - înfăptuirea justiţiei, art. 125 - Statutul judecătorilor, art. 126 - Instanţele judecătoreşti şi art. 132 - Statutul procurorilor, precum şi prevederilor art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi celor ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeaşi convenţie, ambele referitoare la interzicerea discriminării.

18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile art. 45 din Legea nr. 303/2004 au mai format obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate motivate în mod similar, respinsă, ca neîntemeiată, prin Decizia nr. 413 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 24 octombrie 2018. În acelaşi sens este şi Decizia nr. 352 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 30 iulie 2018.

19. Prin Decizia nr 413 din 19 iunie 2018 (paragrafele 21- 30), Curtea a observat că, în esenţă, autorii excepţiei de neconstituţionalitate sunt nemulţumiţi de faptul că promovarea pe loc în grad profesional de tribunal sau curte de apel a judecătorilor/procurorilor se realizează în limita numărului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii, apreciindu-se că promovarea trebuie să se realizeze sub forma unui examen, şi nu a unui concurs. În analiza excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea a pornit de la premisa potrivit căreia, în urma examenului de capacitate, judecătorul stagiar dobândeşte funcţia de judecător definitiv, care urmează să fie exercitată la instanţa corespunzătoare, respectiv judecătoria, în urma repartizării efectuate. Funcţiei de judecător la judecătorie îi corespunde, în mod evident, gradul profesional de judecătorie. Aşadar, promovarea în funcţie a judecătorilor este strâns legată de nivelul instanţei judecătoreşti la care aceştia funcţionează. Astfel, în materie de promovare pe funcţii de execuţie, regula este aceea a promovării efective, în sensul că un judecător care funcţionează la judecătorie sau tribunal, aşadar cu grad profesional aferent acestora, pentru a funcţiona la o instanţă judecătorească imediat superioară în grad trebuie să candideze şi să promoveze concursul pe post şi, ca urmare a obţinerii postului, dobândeşte gradul profesional superior aferent tribunalului sau curţii de apel. Este de observat că însuşi legiuitorul foloseşte noţiunea de promovare în funcţie, iar odată ce judecătorul a promovat, dobândeşte rangul şi celelalte drepturi aferente acesteia. Prin urmare, gradul profesional este un element component al funcţiei, şi nu invers.

20. Pentru asigurarea funcţionalităţii şi a bunei administrări a sistemului instanţelor judecătoreşti, legiuitorul a reglementat o excepţie de la această regulă, şi anume promovarea pe loc, văzută ca un mecanism care asigură, ia nevoie, completarea funcţiilor rămase vacante la nivelul tribunalului sau al curţii de apel. Acest mecanism presupune dobândirea gradului profesional superior aferent tribunalului sau curţii de apel, fără a funcţiona efectiv la instanţa judecătorească corespunzătoare. Este o derogare de la situaţia premisă care leagă gradul profesional de funcţia exercitată la o instanţă judecătorească de un anumit nivel şi permite obţinerea gradului profesional distinct de funcţia respectivă. Această excepţie este justificată de menţinerea funcţionării instanţelor judecătoreşti de nivel superior în cazul vacanţei unor funcţii la nivelul acestora, de necesitatea ocupării posturilor neocupate ca urmare a unor ieşiri individuale din sistemul instanţelor judecătoreşti. Se constituie astfel un corp de rezervă care poate răspunde imediat, permanent şi continuu necesităţilor şi provocărilor determinate de fluctuaţiile de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti. Prin urmare, schema de personal a instanţelor judecătoreşti nu poate fi concepută fără acest corp de rezerva, ale cărui dimensiuni le stabileşte Consiliul Superior al Magistraturii. O asemenea competenţă a Consiliului Superior al Magistraturii derivă din prevederile art. 125 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.

21. Curtea a precizat că această excepţie de la regulă nu poate fi generalizată în sensul dorit de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât s-ar ajunge la situaţia în care toţi judecătorii ar dobândi per absurdum grad profesional de curte de apel şi ar continua să funcţioneze la judecătorii sau tribunale, ceea ce ar echivala cu o denaturare a sistemului de promovări pe funcţii de execuţie. S-ar ajunge la o promovare în grade profesionale, şi nu în funcţii de execuţie. Or, funcţia de judecător la o instanţă judecătorească de un anumit nivel este cea care conferă gradul profesional corespunzător.

22. Curtea a reţinut că teza autorilor excepţiei de neconstituţionalitate propune un alt mod de promovare, respectiv în grad profesional, şi, odată obţinut acest grad, judecătorul va putea fi numit în funcţie fa instanţa corespunzătoare gradului la un moment ulterior, raportat la necesităţile de personal ale sistemului de judiciar. Însă, în acest caz, nu mai există o promovare în funcţie, ci în grad profesional. Or, promovarea în grad profesional nu este o promovare autentică pentru că ea nu valorizează funcţia aferentă instanţei judecătoreşti, ci un element al acesteia, care nu poate exista de sine stătător decât în condiţii de excepţie, astfel cum s-a arătat anterior. Noul grad profesional obţinut nu este aferent funcţiei pe care o exercită judecătorul la instanţa judecătorească de nivel inferior, ci unei alte funcţii ce corespunde unui grad de jurisdicţie superior. De aceea, nu se poate concepe decât în condiţii de excepţie posibilitatea dobândirii de către un judecător de la o instanţă judecătorească inferioară a unui grad profesional superior, deşi funcţionează tot la instanţa ierarhic inferioară.

23. Curtea a observat că legiuitorul a realizat o ficţiune juridică în sensul că a reglementat posibilitatea judecătorului de la o instanţă inferioară să promoveze în grad profesional, cu toate drepturile aferente, dar să exercite, în continuare, funcţia de la instanţa ierarhic inferioară; astfel, deşi activitatea prestată [judecător la o instanţă de rang inferior] nu corespunde cu gradul său profesional, judecătorul va avea rangul şi va fi salarizat potrivit grilei de salarizare de la instanţa ierarhic superioară, considerându-se că prestează aceeaşi muncă cu judecătorul de la o instanţă de rang superior. Deşi, ca expresie a egalităţii formale, este inechitabil ca la o muncă diferită, având în vedere nivelul instanţei, doi judecători să fie retribuiţi similar, legiuitorul a opus acestei inechităţi ideea de asigurare a bunei funcţionări a justiţiei, aspect care justifică aplicarea egalităţii materiale în locul celei strict formale [a se vedea, cu privire la noţiunile de egalitate formală şi materială, Decizia nr. 799 din 18 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 19 noiembrie 2015, paragraful 68].

24. Prin urmare, din aceste motive legiuitorul a prevăzut competenţa Consiliului Superior al Magistraturii de a dimensiona în mod corespunzător numărul acestui corp de rezervă. Astfel, promovarea pe ioc nu echivalează cu o promovare propriu-zisă în funcţie, ci reprezintă o modalitate de avansare în grad profesional pentru a răspunde nevoilor de personal ale sistemului de justiţie, drept care ea este supusă unor necesare condiţionări administrative. Aceasta este raţiunea pentru care un criteriu esenţialmente administrativ prevalează faţă de vocaţia judecătorului de a promova pe loc, aceasta din urmă subsumându-se exigenţelor care ţin de gestionarea personalului din sistemul judecătoresc.

25. Şi în cauza soluţionată prin decizia citată autorii excepţiei au motivat pretinsa neconstituţionalitate prin raportare Ia regimul juridic aplicabil personalului de specialitate juridică asimilat magistraţilor din cadrul Ministerului justiţiei, Ministerului Public, Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional de Criminologie, Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi al Institutului Naţional al Magistraturii, prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004.

26. Cu privire la această critică, instanţa de contencios constituţional a constatat (paragraful 28) că, în comparaţia pe care o realizează cu personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, autorii excepţiei de neconstituţionalitate nu pornesc de la situaţii de fapt/drept identice/analoage, întrucât promovarea acestora din urmă se realizează, prin examen, pe grade/gradaţii aferente/în cadrul funcţiei pe care o ocupă, neexistând posibilitatea de a ocupa o altă funcţie de execuţie decât prin susţinerea tot a unui concurs, nicidecum a unui examen. Principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite; or, situaţiile prezentate sunt diferite astfel că nu se poate aplica acelaşi tratament juridic [cu privire la principiul egalităţii în drepturi, a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, sau Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015]. De asemenea, Curtea a reţinut că alte categorii profesionale nu pot fi comparate, prin prisma promovării pe loc, cu judecătorii, având în vedere atât diferenţa evidentă de regim constituţional între acestea [medici/profesori etc.], cât şi caracterul atipic al instituţiei promovării pe loc, specifică sistemului judecătoresc.

27. Cu privire la aceeaşi problemă, a modului de promovare aplicabil personalului de specialitate juridică asimilat magistraţilor, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 352 din 22 mai 2018 (paragrafele 28-30), că magistraţii şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor reprezintă categorii socioprofesionale distincte, ceea ce justifică stabilirea unor proceduri diferite de promovare în funcţii de execuţie. În acest sens, Curtea a observat că, deşi personalul de specialitate juridică este asimilat magistraţilor în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile acestora, există însă deosebiri esenţiale între cele două categorii profesionale prin raportare la natura activităţii efectiv desfăşurate. Ca atare, asimilarea nu presupune stabilirea unor reguli identice pentru admitere, evaluare, respectiv promovare, date fiind atribuţiile distincte ale fiecărei categorii profesionale vizate în speţă, precum şi activitatea efectiv desfăşurată de persoanele încadrate în fiecare dintre cele două profesii. Curtea a conchis (paragraful 35) că nu poate exista identitate de tratament juridic între cele două categorii de magistraţi - judecătorii şi procurorii, pe de o parte, şi personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor, pe de altă parte.

28. Pentru toate aceste motive, Curtea a constatat că nu se poate reţine încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, iar prevederile art. 41 alin. (1) şi art. 53 din Constituţie nu sunt incidente, în speţă nefiind vorba de protecţia socială a muncii şi nici de vreo limitare a dreptului la muncă.

29. Cele statuate în jurisprudenţa citată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a acesteia, chiar dacă noua redactare a prevederilor art. 45 din Legea nr. 303/2004 se referă la secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, aceasta reprezentând o soluţie legislativă similară cu cea asupra căreia s-a pronunţat Curtea Constituţională.

30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioana Ciobanu şi Cosmin Radu Mitroi în dosarele nr. 2.603/1/2016 şi nr. 2.788/1/2016 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 45 şi art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 23 mai 2019.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 399

din 5 iunie 2019

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. (1) pct. 13 şi ale art. 653 alin. (1) din Codul de procedură civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Irina-Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. (1) pct. 13 şi ale art. 653 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de llie Daniel în Dosarul nr. 17.085/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 517D/2018.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa din data de 21 mai 2019, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi, când Curtea, având în vedere cererea privind amânarea pronunţării asupra cauzei, în vederea depunerii de concluzii scrise suplimentare, în motivarea excepţiei, în temeiul dispoziţiilor art. 222 alin. (2) din Codul de procedură civilă coroborate cu ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea pentru data de 5 iunie 2019, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin Sentinţa civilă nr. 3.584 din 21 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 17.085/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 42 alin. (1) pct. 13 şi ale art. 653 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de llie Daniel într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii privind recuzarea executorului judecătoresc.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textele de lege criticate sunt lipsite de claritate şi precizie în privinţa motivelor temeinice de admitere a cererii de recuzare a unui executor judecătoresc.

5. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că prevederile legale criticate respectă principiile previzibilităţii şi accesibilităţii, iar posibilitatea de a formula o cerere de recuzare, atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea persoanei recuzate, constituie o garanţie a asigurării imparţialităţii şi, implicit, a dreptului la un proces echitabil şi chiar protejează persoana care formulează cererea de recuzare, legiuitorul neputând enumera exhaustiv toate cazurile concrete în care pot interveni motive de recuzare pentru lipsa de imparţialitate. Pentru aceste motive se apreciază că nu sunt încălcate nici dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 şi 24 din Constituţie privind accesul liber la justiţie şi dreptul la apărare.

6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:

8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

9. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 42 alin. (1) pct. 13 şi art. 653 alin. (1) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, potrivit cărora:

- Art. 42 alin. (1) pct. 13: „(1) Judecătorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca în următoarele situaţii: (...) 13. atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea sa.”;

- Art. 653 alin. (1): „(1) Executorii judecătoreşti pot fi recuzaţi numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute la art. 42 şi următoarele.

10. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalităţii, în componenta sa privind calitatea legii, art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul Intern, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 24 - Dreptul la apărare şi art. 124 - Înfăptuirea justiţiei. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil, art. 14 - Interzicerea discriminării, art. 17 - Interzicerea abuzului de drept şi ale art. 53 - Apărarea drepturilor omului recunoscute cuprinse în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

11. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia susţine că textele de lege criticate nu îndeplinesc cerinţa calitativă a previzibilităţii legii, cu referire la „motivele temeinice de admitere a cererii de recuzare a unui executor judecătoresc".

12. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut în repetate rânduri că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie2006, Decizia nr. 647 din 5 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 921 din 14 noiembrie 2006, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012, sau Decizia nr. 418 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 30 iulie 2014, paragraful 35). În acelaşi sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie să fie accesibilă justiţiabilului şi previzibilă în ceea ce priveşte efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerinţa de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea şi modalităţile de exercitare a puterii de apreciere a autorităţilor în domeniul respectiv, ţinând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecţie adecvată împotriva arbitrarului. În plus, nu poate fi considerată „lege” decât o normă enunţată cu suficientă precizie, pentru a permite cetăţeanului să îşi adapteze conduita în funcţie de aceasta; apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el trebuie să fie capabil să prevadă, într-0 măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia Curţii Constituţionale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, şi Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Cantoni împotriva Franţei, paragraful 29, Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunţată în Cauza Leempoel & S.A. ED. Cine Revue împotriva Belgiei, paragraful 59).

13. Analizând din această perspectivă textele de lege criticate, Curtea reţine că acestea reglementează un caz de incompatibilitate a executorului judecătoresc, prin trimiterea la cazurile de incompatibilitate a judecătorului, respectiv cazul în care există elemente, altele decât cele reglementate expres prin art. 42 pct. 1-12 din Codul de procedură civilă, ce nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea sa. În legătură cu susţinerile referitoare la lipsa de previzibilitate a textului de lege criticat, Curtea reţine că acesta nu trebuie analizat în mod izolat, ci în corelaţie cu celelalte 12 puncte cuprinse în aceeaşi prevedere legală, care reglementează tot atâtea elemente concrete care pot conduce la incompatibilitatea judecătorului, respectiv, în prezenta cauză, a executorului judecătoresc. Din acest punct de vedere, includerea, la pct. 13, şi a „altor elemente" care pot naşte îndoieli cu privire la imparţialitate reprezintă o veritabilă normă de protecţie a persoanei care formulează cererea de recuzare, prin lărgirea sferei cazurilor de incompatibilitate cu orice alte elemente concrete care pot fi probate, de către persoana interesată, a fi de natură a prilejui îndoieli asupra imparţialităţii executorului judecătoresc.

14. Aşa cum s-a reţinut şi în jurisprudenţa citată a Curţii Constituţionale sau a Curţii Europene a Drepturilor Omului, din cauza principiului generalităţii legilor, conţinutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută, astfel încât legiuitorul nu are posibilitatea să enumere toate cazurile în care poate interveni incompatibilitatea judecătorului sau, respectiv, a executorului judecătoresc. În sensul jurisprudenţei Curţii Constituţionale, previzibilitatea legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă (a se vedea Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 47, precum şi Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Cantoni împotriva Franţei, paragraful 35, Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhomi împotriva României, paragraful 35, sau Hotărârea din 20 ianuarie 2009, pronunţată în Cauza Sud Fondi S.R.L. şi alţii împotriva Italiei, paragraful 109).

15. Pentru aceste considerente, în prezenta cauză nu pot fi reţinute susţinerile referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie referitor la principiul legalităţii, în componenta sa privind calitatea legii.

16. În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale cuprinse în art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 124 - Înfăptuirea justiţiei şi, respectiv art. 6 - Dreptul la un proces echitabil, art. 14 - Interzicerea discriminării, art. 17 - Interzicerea abuzului de drept şi art. 53 - Apărarea drepturilor omului recunoscute cuprinse în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea reţine că autorul excepţiei nu arată în ce constă pretinsa contrarietate cu textele de lege criticate. Or, în acord cu jurisprudenţa sa constantă, Curtea nu poate să se substituie autorului excepţiei în formularea criticilor de neconstituţionalitate, astfel încât simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 64 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 28 aprilie 2015, paragraful 39).

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mie Daniel în Dosarul nr. 17.085/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 42 alin. (1) pct. 13 şi ale art. 653 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 5 iunie 2019.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Irina-Loredana Gulie

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind conducerea Departamentului pentru dezvoltare, promovare şi monitorizare proiecte de investiţii în infrastructură din cadrul aparatului de lucru al Guvernului

 

În temeiul art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ şi al art. 1 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 474/2019 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru dezvoltare, promovare şi monitorizare proiecte de investiţii în infrastructură,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Bogdan Pascu, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, conduce Departamentul pentru dezvoltare, promovare şi monitorizare proiecte de investiţii în infrastructură din cadrul aparatului de lucru al Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Toni Greblă

Bucureşti, 12 august 2019.

Nr. 192.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Radu Gheorghe Antohe în funcţia de consilier de stat pe probleme de agricultură în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului

 

În temeiul art. 22 alin. (5), al art. 29 şi al art. 31 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Radu Gheorghe Antohe se numeşte în funcţia de consilier de stat pe probleme de agricultură în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Toni Greblă

 

Bucureşti, 12 august 2019.

Nr. 193.

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind aplicarea mobilităţii pentru domnul Daniel Ionescu din funcţia publică de secretar general adjunct în cadrul Ministerului Cercetării şi Inovării în funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General

al Guvernului

 

Având în vedere Adresa Ministerului Cercetării şi Inovării nr. 3.057 din 30 iulie 2019, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/4.839 din 31 iulie 2019,

în temeiul art. 29, art. 502 alin. (1) lit. h), art. 503 alin. (1) şi (2), art. 524 alin. (1) şi art. 530 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - (1) Începând cu data de 1 septembrie 2019, domnului Daniel Ionescu i se aplică mobilitatea din funcţia publică de secretar general adjunct în cadrul Ministerului Cercetării şi Inovării în funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

(2) Domnul Daniel Ionescu predă lucrările şi bunurile care i-au fost încredinţate în vederea exercitării atribuţiilor de serviciu în termen de 3 zile de la data prevăzută la alin. (1).

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Toni Greblă

 

Bucureşti, 12 august 2019.

Nr. 194.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind suspendarea, prin acordul părţilor, a raportului de serviciu al domnului Daniel Ionescu, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului

 

Având în vedere cererea domnului Daniel Ionescu, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/5.103 din 7 august 2019,

în temeiul art. 29, art. 397 lit. b), art. 515 alin. (1), art. 524 alin. (1) şi art. 531 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - (1) Începând cu data de 1 septembrie 2019, raportul de serviciu al domnului Daniel Ionescu, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, se suspendă, prin acordul părţilor, pentru o perioadă de 2 ani.

(2) Domnul Daniel Ionescu predă lucrările şi bunurile care i-au fost încredinţate în vederea exercitării atribuţiilor de serviciu în termen de 3 zile de la data prevăzută la alin. (1).

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Toni Greblă

 

Bucureşti, 12 august 2019.

Nr. 195.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

COMISIA NAŢIONALĂ DE STRATEGIE ŞI PROGNOZĂ

Nr. 2.677 din 6 august 2019

Nr. 238 din 23 iulie 2019

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a art. 1-10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice şi al preşedintelui Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză nr. 2.023/172/2019

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 5 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, republicată,

viceprim-ministrul, interimar, ministrul finanţelor publice, şi preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie și Prognoză emit următorul ordin:

Art. I. - Normele metodologice de aplicare a art. 1-10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice şi al preşedintelui Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză nr. 2.023/172/2019, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 16 aprilie 2019, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) în vederea acordării granturilor din Fond, unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, respectiv universităţile depun o solicitare către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, denumită în continuare CNSP, în care menţionează următoarele:

a) denumirea proiectului şi încadrarea acestuia în domeniile prevăzute la art. 1 alin. (2) sau (3) din ordonanţa de urgenţă;

b) valoarea estimată a investiţiei, cu eşalonarea pe ani a acesteia;

c) respectarea încadrării în condiţiile prevăzute la art. 3 din ordonanţa de urgenţă;

d) menţiune cu privire la solicitarea avansului de 15% din valoarea finanţării, dar nu mai mult decât valoarea ce urmează a fi finanţată în anul în care se face solicitarea;

e) documentele justificative necesare fundamentării proiectului de investiţii;

f) în cazul unei solicitări pentru domeniul prioritar secundar, solicitantul va anexa la cererea de grant o declaraţie pe propria răspundere prin care îşi asumă faptul că a finalizat integral toate proiectele din domeniul prioritar principal.”

2. La articolul 2, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12), cu următorul cuprins:

„(11) Beneficiarii răspund pentru realitatea, exactitatea şi legalitatea datelor prezentate.

(12) În cazul în care proiectele finanţate din Fond vizează activităţi economice, implementarea acestora se va face cu respectarea prevederilor naţionale şi europene în domeniul ajutorului de stat.”

3. La articolul 4, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(2) CNSP verifică încadrarea în domeniile prioritare, precum şi eligibilitatea proiectelor de dezvoltare propuse de beneficiari în raport cu prevederile ordonanţei de urgenţă.”

4. La articolul 5, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Pentru obiectivele de dezvoltare şi investiţii, unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sunt obligate să transmită următoarele documente sau acte justificative, după caz:

a) pentru obiective de investiţii noi: autorizaţii de construire sau, după caz, documentaţiile tehnico-economice, întocmite la faza de proiectare, studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii, aprobate în condiţiile legii prin hotărâri ale consiliului local/judeţean de aprobare a indicatorilor tehnico-economici, hotărâri ale consiliului local/judeţean de asigurare a finanţării pentru categoriile de cheltuieli care nu se finanţează din Fond, însoţite de devizul general actualizat, defalcat pe categorii de lucrări şi categorii de cheltuieli, certificatul de urbanism însoţit de avizele şi acordurile stabilite prin acesta;

b) pentru obiectivele de investiţii, finanţate din alte surse de finanţare şi pentru care se solicită finanţare din Fond pentru componente nefinanţate şi nerealizate până la momentul depunerii cererii: autorizaţia de construire valabilă şi documente care să prezinte stadiul fizic realizat şi/sau devizul general pentru lucrările rest de executat defalcat pe categorii de lucrări şi categorii de cheltuieli, precum şi valoarea actualizată a restului cheltuielilor necesare pentru finalizarea obiectivului de investiţii;

c) pentru proiectele de dezvoltare referitoare la lucrări de întreţinere şi reparaţii curente: devizele de lucrări şi memoriile tehnice necesare demarării execuţiei lucrărilor.”

5. La articolul 9 punctul 1, după litera m) se introduce o nouă literă, litera n), cu următorul cuprins:

„n) lucrări pentru construirea/modernizarea/reabilitarea/ extinderea infrastructurii de transport, respectiv aeroporturi.”

6. La articolul 10 alineatul (1), punctul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1. Pentru unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale şi asociaţii de dezvoltare intercomunitară:

a) beneficiarii pot să deţină concomitent cel mult două proiecte finanţate din Fond, iar solicitarea de finanţare pentru un proiect se face numai în ordinea domeniilor prevăzute la art. 1 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă;

b) să solicite finanţare pentru un proiect din domeniul prioritar secundar numai după finalizarea integrală a proiectelor din domeniul prioritar principal;

c) suma solicitată la finanţare să nu fie mai mare decât diferenţa dintre valoarea proiectului şi excedentul bugetului local/bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale membre ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară neutilizat la data solicitării finanţării. La stabilirea excedentului bugetului local nu se iau în calcul sumele a căror destinaţie a fost stabilită prin acte normative sau prin acorduri/contracte de finanţare;

d) pentru sumele solicitate a fi acordate din Fond să nu existe o altă cerere de finanţare din fonduri externe nerambursabile aprobată sau în curs de analiză;

e) să nu existe finanţare dublă concomitentă pentru aceleaşi lucrări aferente proiectelor de dezvoltare solicitate a fi finanţate din Fond, provenite inclusiv din contracte de împrumut semnate cu instituţii de credit sau instituţii financiare interne sau internaţionale."

7. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 11. - (1) Beneficiarul grantului accesează finanţarea în una sau mai multe tranşe, în urma unei/unor solicitări scrise adresate finanţatorului, care poate include avans de 15% din valoarea finanţării, dar nu mai mult decât valoarea ce urmează a fi finanţată în anul în care se face solicitare.

(2) Categoriile de cheltuieli care se pot finanţa din Fond sunt:

a) cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului care se execută pe amplasamentul delimitat din punct de vedere juridic ca aparţinând obiectivului de investiţii;

b) cheltuieli pentru elaborarea fazelor de proiectare documentaţie tehnică pentru obţinerea autorizaţiei de construire, proiect tehnic şi detalii de execuţie, verificarea tehnică a proiectării;

c) cheltuieli pentru realizarea investiţiei de bază, respectiv: construcţii şi instalaţii, montaj utilaje tehnologice, utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu/fără montaj şi/sau dotare;

d) cheltuieli pentru lucrările de construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier;

e) cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului, studiile de fezabilitate/documentaţiile de avizare a lucrărilor de intervenţii, studiile de teren, studiile de specialitate, expertizele tehnice şi/sau audit energetic, asistenţa tehnică, consultanţa, taxe pentru obţinerea de avize/acorduri/autorizaţii, organizarea procedurilor de achiziţii, active necorporale, cheltuieli conexe organizării de şantier, comisioane, cote, taxe, costuri credite, cheltuieli pentru probe tehnologice, teste şi predare la beneficiar.”

8. La articolul 12, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Finanţatorul verifică documentaţia primită de la aplicant, având dreptul să îi solicite acestuia informaţii suplimentare atunci când elementele cuprinse în solicitarea de finanţare şi în documentaţia furnizată nu sunt suficiente pentru efectuarea analizei şi verificării încadrării în domeniile prioritare.

(3) CNSP analizează, în condiţiile legii, potrivit reglementărilor proprii şi prezentelor norme metodologice, solicitarea de finanţare. În cazul în care constată că aceasta îndeplineşte condiţiile de acordare, aprobă finanţarea, doar pentru solicitările corecte şi complete, afişând pe site-ul propriu rezultatul selecţiei.”

9. La articolul 18, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 18. - (1) Unităţiie/Subdiviziunîle administrativ- teritoriale, precum şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară prin unităţile administrativ-teritoriale componente au obligaţia de a restitui anual, pe o perioadă de 20 de ani, o sumă reprezentând contribuţia proprie la proiect/proiecte. Suma se stabileşte la momentul depunerii solicitării, prin eşalonarea valorii finanţate pentru fiecare proiect în sume egale anuale, pe o perioadă de 20 de ani. Suma anuală ce urmează a fi restituită, aferentă proiectelor finanţate nu va depăşi diferenţa între nivelul maxim al datoriei publice locale, calculat potrivit prevederilor art. 63 alin. (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, şi serviciul datoriei publice locale anuale înregistrat în următorii 20 de ani. În cazul în care pe parcursul celor 20 de ani sunt contractate noi împrumuturi în condiţiile art. 10, se impune recalcularea sumei anuale ce urmează a se restitui, conform noului nivel al serviciului datoriei publice locale înregistrat de unităţile/ subdiviziunile administrativ-teritoriale. Unităţile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale au posibilitatea achitării anticipate a contribuţiilor proprii la proiecte. Sumele rambursate de beneficiari aferente fiecărui an se virează la bugetul de stat până la finele primului trimestru al anului următor şi se virează în contul de venituri, cod indicator 4101.15 - Sume rambursate aferente alocărilor din Fondul de Dezvoltare şi Investiţii. Calculul sumei datorate se efectuează de către beneficiar şi se verifică de către structuri din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală sau Ministerului Finanţelor Publice, desemnate prin ordin al ministrului finanţelor publice."

10. Anexa se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, interimar, ministrul finanţelor publice,

p. Preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză,

Eugen Orlando Teodorovici

Daniela Plăvicheanu


ANEXA

(Anexa la normele metodologice)

 

FONDUL DE DEZVOLTARE ŞI INVESTIŢII

 

FORMULARUL

solicitării de finanţare

 

ÎNREGISTRAREA SOLICITĂRII DE FINANȚARE

COMISIA NAȚIONALĂ DE STRATEGIE ȘI PROGNOZĂ - CNSP

Nr.

Înregistrate de:

Cod PROGRAM/PROIECT:

Semnătura

 

Data

 

 

Denumirea proiectului:

[Completați cu litere de tipar, maximum 100 de caractere. Titlul trebuie să fie sugestiv pentru solicitarea de finanțare.]

Domeniul prioritar:

[Completați cu litere de tipar. Domeniul trebuie să se încadreze la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, pentru unități administrativ-teritoriale (UAT) și asociații de dezvoltare intercomunitară (ADI) sau art. 1 alin. (3) din același act normativ pentru universități.]

 

 

 

1. Informații privind grantul

Fondul de Dezvoltare și Investiții (Fond)
[Această informație este predefinită. Vă rugăm nu ștergeți, modificați, completați!]

 

2. Informații privind solicitantul

2.1. Solicitantul

Denumirea solicitantului

[Completați cu denumirea completă a solicitantului - UAT/SUBDIVIZIUNE UAT/ADI/UNIVERSITATE, așa cum apare în actele constitutive.]

Codul de înregistrare fiscală

[Se va completa codul de înregistrare fiscală al solicitantului.]

Adresa sediului solicitantului

[Completați cu adresa poștală a sediului solicitantului.]

E-mail

[Completați cu adresa de poștă electronică generală a organizației sau a reprezentantului legal sau a persoanei de contact. Această informație nu este obligatorie!]

Tipul solicitantului

□ unitate/subdiviziune administrativ-teritorială 
□ asociație de dezvoltare intercomunitară (ADI) 
□ universitate

Reprezentantul legal al solicitantului

[Completați cu prenumele și numele complete ale reprezentantului legal, inclusiv inițiala tatălui, așa cum apare în cartea de identitate.]

 

2.2. Sprijin primit în prezent sau anterior din fonduri publice/fonduri europene/granturi și/sau împrumuturi din partea instituțiilor de credit naționale sau instituțiilor financiare internaționale (IFI)

Ați mai solicitat/primit sprijin financiar din fonduri publice/fonduri europene sau împrumuturi/granturi din partea instituțiilor financiare naționale sau IFI, pentru finanțarea proiectului (fie în întregime, fie parțial, respectiv pentru o parte din activitățile cuprinse în proiect) ce constituie obiectul prezentei solicitări de finanțare?

□ Da

□ Nu

□ Dacă da, vă rugăm să specificați următoarele informații:

 

Denumirea programului, titlul și numărul de înregistrare a solicitării de finanțare/proiectului

[În cazul în care finanțarea a fost solicitată doar pentru o parte din activitățile proiectului ce face obiectul prezentei solicitări de finanțare, vă rugăm specificați care sunt aceste activități.]

Valoarea proiectului/finanțării acordate (lei)

 

Sursa de finanțare

 

Stadiul la data depunerii prezentei solicitări de finanțare - activitățile finanțate ale proiectului

[Completați, după caz, cu: "în curs de evaluare", "în curs de finanțare", "respins" etc.]

 

3. Solicitarea de finanțare pentru proiectul . . . . . . . . . .

Prin prezenta solicitare de finanțare se solicită finanțarea proiectului propus mai jos, în cadrul Fondului de Dezvoltare și Investiții, gestionat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză.

3.1. Resursele materiale implicate în realizarea proiectului

[Precizați pe scurt amplasamentul/sediul/sediile aferent(e) activităților prevăzute prin proiect, dotările, echipamentele deținute și utilizate de UAT/ADI/universitate pentru implementarea proiectului.]

3.2. Prezenta solicitare de finanțare include următoarele obiective de investiții/dotări: [obiectiv/dotare - adresa exactă, precum și descrierea amplasamentului]

[Se vor enumera toate obiectivele care sunt parte din solicitarea de finanțare, cu adresa exactă.]

3.3. Localizarea proiectului

Județul: [Se va completa cu denumirea județului.]

Comună/Oraș/Municipiu/Sector: [Se va completa cu denumirea localității unde se va implementa proiectul.]

3.4. Descrierea proiectului

Obiectivele proiectului

[Se vor menționa obiectivul general și obiectivele specifice ale proiectului, precum și modul în care proiectul se încadrează în domeniile prioritare, conform art. 1 alin. (2) sau (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, cu modificările și completările ulterioare.]

Obiectivele trebuie să fie formulate clar, în strânsă corelare cu activitățile și rezultatele prevăzute a se realiza/obține. În general, obiectivele specifice sunt atinse ca urmare a realizării unei investiții în construcții, modernizări, extinderi și dotări, în timp ce atingerea obiectivului general este o consecință a îndeplinirii obiectivelor specifice.

Vă rugăm să citiți cu atenție secțiunea 1 a cap. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, cu modificările și completările ulterioare, și Normele metodologice de aplicare a art. 1-10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice și al președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză nr. 2.023/172/2019, cu modificările și completările ulterioare. [Orientativ: maximum două pagini.]

3.5. Durata de implementare a proiectului

Durata de implementare a proiectului reprezintă perioada cuprinsă între data semnării contractului de finanțare și data finalizării ultimei activități prevăzute în cadrul proiectului. Se va avea în vedere faptul că activitățile deja efectuate până la data semnării contractului de finanțare pentru proiectul care face obiectul prezentei solicitării de finanțare nu vor fi luate în calcul la estimarea duratei de implementare. Se va avea în vedere faptul că modificarea duratei de implementare este subiectul unui act adițional la contractul de finanțare.

Precizați durata de implementare a proiectului, în luni (maximum 48 de luni). Durata trebuie corelată cu calendarul activităților conform tabelului de mai jos:

 

Eșalonarea pe ani a investiției

An

Scurtă descriere a activităților

Cheltuielile aferente activităților

I.

 

 

II.

 

 

III.

 

 

IV.

 

 

Total

 

 

Valoarea totală a investiției

[Precizați valoarea totală a investiției, valoarea cheltuielilor eligibile, valoarea cheltuielilor neeligibile1.]


1 Art. 41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, cu modificările și completările ulterioare.

 

4. Finanțarea proiectului

4.1. Bugetul solicitării de finanțare Cheltuielile eligibile ce se solicită a fi finanțate din Fond (Se vor menționa activitățile pentru care se solicită finanțare și valoarea acestora conform capitolelor cuprinse în devizul general.)

 . . . . . . . . . .

 . . . . . . . . . .

 . . . . . . . . . .

NOTĂ:

Pentru verificarea valorii eligibile a grantului prezentați devizul general al investiției. Valoarea grantului va fi valoarea totală din devizul general, din care se scad cheltuielile neeligibile și valoarea excedentului bugetar la data completării solicitării de finanțare.

4.2. Avansul solicitat (dar nu mai mult decât valoarea cheltuielilor din primul an de implementare a proiectului)

□ 15% (Se va completa cu valoarea în cifre, raportată la valoarea cheltuielilor eligibile din prezenta solicitare de finanțare.)

□ Nu

4.3. Excedentul bugetului local neutilizat la data solicitării finanțării:

Atașat, va fi dată o declarație pe propria răspundere privind valoarea acestuia în cifre la data prezentei solicitări de finanțare.

5. Documente necesare a fi prezentate odată cu solicitarea de finanțare

[Vă rugăm să bifați tipul de obiectiv de dezvoltare și investiții pentru care depuneți cererea.]

□ Pentru obiective de investiții noi, după caz:

□ studiu de prefezabilitate

□ studiu de fezabilitate

□ proiect tehnic de execuție

□ autorizație de construire

□ deviz general

□ Pentru obiectivele de investiții, finanțate din alte surse de finanțare și pentru care se solicită finanțare din Fond pentru componente nefinanțate și nerealizate până la momentul depunerii cererii:

□ autorizație de construire

□ documente care să prezinte stadiul fizic realizat și/sau devizul general pentru lucrările rest de executat defalcat pe categorii de lucrări și categorii de cheltuieli

□ Pentru proiectele de dezvoltare referitoare la lucrări de întreținere și reparații curente:

□ devize de lucrări și memorii tehnice necesare demarării execuției lucrărilor.

 

NOTĂ:

În situația în care se solicită finanțarea unui proiect de investiții din domeniul prioritar secundar, solicitantul are obligația dovedirii finalizării integrale a proiectelor de investiții din domeniul prioritar principal prin Declarație pe propria răspundere a reprezentantului legal.

6. Certificarea solicitării de finanțare

Confirm că informațiile incluse în această cerere și detaliile prezentate în documentele anexate sunt corecte și grantul pentru care am aplicat este necesar proiectului de mai sus pentru a se derula conform descrierii.

De asemenea confirm că nu am la cunoștință niciun motiv pentru care proiectul ar putea să nu se deruleze sau ar putea fi întârziat.

Înțeleg că, dacă solicitarea de finanțare nu este completă cu privire la toate detaliile și aspectele solicitate, inclusiv această secțiune, aceasta ar putea fi respinsă.

Prezenta cerere a fost completată având cunoștință de prevederile Codului penal.

 

Data:
[zz/ll/aaaa]

Prenumele și numele
[Completați cu prenumele, numele complete și funcția reprezentantului
legal/persoanei împuternicite, cu litere mari de tipar.]

 

Semnătura
[Semnătura reprezentantului legal/persoanei împuternicite și ștampila.]

 

[Formularul solicitării de finanțare poate fi descărcat și în format electronic, la adresa: http://www.cnp.ro/]

 

Vă rugăm să citiți cu atenție instrucțiunile, recomandările și explicațiile incluse în acest formular, înainte de completare.

 

Instrucțiuni privind completarea solicitării de finanțare:

La momentul completării solicitării de finanțare, explicația marcată între parantezele dreptunghiulare trebuie ștearsă. Tabelul de pe coperta solicitării de finanțare se va completa numai de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Vă rugăm să nu completați, modificați sau ștergeți tabelul.

 

Beneficiar
Unitatea administrativ-teritorială/Asociația de dezvoltare
intercomunitară/Universitate
. . . . . . . . . .
Primar/Președintele consiliului județean/Reprezentant ADI/Rector
. . . . . . . . . .
Numele și prenumele
Semnătura . . . . . . . . . .

Reprezentant legal,
Numele și prenumele . . . . . . . . . .
Semnătura . . . . . . . . . .

 

RECTIFICĂRI

 

La forma republicată a Hotărârii Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România nr. 3/2007 privind aprobarea Statutului privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă şi a Codului de etică profesională şi disciplină ale Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 16 august 2018, se face următoarea rectificare:

- în anexa nr. 9 la statut, la titlul cele de-a doua coloane din partea de sus a tabelului, în loc de: „... IUPRL” se va citi:.... IPURL”.

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.