MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 674/2019

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 186 (XXXI) - Nr. 674         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 13 august 2019

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 300 din 7 mai 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 lit. b) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

509. - Hotărâre pentru aprobarea Protocolului Sesiunii a XXX-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Gyula la 17 mai 2019, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia si utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003

 

550. - Hotărâre privind aprobarea modelului steagului comunei Vama, judeţul Satu Mare  

 

551. - Hotărâre privind aprobarea modelului steagului comunei Cristian, judeţul Sibiu   

 

552. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Luncoiu de Jos, judeţul Hunedoara

 

553. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Hotarele, judeţul Giurgiu  

 

554. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Valea Chioarului, judeţul Maramureş

 

555. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Poşaga, judeţul Alba

 

556. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Chiliile, judeţul Buzău

 

563. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Cămărzana, judeţul Satu Mare

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.975. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală privind sigiliile utilizate în cadrul activităţii Direcţiei generale antifraudă fiscală

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALA

 

DECIZIA Nr. 300

din 7 mai 2019

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 lit. b) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

            1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 lit. b) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Dragoş Zamfirescu în Dosarul nr. 13.361/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.713D/2017.

            2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

            3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în susţinerea criticilor, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosarul cauzei note scrise şi un set de înscrisuri,

            4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât motivarea autorului vizează lipsa unor ipoteze din conţinutul normei juridice, apreciind neconstituţionalitatea normelor nu prin conţinutul intrinsec al acestora, ci prin raportare, în opinia sa, ta o lipsă de reglementare.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

         5. Prin încheierea din 26 septembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 13.361/3/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 lit. b) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Dragoş Zamfirescu într-o cauză în care s-a solicitat recunoaşterea calităţii de urmaş de erou-martir.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 31 lit. b) din Legea nr. 341/2004 contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât, în mod discriminatoriu, îi exclud din categoria urmaşilor eroului-martir pe fraţii acestuia, apreciind că şi această categorie de rude suferă un mare prejudiciu moral, în considerarea gradului de rudenie foarte apropiat. Autorul excepţiei apreciază situaţia sa de fapt (decesul fratelui în Revoluţia din Decembrie 1989) este asemănătoare cu cea a părinţilor săi, cărora le este recunoscută de lege calitatea de urmaş de erou-martir, încât nu se justifică obiectiv şi raţional o diferenţă de tratament juridic.

7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată, legiuitorul având întreaga libertate de a alege ce categorie de rude să recompenseze în situaţia dedusă judecăţii.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este inadmisibilă, întrucât motivarea autorului vizează lipsa unor ipoteze din conţinutul normei juridice, apreciind neconstituţionalitatea nu prin raportare la conţinutul intrinsec al normei, ci prin raportare la o omisiune, o lacună a textului, care, în opinia sa, ar trebui să îl includă şi pe fratele eroului-martir în categoria urmaşilor acestuia. Mai mult, textul de lege criticat nu este discriminatoriu, având în vedere că nu afectează un drept fundamental, recunoscut şi garantat de Constituţie tuturor cetăţenilor, ci reglementează o categorie de beneficiari ai unor drepturi acordate de legiuitor în virtutea unor considerente morale, astfel încât Parlamentul, ca unică autoritate legiuitoare, are deplina libertate de a aprecia conţinutul acestor beneficii şi sfera persoanelor îndreptăţite să le primească.

10. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate invocată este inadmisibilă, deoarece autorul acesteia solicită, în realitate, completarea textului de lege criticat, în sensul de a reglementa printre persoanele îndreptăţite să beneficieze de prevederile prezentei legi şi pe fraţii eroilor-martiri, alături de soţul supravieţuitor, părinţii celui decedat şi copiii acestuia. O asemenea solicitare nu intră însă în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

           11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

           12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

           13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 31 lit. b) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: „În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: [...]

b) urmaş de erou-martir - persoanele îndreptăţite să beneficieze de prevederile prezentei legi, după caz, soţul supravieţuitor, părinţii celui decedat şi copiii acestuia;”.

14. În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că Legea nr. 341/2004 reglementează modalităţile de exercitare a recunoştinţei faţă de eroii-martiri, persoanele care au avut un rol determinant pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi luptătorii participanţi la acţiunile desfăşurate pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi grija faţă de urmaşii eroilor-martiri, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987.

16. Prin Decizia nr. 114 din 9 martie 2017. paragrafele 39-43, Curtea a reţinut că, în memoria celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de recunoaştere a meritelor celor care s-au remarcat în mod deosebit în lupta pentru răsturnarea regimului totalitar, ca recompensă a societăţii pentru contribuţia adusă la înfăptuirea Revoluţiei din 1989, a fost adoptată Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificările şi completările ulterioare. Această lege stabilea titlurile ce puteau fi acordate luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, după cum urmează: „Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989”, „Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989” şi „Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989”, precum şi drepturile ce se cuveneau beneficiarilor acestor titluri. Legea nr. 341/2004 a abrogat Legea nr. 42/1990, însă a menţinut unele dintre soluţiile legislative anterioare. Astfel, este păstrată denumirea titlurilor „Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989” şi „Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989”, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989” se referă, în Legea nr. 341/2004, la trei categorii, şi anume „Luptător Rănit", „Luptător Reţinut” şi „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite”. Acordarea titlurilor se făcea prin preschimbarea certificatelor eliberate în perioada 1990-1997, privind calităţile şi titlurile atestate potrivit Legii nr. 42/1990. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 au fost modificate şi completate unele dispoziţii din Legea nr. 341/2004, care stabilesc categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 şi drepturile corespondente deţinerii acestor titluri. Astfel, sunt păstrate denumirile titlurilor de „Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989” şi „Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989”, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989”, în noua formă a legii, se referă la patru categorii, şi anume „Luptător Rănit”, „Luptător Reţinut”, „Luptător cu Rol Determinant" şi „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite". în acest sens, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, titlurile instituite se vor acorda în condiţiile legii, avându-se în vedere calităţile şi titlurile atestate, potrivit Legii nr. 42/1990, doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului şi titular al brevetului de atestare a titlului, acordat de către Preşedintele României, prin decret prezidenţial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

17. Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 341/2004, persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 31 lit. b) din lege, respectiv titlurile de urmaş de erou-martir, primesc o indemnizaţie lunară reparatorie, calculată pe baza coeficienţilor de multiplicare ce sunt aplicaţi asupra câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, astfel: a) soţ supravieţuitor al eroului martir - un coeficient de 1,10; b) părinte al eroului martir - un coeficient de 1,10; c) copil al eroului-martir - un coeficient de 1,10 până la majorat sau până la terminarea studiilor, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, indiferent în întreţinerea cui se află, şi un coeficient de 0,50, după vârsta de 26 de ani.

18. Curtea observă că, relativ ia rudenie, art. 406 din Codul civil prevede că rudenia este în linie dreaptă în cazul descendenţei unei persoane dintr-o altă persoană şi poate fi ascendentă sau descendentă. Rudenia este în linie colaterală atunci când rezultă din faptul că mai multe persoane au un ascendent comun. Gradul de rudenie se stabileşte astfel: a) în linie dreaptă, după numărul naşterilor: astfel, copiii şi părinţii sunt rude de gradul întâi, nepoţii şi bunicii sunt rude de gradul al doilea; b) în linie colaterală, după numărul naşterilor, urcând de la una dintre rude până la ascendentul comun şi coborând de la acesta până la cealaltă rudă; astfel, fraţii sunt rude de gradul al doilea, unchiul sau mătuşa şi nepotul, de gradul al treilea, verii primari, de gradul al patrulea.

19. Curtea reţine că, în funcţie de materia reglementată, legiuitorul a dat relevanţă relaţiilor de familie în mod diferit. Astfel, în materia dreptului la moştenire, potrivit art. 963 alin. (1) din Codul civil, aceasta se cuvine, în ordine, soţului supravieţuitor şi rudelor defunctului, şi anume descendenţilor, ascendenţilor şi colateralilor acestuia, după caz. în materia obligaţiei de întreţinere, art. 516 din Codul civil, cu denumirea marginală Subiectele obligaţiei de întreţinere, la alin. (1) prevede că obligaţia de întreţinere există între soţ şi soţie, rudele în linie dreaptă, între fraţi şi surori, precum şi între celelalte persoane anume prevăzute de lege. În materie penală, spre exemplu, art. 301 alin. (1) din Codul penal, cu denumirea marginală Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevede că fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani.

20. În materia reglementată de Legea nr. 341/2004, Curtea reţine că, prin instituirea categoriei persoanelor îndreptăţite să beneficieze de prevederile legii, legiuitorul a dat relevanţă relaţiilor de familie privind soţul supravieţuitor şi rudele de gradul I, respectiv copiii şi părinţii eroului-martir.

21. Ca atare, faţă de cele prezentate, Curtea constată că termenul de „urmaş” folosit în cuprinsul Legii nr. 341/2004 trebuie interpretat în contextul reglementării, în această materie având un înţeles de sine stătător şi nu de urmaş - moştenitor în sensul dispoziţiilor Codului civil.

22. Cu privire la modul de acordare a indemnizaţiilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 341/2004, Curtea s-a pronunţat, cu valoare de principiu, prin Decizia nr. 1.087 din 14 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 25 noiembrie 2008, şi Decizia nr. 807 din 21 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 29 august 2011, statuând că legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, În temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. Curtea a observat că evenimentul care a determinat acordarea indemnizaţiei, decesul eroului-martir, este acelaşi pentru toate categoriile de urmaşi, însă situaţia fiecărei categorii în parte este diferită de a celorlalte. Astfel, în ceea ce priveşte indemnizaţia acordată fiecăruia dintre copiii eroului-martir. Curtea a constatat că legiuitorul a folosit un raţionament similar celui din reglementarea în materia dreptului familiei, respectiv a pornit de la prezumarea stării de nevoie în care se află copiii până la majorat. În consecinţă, pentru copiii eroului-martir, s-a reglementat acordarea indemnizaţiei până la majorat sau până la terminarea studiilor, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, prezumându-se că acesta este momentul până la care se află în incapacitate de muncă, aşa încât părintele decedat ar fi fost obligat să le acorde întreţinere, în temeiul relaţiei de filiaţie. Referitor la soţul eroului-martir, legiuitorul a căutat să compenseze prin indemnizaţie lipsirea de sprijinul material firesc pe care soţii şi-l acordă în timpul căsătoriei. Prin urmare, Curtea a constatat că acordarea indemnizaţiei diferă în funcţie de situaţia categoriilor de urmaşi ai eroului-martir, respectiv de relaţiile juridice în care acesta se afla, înainte de deces, cu fiecare categorie în parte. Or, în ceea ce priveşte acordarea indemnizaţiei, legiuitorul a prevăzut soluţii diferite, deoarece situaţiile urmaşilor sunt diferite, astfel încât Curtea a respins critica referitoare la încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

23. Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).

24. Aplicând aceste considerente de principiu la speţa de faţă, Curtea constată că stabilirea persoanelor ce intră în categoria urmaşilor de erou-martir, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituţie, reprezintă opţiunea legiuitorului, în funcţie de relaţiile juridice în care acesta se afla, înainte de deces, cu fiecare categorie în parte.

25. Având în vedere cete referite, critica de neconstituţionalitate formulată în raport cu prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) este neîntemeiată.

26. Pentru considerentele expuse mai sus, În temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dragoş Zamfirescu în Dosarul nr. 13.361/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 31 lit. b) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 7 mai 2019.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent, Bianca Drăghici

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Protocolului Sesiunii a XXX-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Gyula la 17 mai 2019, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003

 

Având în vedere prevederile art. 10 pct. 5 din Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2004,

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Protocolul Sesiunii a XXX-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare*), semnat la Gyula la 17 mai 2019, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2004.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

p. Ministrul apelor şi pădurilor,

Adriana Petcu,

secretar de stat

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

 

Bucureşti, 17 iulie 2019.

Nr. 509.


*) Protocolul Sesiunii a XXX-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare sa publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea modelului steagului comunei Vama, judeţul Satu Mare

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 2 alin. (2) şi art. 3 alin. (4) din Legea nr. 141/2015 privind arborarea şi folosirea de către unităţile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă modelul steagului comunei Vama, judeţul Satu Mare, prevăzut în anexa nr. 1

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale modelului steagului comunei Vama, judeţul Satu Mare, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Sirma Caraman,

secretar de stat

 

 

Bucureşti, 31 iulie 2019.

Nr. 550.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEAGUL

comunei Vama

 


 

*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale modelului steagului comunei Vama, judeţul Satu Mare

 

Descrierea steagului

Steagul comunei Vama este format dintr-o pânză dreptunghiulară cu proporţia între lăţimea şi lungimea steagului de 2/3, de culoare albastră, cu stema localităţii în centru.

În partea de sus este inscripţionat statutul localităţii „COMUNA”, iar în partea de jos denumirea „VAMA”, cu litere de culoare albă.

Steagul se fixează pe hampă în partea stângă, pe lăţime.

Semnificaţiile elementelor ŞI ale culorilor steagului

 

Descrierea stemei

Stema comunei Vama se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite; în câmp de aur, pe o terasă neagră, se află un pom cu trunchiul negru şi coroana verde, flancat de doi butuci de viţă-de-vie verzi, urcând pe câte un arac negru. Viţa-de-vie are câte patru ciorchini de strugure albaştri şi trei frunze verzi.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

 

Semnificaţiile elementelor însumate

Figura centrală, copacul, ţine de tradiţia heraldică a comunei, pentru că apare prima dată în sigiliul din anul 1636. Compoziţia de faţă a fost folosită pe sigilii din anul 1652, localitatea având o veche tradiţie heraldică. Semnificaţia mobilelor prezente a fost deopotrivă spirituală şi aluzivă.

Semnificaţia spirituală: copacul este un simbol universal, este acel axis mundi, ce face trimitere la ideea de continuitate şi de prosperitate, în timp ce viţa-de-vie este simbolul vieţii şi al nemuririi. Aceste mobile au fost alese pentru a marca statornicia locuitorilor comunei, care au rezistat în timp în faţa vicisitudinilor (războaie, incendii, molime) şi sunt imaginea sugestivă a unităţii de diversitate a confesiunilor religioase şi etnice din comuna Vama (ortodocşi, catolici, reformaţi, evrei, protestanţi).

Semnificaţia aluzivă: copacul reprezintă bogăţia silvică a zonei, iar viţa-de-vie este imaginea uneia dintre ocupaţiile locuitorilor zonei, viticultura. Ambele simboluri se regăsesc pe cusăturile şi ţesăturile tradiţionale ale portului local din comună, pe feţele de masă, peretare sau broderii.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Culoarea albastră (sau azur) reprezintă apa, dar şi aerul, cel mai nobil element după foc, şi simbolizează blândeţea, frumuseţea, nobleţea şi buna-credinţă.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea modelului steagului comunei Cristian,

judeţul Sibiu

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 2 alin. (2) şi art. 3 alin. (4) din Legea nr. 141/2015 privind arborarea şi folosirea de către unităţile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă modelul steagului comunei Cristian, judeţul Sibiu, prevăzut în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale modelului steagului comunei Cristian, judeţul Sibiu, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Sirma Caraman,

secretar de stat

 

Bucureşti, 31 iulie 2019.

Nr. 551.


ANEXA Nr. 1*)

 

STEAGUL

comunei Cristian

 


 

*) Anexa nr. 1 este reprodusa în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale modelului steagului comunei Cristian, judeţul Sibiu

 

Descrierea steagului

Steagul comunei Cristian reprezintă o pânză dreptunghiulară cu proporţia între lăţimea şi lungimea steagului de 2/3, de culoare galbenă, cu două benzi albastre verticale pe partea de ridicare.

În centru, pe galben, este imprimată stema comunei Cristian, în partea de sus este inscripţionat statutul localităţii „Comuna”, iar în partea de jos denumirea „Cristian”, cu litere de culoare albastră.

Steagul se fixează pe hampă în partea stângă, pe lăţime.

 

Semnificaţiile elementelor şi ale culorilor steagului

Descrierea stemei

Stema comunei Cristian se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.

În partea superioară se află o dangă pentru înfierat vitele, care este reprezentată de un cerc din care ies patru săgeţi, de aur, aşezate în cele patru puncte cardinale, cu vârful spre exterior.

În partea inferioară se află un monument alcătuit dintr-un postament paralelipipedic, peste care este aşezat un obelisc; deasupra obeliscului pe un soclu este aşezată o acvilă cu zborul luat, totul de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

 

Semnificaţiile elementelor însumate

Danga pentru vite, folosită din anul 1826, evocă marca juridică a comunei, perpetuată până în prezent.

Brâul undat face referire la hidrografia localităţii - râul Cibin, ce împarte comuna în două.

Monumentul simbolizează faptul că acesta a fost ridicat în memoria eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Albastru (sau azur) reprezintă apa, dar şi aerul, cel mai nobil element după foc, şi simbolizează blândeţea, frumuseţea, nobleţea şi buna-credinţă.

Galbenul (sau aurul) reprezintă pământul, este simbolul forţei şi bogăţiei. Reprezintă bogăţia şi holdele aurii din timpul verii.

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Luncoiu de Jos, judeţul Hunedoara

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Luncoiu de Jos, judeţul Hunedoara, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei comunei Luncoiu de Jos, judeţul Hunedoara, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Sirma Caraman, secretar de stat

 

Bucureşti, 31 iulie 2019.

Nr. 552.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Luncoiu de Jos, judeţul Hunedoara

 


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2

 

 

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Luncoiu de Jos, judeţul Hunedoara

 

Descrierea stemei

Stema comunei Luncoiu de Jos se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.

În partea superioară, în câmp albastru, se află un cap de cerb lopătar de argint.

În partea inferioară, în câmp de aur, se află un pod negru de cărămidă cu doi piloni şi trei arcade.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

 

Semnificaţiile elementelor însumate

Capul de cerb lopătar face referire la Rezervaţia Cinegetică Valea Lungă, înfiinţată în anul 1933, unică în judeţul Hunedoara.

Podul reprezintă viaductul din localitate, de pe calea ferată Brad-Deva.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Hotarele, judeţul Giurgiu

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Hotarele, judeţul Giurgiu, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei comunei Hotarele, judeţul Giurgiu, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Sirma Caraman,

secretar de stat

 

Bucureşti, 31 iulie 2019.

Nr. 553.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Hotarele, judeţul Giurgiu

 


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

 

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Hotarele, judeţul Giurgiu

 

Descrierea stemei

Stema comunei Hotarele se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.

În cartierul I, în câmp albastru, se află o piatră de hotar în formă de cruce, de argint.

În cartierul II, în câmp de argint, se află un copac smuls, verde.

În cartierul III, în câmp albastru, se află doi peşti suprapuşi, de argint, redaţi spre dreapta.

În cartierul IV, în câmp de argint, se află un vrej de zmeură, cu trei fructe, trei frunze mari şi două frunze mici, aşezate în stânga, în pal. în dreapta se află o căpşună. Totul în culori naturale.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Piatra de hotar în formă de cruce face trimitere la denumirea localităţii şi la credinţa locuitorilor.

Copacul reprezintă bogăţia silvică din zonă, care înconjoară comuna.

Căpşuna şi crenguţa cu zmeură semnifică activitatea specifică zonei - cultura căpşunului şi a zmeurului.

Cei doi peşti reprezintă cele două lacuri de agrement din localitate, unde se practică pescuitul sportiv.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Valea Chioarului, judeţul Maramureş

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Valea Chioarului, judeţul Maramureş, prevăzută în anexa nr. 1.

            (2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei comunei Valea Chioarului, judeţul Maramureş, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

            (3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Sirma Caraman,

secretar de stat

 

Bucureşti, 31 iulie 2019.

Nr. 554.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Valea Chioarului, judeţul Maramureş



*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2

 

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Valea Chioarului, judeţul Maramureş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Valea Chioarului se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.

În partiţia din dreapta sus, pe fond roşu, se află un căprior de aur din profil spre stânga.

În partiţia din stânga sus, pe fond albastru, se află o biserică de argint cu pridvor mărginit de o balustradă şi o uşă ajurată negru, cu acoperiş sprijinit pe patru stâlpi şi turlă, având acoperiş triunghiular, în vârful căruia este aşezată o cruce latină.

În vârful scutului, pe fond de argint, se află o crenguţă naturală cu trei frunze şi patru prune albastre.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

 

Semnificaţiile elementelor însumate

Căpriorul simbolizează bogăţia cinegetică a zonei.

Biserica face trimitere la Biserica de lemn din Valea Chioarului, ce a fost ridicată în anul 1846, monument istoric.

Crenguţa cu prune sugerează una dintre ocupaţiile de bază ale locuitorilor, pomicultura.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică făptui că localitatea are rangul de comună.


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Poşaga, judeţul Alba

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Poşaga, judeţul Alba, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei comunei Poşaga, judeţul Alba, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Sirma Caraman,

secretar de stat

 

Bucureşti, 31 iulie 2019.

Nr. 555.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Poşaga, judeţul Alba

 


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

 

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Poşaga, judeţul Alba

 

Descrierea stemei

Stema comunei Poşaga se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, cu un câmp roşu, încărcat cu o şapă de albastru.

În şapă se află o biserică de argint, redată frontal, având navă dreptunghiulară, cu intrare şi două ferestre de culoare neagră de exonartex, cu acoperiş în două ape, prevăzut cu un turn-clopotniţă cu două ferestre de culoare neagră şi cruce în vârf.

În partea dreaptă a scutului, în câmp roşu, este plasat un cap de cerb privind spre stânga, de aur.

În partea stângă a scutului, în câmp roşu, se află o floare-de-colţ de aur.

Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

 

Semnificaţiile elementelor însumate

Biserica face trimitere la Biserica ortodoxă de lemn din satul Poşaga de Sus declarată monument istoric, cât şi la Mănăstirea Izvorul cunoscută de pelerini.

Capul de cerb semnifică bogăţia cinegetică a zonei.

Floarea-de-colţ, regina florilor, se regăseşte în flora locală în rezervaţia etnobotanică „Scăriţa Belioara”.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Chiliile, judeţul Buzău

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Chiliile, judeţul Buzău, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei comunei Chiliile, judeţul Buzău, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 ŞI 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Sirma Caraman,

secretar de stat

 

Bucureşti, 31 iulie 2019.

Nr. 556.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Chiliile, judeţul Buzău

 

 


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Chiliile, judeţul Buzău

 

Descrierea stemei

Stema comunei Chiliile se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în bandă.

în partea superioară, pe fond albastru, se află un cap de cerb din profil privind spre dreapta, de aur.

în partea inferioară, pe fond de aur, se află trei brânduşe naturale. Vârful scutului este undat albastru.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

 

Semnificaţiile elementelor însumate

Capul de cerb face trimitere la fauna zonei.

Brânduşele reprezintă flora din zonă.

Vârful scutului undat simbolizează Lacul Moceanu - rezervaţie naturală din zonă.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Cămărzana, judeţul Satu Mare

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Cămărzana, judeţul Satu Mare, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei comunei Cămărzana, judeţul Satu Mare, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Sirma Caraman,

secretar de stat

 

Bucureşti, 31 iulie 2019.

Nr. 563.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Cămărzana, judeţul Satu Mare

 


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Cămărzana, judeţul Satu Mare

 

Descrierea stemei

Stema comunei Cămărzana se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat şi despicat în partea inferioară.

În partea superioară, în câmp albastru, se află un dragon cu cap de lup cu gura deschisă, care se continuă cu un corp de şarpe de aur.

În partea inferioară, în dreapta, în câmp auriu, se află un copac verde dezrădăcinat, încărcat cu zece mere roşii.

În partea inferioară, în stânga, în câmp verde, se află un berbec de aur sărind din profil spre dreapta, cu copite de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un tum crenelat.

 

Semnificaţiile elementelor însumate

Dragonul cu cap de lup şi corp de şarpe reprezintă stindardul dacilor. Dacii liberi numiţi aici „Dacii mari” sunt strămoşii oşenilor.

Copacul şi berbecul simbolizează ocupaţiile de bază ale locuitorilor, pomicultura şi creşterea animalelor.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ

 

ORDIN

privind sigiliile utilizate în cadrul activităţii Direcţiei generale antifraudă fiscală

 

Având în vedere prevederile:

- art. 6 alin. (2) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 144/2014, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 7 lit. D.a) pct. 4 şi anexa nr. 5 lit. d) pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 342 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;

- avizul conform comunicat de Ministerul Finanţelor Publice prin Adresa nr. 804.959 din 24 mai 2019,

În temeiul art. 11 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, inspectorii antifraudă din cadrul Direcţiei generale antifraudă fiscală utilizează sigilii metalice de unică folosinţă, personalizate şi înseriate.

(2) Modelul sigiliului este prezentat în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Eliberarea şi utilizarea sigiliilor se consemnează într-o evidenţă specială condusă la nivelul Direcţiei generale antifraudă fiscală.

(2) Pierderea sau furtul sigiliului se publică în presă în termen de 48 de ore de la data constatării evenimentului.

Art. 3. - (1) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.449/2013 privind sigiliile aplicate în cadrul activităţii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 5 noiembrie 2013.

(2) Sigiliile emise potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.449/2013 privind sigiliile aplicate în cadrul activităţii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală sunt utilizate până la epuizarea stocului existent la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

Art. 4. - Direcţia generală antifraudă fiscală, Direcţia generală de investiţii, achiziţii publice şi servicii interne, Direcţia generală de buget şi contabilitate din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală,

Mirela Călugăreanu

 

Bucureşti, 11 iulie 2019.

Nr. 1.975.

 

ANEXĂ

 

Modelul sigiliului*)

 

 

Caracteristicile sigiliului:

1. pe faţă - DIRECŢIA GENERALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ/XXXXXX - numărul sigiliului;

2. pe verso - ROMÂNlA/sigla Direcţiei generale antifraudă fiscală, prevăzută în anexa nr. 2 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.504/2013 privind aprobarea modelului şi caracteristicilor siglelor utilizate la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările ulterioare. *)


*) Modelul sigiliului este reprodus în facsimil.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.