MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 187 (XXXI) - Nr. 709         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 29 august 2019

 

SUMAR

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

23. - Ordonanţă pentru modificarea art. 137 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice

 

24. - Ordonanţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenta paşapoartelor simple şi serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

179. - Ordin al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare pentru aprobarea Normei de securitate radiologică privind desfăşurarea practicii de control nedistructiv cu radiaţii ionizante

 

1.182. - Ordin al ministrului transporturilor privind modificarea Ordinului ministrului transporturilor nr. 733/2013 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea şcolilor de conducători auto şi a instructorilor auto, a Normelor privind atestarea profesorilor de legislaţie rutieră şi a instructorilor de conducere auto, a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a cursurilor de pregătire teoretică şi practică a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere, a Programei de şcolarizare, precum şi privind condiţiile şi obligaţiile pentru pregătirea teoretică şi practică a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere

 

3.406/C. - Ordin al ministrului justiţiei privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional de Criminologie

 

Rectificări la:

 -  Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 176/2019

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANŢĂ

pentru modificarea art. 137 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. V.3 din Legea nr. 128/2019 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

 

Art. I. - Alineatul (1) al articolului 137 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 27 decembrie 2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 137. - (1) Controlul respectării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, ale legislaţiei speciale din domeniul comunicaţiilor electronice şi ale actelor normative sau individuale emise de ANCOM în conformitate cu dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă sau ale legislaţiei speciale din domeniul comunicaţiilor electronice, precum şi al respectării obligaţiilor furnizorilor de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice care decurg din regulamentele Uniunii Europene în domeniul comunicaţiilor electronice, în cazul în care competenţa de monitorizare şi verificare a respectării acestor obligaţii nu a fost acordată altei autorităţi, revine ANCOM, care acţionează prin personalul de specialitate împuternicit în acest scop, denumit în continuare personal de control

Art. II. - Prevederile prezentei ordonanţe intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale,

Alexandru Petrescu

p. Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii,

Laura Carmen Zgonea

Ministrul afacerilor externe,

Ramona-Nicole Mănescu

p. Ministrul delegat pentru afaceri europene,

Melania Gabriela Ciot,

secretar de stat

 

Bucureşti, 27 august 2019.

Nr. 23.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANŢĂ

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple şi serviciilor publice comunitare regim permise de conducere

şi înmatriculare a vehiculelor

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. 111.1 din Legea nr. 128/2019 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

 

Articol unic. - Ordonanţa Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple şi serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 362/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 112 alineatul (1), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„e) prelucrează, în condiţiile legii, date referitoare la persoană şi vehicul, inclusiv prin mijloace automatizate, pe care le valorifică prin proceduri informatice pentru realizarea operaţiunilor de înmatriculare, radiere, autorizare pentru circulaţie provizorie a vehiculelor, precum şi de eliberare permise de conducere sau examinare a candidaţilor pentru obţinerea permisului de conducere, cu luarea măsurilor necesare privind asigurarea confidenţialităţii şi protecţiei acestor date;”.

2. La articolul 112, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) În exercitarea atribuţiilor legale specifice, serviciile publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor cooperează cu serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple, cu cele locale şi judeţene de evidenţă a persoanelor, cu serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor al municipiului Bucureşti, precum şi cu unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale.”

3. La articolul 115 alineatul (1), litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„f) furnizează, în condiţiile legii, datele de identificare a persoanei prevăzute la art. 11 alin. (12) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi datele de identificare a vehiculului, solicitate de autorităţi şi instituţii publice, operatori economici şi de alte persoane juridice;”.

4. La articolul 115 alineatul (1), după litera m) se introduc trei noi litere, literele n)-p), cu următorul cuprins:

„n) eliberează permise de conducere, certificate de înmatriculare, autorizaţii de circulaţie provizorie şi plăci cu numere de înmatriculare pentru sprijinirea activităţii autorităţilor/instituţiilor publice cu atribuţii în domeniul ordinii publice şi securităţii naţionale, precum şi pentru testarea şi urmărirea funcţionării aplicaţiilor informatice şi a sistemului de emitere a documentelor;

o) dezvoltă, testează şi urmăreşte funcţionarea aplicaţiilor informatice specifice şi a sistemului de emitere a documentelor;

p) gestionează activitatea de resurse umane pentru serviciile publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, conform competenţelor în domeniul resurselor umane.”

5. La articolul 151, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) Drepturile personalului Direcţiei generale de paşapoarte se asigură prin bugetul acestei direcţii de la capitolul 61.01 «Ordine Publică şi Siguranţă Naţională», iar drepturile personalului serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple se asigură prin bugetul instituţiilor prefectului în cadrul cărora acestea funcţionează, de la capitolul 61.01 «Ordine Publică şi Siguranţă Naţională».”

6. La articolul 152, alineatele (1) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 152. - (1) Personalul Direcţiei regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor şi al serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor este constituit din poliţişti şi personal contractual.

........................................................................................................

(5) Drepturile personalului Direcţiei regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor se asigură prin bugetul acestei direcţii, de la capitolul 61.01 «Ordine Publică şi Siguranţă Naţională», iar drepturile personalului atelierelor de confecţionare a plăcilor cu numărul de înmatriculare se asigură prin bugetul acestei direcţii, de la capitolul 61.10 «Ordine Publică şi Siguranţă Naţională». Drepturile personalului serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor se asigură prin bugetul instituţiilor prefectului în cadrul cărora acestea funcţionează, de la capitolul 61.01 «Ordine Publică şi Siguranţă Naţională».”

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne, interimar,

Mihai-Viorel Fifor

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile-Daniel Suciu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 27 august 2019.

Nr. 24.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

COMISIA NAŢIONALĂ PENTRU CONTROLUL ACTIVITĂŢILOR NUCLEARE

 

ORDIN

pentru aprobarea Normei de securitate radiologică privind desfăşurarea practicii de control nedistructiv cu radiaţii ionizante

 

În conformitate cu art. 9 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 729/2018 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare,

având în vedere:

- art. 5 alin. (1) din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Directiva 2013/59/Euratom a Consiliului din 5 decembrie 2013 de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiaţiile ionizante şi de abrogare a Directivelor 89/618/Euratom, 90/641/Euratom, 96/29/Euratom, 97/43/Euratom şi 2003/122/Euratom;

- Ordinul ministrului sănătăţii, al ministrului educaţiei naţionale şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 752/3.978/136/2018 pentru aprobarea Normelor privind cerinţele de bază de securitate radiologică,

luând în considerare:

- Referatul de aprobare nr. 4.000 din 4.07.2019 al Direcţiei autorizare utilizare radiaţii ionizante din cadrul Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare,

preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Norma de securitate radiologică privind desfăşurarea practicii de control nedistructiv cu radiaţii ionizante, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea L

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 155/2003 pentru aprobarea Normelor de radioprotecţie operaţională privind desfăşurarea practicii de control nedistructiv cu radiaţii ionizante, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 9 decembrie 2003, cu modificările ulterioare.

 

Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare,

Rodin Traicu

 

Bucureşti, 17 iulie 2019.

Nr. 179.

 

ANEXĂ

 

NORMA

de securitate radiologică privind desfăşurarea practicii de control nedistructiv cu radiaţii ionizante

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

SECTIUNEA 1

Prevederi generale

 

Art. 1. - Scopul prezentei norme este de a stabili cerinţele specifice referitoare Sa asigurarea protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante şi securităţii radiologice pentru situaţiile de expunere planificată şi de urgenţă în practica de control nedistructiv cu radiaţii ionizante, în conformitate cu prevederile Normelor privind cerinţele de bază de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii, al ministrului educaţiei naţionale şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 752/3.978/136/2018 (denumite în continuare Norme de securitate radiologică), şi ale Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului nuclear şi radiologie, aprobat prin Ordinul ministrului afacerilor interne şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 61/113/2018 (denumit în continuare Regulament).

Art. 2. - (1) Practica de control nedistructiv cu radiaţii ionizante în cazul expunerii planificate constă în folosirea instalaţiilor radiologice pentru depistarea discontinuităţilor interne ale materialelor sau produselor, care implică desfăşurarea uneia sau mai multor activităţi, după caz, din domeniul nuclear specificate la art. 2 lit. c) din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Nu sunt incluse practicile de control nedistructiv cu surse de neutroni, cele destinate determinării compoziţiei sau structurii materialelor şi produselor şi cele pentru examinări de securitate.

Art. 3. - Prezenta normă implementează prevederile privind situaţiile de expuneri planificate şi situaţiile de expuneri de urgenţă din Directiva 2013/59/Euratom a Consiliului din 5 decembrie 2013 de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiaţiile ionizante şi de abrogare a Directivelor 89/618/Euratom, 90/641 /Euratom, 96/29/Euratom, 97/43/Euratom şi 2003/122/Euratom, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 13/1 din 17.01.2014.

Art. 4. - Definiţiile specifice, precum şi abrevierile utilizate sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta normă.

 

SECTIUNEA a 2-a

Domeniul de aplicabilitate

 

Art. 5. - (1) Prezenta normă se aplică practicii de control nedistructiv cu radiaţii ionizante (CND-RP) şi tratează expunerea profesională şi expunerea publică, precum şi securitatea instalaţiilor radiologice de control nedistructiv şi a surselor radioactive utilizate.

(2) Prezenta normă se aplică practicii de CND-RP, care implică riscul expunerii la radiaţii ionizante provenite de la:

a) instalaţiile cu surse radioactive închise;

b) generatoarele de radiaţii X;

c) acceleratoarele de electroni;

d) generatoarele de radiaţii X instalate în cabinete cu ecrane de protecţie radiologică încorporate.

 

CAPITOLUL II

Organizare şi responsabilităţi

 

Art. 6. - (1) Responsabilitatea generală pentru aplicarea prezentei norme, pentru asigurarea condiţiilor materiale, de personal şi organizatorice o are întreprinderea, prin persoana împuternicită legal să o reprezinte.

(2) Principalele responsabilităţi ale persoanei împuternicite legal sunt specificate în anexa nr. 4 la prezenta normă.

(3) Lucrătorii expuşi care desfăşoară practica de CND-RP trebuie să aibă clar definite, în scris, de către întreprindere, responsabilităţile şi sarcinile care le revin pentru aplicarea cerinţelor de protecţie radiologică şi securitate radiologică.

(4) Responsabilităţile specificate la alin. (3) se aduc la cunoştinţa lucrătorilor expuşi, sub semnătură,

(5) întreprinderea trebuie să numească în scris, pentru fiecare zonă controlată, cel puţin un responsabil cu protecţia radiologică dintre angajaţii cu permis de exercitare nivel 2 sau nivel 3 emis de CNCAN pentru practica respectivă.

(6) întreprinderea trebuie să atribuie responsabilului cu protecţia radiologică autoritatea administrativă necesară îndeplinirii sarcinilor, inclusiv aceea de a opri lucrările în cazul în care constată că nu se îndeplinesc cerinţele de securitate radiologică sau de protecţie fizică şi să îi asigure un canal de comunicare directă cu managementul întreprinderii titulare de autorizaţie.

(7) Sarcinile minime pe care trebuie să le îndeplinească lucrătorii expuşi care desfăşoară practica de control nedistructiv cu radiaţii ionizante sunt indicate în anexa nr. 4 la prezenta normă.

(8) întreprinderea este obligată sa folosească în practica de CND-RP numai personal cu pregătire specifică, posesor al permisului de exercitare corespunzător postului ocupat şi care este apt medical să desfăşoare activitatea respectivă.

(9) întreprinderea trebuie să consulte şi să aibă o relaţie contractuală cu un expert în protecţie radiologică cu permis nivel 3 valabil, ori de câte ori este necesar.

(10) în situaţia apariţiei unui eveniment semnificativ, aşa cum este definit în anexa nr. 1 la prezenta normă, întreprinderea trebuie:

a) să investigheze cauzele, împrejurările şi consecinţele evenimentului;

b) să întreprindă măsurile prevăzute în Normele privind prevenirea, pregătirea şi răspunsul în caz de urgenţă pentru categoria de pregătire pentru urgenţă IV şi categoria de pregătire pentru urgenţă VI, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 147/2018;

c) să stabilească şi să aplice măsurile preventive şi corective necesare care trebuie luate pentru a micşora probabilitatea de apariţie a unor situaţii similare;

d) să aplice măsurile dispuse de CNCAN;

e) să urmărească eficacitatea măsurilor luate.

(11) întreprinderea răspunde de evaluarea şi punerea în aplicare a măsurilor privind protecţia radiologică a lucrătorilor expuşi.

 

CAPITOLUL III

Justificarea, optimizarea şi limitarea dozelor pentru desfăşurarea practicii de control nedistructiv cu radiaţii ionizante

 

SECTIUNEA 1

Justificarea practicii

 

Art. 7. - (1) în general, practica de CND-RP este considerată justificată.

(2) CNCAN poate iniţia reevaluarea unor forme particulare ale practicii de CND-RP şi poate dispune limitarea extinderii acestora sau decide chiar oprirea lor,

(3) Introducerea în practică a unor noi tehnici de CND-RP trebuie justificată, în scris, de iniţiatorul practicii, în colaborare cu societăţile profesionale şi autorităţile competente, după caz.

(4) CNCAN poate respinge desfăşurarea unei practici noi dacă apreciază că justificarea acesteia nu este temeinică.

 

SECTIUNEA a 2-a

Optimizarea protecţiei radiologice

 

Art. 8. - (1) întreprinderea trebuie să demonstreze că sunt întreprinse toate măsurile necesare pentru asigurarea optimizării protecţiei radiologice a lucrătorilor expuşi profesional, a lucrătorilor în situaţii de urgenţă şi a populaţiei, conform prevederilor art. 11 din Normele de securitate radiologică.

(2) Optimizarea prevăzută la alin. (1) trebuie realizată cu respectarea constrângerilor de doză.

(3) Constrângerea de doză pentru lucrătorii expuşi impusă la proiectarea ecranelor structurale de protecţie ale incintelor amenajate este de 10 mSv/an; întreprinderea poate adopta o abordare mai restrictivă referitoare la această constrângere de doză.

 

SECTIUNEA a 3-a

Limitarea dozelor

 

Art. 9. - (1) Limitele dozei efective şi ale dozei echivalente pentru lucrătorul expus care desfăşoară practica de CND-RP în situaţii de expunere planificată trebuie să respecte prevederile art. 53, 54 şi 57 şi 58 din Normele de securitate radiologică.

(2) în situaţiile de expunere de urgenţă, nivelul de referinţă sau criteriile generice pentru expunerea persoanelor din populaţie sunt stabilite în anexa nr. 5 ia Regulament.

 

CAPITOLUL IV

Autorizarea practicii de control nedistructiv cu radiaţii ionizante

 

Art. 10. - Practica de CND-RP trebuie autorizată conform Normelor privind procedurile de autorizare, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 155/2018, denumite în continuare Norme privind procedurile de autorizare.

Art. 11. - (1) Practica de CND-RP este supusă controlului reglementat al CNCAN prin autorizare pe faze de realizare, dacă instalaţia radiologică nu este încadrată altfel în autorizaţia de securitate radiologică pentru produs sau în autorizaţia de furnizare.

(2) Pentru desfăşurarea practicii de CND-RP în exteriorul incintei special amenajate şi în afara perimetrului administrativ al întreprinderii, întreprinderea trebuie să fie în posesia unei autorizaţii valabile de securitate radiologică pentru desfăşurarea practicii în interiorul şi în exteriorul incintei amenajate şi trebuie să solicite şi să obţină, în prealabil, avizul CNCAN pentru lucru în exterior.

(3) Laboratorul amenajat pe un mijloc de transport auto trebuie să obţină autorizaţia de securitate radiologică de produs şi să fie utilizat ca atare, exclusiv pentru realizarea practicii autorizate de CND-RP.

(4) Documentaţia tehnică de autorizare pentru fiecare fază şi tip de instalaţie radiologică trebuie să conţină informaţiile şi documentele prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta normă.

 

CAPITOLUL V

Sistemul de management al protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante

 

Art. 12. - (1) întreprinderea trebuie să instituie şi să menţină un sistem de management al protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante.

(2) Sistemul de protecţie radiologică trebuie să fie dezvoltat gradual, în concordanţă cu tipul şi mărimea riscului asociat practicii de CND-RP.

(3) Sistemul de protecţie radiologică cuprinde:

a) asigurarea calităţii;

b) programul de protecţie radiologică;

c) controlul calităţii;

d) planul de răspuns al titularului de autorizaţie la situaţii de urgenţă radiologică.

(4) Procedurile de asigurare a calităţii şi cele de control al calităţii trebuie să facă parte din sistemul de management al calităţii, implementat de întreprinderea titulară de autorizaţie, şi trebuie să conţină elementele specificate în anexa nr. 3 la prezenta normă.

(5) Programul de protecţie radiologică trebuie să se bazeze pe o procedură generală de desfăşurare a practicii de CND-RP, care trebuie să stabilească:

a) organizarea şi formele de desfăşurare a practicii;

b) zonele controlate şi supravegheate;

c) obligaţiile şi responsabilităţile tuturor persoanelor implicate;

d) relaţiile administrative dintre persoanele implicate;

e) documentele sistemului - păstrare, arhivare, difuzare, retragere;

f) evidenţele necesare;

g) acţiuni corective.

(6) Procedura generală a programului de protecţie radiologică se completează şi trebuie să conţină cel puţin elementele, instrucţiunile şi procedurile recomandate în anexa nr. 3 la prezenta normă.

(7) întreprinderea trebuie să implementeze şi să menţină o cultură de securitate radiologică. Acţiunile recomandate pentru menţinerea unei culturi de securitate radiologică sunt descrise în anexa nr. 11 la prezenta normă.

(8) Controlul calităţii se realizează conform procedurilor specifice, prin organizaţii acreditate, pe tot fluxul specific practicilor de CND-RP, în vederea asigurării conformităţii cu specificaţiile tehnice, standardele şi cerinţele tehnice stabilite în procesul de autorizare.

 

CAPITOLUL VI

Cerinţe privind Instruirea, Informarea şi calificarea lucrătorilor expuşi profesional

 

Art. 13. - (1) Lucrătorii expuşi profesional care desfăşoară practica de CND-RP trebuie să aibă:

a) pregătire profesională prin cursuri corespunzătoare de CND-RP;

b) pregătire în domeniul protecţiei radiologice, printr-un program de pregătire avizat de CNCAN, conform Procedurii privind cerinţele de eliberare a avizelor pentru programele de pregătire în protecţie radiologică, aprobată prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 14/2018;

c) instruirea iniţială specifică locului de muncă.

(2) întreprinderea sau, în cazul lucrătorilor externi, angajatorul trebuie să asigure participarea la programe corespunzătoare de instruire şi de informare în domeniul protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante a lucrătorilor expuşi, conform art. 22-25 din Normele de securitate radiologică.

(3) Durata minimă a unui program de pregătire iniţială de nivel 2 în domeniul protecţiei radiologice este de 60 de ore.

(4) Durata minimă a unui program de pregătire iniţială de nivel 1 în domeniul protecţiei radiologice este de 30 de ore.

(5) Durata minimă a unui program de pregătire continuă, de nivel 1 sau 2, în domeniul protecţiei radiologice este de 16 ore.

(6) întreprinderea trebuie să asigure informarea corespunzătoare şi pregătirea continuă a lucrătorilor expuşi în domeniul protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante şi securităţii radiologice, prin cursuri de instruire avizate de CNCAN şi documentate corespunzător, efectuate la intervale de cal mult 5 ani, conform prevederilor art. 16 alin (3) din Normele de securitate radiologică.

(7) întreprinderea trebuie să menţină evidenţa documentată a actelor care atestă pregătirea şi calificarea pentru toţi lucrătorii expuşi.

 

CAPITOLUL VII

Protecţia operaţională împotriva radiaţiilor ionizante

 

SECTIUNEA 1

Prevederi generale

 

Art. 14. - Protecţia operaţională a lucrătorilor expuşi trebuie realizată în conformitate cu prevederile art. 88 şi 89 din Normele de securitate radiologică, şi anume prin:

a) evaluarea prealabilă şi identificarea naturii şi a amplorii riscului radiologie la care sunt supuşi;

b) optimizarea protecţiei radiologice;

c) clasificarea lucrătorilor expuşi în categoria A sau B;

d) implementarea măsurilor de control şi de monitorizare pentru diferitele zone şi condiţii de lucru, incluzând, acolo unde este necesar, monitorizarea individuală;

e) implementarea măsurilor pentru asigurarea supravegherii medicale;

f) implementarea măsurilor pentru furnizarea educaţiei şi instruirii specifice.

 

SECTIUNEA a 2-a

Monitorizarea dozlmetrică Individuală a lucrătorilor expuşi

 

Art. 15. - (1) întreprinderea trebuie să asigure monitorizarea dozimetrică individuală sistematică a tuturor lucrătorilor expuşi profesional de categoria A, în conformitate cu reglementările specifice emise de CNCAN.

(2) Sistemul de monitorizare radiologică individuală trebuie să fie acceptat de expertul în protecţie radiologică şi aprobat de CNCAN în cursul procesului de autorizare.

(3) întreprinderea trebuie să instituie şi să menţină o procedură privind desfăşurarea activităţii de monitorizare dozimetrică individuală a lucrătorilor expuşi şi de înregistrare a dozei fiecărui lucrător, în conformitate cu reglementările specifice emise de CNCAN.

(4) Cerinţele privind structura şi conţinutul procedurii sunt prevăzute în anexa nr. 3 la prezenta normă.

(5) întreprinderea va analiza anual dozele încasate de către lucrătorii expuşi şi măsurile de aplicare a sistemului de protecţie radiologică.

(6) întreprinderea asigură dotarea lucrătorilor expuşi cu dozimetre digitale cu citire directă şi prag de alarmare, la propunerea responsabilului cu protecţia radiologică, ori de câte ori este necesar să fie obţinută o informaţie suplimentară, în timp real, despre expunerea profesională.

(7) întreprinderea trebuie să asigure dotarea cu dozimetre individuale digitale active, cu citire directă şi prag de alarmare, a lucrătorilor expuşi profesional, complementar dozimetrului individual, în cazul desfăşurării practicii de CND-RP în exteriorul incintei special amenajate sau în cazul răspunsului la situaţii de urgenţă.

(8) tr cazul lucrătorilor externi, sarcina înregistrării rezultatelor monitorizării individuale revine atât titularului de autorizaţie care îi foloseşte, cât şi angajatorului.

 

SECTIUNEA a 3-a

Evaluarea expunerii profesionale individuale

 

Art. 16. - (1) în cazul pierderii, furtului, deteriorării sau imposibilităţii utilizării dozimetrului individual trebuie să se evalueze doza individuală a lucrătorului expus respectiv, în conformitate cu art. 105 din Normele de securitate radiologică, de către expertul în protecţie radiologică.

(2) La înregistrarea rezultatului evaluării trebuie consemnată şi metoda folosită.

(3) în cazul unei expuneri accidentale sau a depăşirii limitelor de doză, întreprinderea trebuie să asigure pentru toate persoanele implicate evaluarea neîntârziată a dozelor individuale rezultate în urma expunerii externe, în conformitate cu art. 109-111 din Normele de securitate radiologică.

(4) în cazul expunerii de urgenţă, întreprinderea trebuie să asigure monitorizarea dozimetrică individuală şi evaluarea dozelor primite, după caz,

(5) întreprinderea va solicita de Sa ultimul angajator la care persoana respectivă a fost angajată ca lucrător expus transmiterea extrasului din evidenţa dozei primite de acea persoană.

(6) întreprinderea are obligaţia să aducă la cunoştinţa persoanei implicate rezultatele monitorizării sale individuale şi să asigure accesul acesteia la rezultatele măsurărilor care au fost utilizate pentru estimările de doză şi la rezultatele monitorizării radiologice a mediului de lucru utilizate la evaluarea dozelor primite, în conformitate cu art. 118 din Normele de securitate radiologică.

(7) întreprinderea are obligaţia să pună la dispoziţia medicului serviciului de medicina muncii rezultatele monitorizărilor dozimetrice individuale în vederea interpretării implicaţiilor expunerii la radiaţii asupra stării de sănătate a lucrătorilor expuşi.

(8) întreprinderea care a asigurat monitorizarea individuală a unui lucrător expus de categoria A are obligaţia de a asigura, la cerere, transmiterea rezultatelor monitorizării individuale respective către întreprinderea sau către organismele din străinătate care angajează respectiva persoană ca lucrător expus, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia datelor cu caracter personal.

 

SECTIUNEA a 4-a

Supravegherea radiologică a locului de muncă

 

Art. 17. - (1) întreprinderea trebuie să asigure supravegherea radiologică a tuturor locurilor de muncă, în conformitate cu prevederile art. 100 din Normele de securitate radiologică.

(2) întreprinderea trebuie să instituie şi să menţină o procedură privind supravegherea radiologică a tuturor locurilor de muncă.

(3) Cerinţele privind structura şi conţinutul procedurii sunt prevăzute în anexa nr. 3 la prezenta normă.

(4) Supravegherea radiologică a locului de muncă trebuie să fie efectuată de personalul propriu, sub supravegherea expertului în protecţie radiologică, sau de către o întreprindere desemnată de CNCAN.

(5) Supravegherea radiologică a locului de muncă trebuie efectuată:

a) când se pune în funcţiune o nouă instalaţie radiologică;

b) când se înfiinţează un nou depozit de surse;

c) când se verifică debitul dozei la suprafaţa containerului care urmează a fi transportat;

d) la intervale de 6 luni, în punctele stabilite în procesul de autorizare pentru desfăşurarea practicii de CND-RP în incinta special amenajată;

e) de fiecare dată, în cazul desfăşurării practicii în exteriorul incintei special amenajate, în vederea confirmării corectitudinii delimitării zonei controlate şi a zonei supravegheate;

f) în timpul răspunsului la situaţii de urgenţă radiologică;

g) după fiecare reparaţie a instalaţiei radiologice sau schimbare de surse de radiaţii, operaţii care pot afecta condiţiile de asigurare a protecţiei radiologice.

(6) întreprinderea trebuie să păstreze evidenţa rezultatelor supravegherii radiologice într-o evidenţă, conform art. 100 alin. (4) din Normele de securitate radiologică.

(7) Rezultatele măsurărilor vor fi înregistrate pe durata desfăşurării practicii şi vor fi utilizate, dacă este necesar, pentru estimarea dozelor individuale. Durata minimă de păstrare a înregistrărilor va respecta prevederile legale în vigoare.

(8) întreprinderea trebuie să asigure dotarea cu un număr suficient de aparate de control dozimetric, şi anume cel puţin un aparat pentru fiecare instalaţie radiologică cu sursă închisă sau generator de radiaţii X şi cel puţin un aparat pentru fiecare instalaţie radiologică utilizată în exteriorul incintei special amenajate.

(9) Aparatura de control dozimetric utilizată trebuie să îndeplinească cerinţele din anexa nr. 5 la prezenta norma.

 

SECTIUNEA a 5-a

Niveluri de investigare

 

Art. 18. - (1) întreprinderea trebuie:

a) să includă în procedurile şi regulile locale constrângerile de doză pentru lucrătorii expuşi;

b) să stabilească procedurile care trebuie urmate când un astfel de nivel este atins sau depăşit.

(2) Se recomandă::

a) un nivel de investigare de 1 mSv/lună pentru doza efectivă va fi stabilit ca regulă locală în sistemul de protecţie radiologică;

b) depăşirea acestui nivel impune verificarea sistemelor de securitate şi revizuirea instrucţiunilor de lucru.

(3) întreprinderea trebuie să efectueze o investigaţie, ori de câte ori:

a) o doză efectivă individuală depăşeşte nivelul specificat la alin. (2);

b) orice parametru operaţional legat de protecţie şi securitate a depăşit domeniul normal stabilit pentru condiţiile de utilizare;

c) s-a produs o defectare a instalaţiei radiologice, un accident sever sau o eroare care cauzează sau care are potenţialul să depăşească limita de doză anuală;

d) are loc orice alt eveniment sau circumstanţe neobişnuite care pot duce la încasarea unei doze care depăşeşte limita de doză anuală sau la restricţii operaţionale impuse instalaţiei radiologice.

(4) Investigarea trebuie să fie iniţiată de îndată după descoperirea evenimentului.

(5) După fiecare investigare trebuie să se întocmească un raport care se arhivează şi va cuprinde cauzele, evaluarea sau estimarea oricărei doze primite, acţiunile corective şi preventive dispuse. Raportul se va transmite şi la CNCAN.

 

SECTIUNEA a 6-a

Clasificarea locurilor de munci

 

Art. 19. - (1) Locurile de muncă aferente practicii de CND-RP se clasifică conform prevederilor art. 93-95 din Normele de securitate radiologică.

(2) Trebuie să fie declarate zone controlate următoarele:

a) incinta de expunere şi depozitul de surse radioactive;

b) incinta de iradiere/autolaboratorul.

(3) Zona situată în imediata vecinătate a zonei controlate este considerată zonă supravegheată şi trebuie descrisă şi redată în planul inclus în documentaţia de autorizare.

(4) Zona supravegheată cuprinde toate spaţiile laboratorului, cu excepţia celor menţionate la alin. (2) lit. a)

(5) Limita dozei efective pentru delimitarea zonei supravegheate este de 1 mSv pe an, excluzând valorile fondului natural de radiaţie.

(6) Regimul juridic al zonelor controlate/supravegheate trebuie să permită titularului de autorizaţie să îşi îndeplinească obligaţiile prevăzute în prezenta normă,

(7) în zonele controlate/supravegheate responsabilitatea desfăşurării în siguranţă a practicii de CND-RP revine titularului de autorizaţie.

(8) întreprinderea trebuie să respecte cerinţele referitoare la zonele controlate, inclusiv privind accesul şi staţionarea, în conformitate cu art. 96-98 din Normele de securitate radiologică.

(9) întreprinderea trebuie să respecte cerinţele referitoare la zonele supravegheate, în conformitate cu art. 99 din Normele de securitate radiologică.

(10) Accesul în laboratorul de control nedistructiv cu instalaţii radiologice va fi normai închis, cu deschidere telecomandată şi interfon sau cu sistem de vizualizare şi control al accesului.

 

SECTIUNEA a 7-a

Supravegherea medicală a lucrătorilor expuşi

 

Art. 20. - (1) întreprinderea trebuie să asigure supravegherea medicală a lucrătorilor expuşi, în conformitate cu prevederile art. 122-134 din Normele de securitate radiologică.

(2) Niciun lucrător nu poate fi angajat sau clasificat drept lucrător expus de categoria A sau B într-un post anume, dacă serviciul de medicina muncii îl declară inapt medical pentru postul respectiv.

 

CAPITOLUL VIII

Investigarea şi raportarea supraexpunerilor şi a expunerilor accidentale

 

Art. 21. - (1) în cazul supraexpunerilor şi al expunerilor accidentale, întreprinderea trebuie să asigure pentru toate persoanele implicate evaluarea neîntârziată a dozelor individuale datorate atât expunerii externe, cât şi expunerii interne, după caz, precum şi distribuţia acestor doze în corp.

(2) în cazul supraexpunerilor şi al expunerii accidentale, întreprinderea trebuie să asigure evaluarea dozelor primite, folosind informaţiile furnizate de monitorizarea dozimetrică individuală şi/sau alte informaţii, după caz.

(3) Pentru confirmarea rezultatelor evaluării dozelor ca urmare a supraexpunerilor şi a expunerilor accidentale, întreprinderea trebuie să consulte un expert în protecţie radiologică.

(4) întreprinderea trebuie să instituie şi să menţină o procedură privind investigarea şi raportarea supraexpunerilor şi a expunerilor accidentale.

(5) Structura şi conţinutul procedurii şi raportului sunt specificate în anexa nr. 3 la prezenta normă.

(6) Lucrătorii expuşi care au suferit o supraexpunere pot continua să lucreze în zone controlate numai dacă au avizul unui medic abilitat/serviciu de medicina muncii pentru lucrul cu surse de radiaţii.

 

CAPITOLUL IX

Securitatea şi siguranţa surselor radioactive şi a instalaţiilor radiologice

 

Art. 22. - (1) în practica de CND-RP trebuie să fie utilizate numai instalaţii radiologice care:

a) au marcajul CE şi certificatul EC, emis de către un organism notificat, conform reglementărilor UE;

b) sunt achiziţionate de la furnizori autorizaţi;

c) sunt testate periodic, conform cerinţelor producătorului;

d) sunt întreţinute şi verificate conform recomandărilor producătorului de către întreprinderi pentru manipulare autorizate de către CNCAN, pentru tipul respectiv de instalaţie radiologică;

e) sunt păstrate permanent în condiţii de protecţie fizică sau sub supravegherea unei persoane calificate, după caz;

f) sunt depozitate numai în locuri corespunzător amenajate, protejate împotriva degradării, incendiului, inundaţiilor, acţiunii vătămătoare a factorilor de mediu, furtului şi utilizării neautorizate.

(2) Sursele radioactive trebuie:

a) să fie proiectate, realizate şi testate în conformitate cu cerinţele standardului ISO 2919 în vigoare;

b) să fie calificate conform cerinţelor standardului ISO 2919, cel puţin C 43313 sau cei puţin C 43515, în funcţie de categoria instalaţiei radiologice;

c) să îndeplinească cerinţele de etanşeitate şi contaminare radioactivă nefixată de suprafaţă ale standardului ISO 9978, ediţia în vigoare;

d) să aibă buletin de verificare a contaminării radioactive nefixate de suprafaţă emis de maximum 6 luni.

(3) întreprinderea trebuie să instituie şi să implementeze măsuri de prevenire a pierderii ori furtului instalaţiilor radiologice şi surselor radioactive.

(4) întreprinderea trebuie să instituie şi să menţină o procedură privind evidenţa, mişcarea şi depozitarea instalaţiilor radiologice şi a surselor radioactive, având structura şi conţinutul precizate în anexa nr. 3 la prezenta normă.

(5) Conţinutul fişelor de evidenţă şi de mişcare a instalaţiilor radiologice şi a surselor radioactive se regăseşte în anexa nr. 6 la prezenta normă.

(6) întreprinderea trebuie să dezvolte şi să menţină dosarul de obiectiv şi un plan de intervenţie pentru siguranţă şi protecţie fizică în conformitate cu cerinţele specifice ale CNCAN.

(7) întreprinderea trebuie să păstreze înregistrările privind mişcarea surselor radioactive timp de cel puţin 10 ani.

 

CAPITOLUL X

Cerinţe referitoare la instalaţiile radiologice

 

Art. 23. - (1) Instalaţiile radiologice cu surse închise, echipamentele auxiliare şi componentele instalaţiilor radiologice cu surse închise trebuie să îndeplinească cerinţele standardului ISO 3999, ediţia în vigoare.

(2) Containerele instalaţiilor radiologice cu surse închise se clasifică după cum urmează:

a) categoria I, de tip obturator;

b) categoria II, de tip proiector;

c) categoria X, pentru aplicaţii speciale, subacvatice sau teleghidate.

(3) Containerele care conţin uraniu sărăcit ale instalaţiilor radiologice cu surse radioactive închise trebuie să îndeplinească cerinţele privind controlul de garanţii nucleare.

(4) Containerele care conţin uraniu sărăcit ale instalaţiilor radiologice sunt tratate ca materiale nucleare chiar dacă nu conţin sursa radioactivă.

(5) Cerinţele suplimentare privind dotarea şi utilizarea pe care trebuie să le îndeplinească instalaţiile radiologice cu surse închise se regăsesc în anexa nr. 7 la prezenta normă.

Art. 24. - (1) Instalaţiile radiologice cu generatoare de radiaţii X, echipamentele auxiliare şi componentele instalaţiilor radiologice cu generatoare de radiaţii X trebuie să îndeplinească cerinţele standardului IEC/EN 60204, ediţia în vigoare.

(2) Cerinţele suplimentare privind dotarea şi utilizarea pe care trebuie să le îndeplinească instalaţiile radiologice cu generatoare de radiaţii X se regăsesc în anexa nr. 7 la prezenta normă.

Art. 25. - (1) Instalaţiile radiologice pentru aplicaţii speciale trebuie să îndeplinească cel puţin cerinţele pentru instalaţii radiologice precizate la art. 22 alin. (1) şi art. 23 alin. (1).

(2) Instalaţiile radiologice pentru aplicaţii speciale se clasifică după cum urmează:

a) instalaţii radiologice pentru aplicaţii subacvatice;

b) instalaţiile radiologice teleghidate.

(3) Cerinţele suplimentare privind dotarea şi utilizarea pe care trebuie să le îndeplinească instalaţiile radiologice pentru aplicaţii speciale se regăsesc în anexa nr. 7 la prezenta normă.

Art. 26. - Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească cabinetele cu protecţie radiologică încorporată se regăsesc în anexa nr. 7 la prezenta normă.

 

CAPITOLUL XI

Cerinţe privind programul de întreţinere şi service al instalaţiilor radiologice

 

Art. 27. - (1) întreprinderea trebuie să instituie şi să menţină proceduri şi instrucţiuni de lucru pentru a asigura un program de verificări, control al calităţii, mentenanţă şi lucrări de întreţinere, care trebuie să ţină cont de recomandările producătorului şi ale furnizorului.

(2) Structura şi conţinutul procedurii sunt specificate în anexa nr. 3 la prezenta normă

(3) întreprinderea trebuie să păstreze fişa tehnică a instalaţiei radiologice pe toată durata de viaţă a instalaţiei.

(4) Fişa tehnică trebuie să conţină date privind toate operaţiunile efectuate: instalare, întreţinere, verificare, reparare, până la predarea ca deşeuri radioactive a surselor de radiaţii şi dezafectarea sau dezmembrarea şi casarea instalaţiei.

(5) Programul de verificări, control al calităţii, lucrări de întreţinere şi service trebuie să conţină verificări de rutină şi verificări periodice.

(6) Verificările de rutină trebuie să fie efectuate de către lucrători, cu regularitatea şi periodicitatea recomandată de producătorul sau furnizorul instalaţiei radiologice.

(7) Verificările periodice vor fi efectuate numai de o întreprindere autorizată de CNCAN pentru astfel de activităţi şi tip de instalaţie radiologică, cu periodicitatea recomandată de producătorul sau furnizorul instalaţiei radiologice sau precizată în reglementări specifice.

(8) întreprinderea autorizată de CNCAN pentru practica de manipulare trebuie să elibereze un raport de conformitate cu parametrii tehnici nominali după fiecare intervenţie asupra instalaţiei radiologice.

(9) Se interzice utilizarea unei instalaţii radiologice necorespunzătoare. Aceasta trebuie scoasă din funcţiune, etichetată ca neconfbrmă şi nu va fi utilizată decât după reparare şi atestarea conformităţii prin unităţi autorizate în manipularea acelui tip de instalaţie radiologică.

(10) întreprinderea autorizată de CNCAN pentru manipulare trebuie să aibă un sistem al calităţii certificat, personal instruit, echipamente pentru efectuarea verificărilor periodice şi pentru intervenţie în caz de urgenţă radiologică.

(11) întreprinderea trebuie să ţină evidenţa verificărilor efectuate asupra instalaţiilor radiologice.

(12) Conţinutul verificărilor de rutină şi periodice ale unei instalaţii radiologice este indicat în anexa nr. 8 la prezenta normă.

 

CAPITOLUL XII

Cerinţe privind amenajarea şi proiectarea incintelor amenajate destinate desfăşurării practicii de control nedistructiv cu radiaţii ionizante

 

Art. 28. - (1) întreprinderea trebuie să desfăşoare practica de CND-RP prin utilizarea instalaţiilor radiologice, ori de câte ori este posibil, în incinte special amenajate,

(2) Incinta amenajată trebuie să cuprindă următoarele încăperi:

a) cameră ecranată de expunere, dimensionată corespunzător gabaritului pieselor sau obiectelor care trebuie examinate;

b) cameră de comandă, separată, adiacentă camerei de expunere, cu pupitrele de comandă ale instalaţiilor radiologice;

c) depozit, corespunzător dimensionat şi ecranat, cu asigurarea protecţiei fizice pentru sursele de radiaţii.

(3) întreprinderea trebuie să asigure spaţii şi încăperi dimensionate corespunzător volumului de muncă şi numărului de lucrători expuşi, cu un circuit funcţional adecvat.

(4) Spaţiile şi încăperile trebuie să cuprindă, după caz:

a) vestiar cu grup sanitar şi duş;

b) încăpere pentru arhivarea radiografiilor;

c) depozit pentru filmele radiografice;

d) cameră pentru prelucrarea filmelor radiografice;

e) cameră pentru interpretarea imaginilor radiografice;

f) cameră de lucru pentru lucrătorii expuşi;

g) cameră de păstrare pentru aparatura dozimetrică şi accesoriile instalaţiilor radiologice;

h) birou.

(5) întreprinderea trebuie să asigure spaţiile şi încăperile de la alin. (4), în cazul utilizării instalaţiilor radiologice cu sursă radioactivă, pentru fiecare incintă amenajată.

(6) Spaţiile şi încăperile menţionate la alin. (4) pot servi mai multor incinte amenajate numai în cazul amenajărilor destinate utilizării instalaţiilor radiologice cu generatoare de radiaţii X.

Art. 29. - (i) Proiectul unei incinte amenajate, al spaţiilor şi încăperilor aferente acesteia necesare desfăşurării practicii de CND-RP trebuie să ia în considerare clasificarea zonelor şi tipul instalaţiilor radiologice care se vor utiliza.

(2) Proiectul incintei amenajate, al spaţiilor şi încăperilor aferente acesteia constituie o componentă a documentaţiei tehnice pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie de la CNCAN.

(3) Proiectul unei incinte amenajate, al spaţiilor şi încăperilor aferente acesteia trebuie să prevadă realizarea de:

a) sisteme de blocare sau de acţionare intercondiţionată;

b) sisteme de avertizare;

c) sisteme de ventilaţie corespunzătoare, de aspiraţie sus şi de evacuare jos, care să asigure cel puţin 2 schimburi de aer pe oră;

d) sisteme de iluminat care să asigure o iluminare de minimum 500 lux;

e) sisteme de încălzire adecvate, care să asigure pe timp de iarnă cel puţin 16° C;

f) sisteme de alarmare pentru incendiu;

g) sisteme de control al accesului.

(4) Proiectul unei incinte special amenajate trebuie să prevadă dimensionarea acesteia în funcţie de gabaritul pieselor sau obiectelor care se examinează.

(5) Proiectul unei incinte special amenajate trebuie să asigure ca debitul dozei să nu depăşească:

a) 10 mSv/an la locul de muncă âl lucrătorilor expuşi;

b) 1 mSv/an la limita exterioară a zonei supravegheate şi în zonele unde persoanele din populaţie pot avea acces.

(6) Proiectarea incintelor special amenajate trebuie să se bazeze pe calculul ecranelor de protecţie structurală, luând în considerare:

a) tipul sursei de radiaţie (natura, energia);

b) constrângeri de doză stabilite pentru personalul expus la cel mult 10 mSv/an;

c) materialele şi metoda de construire a ecranelor;

d) penetraţiile necesare pentru cabluri, ventilaţie etc.;

e) geometria de expunere: panoramică cu fascicul colimat, cu fascicul direcţional;

f) identificarea ecranelor primare şi secundare;

g) toate direcţiile posibile de expunere;

h) radiaţia penetrată prin acoperiş şi probabilitatea prezenţei unor persoane pe acoperiş sau în jurul incintei;

i) radiaţia împrăştiată în exteriorul pereţilor incintei de către aerul de deasupra ei;

j) accesul permis şi gradul de ocupare în zonele învecinate incintei amenajate;

k) punctele de acces pentru personalul implicat şi/sau piesele de examinat.

Art. 30. - Proiectarea unei incinte special amenajate trebuie să prevadă dotarea cu următoarele:

a) sistem de avertizare sonoră prealabilă expunerii, pentru persoanele aflate în interiorul şi în exteriorul incintei;

b) sisteme distincte pentru avertizare luminoasă pe durata expunerii. Acestea trebuie montate în interiorul şi în exteriorul incintei şi pot fi sub formă de lămpi cu lumină intermitentă;

c) sisteme de avertizare luminoasă pe acoperiş, în cazul în care există posibilitatea prezenţei unor persoane în această zonă;

d) semnul „Pericol de radiaţii ionizante” montat pe uşile de acces în incintă şi pe pereţii liberi;

e) instrucţiuni scrise privind semnificaţia sistemelor de avertizare, care trebuie afişate la toate punctele de acces şi în interiorul incintei;

f) instrucţiuni scrise şi afişate privind regulile care trebuie respectate de operatori: limitarea fasciculului de radiaţii prin utilizarea colimatorilor sau diafragmelor, restricţii privind stabilirea direcţiei de iradiere etc.;

g) avertizor cu prag pentru radiaţii, cu detector adecvat plasat în interiorul incintei;

h) intercondiţionări care să excludă posibilitatea executării expunerilor cu uşa incintei deschisă şi care să întrerupă expunerea atunci când se deschide uşa accidental;

i) întrerupătoare sau alte sisteme de oprire în caz de urgenţă, prin care expunerea să poată fi întreruptă în cazul prezenţei accidentale a unei persoane în interiorul incintei de expunere;

j) mijloace pentru ecranarea rapidă a sursei;

k) un ecran în spatele căruia persoana menţionată la lit. i) să poată sta până la eliberarea sa din incinta amenajată;

l) sistem cu acţionare mecanică a uşii de acces personal din interiorul incintei.

 

CAPITOLUL XIII

Cerinţe privind transportul instalaţiilor radiologice cu surse radioactive

 

Art. 31. - (1) Transportul instalaţiilor radiologice cu surse radioactive trebuie să se desfăşoare în condiţiile respectării reglementărilor specifice CNCÂN şi cerinţelor din Acordul european referitor la transportul internaţional rutier al mărfurilor periculoase (ADR), astfel:

a) containerul ecranat trebuie să fie calificat pentru transport şi verificat şi trebuie să posede certificat de aprobare/validare a modelului de colet, tip A sau tip B;

b) sursa radioactivă trebuie să fie în poziţia ecranată, încuiată şi cheia trebuie să fie în posesia persoanei responsabile CU activitatea de transport;

c) debitul dozei măsurat la peretele containerului şi la 1 metru de acesta, precum şi debitul dozei măsurat la 2 metri de jur- Împrejuruf vehiculului trebuie să se încadreze în limitele prevăzute de reglementările în vigoare;

d) să existe etichete de transport completate în mod corespunzător;

e) sursele radioactive trebuie să posede certificat de aprobare de model valabil, precum şi certificat valabil de verificare a contaminării nefixate de suprafaţă;

f) coletul trebuie să fie bine asigurat şi ancorat corespunzător în mijlocul de transport.

(2) Documentele de transport trebuie să fie întocmite conform cerinţelor ADR şi trebuie să conţină:

a) planul de răspuns în caz de incident radiologie care să includă şi fişa de siguranţă, conform ADR;

b) documentele de provenienţă ale sursei radioactive;

c) certificatul de formare profesională al conducătorului auto, valabil pentru clasa 7, conform ADR;

d) permisul de exercitare nivel 1 pentru domeniul transport materiale radioactive al conducătorului auto;

e) permisul de exercitare de nivel 2 eliberat de CNCAN pentru consilierul de siguranţă;

f) licenţa de transport eliberată de Autoritatea Rutieră Română, după caz.

Art. 32. - (1) Mijlocul de transport trebuie să fie prevăzut cu etichetele şi placardele conforme cu reglementările specifice în vigoare şi trebuie să aibă următoarele dotări:

a) stingător de incendiu pentru motor şi stingător de incendiu pentru anvelope:

b) faruri de ceaţă;

c) girofar cu lumină galbenă;

d) mijloace de deszăpezire şi lanţuri antiderapante;

e) trusă ADR;

f) trusă medicală;

g) sistem dublu de închidere;

h) sistem de fixare a lăzii de transport al instalaţiei radiologice de caroseria mijlocului de transport;

i) sistem de alarmă antiefracţie.

(2) Mijlocul auto de transport trebuie să aibă la zi inspecţia tehnică periodică.

(3) Mijlocul auto de transport trebuie să fie dotat cu sistem de geopoziţionare prin satelit (GPS).

Art. 33. - Transportul instalaţiilor radiologice cu surse radioactive în interiorul perimetrului aflat sub controlul administrativ al întreprinderii titulare de autorizaţie se face numai de către lucrătorii expuşi, cu respectarea măsurilor de protecţie radiologică şi de securitate.

 

CAPITOLUL XIV

Cerinţe privind desfăşurarea practicii de control nedistructiv cu radiaţii ionizante în exteriorul incintelor amenajate

 

Art. 34. - (1) întreprinderea trebuie să solicite şi să obţină acordul de la CNCAN privind desfăşurarea practicii de CND-RP în exteriorul incintei special amenajate, într-un interval de timp care nu poate depăşi un an calendaristic, atunci când zona de lucru în exteriorul incintei amenajate:

a) se află în perimetrul său administrativ;

b) se află în perimetrul administrativ al unui client (proprietarul amplasamentului).

(2) întreprinderea este responsabilă pentru asigurarea protecţiei radiologice pentru desfăşurarea practicii în afara incintei special amenajate.

(3) Desfăşurarea practicii de CND-RP în exteriorul incintei special amenajate se poate efectua numai de întreprinderile care sunt în posesia unei autorizaţii valabile de securitate radiologică pentru desfăşurarea practicii de CND-RP în interiorul şi în exteriorul incintei amenajate.

(4) întreprinderea trebuie să solicite şi să obţină avizul CNCAN pentru lucru în exterior, de regulă cu cel puţin 30 de zile înainte de a desfăşura practica de CND-RP în exteriorul incintei special amenajate.

(5) Solicitarea avizului menţionat la alin. (3) se face prin depunerea/trimiterea la registratura CNCAN a unui dosar care trebuie să conţină:

a) cererea, care se completează conform anexei nr. 9 la prezenta normă;

b) documentaţia tehnică, întocmită conform anexei nr. 9 la prezenta normă;

C) COpia documentului care atestă plata tarifului, conform regulamentului de tarife, în cazul în care termenul de depunere a dosarului este cuprins în intervalul 3-30 de zile, cu respectarea alin. (9).

(6) întreprinderea poate desfăşura practica de CND-RP în exteriorul incintei amenajate numai în situaţia în care primeşte avizul CNCAN, în scris. Acest aviz se obţine de regulă în intervalul de timp de 30 de zile de la data depunerii solicitării.

(7) întreprinderea trebuie să respecte condiţionările transmise de CNCAN privind desfăşurarea practicii în exteriorul incintei special amenajate.

(8) întreprinderea trebuie să anunţe, cu cel puţin 72 de ore înainte, începerea desfăşurării practicii în exteriorul incintei special amenajate CNCAN şi direcţiei de sănătate publică - laboratorul teritorial de igiena radiaţiilor ionizante.

(9) Solicitarea desfăşurării practicii de CND-RP în exteriorul incintei special amenajate în regim de urgenţă se face prin depunerea la registratura CNCAN a cererii şi a documentaţiei cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de desfăşurarea practicii.

Art. 35. - (1) întreprinderea trebuie să informeze şi să colaboreze cu proprietarul amplasamentului pentru a asigura protecţia radiologică şi securitatea pe toată durata desfăşurării practicii în exteriorul incintei amenajate.

(2) Atribuţiile şi responsabilităţile privind desfăşurarea practicii de CND-RP în exteriorul incintei special amenajate sunt specificate în anexa nr. 2 la prezenta normă.

Art. 36. - (1) Zona de lucru de pe amplasamentul aflat în exteriorul incintei special amenajate trebuie să fie delimitată şi clasificată ca zonă controlată.

(2) Zona controlată trebuie să fie delimitată şi izolată la limita la care debitul de doză are valoarea maximă de 20 pSv/h. Delimitarea zonei controlate se verifică prin măsurători directe.

(3) Zona controlată poate să fie delimitată şi izolată la limita la care debitul de doză are valoarea maximă de 60 pSv/h, numai cu acordul responsabilului cu protecţia radiologică şi al expertului în protecţie radiologică.

(4) Zona controlată trebuie să fie delimitată prin mijloace fizice (frânghii, panouri, bariere) şi marcată prin semne de avertizare a pericolului de expunere la radiaţii. În zonă va funcţiona pe durata expunerii cel puţin un sistem de avertizare cu lumină roşie intermitentă, iar accesul va fi permanent controlat de către lucrătorii expuşi.

(5) Zona supravegheată se extinde până la limita la care debitul de doză scade la valoarea de 3 pSv/h, cu condiţia interzicerii accesului în zona supravegheată al persoanelor din populaţie.

(6) Cerinţe de securitate radiologică suplimentare privind zonarea se găsesc în anexa nr. 9 la prezenta normă.

(7) Pentru îndeplinirea cerinţelor privind zonele controlate şi supravegheate, întreprinderea trebuie să consulte un expert în protecţie radiologică, care va certifica zonarea propusă.

(8) întreprinderea este responsabilă pentru desfăşurarea în siguranţă a practicii de CND-RP în zonele controlate/supravegheate.

(9) Cerinţele de protecţie fizică şi securitate radiologică privind depozitarea/depozitarea temporară a instalaţiilor radiologice sunt specificate în anexa nr. 9 la prezenta normă.

 

CAPITOLUL XV

Planificarea şi pregătirea răspunsului la urgenţe

 

Art. 37. - Întreprinderea trebuie să identifice, conform Regulamentului şi Normelor privind prevenirea, pregătirea şi răspunsul în caz de urgenţă pentru categoria de pregătire pentru urgenţă IV şi categoria de pregătire pentru urgenţă VI, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 147/2018, riscurile de incident radiologie care pot duce la expuneri de urgenţă şi să pregătească o procedură/un plan pentru răspuns la situaţiile respective de urgenţe radiologice.

Art. 38. - Întreprinderea trebuie să consulte, conform Regulamentului şi Normelor privind prevenirea, pregătirea şi răspunsul în caz de urgenţă pentru categoria de pregătire pentru urgenţă IV şi categoria de pregătire pentru urgenţă VI, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 147/2018, un expert în protecţie radiologică pentru elaborarea şi avizarea procedurii/planului de răspuns în situaţii de urgenţă.

Art. 39. - Responsabilul cu protecţia radiologică, conform Regulamentului şi Normelor privind prevenirea, pregătirea şi răspunsul în caz de urgenţă pentru categoria de pregătire pentru urgenţă IV şi categoria de pregătire pentru urgenţă VI, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 147/2018, răspunde de aplicarea concretă a procedurii/planului de răspuns la situaţii de urgenţă aprobate/aprobat.

Art. 40. - (1) întreprinderea trebuie să notifice orice urgenţă radiologică către CNCAN şi autorităţile locale.

(2) Raportul privind urgenţa radiologică şi desfăşurarea răspunsului trebuie să fie întocmit de responsabilul cu protecţia radiologică, cu participarea unui expert acreditat în protecţie radiologică.

(3) Notificarea de la alin. (1) trebuie să includă:

a) descrierea cât mai detaliată a situaţiei de urgenţă radiologică;

b) identificarea instalaţiilor şi a personalului implicat;

c) cauzele producerii accidentului, acolo unde acestea se cunosc;

d) măsurile luate pentru restabilirea situaţiei;

e) dozele primite de personalul afectat;

f) recomandări cu privire la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea producerii unor situaţii similare.

 

CAPITOLUL XVI

Evidenţe şi raportări

 

Art. 41. - (1) întreprinderea trebuie să anunţe la CNCAN:

a) în termen de 48 de ore de la data aducerii la cunoştinţă, printr-un raport întocmit conform prevederilor din anexa nr. 3 la prezenta normă, orice expunere externă la radiaţii care depăşeşte valorile prevăzute la art. 53 şi 54 din Normele de securitate radiologică;

b) de îndată, orice situaţie de urgenţă radiologică, printr-un raport întocmit conform prevederilor art.40;

c) de îndată, orice situaţie de urgenţă radiologică apărută în activitatea de transport care a condus la deteriorarea containerului sau la răspândirea de material radioactiv;

d) de îndată, orice pierdere sau sustragere de instalaţii radiologice ori surse radioactive, printr-un raport scris în care să fie descrise împrejurările care au dus la pierderea sau furtul acestora.

(2) întreprinderea trebuie:

a) să consemneze într-un registru propriu operaţiunile executate şi mişcarea instalaţiilor radiologice în exteriorul incintei special amenajate;

b) să includă în raportul anual către CNCAN un extras din evidenţele prevăzute la lit. a).

Art. 42. - Lista informativă a înregistrărilor, evidenţelor şi rapoartelor este dată în anexa nr. 12 la prezenta normă.

 

CAPITOLUL XVII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 43. - Întreprinderea trebuie să ia toate măsurile necesare pentru încadrarea în prevederile prezentei norme în termen de cel mult 6 luni de la intrarea ei în vigoare.

Art. 44. - Anexele nr. 1-12 fac parte integrantă din prezenta normă.

 

ANEXA Nr. 1

la normă

 

DEFINIŢII ŞI ABREVIERI

 

1.1. Definiţii

1. „Containerul sursei” înseamnă un ansamblu de componente destinat să garanteze izolarea unei surse închise şi care nu este parte integrantă a sursei, ci este destinat să protejeze sursa în timpul transportării şi manipulării acesteia.

2. „Cultură de securitate radiologică” - ansamblul de caracteristici şi atitudini ale organizaţiilor şi ale persoanelor care stabileşte, ca primă prioritate, că problemele de securitate şi protecţie primesc atenţia garantată prin importanţa lor.

3. „Evaluare de securitate” - o analiză a tuturor aspectelor unei practici relevante pentru securitate şi protecţia radiologică; pentru o instalaţie autorizată aceasta include amplasarea, proiectarea şi utilizarea/operarea instalaţiei.

4. „Evenimente semnificative” - evenimente care implică surse pierdute, surse furate, sabotaj, supraexpunerea lucrătorilor, supraexpunerea populaţiei, accidente rutiere/feroviare/navale care au ioc în timpui transportului de surse, descoperirea unei surse orfane, deteriorări tehnice serioase ale protecţiei radiologice a unei surse radioactive, descoperirea unei zone contaminate radioactiv.

5. „Nivelul de investigare” reprezintă valoarea unui parametru operaţional, cum ar fi doza efectivă, ingerarea, inhalarea sau contaminarea pe unitate de suprafaţă sau volum peste care trebuie să se efectueze o investigaţie.

6. „Programul de protecţie radiologică” reprezintă totalitatea acţiunilor şi procedurilor necesare pentru a asigura desfăşurarea practicii de control nedistructiv cu radiaţii ionizante în condiţii de securitate radiologică.

7. „Proprietarul amplasamentului” (clientul) este organizaţia responsabilă pentru angajarea întreprinderii titular de autorizaţie pentru a efectua control nedistructiv cu radiaţii ionizante.

8. „Sistem de gestionare a situaţiilor de urgenţă” înseamnă un cadru juridic sau administrativ de stabilire a responsabilităţilor pentru pregătirea şi răspunsul în situaţii de urgenţă şi a măsurilor de luare a deciziilor în situaţiile de expunere de urgenţă.

9. „Dozimetru activ” - dozimetru care indică informaţia în timp real sau care este prevăzut cu alarmă atunci când se depăşeşte o valoare-prag,

10. „Dozimetru pasiv” - dozimetru care indică dozele cumulate ca urmare a expunerii externe.

1.2. Abrevieri

CE/EC: Comunitatea Europeană/European Community

CNCAN: Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare

CND-RP: control nedistructiv cu radiaţii ionizante (penetrante)

IEC/EN: Comisia Electrotehnică Internaţională - versiunea în limba engleză

ISO: Organizaţia Internaţională de Standardizare

UE: Uniunea Europeană

ADR: Acordul european referitor la transportul internaţional rutier al mărfurilor periculoase

ASR: autorizaţia de securitate radiologică pentru produs

 

ANEXA Nr. 2

la normă

 

DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ DE AUTORIZARE

 

1. Faza de amplasare şi construcţie

În completarea prevederilor Normelor privind procedurile de autorizare, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 155/2018, denumite în continuare Norme privind procedurile de autorizare, documentaţia tehnică pentru autorizarea amplasării şi construcţiei va conţine următoarele informaţii şi documente:

a) descrierea instalaţiilor radiologice de CND-RP: tip, date tehnice esenţiale pentru aprecierea riscului radiologie şi calcularea ecranelor de protecţie radiologică, modul de utilizare;

b) planul general al clădirii în care urmează să se efectueze amenajările, cu indicarea în plan a numărului de paliere ale clădirii şi a suprafeţelor desfăşurate pe fiecare palier;

c) descrierea sistemului de ventilaţie, cu indicarea în plan a gurilor de aspiraţie şi evacuare, a ventilatoarelor, a sistemelor de epurare a aerului, a capacităţilor de rezervă asigurate;

d) descrierea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare, încălzire;

e) descrierea sistemelor de iluminat, semnalizare, avertizare, comunicaţii;

f) planurile (partiul de arhitectură) palierului pe care se vor utiliza instalaţiile radiologice de CND-RP, ale palierului superior şi ale palierului inferior acestuia, executate la scară, cotate şi cu indicarea activităţilor care se desfăşoară acolo;

g) descrierea spaţiilor destinate desfăşurării activităţilor conexe practicii de CND-RP, cu indicarea lor în plan;

h) planul de situare a clădirii în teren, cu indicarea vecinătăţilor imediate care ar putea fi supuse iradierii şi cu indicarea celorlalte activităţi existente;

i) descrierea spaţiilor destinate lucrului permanent al lucrătorilor expuşi;

j) descrierea incintelor amenajate destinate utilizării instalaţiilor radiologice de CND-RP, a mijloacelor de ecranare, a mijloacelor de avertizare, a materialelor folosite pentru finisaje;

k) elementele de securitate (butoane de oprire, interblocări etc.), situarea ecranelor de protecţie, delimitarea zonelor;

l) planurile vor fi însoţite şi de texte explicative, dacă este cazul;

m) calculul protecţiei structurale necesare, ipotezele şi parametrii tehnici utilizaţi, metoda folosită, cu indicarea eventualelor standarde, dozele pentru care este calculată protecţia radiologică, inclusiv eventualele constrângeri de doză, un tabel sinoptic cu ecranele de protecţie radiologică necesare.

2. Faza de utilizare

În completarea prevederilor Normelor privind procedurile de autorizare, documentaţia tehnică pentru autorizarea utilizării instalaţiilor radiologice va conţine următoarele informaţii şi documente:

a) declaraţia titularului de autorizaţie de amplasare- construire prin care se atestă realizarea construcţiei conform documentaţiei tehnice pe baza căreia a fost emisă autorizaţia pentru amplasare şi construcţie;

b) datele de identificare pentru fiecare instalaţie radiologică de CND-RP-denumire comercială, model/tip, producător, anul fabricării, parametrii tehnici de bază, componentele importante pentru securitatea radiologică, cu seria şi numărul fiecăreia, sursele radioactive (radionuclid, activitate! producător, serie şi număr de fabricaţie, anul fabricării, categoria de sursă radioactivă închisă de mare activitate), furnizorul;

c) rezultatele testelor de acceptanţă/performanţă efectuate de întreprinderea autorizată pentru manipulare, confirmate prin semnătură de reprezentantul legal al titularului de autorizaţie;

d) lista şi poziţionarea mijloacelor de avertizare şi de securitate (semne de avertizare, inscripţii, lumini de avertizare, butoane de panică, interblocări, monitoare de radiaţie etc.);

e) lista cu aparatura dozimetrică utilizată - denumirea aparatului, tip/model, număr de serie, producător, copii ale certificatelor de calibrare;

f) rezultatele verificării prin măsurare a eficienţei ecranării (conform calculului protecţiei structurale) efectuate de întreprinderea autorizată pentru asemenea activităţi;

g) lista lucrătorilor expuşi, cu precizări privind postul ocupat, calificarea, permisul de exercitare şi clasificarea acestora;

h) măsurile necesare pentru a împiedica sustragerea instalaţiilor radiologice;

i) măsurile pentru prevenirea şi semnalizarea incendiului şi inundaţiei;

j) procedura privind desfăşurarea transportului în condiţiile respectării reglementărilor specifice în vigoare;

k) planul de răspuns la situaţii de urgenţă radiologică;

l) programul de protecţie radiologică;

m) programul de asigurarea calităţii în practica de CND-RP.

3. Faza de dezafectare

a) Pentru practica de CND-RP, autorizarea activităţii de dezafectare este necesară în cazul instalaţiilor radiologice cu surse închise şi acceleratoarelor.

b) Autorizarea activităţii de dezafectare se realizează în conformitate cu cerinţele legale şi ale reglementărilor specifice în vigoare.

4. Activitatea de transport

Pentru practica de CND-RP, autorizarea activităţii de transport se realizează în conformitate cu cerinţele legale şi cu reglementările specifice în vigoare.

 

ANEXA Nr. 3

la normă

 

PROGRAMUL DE PROTECŢIE RADIOLOGICĂ

 

1. Procedura generală a programului de protecţie radiologică se completează, după caz, cel puţin cu următoarele proceduri operaţionale şi instrucţiuni:

a) procedura de control dozimetric individual;

b) procedura de monitorizare radiologică a locului de muncă;

c) procedura privind evidenţa, mişcarea şi depozitarea instalaţiilor radiologice şi a surselor de radiaţii;

d) procedura de mentenanţă şi verificare a instalaţiilor radiologice;

e) procedura de stabilire a zonelor controlate şi supravegheate şi pentru controlul accesului în zona controlată;

f) procedura de transport intern şi pe drumurile publice al instalaţiilor radiologice cu surse închise;

g) procedura de utilizare a instalaţiilor de CND-RP;

h) procedura de răspuns în caz de urgenţă radiologică;

i) procedura de tratare a neconformităţilor specifice CND-RP;

j) proceduri de planificare privitoare la monitorizarea individuală, monitorizarea de arie, verificările periodice;

k) instrucţiuni de lucru privind utilizarea instalaţiilor radiologice şi a aparaturii de control dozimetric.

2. Procedura privind monitorizarea dozimetrică individuală trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:

a) descrierea sistemului dozimetric adoptat;

b) persoana responsabilă cu primirea-predarea dozimetrelor între unitate şi serviciul de dazimetrie individuală acreditat de CNGAN;

c) persoana responsabilă cu predarea-primirea dozimetrelor între unitate şi persoanele expuse;

d) persoana responsabilă şi modalităţile de menţinere a înregistrărilor de doze;

e) locul de depozitare a dozimetrelor care nu sunt utilizate, ferite de posibilitatea expunerii accidentale la radiaţii;

f) instrucţiuni de purtare şi utilizare a dozimetrelor;

g) instrucţiuni pentru cazuri de furt, expuneri incorecte, pierdere sau alte evenimente care ar conduce !a erori în înregistrarea dozei;

h) dozimetria pentru cazuri de expunere accidentală sau în caz de răspuns la urgenţe radiologice;

i) modalităţi de atribuire a dozei pentru cazurile enumerate la lit. g);

j) modalităţi de înregistrare şi informare a lucrătorilor expuşi conform Normelor de dozimetrie individuală, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

k) sancţiuni,

3. Procedura privind investigarea şi raportarea supraexpunerilor şi a expunerilor accidentale trebuie să prevadă;

a) notificarea neîntârziată a persoanei afectate;

b) anunţarea imediată a CNCAN, a medicului abilitat/serviciului de medicina muncii competent şi a angajatorului lucrătorului extern, după caz, privind supraexpunerea bănuită şi dozele evaluate preliminar;

c) întocmirea, în termen de 10 zile de la demararea investigaţiei, a unui raport asupra evenimentului;

d) rezultatele investigaţiei pe baza căreia s-a stabilit valoarea preliminară a dozelor primite;

e) împrejurările în care s-a produs supraexpunerea;

f) evaluarea dozei primite pe baza tuturor datelor disponibile, inclusiv pe baza rezultatelor măsurărilor dozimetrice individuale;

g) măsurile dispuse pentru a preîntâmpina repetarea unor astfel de supraexpuneri;

h) modalitatea de contactare, pentru consultanţă, a unui expert în protecţie radiologică acreditat de CNCAN.

4. Procedura pentru monitorizarea radiologică a mediului de lucru trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:

a) aparatura şi metodele de măsurare;

b) frecvenţa măsurărilor, schiţa amplasamentului şi punctele de măsurare;

c) responsabilităţile;

d) înregistrarea şi interpretarea rezultatelor;

e) măsurile corective care trebuie luate.

5. Procedura privind evidenţa, mişcarea şi depozitarea instalaţiilor radiologice şi a surselor radioactive trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:

a) sistemul de evidenţă, general şi operativ;

b) modalitatea şi regulile de scoatere din depozit, introducere în depozit, depozitare temporară, urmărire a locului de utilizare;

c) înregistrările mişcării sursei şi/sau instalaţiei şi raportările necesare;

d) responsabilităţi;

e) sancţiuni,

6. Programul de măsuri pentru asigurarea calităţii în desfăşurarea practicii cuprinde:

a) manualul de management al calităţii, conform prevederilor normelor specifice;

b) programul de revizuire a procedurilor şi de control al reviziilor procedurilor;

c) procedura privind asigurarea verificărilor periodice a instalaţiilor, a surselor de radiaţii şi a eficienţei echipamentelor, dispozitivelor şi tehnicilor de protecţie, etalonarea, verificarea periodică a aparatelor de măsură, precum şi evaluarea utilizării lor corespunzătoare;

d) aranjamentele contractuale cu unităţi autorizate pentru asigurarea verificărilor şi cu expertul în protecţie radiologică care supervizează modul de desfăşurare a practicii;

e) aranjamentele şi procedeele de intervenţie în caz de urgenţă radiologică;

f) aranjamentele privind dispunerea finală ca deşeu radioactiv, în cazul dezafectării instalaţiilor care conţin surse radioactive şi/sau materiale nucleare.

 

ANEXA Nr. 4

la normă

 

Persoanele cu responsabilităţi în aplicarea programului de protecţie radiologică şi atribuţiile acestora

 

1. Persoana împuternicită legal să reprezinte întreprinderea are următoarele responsabilităţi:

a) să asigure spaţiile şi amenajările corespunzătoare pentru desfăşurarea practicii de CND-RP;

b) să asigure dotarea corespunzătoare cu instalaţii, aparatură de control dozimetric, accesorii şi consumabile necesare desfăşurării practicii de CND-RP;

c) să asigure condiţiile necesare pentru ca toate echipamentele de control nedistructiv utilizate să fie în stare bună de funcţionare şi corect întreţinute;

d) să asigure mijloacele necesare monitorizării radiologice individuale şi a mediului de lucru şi să menţină o evidenţă a rezultatelor;

e) să asigure condiţiile necesare pentru ca aparatura de control dozimetric să fie în stare de funcţionare şi verificată metrologic;

f) să asigure efectuarea evaluărilor de securitate radiologică pentru identificarea surselor de expunere normală şi a celor de expunere potenţială previzibilă, pentru estimarea probabilităţii şi a mărimii dozelor rezultate în aceste cazuri şi pentru evaluarea mijloacelor şi metodelor necesare asigurării protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante şi securităţii radiologice;

g) să asigure evaluarea şi să pună în aplicare măsurile privind protecţia radiologică a lucrătorilor expuşi;

h) să se asigure că personalul implicat în desfăşurarea practicii de CND-RP posedă pregătirea necesară, conform prevederilor art. 14 alin. (1), şi să asigure condiţiile necesare pentru participarea acestuia la cursuri de perfecţionare, conform prevederilor art. 13 alin. (2) şi (6);

i) să asigure pregătirea şi întocmirea planului de răspuns la situaţii de urgenţă radiologică şi să asigure efectuarea de exerciţii periodice de răspuns;

j) să asigure instruirea corespunzătoare a personalului desemnat şi nominalizat în scris să participe la răspunsul în situaţii de urgenţă radiologică;

k) să îndeplinească orice alte obligaţii care sunt necesare pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă a practicii de CND-RP;

l) să asigure ţinerea evidenţei instalaţiilor conform fişei tehnice şi a surselor radioactive închise pe toată perioada de desfăşurare a practicii de CND-RP, în vederea asigurării trasabilităţii, conform tabelului din anexa nr. 6 la normă;

m) să îşi îndeplinească obligaţiile cu privire la sursele radioactive închise de mare activitate utilizate în practica de CND-RP conform cerinţelor specifice ale CNCAN;

n) să se asigure că responsabilul cu protecţia radiologică dispune de mijloacele necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor de securitate radiologică şi că este în subordinea directă a împuternicitului legal/consiliului de administraţie al întreprinderii.

2. Responsabilul cu protecţia radiologică, suplimentar faţă de atribuţiile specificate în Normele privind eliberarea permiselor de exercitare a activităţilor nucleare şi desemnarea experţilor acreditaţi în protecţie radiologică, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 202/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi în conformitate cu art. 166 din Normele de securitate radiologică, răspunde de conţinutul, gestionarea şi arhivarea documentaţiilor tehnice referitoare la zona controlată pentru care a fost desemnat şi are atribuţiile şi responsabilităţile următoare:

a) să supravegheze ca practica să se desfăşoare cu respectarea procedurilor şi a condiţiilor impuse prin autorizaţie sau a dispoziţiilor din procesele-verbale de control;

b) să ţină evidenţa verificării metrologice a aparaturii de control dozimetric şi să verifice modul de utilizare a acesteia de către operatori;

c) să instruiască lucrătorii expuşi şi să organizeze examinarea tuturor lucrătorilor expuşi care nu posedă permis de exercitare eliberat de CNCAN, în vederea eliberării de către întreprinderea titulară de autorizaţie a permisului de exercitare nivel 1;

d) să întocmească şi să revizuiască periodic procedurile de CND-RP pentru conformitatea cu cerinţele reglementate;

e) Să pregătească şi să revizuiască procedurile de lucru, astfel încât expunerea la radiaţii să fie menţinută în limitele admise şi la un nivel cât mai scăzut, atât cât este rezonabil posibil;

f) să Se asigure că instrucţiunile de utilizare a instalaţiilor sunt cunoscute de operatori;

g) să asigure întocmirea planului, aplicarea şi efectuarea de exerciţii de răspuns conform pianului de răspuns la situaţii de urgenţă radiologică;

h) să se asigure că instalaţiile sunt periodic verificate şi că sunt autorizate conform reglementărilor în vigoare;

i) să identifice şi să delimiteze zonele supravegheate şi zonele controlate şi să stabilească măsurile de securitate şi de control al accesului;

j) să asigure supravegherea dozimetrică individuală, să menţină înregistrările, să evalueze rezultatele şi să raporteze anual la CNCAN;

k) să asigure monitorizarea radiologică a mediului de lucru, să menţină şi să evalueze înregistrările;

l) să investigheze accidentele, supraexpunerile şi să propună măsuri de prevenire şi măsuri corective;

m) să stabilească măsurile suplimentare de protecţie radiologică necesare pentru femeile însărcinate;

n) să menţină la zi evidenţa surselor de radiaţii;

o) să efectueze audituri periodice asupra securităţii radiologice şi să menţină înregistrările rezultatelor şi/sau ale măsurilor corective ori preventive dispuse;

p) să identifice situaţiile în care trebuie consultat un expert în protecţie radiologică şi să se asigure că acest expert este consultat ori de câte ori este necesar;

q) să verifice modul de rezolvare a problemelor consemnate de expertul acreditat în protecţie radiologică;

r) să informeze de îndată întreprinderea titulară de autorizaţie despre orice eveniment sau accident apărut în practica de control nedistructiv cu radiaţii ionizante;

s) să efectueze evaluări periodice ale stării sistemelor de securitate şi de avertizare;

t) să supervizeze implementarea programului de supraveghere a sănătăţii;

u) să stabilească planuri de lucru.

3. Atribuţiile şi responsabilităţile operatorului radiografie sunt:

a) să respecte procedurile şi instrucţiunile de lucru;

b) să acorde asistenţă persoanelor în curs de pregătire;

c) să respecte regulile de protecţie radiologică;

d) să folosească corect mijloacele de supraveghere dozimetrică cu care este dotat;

e) să utilizeze corect mijloacele individuale şi colective de protecţie radiologică;

f) să raporteze supraexpunerile conform prevederilor art. 120 din Normele de securitate radiologică;

g) să informeze de îndată responsabilul cu protecţia radiologică despre defecţiunile constatate la instalaţii şi să nu utilizeze instalaţiile defecte sau incorect întreţinute;

h) să participe, conform atribuţiilor sale, la acţiunile stabilite prin procedura de răspuns la situaţii de urgenţă;

i) să nu înceapă şi să oprească de îndată activităţile care nu se desfăşoară în condiţii; de securitate radiologică şi să informeze responsabilul cu protecţia radiologică,

4. Atribuţiile şi responsabilităţile persoanelor în curs de pregătire sunt:

a) să lucreze numai sub supravegherea unui operator radiografie calificat şi, după caz, sub supravegherea responsabilului cu protecţia radiologică sau a unui posesor al permisului de exercitare emis de către CNCAN;

b) să respecte regulile de protecţie radiologică;

c) să folosească corect dozimetrul personal;

d) să nu utilizeze instalaţii defecte sau incorect întreţinute;

e) să informeze imediat responsabilul cu protecţia radiologică ori operatorul radiografie calificat despre orice defecţiune sau orice neconformitate constatată.

5. Atribuţiile şi responsabilităţile conducătorului auto sunt:

a) verificarea existenţei documentelor de transport (inclusiv copia autorizaţiei CNCAN);

b) însuşirea conţinutului şi aplicarea planului de răspuns la situaţii de urgenţă în caz de accident rutier;

c) verificarea existenţei placardelor pe mijlocul de transport şi a dotărilor prevăzute ia art. 32 din prezenta normă.

6. Expertul în protecţia radiologică oferă consultanţă cu privire la aspecte legate de expunerea profesională şi a populaţiei şi, suplimentar faţă de responsabilităţile menţionate în Normele privind eliberarea permiselor de exercitare a activităţilor nucleare şi desemnarea experţilor acreditaţi în protecţie radiologică, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 202/2002, cu modificările şi completările ulterioare, are atribuţiile şi sarcinile următoare:

a) propunerea de optimizare a protecţiei radiologice şi stabilirea constrângerilor de doză corespunzătoare;

b) examinarea şi testarea dispozitivelor de protecţie şi instrumentelor de măsurare;

c) reexaminarea prealabilă a planurilor de instalaţii din punctul de vedere al protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante;

d) recepţia punerii în funcţiune a unor surse de radiaţii noi sau modificate, din punctul de vedere al protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante;

e) examinarea critică prealabilă a planurilor de amplasare şi construcţie a incintelor amenajate pentru desfăşurarea practicii de CND-RP, din punctul de vedere al securităţii radiologice;

f) examinarea critică prealabilă a proiectelor de utilizare a instalaţiilor radiologice, în special pentru cele utilizate în spaţii care nu sunt sub controlul administrativ al întreprinderii titulare de autorizaţie;

g) verificarea sistematică a eficacităţii dispozitivelor şi tehnicilor de protecţie;

h) verificarea efectuării calibrării sistematice a instrumentelor de măsurare şi verificarea efectuării controlului periodic al stării lor de funcţionare şi a corectitudinii modului în care sunt folosite;

i) stabilirea zonelor controlate şi supravegheate;

j) clasificarea lucrătorilor expuşi în categoria A sau B;

k) stabilirea programelor de supraveghere a locului de muncă şi de monitorizare dozimetrică individuală şi stabilirea dozimetriei individuale aferente;

l) propunerea de instrumente adecvate de monitorizare a radiaţiilor;

m) stabilirea sistemelor şi procedurilor de asigurare a calităţii şi de control al calităţii, din punctul de vedere al securităţii radiologice, în practica de CND-RP;

n) elaborarea/aprobarea măsurilor pentru gestionarea deşeurilor radioactive;

o) elaborarea/aprobarea măsurilor pentru prevenirea accidentelor şi incidentelor, inclusiv analiza de securitate;

p) evaluarea pregătirii şi răspunsului pentru situaţii de expunere de urgenţă;

q) elaborarea/aprobarea de programe de formare şi de pregătire continuă pentru lucrătorii expuşi;

r) investigarea şi analiza accidentelor şi incidentelor şi propunerea de acţiuni de remediere adecvate.

7. Atribuţiile şi responsabilităţile proprietarului amplasamentului (clientul) pornesc de la premisa că cerinţele de reglementare şi cerinţele de securitate prevalează asupra cerinţelor comerciale şi sunt următoarele:

a) clientul trebuie să angajeze întotdeauna o întreprindere în conformitate cu cerinţele reglementate pentru desfăşurarea practicii de CND-RP în exteriorul incintei special amenajate;

b) clientul trebuie să asigure titularului de autorizaţie suficiente informaţii şi timp de pregătire, pentru a planifica şi organiza desfăşurarea practicii de CND-RP pe amplasamentul său;

c) clientul nu trebuie să impună condiţii contractuale sau limitări care ar împiedica întreprinderea să asigure protecţia împotriva radiaţiilor ionizante şi securitatea radiologică în desfăşurarea practicii de CND-RP;

d) clientul trebuie să se asigure că desfăşurarea practicii de CND-RP pe amplasamentul său nu este interconectată în detrimentul acesteia cu activităţi de pe amplasament;

e) clientul trebuie să asigure un mediu de lucru sigur pentru operatorii de CND-RP prin furnizarea de echipament de protecţie adecvat;

f) clientul trebuie să informeze întreprinderea cu privire la securitatea specifică amplasamentului şi/sau să îi ofere instruirea necesară, după caz;

g) clientul trebuie să pună la dispoziţia titularului de autorizaţie un depozit temporar pe amplasamentul său, care să asigure protecţia fizică şi securitatea radiologică a instalaţiilor şi a surselor radioactive; procedurile pentru obţinerea accesului la depozitul de surse trebuie să fie clar definite în raport cu clientul, precum şi cu titularul de autorizaţie.

 

ANEXA Nr. 5

la normă

 

Cerinţe privind aparatura dozimetrică

 

1. Aparatura de control dozimetric utilizată trebuie să aibă autorizaţie de securitate radiologică pentru produs, să fie potrivită tipului de radiaţii emise de sursa de radiaţii utilizată în desfăşurarea practicii, să aibă scala etalonată în unităţi de debit al dozei şi să poată indica cel puţin valori cuprinse între 1 µSv/h şi 10 mSv/h, cu o precizie de +/- 30%.

2. Aparatura de control dozimetric trebuie să fie verificată la începutul fiecărui schimb de lucru de către responsabilul cu protecţia radiologică sau de altă persoană desemnată în scris de acesta. Această verificare trebuie să includă:

a) verificarea stării bateriilor de alimentare;

b) măsurarea fondului natural de radiaţii;

c) răspunsul în cazul apropierii de un container de expunere sau în cazul utilizării unei surse-test.

3. Aparatura de control dozimetric trebuie verificată metrologic şi calibrată cu periodicitatea recomandată de producător, prin unităţi desemnate de CNCAN ca laboratoare de încercări.

4. Aparatura de control dozimetric trebuie utilizată ori de câte ori:

a) este recepţionată o sursă închisă;

b) este scoasă o sursă închisă din depozitul de surse;

c) este depozitată în depozitul de surse o sursă închisă;

d) este plasată o instalaţie radiologică cu sursă închisă în mijlocul de transport;

e) se verifică întoarcerea sursei închise în poziţia de stocare, după fiecare expunere;

f) se desfăşoară practica de CND-RP în exteriorul incintei special amenajate;

g) sunt transferate surse închise între containere;

h) este necesară verificarea contaminării componentelor instalaţiei radiologice;

i) există situaţii de urgenţă radiologică;

j) se monitorizează mediul de lucru.

5. Aparatura de control dozimetric pentru supravegherea radiologică a mediului de lucru trebuie să corespundă:

a) utilizării în condiţii specifice de mediu, cu temperaturi scăzute/ridicate;

b) utilizării îndelungate pe amplasament;

c) utilizării în prezenţa noxelor chimice;

d) utilizării în apropierea unor echipamente generatoare de radiofirecvenţă sau un nivel înalt de zgomot.

 

ANEXA Nr. 6

la normă

 

Conţinutul fişelor pentru evidenţa instalaţiilor radiologice şi a surselor radioactive

 

1. Fişa fiecărei instalaţii radiologice trebuie să conţină următoarele elemente:

a) denumirea comercială, modelul, tipul;

b) producătorul şi furnizorul;

c) componentele;

d) tipul, numerele de serie ale componentelor şi anul de fabricaţie;

e) data intrării în evidenţă;

f) data ieşirii din evidenţă.

2. (1) Fişa fiecărei surse radioactive trebuie să conţină următoarele elemente:

a) producătorul şi furnizorul sursei radioactive;

b) data intrării în evidenţă;

c) seria şi data de fabricaţie;

d) tipul radionuclidului şi activitatea la data producerii;

e) locul de depozitare;

f) tipul şi seria tijei portsursă;

g) tipul şi seria containerului;

h) buletinul de verificare a etanşeităţii, emis de producător;

i) buletine de verificare periodică din care să rezulte absenţa contaminării radioactive nefixate de suprafaţă a sursei radioactive, emise de o unitate autorizată de CNCAN;

j) certificatul de material radioactiv sub formă specială, dacă este cazul;

k) data închirierii sau transferului către alt utilizator autorizat de CNCAN, data returnării la producător sau data dispunerii în vederea tratării la o unitate autorizată de tratare a deşeurilor radioactive.

(2) în cazul surselor radioactive de mare activitate se foloseşte formularul din anexa nr. 1 la Normele privind controlul reglementat al surselor radioactive şi gestionarea în siguranţă a surselor orfane, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 144/2018.

3. Fişa fiecărui container trebuie să conţină următoarele elemente:

a) detalii despre Hirnizor;

b) data intrării în evidenţă;

c) seria şi anul de fabricaţie;

d) tipul containerului sau modelul;

e) tipul de colet (de exemplu: tip A, tip B etc.);

f) tipul şi activitatea maximă ale sursei radioactive cu care poate fi încărcat;

g) buletinul de verificare periodică din care să rezulte lipsa contaminării radioactive nefixate de suprafaţă a instalaţiei (container, colimatori, tija portsursă şi echipamentele auxiliare);

h) cantitatea de uraniu sărăcit, dacă este cazul, conţinută de elementele de radioprotecţie ale instalaţiei (inclusiv cel din colimatori şi capetele de iradiere);

i) data închirierii sau transferului către alt utilizator autorizat de CNCAN, data returnării la producător sau data dispunerii în vederea tratării la staţia de tratare a deşeurilor radioactive.

4. Evidenţa operativă a mişcării şi utilizării pentru fiecare instalaţie mobilă sau portabilă trebuie să conţină următoarele elemente:

a) denumirea, codul de identificare, seria;

b) radionuclidul (de exemplu, 60Co, 192lr, 75Se) sau parametrii maximi pentru generatoarele de radiaţii X;

c) data şi ora scoaterii din depozit;

d) numele şi semnătura operatorului care a preluat şi afolosit instalaţia;

e) locul de utilizare;

f) data şi ora când instalaţia s-a întors în depozit;

g) numele şi semnătura operatorului care a depozitat instalaţia sau ale responsabilului cu protecţia radiologica

5. Evidenţa operativă a surselor radioactive închise intrate în gestiunea titularului de autorizaţie se realizează conform următorului tabel:

 

Nr. crt.

Certificat sursâ/fumizor sursă

Tip sursă, serie, producător, activitate iniţială

Tija portsursă, tip, serie

Tip container, serie container

ASR furnizare/ASR sursă

Mijloc de transport/ autorizaţie de transport

Data intrării în depozit

Buletin verificare contaminare

Persoana responsabilă

1.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

6. Evidenţa operativă a surselor radioactive închise ieşite din gestiunea titularului de autorizaţie se realizează conform următorului tabel:

 

Nr. crt.

Certificat sursă/fumizor sursă

Tip sursă, serie, producător, activitate la data predării

Tija portsursă, tip, serie

Tip container, serie container transport

Proces-verbal predare

Mijloc de transport/ autorizaţie de transport

Data ieşirii din depozit

Operatorul economic căruia i se predă sursa

Persoana responsabilă

1.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 7

la nomă

 

Cerinţe suplimentare privind instalaţiile radiologice

 

1. Cerinţe privind dotarea şi utilizarea instalaţiilor radiologice cu surse închise

1.1. Orice container al unei instalaţii radiologice cu sursă închisă trebuie să fie etichetat cu o etichetă suplimentară, care să conţină următoarele:

a) simbolul „Pericol de radiaţii ionizante”, marcat în conformitate cu ISO 361, şi legenda „Radioactiv”;

b) identificarea radionuclidului conţinut şi identitatea producătorului sursei;

c) activitatea maximă permisă pentru încărcarea containerului şi activitatea până la o anumită dată;

d) modelul şi seria de la producătorul instalaţiei de gammagrafie;

e) denumirea, adresa şi telefonul întreprinderii titulare de autorizaţie;

f) menţiunea „GOL”, atunci când nu există o sursă radioactivă în container.

1.2. Orice container al unei instalaţii radiologice cu sursă închisă trebuie să fie dotat cu un dispozitiv de asigurare a blocării sursei radioactive, după ce aceasta a fost retrasă în container, în poziţia de ecranare completă.

1.3. Debitul dozei la suprafaţa exterioară a unui container cu sursă radioactivă nu trebuie să depăşească 2 mSv/h, iar la 1 m distanţă de această suprafaţă nu trebuie să depăşească:

a) 0,02 mSv/h pentru instalaţiile radiologice cu surse închise, portabile;

b) 0,05 mSv/h pentru instalaţiile radiologice cu surse închise, mobile;

c) 0,1 mSv/h pentru instalaţiile radiologice cu surse închise, fixe.

1.4. Pentru echipamentele şi accesoriile instalaţiei radiologice cu sursă închisă se au în vedere următoarele:

a) dotarea dispozitivelor de conexiune (fitingurile) cu capace sau dopuri de protecţie care să fie instalate pe durata depozitării sau a transportării pentru a împiedica pătrunderea murdăriei şi a altor materiale nedorite;

b) utilizarea tuburilor de ghidaj (de transfer) de fiecare dată când se efectuează transferul sursei din containerul de categoria a II-a în capul de iradiere;

c) capul de iradiere trebuie să fie cuplat la tubul de transfer adiacent lui;

d) cablul de comandă (cablul Bowden) trebuie să aibă lungimea suficientă pentru a permite transferul sursei închise în poziţia corectă din capul de iradiere;

e) cuplajul dintre tija portsursă şi cablul de comandă (cablul Bowden) trebuie să fie astfel proiectat şi realizat încât să nu permită decuplarea atunci când acesta ajunge accidental prin telecomandă în exteriorul tubului de ghidaj (de transfer);

f) trebuie testată, înainte de utilizarea instalaţiei, compatibilitatea cu containerul sursei a tuturor componentelor auxiliare ale acesteia;

g) trebuie să fie utilizaţi colimatori, măşti sau ecrane suplimentare, ca de exemplu bucăţi de plumb, ori de câte ori tehnica de radiografiere o permite;

h) cablurile şi tuburile de ghidaj trebuie să fie protejate prin mijloace adecvate împotriva deformării sau strivirii lor accidentale şi trebuie să fie poziţionate pe trasee cu raza de curbură cât mai mare.

2. Cerinţe suplimentare pe care trebuie să le îndeplinească instalaţiile radiologice cu generatoare de radiaţii X

2.1. Generatoarele de radiaţii X direcţionale sau panoramice vor fi prevăzute cu colimatori adecvaţi geometriei de expunere.

2.2. Pupitrul de comandă al generatoarelor de radiaţii X trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

a) să fie dotat cu cheie de siguranţă împotriva utilizării neautorizate. Cheia trebuie să poată fi scoasă numai din poziţia închis sau „stand by”, iar poziţiile cheii trebuie să fie clar marcate;

b) să posede sistem de avertizare luminoasă (de preferinţă, şi cu rol de siguranţă electrică) cu etichetare corespunzătoare, care arată că instalaţia emite/nu emite radiaţii X;

c) să fie prevăzut cu un dispozitiv cu care se stabileşte şi se controlează timpul de expunere;

d) să fie prevăzut cu afişaje valorice pentru înaltă tensiune radiogenă şi pentru intensitatea curentului prin tubul radiogen.

2.3. Ansamblul tub radiogen trebuie să fie fixat într-un dispozitiv astfel conceput încât să fie evitate mişcările ansamblului tub radiogen în timpul expunerii, ori de câte ori este posibil practic.

2.4. Debitul radiaţiei de fugă la 1 m de anodul tubului radiaţiei, cu fasciculul de radiaţii X util obturat, trebuie să fie limitat la valoarea maximă de:

a) 1 mSv/h, pentru tensiuni de accelerare de până la 150 kV;

b) 2,5 mSv/h, pentru tensiuni de accelerare maxime de la 150 kV la 200 kV;

c) 5 mSv/h, pentru tensiuni de accelerare maxime de la 200 kV la 300 kV;

d) 10 mSv/h, pentru tensiuni de accelerare maxime de peste 300 kV.

2.5. Furnizorii de instalaţii radiologice cu generator de radiaţii X au obligaţia de a preciza, în cadrul parametrilor tehnici ai instalaţiei, valoarea debitului de radiaţii produs de fasciculul de radiaţii, într-un punct pe axa sa la distanţa de 1 m, în funcţie de kilovoltaj.

3. Cerinţe suplimentare privind instalaţiile radiologice pentru aplicaţii speciale

3.1. Suplimentar faţă de standardele specifice ce trebuie îndeplinite de instalaţiile radiologice convenţionale, echipamentele de radiografii subacvatice trebuie să fie proiectate, fabricate şi testate pentru a rezista presiunilor şi condiţiilor întâlnite în mediile subacvatice, fiind prevăzute suplimentar cu următoarele:

a) etanşări impermeabile corespunzătoare;

b) echipamente auxiliare impermeabile;

c) aparate de semnalizare a radiaţiilor sau alte detectoare de radiaţii;

d) marcaje vizibile cu valoarea adâncimii maxime la care pot fi utilizate în siguranţă;

e) alte restricţii suplimentare, precizate în manualul de utilizare şi întreţinere.

3.2. Instalaţiile radiologice de control nedistructiv teleghidate pentru controlul conductelor trebuie să respecte cel puţin următoarele cerinţe:

a) să îndeplinească standardele minime aplicabile pentru sursele radioactive sau generatoarele de radiaţii X, specificate în prezenta normă;

b) suplimentar faţă de instalaţiile convenţionale, echipamentele teleghidate pentru controlul conductelor trebuie echipate cu o sursă radioactivă de activitate redusă, care trebuie montată în echipamentul teleghidat şi utilizată într-un dispozitiv de poziţionare.

4. Cerinţele privind aparatura din cabinetele de radioscopie/radiografie cu radiaţii X sunt următoarele:

a) utilizarea instalaţiei radiologice la valoarea maximă a parametrilor de lucru nu trebuie să producă un debit al echivalentului de doză mai mare de 5 µSv/h în orice punct situat pe suprafaţa accesibilă a instalaţiei sau în locurile accesibile în timpul funcţionării. În cazul generatoarelor de radiaţii X cu funcţionare în regim de pulsuri, debitul echivalentului de doză trebuie definit ca doză echivalentă măsurată într-o oră, în condiţiile valorii maxime a ratei pulsurilor;

b) să fie proiectată şi realizată astfel încât prin construcţie expunerea vreunei părţi a corpului la un debit al echivalentului de doză mai mare de 2 mSv/h să fie imposibilă;

c) să nu permită operatorului introducerea vreunei părţi a corpului în fasciculul util de radiaţii X;

d) să fie prevăzută cu două mijloace independente de avertizare a producerii radiaţiilor X;

e) să fie prevăzută cu două sisteme de interblocare care să permită decuplarea generatorului de la alimentare cu energie electrică atunci când accidental, în timpul funcţionării instalaţiei, o trapă de acces este deschisă;

f) să fie etichetată cu cel puţin următoarele informaţii: tensiunea maximă şi filtrarea, orientarea fasciculului de radiaţii şi avertizare specială dacă tubul radiogen este prevăzut cu fereastră de beriliu;

g) să fie însoţită de instrucţiuni de utilizare, în condiţii de securitate radiologică, redactate în limba română şi în orice altă limbă care să fie înţeleasă de utilizator.

 

ANEXA Nr. 8

la normă

 

Conţinutul verificărilor de rutină şi periodice ale instalaţiilor radiologice

 

1. Verificările de rutină ale instalaţiilor radiologice cu surse închise şi ale echipamentelor auxiliare trebuie să fie executate de operator sau de responsabilul cu protecţia radiologică înainte şi după expunere şi vor cuprinde:

a) verificarea stării de funcţionare a sistemului de închidere şi deschidere a fasciculului de radiaţii:

b) verificarea vizuală a stării şuruburilor şi piuliţelor accesibile, a cablurilor de comandă şi de ghidare:

c) verificarea stării sistemului de cuplare dintre portsursă şi cablul de comandă (cablul Bowden);

d) verificarea conexiunilor dintre tuburile de ghidaj şi pupitrul de comandă, container şi capul de iradiere/colimator;

e) măsurarea debitului dozei la peretele containerului;

f) verificarea contaminării nefixate a instalaţiei radiologice privind: containerul de protecţie a sursei de radiaţii, cablul Bowden, furtunurile de ghidaj, capul de iradiere şi colimatoarele;

g) verificarea cablului de comandă şi a mişcării sale nestânjenite;

h) verificarea existenţei unor îndoiri excesive sau deteriorări ale tuburilor de ghidaj (de transfer), care nu trebuie să prezinte obturări, precum şi a siguranţei cuplajelor acestora:

i) verificarea colimatorilor;

j) funcţionarea sistemelor de închidere (zăvorâre);

k) siguranţa cuplajelor tuburilor de ghidaj (de transfer);

l) starea tuburilor de ghidaj (de transfer);

m) alte verificări recomandate de producător în instrucţiunile de întreţinere ale instalaţiei

2. Verificările periodice ale instalaţiilor radiologice cu surse închise şi ale echipamentelor auxiliare trebuie să fie executate de întreprinderi autorizate de CNCAN şi vor cuprinde cel puţin:

a) verificarea integrităţii echipamentului (să nu prezinte fisuri, părţi lipsă, deteriorări);

b) verificarea siguranţei conexiunilor ansamblului portsursâ;

c) verificarea contaminării nefixate a instalaţiei radiologice privind: containerul de protecţie a sursei de radiaţii, cablul Bowden, furtunurile de ghidaj, capul de iradiere şi colimatoarele;

d) verificarea ecranării;

e) verificarea stării tijei portsursă;

f) verificarea mişcării libere a portsursei pe canalul de ieşire/intrare al containerului;

g) verificarea mecanismelor de închidere (zăvorâre);

h) ungerea mecanismelor aşa cum este recomandată de producător;

i) verificarea după reasamblare;

j) efectuarea de măsurători ale debitului de doză la peretele containerului;

k) verificarea stării etichetelor şi a existenţei simbolului „Pericol de radiaţii ionizante”;

l) verificarea stării tuturor dispozitivelor de fixare (coliere de strângere) şi a valorilor adecvate pentru cuplurile de strângere;

m) alte verificări recomandate de producător în instrucţiunile de întreţinere a instalaţiei;

n) demontarea şi curăţarea cablului de comandă, inspecţii privind gradul de coroziune, de uzură sau destrămare, îndoituri sau lovituri;

o) ungerea cablului de telecomandă conform recomandărilor producătorului;

p) verificarea tuturor dispozitivelor de cuplare, de strângere sau de oprire a sursei radioactive. Acestea trebuie să poată fi sigur fixate, să nu prezinte deteriorări vizibile, fisurări sau uzură excesivă;

q) verificarea tuturor dispozitivelor de cuplare filetate, care nu trebuie să prezinte deteriorări, şi, dacă este necesar, înlocuirea acestora;

r) verificarea contaminării radioactive nefixate de suprafaţă pe container, ansamblul portsursâ şi echipamentele auxiliare;

s) alte verificări recomandate de producător.

3. Verificările de rutină ale instalaţiilor radiologice CU generatoare de radiaţii X şi ale echipamentelor auxiliare trebuie să fie executate zilnic de operator sau de responsabilul cu protecţia radiologică, pentru a se asigura că:

a) nu există deteriorări ale echipamentului;

b) cablurile nu sunt secţionate, răsucite, iar cuplajele nu sunt crăpate;

c) sistemul de răcire este în stare de funcţionare;

d) toate intercondiţionările sunt funcţionale;

e) semnele de avertizare sunt lizibile;

f) toate sistemele de avertizare funcţionează;

g) dispozitivele de fixare sunt sigure, iar cuplajele prin înfiletare sunt fără deteriorări;

h) au fost efectuate toate celelalte verificări recomandate de producător în instrucţiunile de întreţinere a instalaţiei.

4. Verificările periodice ale instalaţiilor radiologice cu generatoare de radiaţii X şi ale echipamentelor auxiliare trebuie să fie executate de unităţi autorizate de CNCAN şi vor cuprinde cel puţin:

a) verificări de securitate electrică, inclusiv legarea la pământ;

b) curăţarea/în locui rea filtrelor circuitului de răcire;

c) verificarea petei focale;

d) verificarea debitului radiaţiei de fugă;

e) verificarea stării cablurilor electrice, care nu trebuie să prezinte crăpături sau porţiuni destrămate ori fără izolaţie electrică;

f) verificarea circuitelor de intercondiţionare şi a stării întrerupătoarelor de urgenţă;

g) verificarea detectoarelor de radiaţii montate în incinta de expunere;

h) verificarea sistemelor de avertizare instalate în incinta de expunere;

i) alte verificări şi operaţii de întreţinere recomandate de producător în instrucţiunile de întreţinere a instalaţiei.

 

ANEXA Nr. 9

la normă

 

Desfăşurarea practicii de CND-RP în exteriorul incintei amenajate

 

1. Documentaţia tehnică pentru desfăşurarea practicii de CND-RP în exteriorul incintei amenajate trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:

a) justificarea şi optimizarea activităţii;

b) descrierea procedeelor de lucru folosite;

c) descrierea surselor de radiaţii, cu indicarea pentru fiecare sursă a radionuclidului şi activităţii maxime în perioada de lucru propusă, sau, după caz, tipul generatorului de radiaţii X (direcţional sau panoramic), parametrii maximi pentru generatoarele de radiaţii X, filtrarea totală şi geometria fasciculului;

d) descrierea instalaţiilor utilizate, cu indicarea datelor de identificare;

e) geometriile de expunere, dacă este cazul;

f) delimitarea exactă a zonelor sau locurilor în care se intenţionează desfăşurarea activităţii şi prezentarea schiţelor acestora, cu includerea cotelor importante pentru evaluarea securităţii radiologice;

g) măsurile care asigură respectarea limitelor de doză, prevăzute de norma de securitate radiologică;

h) măsurile propuse şi descrierea modului de aplicare a acestora pentru interzicerea accesului persoanelor din populaţie în zona delimitată pentru desfăşurarea activităţii;

i) evaluarea de securitate radiologică a condiţiilor de expunere, a dozelor, sistemul de monitorizare radiologică a personalului şi a mediului, indicarea serviciului de dozimetrie individuală aprobat de CNCAN şi copia contractului încheiat cu aceasta;

j) lista cu aparatura dozimetrică utilizată, autorizată şi verificată metrologic;

k) mijloacele de protecţie radiologică, individuală şi colectivă, utilizate;

l) măsurile luate pentru evitarea pierderii sau sustragerii surselor;

m) aranjamentele de transport autorizat;

n) planul de răspuns în caz de urgenţă radiologică;

o) lista cu personalul implicat în desfăşurarea activităţii;

p) perioada propusă pentru desfăşurarea lucrărilor;

q) persoana responsabilă cu protecţia radiologică;

r) declaraţia de expertizare şi acceptare a acestei documentaţii, dată de către un expert în protecţie radiologică;

s) denumirea, datele de identificare ale proprietarului amplasamentului şi numele persoanei care angajează răspunderea acestuia.

2. Cerinţele de securitate radiologică privind zonarea şi reguli locale sunt următoarele:

a) practica de CND-RP în exteriorul incintei special amenajate trebuie să se desfăşoare numai de echipe formate din cel puţin 2 operatori, dintre care cel puţin unul să fie posesor al permisului de exercitare nivel 2 eliberat de CNCAN;

b) operatorii trebuie să supravegheze permanent instalaţia radiologică, dintr-o poziţie care să le permită observarea pupitrului de comandă şi intervenţia, dacă este cazul;

c) la limita zonei controlate trebuie să funcţioneze pe durata expunerii cel puţin un sistem de avertizare cu lumină roşie intermitentă;

d) înainte de începerea activităţii de radiografiere, zona controlată şi zona supravegheată vor fi eliberate de toate persoanele, cu excepţia operatorilor care vor efectua radiografierea;

e) lungimea cablului dintre pupitrul de comandă şi unitatea de expunere trebuie să permită instalarea pupitrului de comandă într-o zonă în care debitul dozei nu depăşeşte valoarea de 20 µSv/h pe perioada operaţiunilor de scoatere/introducere a sursei din/în container (wind-in/wind-out); fasciculul primar de radiaţii trebuie colimat la dimensiunea minimă necesară. În cazul în care deschiderea unghiulară minimă necesară depăşeşte mărimea obiectului de radiografiat, este obligatorie dispunerea unui ecran de protecţie în spatele obiectului;

f) monitorizarea radiologică a mediului de lucru se efectuează obligatoriu cu un radiodebitmetru pentru fiecare instalaţie radiologică utilizată în exteriorul incintei special amenajate.

3, Cerinţe de protecţie fizică şi securitate radiologică privind depozitarea/depozitarea temporară a instalaţiilor radiologice

3.1. Depozitarea instalaţiilor radiologice utilizate în desfăşurarea practicii de CND-RP se face numai în spaţii special amenajate, desemnate ca zone controlate, ferite de riscul inundării şi care pot asigura instalaţiile radiologice împotriva degradării mecanice şi acţiunii vătămătoare a factorilor de mediu, fiind prevăzute cu:

a) sistem corespunzător de asigurare şi de alarmă în cazul accesului neautorizat. Păstrarea cheilor depozitului trebuie asigurată de responsabilul cu protecţia radiologică;

b) ecrane de protecţie corespunzătoare împotriva radiaţiei gama, astfel încât debitul dozei în zone adiacente depozitului, accesibile temporar pentru alte persoane decât lucrătorul expus profesional, să nu depăşească valoarea de 3 pSv/h;

c) sisteme corespunzătoare de avertizare şi protecţie împotriva incendiului. Instalaţiile radiologice nu trebuie depozitate în spaţii în care sunt depozitate substanţe inflamabile, corozive, explozive sau oxidante;

d) spaţiul de depozitare trebuie alocat şi folosit doar pentru instalaţiile radiologice şi echipamentele auxiliare;

e) simbolul „Pericol de radiaţii ionizante” cu avertismentul „Pericol - materiale radioactive”, în cazul instalaţiilor radiologice cu surse închise, trebuie să fie marcat clar pe uşa de acces în depozit şi pereţii exteriori liberi.

3.2. - (1) Depozitarea temporară pe interval limitat în cazul desfăşurării practicii de CND-RP în exteriorul incintelor special amenajate, pe o perioadă mai mare de 3 luni, este permisă în spaţii desemnate zone controlate şi aparţinând clientului (proprietarul amplasamentului), care:

a) asigură instalaţiile radiologice împotriva degradării mecanice, incendiului, inundaţiilor şi acţiunii vătămătoare a factorilor de mediu;

b) se asigură că instalaţiile radiologice sunt păzite sau se află în incinte păzite, iar personalul de pază este instruit cu privire la sarcinile care îi revin;

c) se asigură că instalaţiile radiologice sunt încuiate, iar controlul accesului îl deţine persoana responsabilă pentru desfăşurarea practicii de CND-RP;

d) se asigură ca debitul dozei în zone adiacente depozitului, accesibile temporar pentru alte persoane decât lucrătorul expus profesional, să nu depăşească valoarea de 3 pSv/h;

e) se asigură, pe durata depozitării, că accesul este marcat cu simbolul „Pericol de radiaţii ionizante” şi cu avertismentul „Pericol - materiale radioactive”.

(2) La depozitul de surse temporar amenajat în spaţii aparţinând clientului (proprietarul amplasamentului) va fi afişat un anunţ cu denumirea clientului, adresa şi numărul de telefon, pentru a putea fi contactat în caz de urgenţă.

(3) Laboratorul amenajat pe un mijloc de transport auto se constituie în depozit temporar pe timpul desfăşurării practicii de CND-RP, dacă este păzit sau este parcat într-un perimetru păzit şi dacă personalul de pază este instruit corespunzător.

4. Model de solicitare în vederea obţinerii acordului pentru desfăşurarea practicii în exteriorul incintei special amenajate:

 

Denumirea titularului de autorizaţie: ...........................................

Sediul social: ................................................................................

Telefon: ........................................................................................

Fax: ..............................................................................................

Nr. de înregistrare/data: ...............................................................

 

Către

Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare

Bd. Libertăţii nr. 14, Bucureşti, sectorul 5, CP 4-5

 

1. Solicităm acordul pentru desfăşurarea practicii în exteriorul incintei special amenajate cu:

- surse închise de radiaţii ionizante;

- generatoare de radiaţii X.

2. Denumirea solicitantului ................................................................................................,

- sediul social: localitatea ..........................................., sectorul/judeţul ..........................................., str. ........................................... nr. ....;

- telefon .........................................................., fax ...........................................................;

- numărul autorizaţiei CNCAN valabile, pe care o deţine solicitantul ............................ .

3. Instalaţii radiologice cu surse de radiaţii ionizante:

a) denumirea instalaţiei: ....................................................................................................;

b) numărul instalaţiilor ......................................................................................................;

c) model ....................., radionuclid ....................., activitatea (Bq) ....................., la data .....................;

d) parametrii maximi ai instalaţiei:

- Înalta tensiune radiogenă .......................................................................................... kV;

- intensitatea curentului/puterea maximă ............................................................ mA/kW;

- filtrarea totală ...................................... geometria fasciculului ......................................;

e) producător ................................................... furnizor .................................................. .

4. Zona (locul) în care se vor executa lucrările ............................................................... .

5. Perioada în care se vor desfăşura lucrările .................................................................. .

6. Persoana responsabilă: numele şi prenumele ..............................................., Permisul de exercitare nr. ................................................., domeniul ...............................................,  specialitatea ............................................... .

7. Anexăm documentaţia tehnică pentru obţinerea acordului, care conţine un număr de ...... file, un opis şi declaraţia de expertizare semnată de expertul în protecţie radiologică ................................................., Permisul de exercitare nivel 3 eliberat de CNCAN cu nr. ................................................. .

 

Persoana împuternicită să reprezinte titularul de autorizaţie

 

Numele ...............................................................

Funcţia ...............................................................

Semnătura ..........................................................

 

ANEXA Nr. 10

la normă

 

Planuri de răspuns în situaţii de urgenţă

 

1. Evenimentele pentru care trebuie să fie elaborate planuri de răspuns în situaţii de urgenţă sunt incendiul, calamităţile naturale (inundaţii, cutremure) şi, după caz, următoarele incidente sau accidente de securitate radiologiei:

1.1. Pentru instalaţii radiologice cu surse închise de radiaţii:

a) sursa de radiaţii gama nu mai revine complet în container;

b) sursa de radiaţii gama rămâne blocată în exteriorul ecranului de protecţie al containerului fie în capul de iradiere, fie pe tubul de transfer, fie la intrarea în container;

c) decuplarea sursei sau a portsursei de cablul de comandă ori ieşirea din tubul de transfer sau capul de iradiere;

d) furtul sau pierderea sursei/containerului cu sursă;

e) deteriorarea sursei sau a containerului (deformări mecanice sau ca urmare a unui accident în timpul transportului);

f) contaminarea radioactivă rezultată ca urmare a utilizării unei surse defecte sau deteriorate;

g) proasta funcţionare sau scoaterea deliberată din funcţiune a sistemului de avertizare ori de securitate:

h) desprinderea capsulei cu sursă din sistemul de bercluire pe portsursă, ieşirea sursei din portsursă şi rămânerea ei pe tuburile de ghidaj.

1.2. Pentru instalaţii radiologice cu generatoare de radiaţii X:

a) defectarea sistemului de control al timpului de expunere:

b) alimentarea accidentală a tubului cu radiaţii X cu înaltă tensiune;

c) neglijenţa operatorului privind oprirea expunerii controlate manual;

d) defectarea sistemului de intercondiţionare, avertizare, de securitate sau scoaterea deliberată din funcţiune a acestora;

e) scurgerea de ulei din instalaţie;

f) defectarea instalaţiei sau deteriorarea ecranării.

2. Planul de răspuns în situaţii de urgenţă trebuie să conţină cel puţin următoarele:

a) identificarea situaţiilor de expunere de urgenţă potenţiale şi a altor evenimente care ar putea apărea în timpul desfăşurării practicii de control nedistructiv cu radiaţii ionizante şi evaluarea riscurilor potenţiale asociate acestora;

b) identificarea tuturor lucrătorilor în situaţii de urgenţă autorizaţi să participe la diferitele faze ale răspunsului în situaţia de urgenţă;

c) identificarea tuturor persoanelor sau organizaţiilor care trebuie notificate în caz de incident, inclusiv posibilitatea de contactare a acestora (telefon, fax, e-mail, adrese);

d) indicaţii privind modul de recunoaştere a momentului în care este necesar să fie implementat un anumit plan de răspuns în situaţii de urgenţă;

e) instrucţiuni specifice pentru fiecare situaţie de expunere de urgenţă identificată;

f) instrucţiuni speciale care trebuie urmate în cazul în care există riscul pierderii de vieţi omeneşti;

g) identificarea şi achiziţionarea mijloacelor şi echipamentelor necesare răspunsului în situaţia de urgenţă;

h) instrucţiuni privind înlăturarea panicii, interzicerea atingerii sursei cu mâna, retragerea la distanţă, planificarea etapelor următoare şi implementarea acestora, limitarea la măsuri de răspuns care sunt în concordanţă cu gradul de experienţă şi competenţa de care se dispune, solicitarea sprijinului sau asistenţei tehnice.

3. Planul de răspuns în situaţii de urgenţă trebuie să conţină procedurile care trebuie urmate în diverse etape, specifice pentru fiecare tip de situaţie de urgenţă identificată:

a) stadiul iniţial care să conţină identificarea situaţiei de urgenţă;

b) etapa de planificare, pentru a planifica şi a face exerciţii referitoare la etapa de recuperare;

c) etapa de recuperare, pentru a recâştiga controlul asupra situaţiei;

d) etapa posturgenţă, pentru a readuce situaţia la normal;

e) etapa de raportare: pregătirea unui raport, inclusiv o evaluare a dozelor;

f) sesizarea experţilor medicali în urma supraexpunerii, dacă este indicat.

4. Dotarea minimă cu mijloace şi echipamente necesare răspunsului în caz de urgenţă radiologică cuprinde;

a) aparatură de control dozimetric corespunzătoare pentru debite mari de doză;

b) dozimetre individuale digitale cu prag de alarmare;

c) bariere fizice şi semne de avertizare corespunzătoare;

d) mijloace adecvate pentru manipularea surselor radioactive de la distanţă, cleşti de manipulare de la distanţă;

e) şurubelniţe, patent, cleşti de tăiat;

f) cheie franceză şi cheie fixă, frânghie, lampă de mână;

g) trepied sau alte dispozitive prin care cu ajutorul gravitaţiei sursa poate reveni în container;

h) săculeţi cu alice de plumb sau ecrane profilate din plumb pentru cabluri;

i) container adecvat pentru stocarea sursei radioactive recuperate;

j) echipamente de telecomunicaţii;

k) baterii de schimb pentru aparatura de control dozimetric;

l) mijloace pentru delimitare şi avertizare luminoasă şi sonoră a zonei de răspuns.

 

ANEXA Nr. 11

la normă

 

Informaţii necesare şi acţiuni recomandate pentru promovarea şi menţinerea unei culturi de securitate radiologică

 

1. Informaţii necesare:

Tabelul nr. 1: Radionuclizii utilizaţi pentru radiografie industrială în România şi caracteristicile lor

 

Radionuclid

Energie

Debit de doză la 1 m

(mSv/h per 37 GBq)

Perioada de înjumătăţim

Grosimi de oţel pentru care se utilizează

(mm)

Cobalt-60

1,17 şi 1,33 MeV

13

5,3 ani

50-120

Iridium-192

206-612keV

4,8

74 de zile

12-70

Seleniu-75

97-401 keV

2,03

120 de zile

8-30

 

Tabelul nr. 2: Debitul dozei la 1 m şi timpul de expunere la 1 m pentru a depăşi doza efectivă de 20 mSv, în cazul a trei surse de radiaţii

 

Sursa

(caracteristici)

Debitul dozei la 1 m

(mSv/h)

Timpul de expunere la 1 m, după care se depăşeşte doza de 20 mSv

Cobalt-60

(925 GBq)

325

3,7 minute

Iridium-192

(3,7 TBq)

480

2,5 minute

Generator de radiaţii X

(la 250 kV, 4 mA)

4.000

18 secunde

 

NOTE:

a) Pentru sursele de radiaţii gama, doza la mâinile plasate la 5 cm de sursă timp de 1 minut va fi de aproximativ 11 Gy (pentru sursa de Cobalt-60) sau de aproximativ 16 Gy (pentru sursa de lridium-192).

b) Pentru generatorul de radiaţii X, doza la mâinile plasate la fereastra generatorului (la ~20 cm de focar), timp de 5 minute, va fi de aproximativ 8 Gy.

c) Astfel de expuneri accidentale vor conduce la efecte severe asupra mâinilor: arsuri produse de radiaţiile X sau gama.

2. Acţiuni recomandate:

2.1. promovarea aderării individuale şi colective la programul de protecţie împotriva efectelor adverse ale radiaţiilor ionizante şi de securitate, la toate nivelurile întreprinderii;

2.2. asigurarea înţelegerii de către toţi angajaţii a principalelor aspecte ale culturii de securitate promovate de întreprindere;

2.3. furnizarea mijloacelor prin care întreprinderea sprijină indivizii şi echipele de lucru să îşi îndeplinească sarcinile cu succes în condiţii de securitate, luând în considerare interacţiunile dintre indivizi, tehnologie şi întreprindere;

2.4. Încurajarea participării lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor şi a altor persoane interesate la elaborarea şi implementarea politicilor, regulilor şi procedurilor de protecţie împotriva efectelor adverse ale radiaţiilor ionizante şi de securitate;

2.5. Încurajarea asumării răspunderii angajaţilor de la toate nivelurile întreprinderii, pentru protecţia împotriva efectelor adverse ale radiaţiilor ionizante şi securitate.

 

ANEXA Nr. 12

la normă

 

Evidenţe, înregistrări şi raportări

 

1. Evidenţe:

a) dosarul de autorizare şi corespondenţa cu CNCAN, pnocesele-verbale de control;

b) procedurile aplicabile pentru monitorizarea dozimetrică a persoanelor expuse profesional şi monitorizarea radiologică a mediului de lucru;

c) verificările instalaţiilor şi verificările metrologice ale aparaturii de control dozimetric;

d) evidenţa şi fişele tehnice ale instalaţiilor şi surselor de radiaţii şi a mişcării sau utilizării acestora;

e) verificarea contaminării nefixate a instalaţiei radiologice privind: containerul de protecţie a sursei de radiaţii, cablul Bowden, furtunurile de ghidaj, capul de iradiere şi colimatoarele;

f) investigarea şi raportarea incidentelor;

g) instruirea personalului;

h) supravegherea medicală a lucrătorilor expuşi profesional.

2. Înregistrări:

a) monitorizarea dozimetrică a persoanelor expuse profesional;

b) monitorizarea radiologică a mediului de lucru:

(i) locul unde s-au efectuat măsurătorile;

(ii) data la care au fost efectuate măsurătorile;

(iii) numele persoanei care a efectuat măsurătorile;

(iv) tipul aparatului de control dozimetric utilizat şi datele de identificare ale acestuia (seria, data ultimei verificări metrologice);

(v) date despre instalaţia radiologică şi sursa închisă (tipul, activitatea/data măsurării sau tensiunea şi intensitatea curentului), orientarea fasciculului;

(vi) schiţa cu localizarea punctelor de măsurare;

(vii) valorile obţinute pentru debitul dozei;

(viii) procedura de monitorizare a mediului de lucru;

c) situaţiile de urgenţă;

d) depăşirile nivelului dozei de investigare pentru lucrători expuşi.

3. Raportări:

a) orice pierdere/furt/deteriorare/utilizare neautorizată a/al instalaţiilor radiologice/surselor radioactive;

b) orice depăşire a limitelor dozei lucrătorilor expuşi profesional;

c) orice eveniment care duce la o supraexpunere sau contaminare;

d) în termen de 10 zile, concluziile anchetei privind investigarea/anchetarea urgenţelor radiologice;

e) alte chestiuni specificate la cererea CNCAN.

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

privind modificarea Ordinului ministrului transporturilor nr. 733/2013 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea şcolilor de conducători auto şi a instructorilor auto, a Normelor privind atestarea profesorilor de legislaţie rutieră şi a instructorilor de conducere auto, a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a cursurilor de pregătire teoretică şi practică a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere, a Programei de şcolarizare, precum şi privind condiţiile şi obligaţiile pentru pregătirea teoretică şi practică a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere

 

În temeiul art. 62 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin.

Art. I. - La anexa nr. 2 „Norme privind atestarea profesorilor de legislaţie rutieră şi a instructorilor de conducere auto” la Ordinul ministrului transporturilor nr. 733/2013 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea şcolilor de conducători auto şi a instructorilor auto, a Normelor privind atestarea profesorilor de legislaţie rutieră şi a instructorilor de conducere auto, a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a cursurilor de pregătire teoretică şi practică a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere, a Programei de şcolarizare, precum şi privind condiţiile şi obligaţiile pentru pregătirea teoretică şi practică a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 şi 267 bis din 13 mai 2013, cu modificările ulterioare, articolul 3 se modifică după cum urmează:

„Art. 3. - (1) Instructorii auto pot fi atestaţi cel puţin pentru una dintre categoriile A, B, BE, C, CE, D, DE, Tr, Tv sau Tb.

(2) Obţinerea atestatului de instructor auto se realizează iniţial pentru una sau mai multe din categoriile A, B sau BE, urmând ca după o perioadă de cel puţin 6 luni de activitate efectivă ca instructor auto să se poată obţine şi atestarea pentru categoriile C, CE, D, DE, Tr, Tv sau Tb.

(3) Activitatea efectivă ca instructor auto prevăzută la alin. (2) constă în şcolarizarea unui număr minim de 36 de cursanţi care solicită obţinerea permisului de conducere în perioada menţionată.”

Art. II. - Îndeplinirea procentului minim de promovabilitate prevăzut ia art. 20 din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului transporturilor nr. 733/2013, cu modificările ulterioare, se suspendă începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 30 martie 2021.

Art. III. - Aplicarea procentului minim de promovabilitate al şcolilor de conducători auto de 50%, corelat cu o scădere cu 30% a numărului minim de ore de pregătire, prevăzut la art. 10 din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului transporturilor nr. 733/2013, cu modificările ulterioare, se va face la un an de la data prevăzută la art. II din prezentul ordin.

Art. IV. - Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. şi Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. V. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul transporturilor,

Marius Humelnicu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 20 august 2019.

Nr. 1.182.

 

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional de Criminologie

 

Ţinând seama de prevederile art. 1 şi 14 din Hotărârea Guvernului nr. 14/2017 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Criminologie, precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei,

în temeiul dispoziţiilor art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional de Criminologie, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Institutul Naţional de Criminologie va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul justiţiei,

Ana Birchall

 

Bucureşti, 13 august 2019.

Nr. 3.406/C.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional de Criminologie

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Institutul Naţional de Criminologie, denumit în continuare Institutul, este organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Justiţiei, care are ca scop asigurarea, pe baze ştiinţifice, a prevenirii şi controlului criminalităţii.

(2) Organizarea, funcţionarea, precum şi atribuţiile Institutului sunt prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 14/2017 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Criminologie, precum şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei.

Art. 2. - Institutul are sediul în municipiul Bucureşti, str. Apolodor nr. 17, sectorul 5. Schimbarea sediului se realizează prin hotărâre a Guvernului.

Art. 3. - (1) Institutul se finanţează integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiţiei.

(2) Institutul poate primi donaţii, sponsorizări şi poate accesa alte surse de finanţare, conform prevederilor legale.

 

CAPITOLUL II

Atribuţiile Institutului Naţional de Criminologie

 

Art. 4. - (1) în realizarea scopului său prevăzut la art. 1, Institutul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) organizează activităţi de cercetare şi evaluare a criminalităţii din România pentru a oferi o viziune unitară asupra nivelului acestui fenomen şi a formelor sale de manifestare;

b) realizează analize, studii, rapoarte, prognoze privind cauzele şi evoluţia criminalităţii, pe care le prezintă conducerii Ministerului Justiţiei în vederea luării unei decizii corecte, argumentate ştiinţific, de politică penală şi penitenciară;

c) participă la elaborarea proiectelor de legi şi a altor acte normative în domeniul prevenirii şi controlului criminalităţii;

d) organizează manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale pe teme de interes major pentru sistemul judiciar;

e) diseminează rezultatele analizelor, studiilor, rapoartelor, prognozelor, proiectelor realizate, prin diverse forme de comunicare, publicaţii tipărite sau în format electronic;

f) pune la dispoziţie instituţiilor şi autorităţilor publice, cu titlu gratuit, baze de date statistice şi documentare elaborate de Institut;

g) accesează mecanisme de finanţare în domeniul cercetării şi derulează proiecte, în condiţiile legii.

(2) Activitatea Institutului este organizată şi se desfăşoară pe bază de teme de cercetare, aprobate de conducerea Ministerului Justiţiei.

Art. 5. - Pentru realizarea atribuţiilor prevăzute la art. 4, Institutul se poate asocia sau poate încheia parteneriate cu alte instituţii şi autorităţi publice, cu instituţii similare din ţară şi străinătate sau cu instituţii de învăţământ superior, precum şi cu alte persoane juridice, de drept public sau privat, în condiţiile legii.

 

CAPITOLUL III

Conducerea şi organizarea Institutului Naţional de Criminologie

 

SECŢIUNEA 1

Directorul Institutului

 

Art. 6. - (1) Institutul este condus de un director, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, care este numit şi revocat din funcţie prin ordin al ministrului justiţiei, în condiţiile legii. Funcţia de director al Institutului este corespunzătoare unei funcţii de director direcţie de specialitate juridică din cadrul Ministerului Justiţiei.

(2) Directorul conduce activitatea Institutului, îl reprezintă în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice, cu instituţiile publice centrale şi locale, cu persoanele juridice şi fizice române sau străine, precum şi în justiţie.

Art. 7. - Directorul Institutului este ordonator terţiar de credite, calitate care poate fi delegată în condiţiile legii.

Art. 8. - Directorul Institutului îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) organizează, coordonează şi conduce activitatea Institutului, în condiţiile legii;

b) propune, spre aprobare, ministrului justiţiei statul de funcţii şi structura de personal ale Institutului;

c) numeşte/eliberează din funcţie şefii de servicii şi şefii de birouri, precum şi personalul de execuţie în condiţiile legii;

d) aprobă fişa postului pentru personalul instituţiei;

e) transmite, spre aprobare, conducerii Ministerului Justiţiei propunerile de teme de cercetare ale Institutului;

f) repartizează lucrările şefului de serviciu/birou, stabileşte modul de soluţionare a acestora, prioritatea lor şi, după caz, termenele în care trebuie rezolvate;

g) urmăreşte elaborarea corespunzătoare şi la termenele stabilite a lucrărilor repartizate;

h) verifică, avizează sau, după caz, aprobă lucrările întocmite;

i) evaluează, în mod obiectiv şi în condiţiile legii, activitatea profesională a personalului din subordine, pe baza criteriilor de performanţă stabilite pentru îndeplinirea obiectivelor specifice domeniului de activitate pe care îl coordonează;

j) propune, spre aprobare, ordonatorului principal de credite proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al Institutului;

k) asigură reprezentarea Institutului în relaţia cu autorităţile administraţiei publice, cu instituţiile publice centrale şi locale, cu persoanele juridice şi fizice române sau străine, precum şi în justiţie;

l) coordonează organizarea evenimentelor derulate pe plan intern şi extern, în domeniul de activitate al Institutului;

m) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de actele normative în vigoare.

Art. 9. - În îndeplinirea atribuţiilor sale, directorul Institutului emite decizii şi instrucţiuni cu caracter intern şi răspunde în faţa ministrului justiţiei de întreaga activitate a instituţiei.

Art. 10. - (1) Directorul poate delega, prin decizie scrisă, oricare dintre atribuţiile de conducere celorlalte persoane cu funcţii de conducere din cadrul Institutului, în condiţiile legii.

(2) în situaţia imposibilităţii obiective şi justificate de preluare a oricăror dintre atribuţiile prevăzute la art. 8 de către o persoană cu funcţie de conducere din cadrul Institutului, directorul poate delega, prin decizie scrisă, oricare dintre aceste atribuţii celorlalte persoane cu funcţii de execuţie, cu acordul acestora, în condiţiile legii.

 

SECTIUNEA a 2-a

Alte funcţii de conducere

 

Art. 11. - (1) Şeful de serviciu/Şeful de birou exercită următoarele atribuţii:

a) planifică, organizează, conduce, controlează şi răspunde de activitatea serviciului/biroului;

b) întocmeşte lucrările de o complexitate şi importanţă deosebită;

c) întocmeşte fişele de post, stabilind responsabilităţile personalului din subordine, pe care le supune aprobării directorului Institutului;

d) repartizează personalului din subordine lucrările atribuite spre soluţionare serviciului/biroului pe care îl conduce;

e) răspunde de repartizarea echilibrată a sarcinilor către personalul din subordine;

f) asigură cunoaşterea şi aplicarea de către personalul din subordine a dispoziţiilor emise de directorul Institutului;

g) urmăreşte respectarea normelor de conduită de către personalul din subordine şi sesizează abaterile conducerii institutului;

h) informează conducerea Institutului cu privire la orice problemă care poate afecta realizarea activităţilor acestuia;

i) verifică, avizează sau aprobă, după caz, lucrările elaborate în cadrul serviciului/biroului pe care îl conduce;

j) realizează programarea concediilor de odihnă şi urmăreşte efectuarea acestora în conformitate cu programarea aprobată;

k) formulează propuneri privind pregătirea profesională a personalului din subordine şi privind îmbunătăţirea activităţii compartimentului pe care îl conduce;

l) răspunde în faţa directorului pentru activitatea realizată;

m) exercită alte atribuţii legate de specificul său de activitate, primite de la directorul Institutului, în condiţiile legii;

n) răspunde de aplicarea şi respectarea normelor privind sănătatea şi securitatea în muncă din cadrul serviciului/biroului;

o) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de actele normative în vigoare.

(2) în situaţia absenţei din instituţie, şeful de serviciu/şeful de birou poate delega, cu avizul directorului Institutului, atribuţiile care îi revin unei persoane cu funcţie de execuţie din cadrul serviciului/biroului pe care îl coordonează, cu acordul acesteia din urmă, prin decizie scrisă, întocmită în acest sens.

 

SECTIUNEA a 3-a

Organizarea Institutului

 

SUBSECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

 

Art. 12. - (1) Institutul dispune de un aparat administrativ propriu, organizat în servicii, birouri şi compartimente.

(2) Organigrama şi statul de funcţii şi structura de personal se aprobă prin ordin âl ministrului justiţiei.

(3) Şefii de servicii şi şefii de birouri, precum şi personalul de execuţie sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie, în condiţiile legii, de către directorul Institutului.

(4) Atribuţiile şi sarcinile personalului se stabilesc prin fişa postului, aprobată de directorul Institutului, pe baza prezentului regulament.

Art. 13. - Institutul funcţionează cu un număr de 20 de posturi, conform organigramei prevăzute în anexa la prezentul regulament.

Art. 14. - Personalul Institutului este format din personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, funcţionari publici şi personal contractual.

Art. 15. - Salarizarea personalului din cadrul Institutului se face potrivit legislaţiei în vigoare aplicabile personalului plătit din fonduri publice.

Art. 16. - (1) Personalului din cadrul Institutului i se aplică în mod corespunzător reglementările specifice referitoare la organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, examenul de promovare, evaluarea profesională, răspunderea disciplinară şi concediile, aplicabile categoriilor de personal similare din cadrul Ministerului Justiţiei.

(2) Dispoziţiile privind examenul de capacitate prevăzute în Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 103/2019, se aplică în mod corespunzător şi personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Institutului.

(3) Soluţionarea acţiunilor în materie disciplinară exercitate împotriva personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Institutului se realizează de comisia de disciplină constituită la nivelul Ministerului Justiţiei.

Art. 17. - (1) Funcţionarii publici îşi desfăşoară activitatea în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

(2) Ocuparea unei funcţii publice vacante din cadrul Institutului se realizează în condiţiile legii.

(3) Numirea, promovarea şi evaluarea activităţii profesionale a funcţionarilor publici se realizează potrivit legii.

(4) Salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici se stabilesc potrivit legii.

(5) Răspunderea disciplinară a funcţionarilor publici este reglementată de lege. Comisia de disciplină pentru funcţionarii publici din Ministerul Justiţiei este competentă să desfăşoare procedura disciplinară pentru funcţionarii publici din cadrul Institutului.

Art. 18- -- (1) Personalul contractual este angajat cu contract individual de muncă, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Numirea personalului prevăzut la alin. (1) se realizează în condiţiile legii.

(3) Salarizarea personalului prevăzut la alin. (1) şi alte drepturi se stabilesc potrivit legii.

(4) Răspunderea disciplinară a personalului prevăzut la alin. (1) este reglementată de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 19. - (1) în relaţiile cu ceilalţi colegi de serviciu, precum şi cu persoanele fizice sau juridice, personalul din cadrul Institutului trebuie să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine şi politeţe, fiind interzis orice comportament de hărţuire la locul de muncă, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările ulterioare.

(2) în conformitate cu dispoziţiile art. 8 lit. a) din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul Institutului este interzisă discriminarea bazată pe criteriul sex, în vederea asigurării egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi.

 

SUBSECŢIUNEA a 2-a

Serviciul cercetare

 

Art. 20. - (1) Serviciul cercetare este condus de un şef serviciu şi se află în subordinea directorului.

(2) Serviciul cercetare este compus din două compartimente:

a) Compartimentul studii şi analize;

b) Compartimentul documentare.

(3) Compartimentul studii şi analize are următoarele atribuţii:

a) prezintă directorului propuneri privind temele/proiectele de cercetare ale Institutului şi asigură realizarea acestora, după aprobare;

b) efectuează analize, studii, rapoarte, prognoze privind cauzele şi evoluţia criminalităţii;

c) participă la manifestări ştiinţifice de specialitate din ţară şi străinătate;

d) colaborează cu specialişti din Ministerul Justiţiei sau din alte ministere, precum şi cu entităţi publice sau private din domeniu, pentru derularea unor proiecte de interes comun;

e) diseminează rezultatele analizelor, studiilor, rapoartelor, prognozelor, proiectelor realizate, prin diverse forme de comunicare, publicaţii tipărite sau în format electronic;

f) participă ia proiecte de cercetare prin accesarea unor mecanisme de finanţare.

(4) Compartimentul documentare are următoarele atribuţii:

a) identifică, colectează, gestionează şi arhivează datele pentru studiile din planul de cercetare;

b) răspunde solicitărilor cercetătorilor Institutului privind subiecte legate de activităţile specifice;

c) efectuează activităţi de documentare internă şi internaţională în vederea realizării proiectelor de cercetare;

d) elaborează, la cerere sau din proprie iniţiativă, studii, rapoarte, sinteze, analize, materiale documentare şi de informare;

e) contribuie la îmbogăţirea fondului documentar al bibliotecii;

f) furnizează informaţii de specialitate, opinii ale experţilor externi, cărţi, publicaţii româneşti şi străine, documente, servicii de referinţă, precum şi informaţii incluse în propriile baze de date sau în baze de date externe.

 

SUBSECŢIUNEA a 3-a

Biroul economico-financiar şi administrativ

 

Art. 21. - Biroul economico-financiar şi administrativ este structura de specialitate aflată în subordinea directorului şi este condus de un şef birou. Biroul este compus din două compartimente - Compartimentul economico-financiar, respectiv Compartimentul administrativ - IT. Biroul asigură condiţiile de desfăşurare a activităţii Institutului şi îndeplineşte următoarele atribuţii:

A. Atribuţii în domeniul contabilităţii:

a) organizează şi conduce contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor, asigurând efectuarea înregistrării operaţiunilor economico-financiare pe baza principiilor contabilităţii de angajamente;

b) asigură organizarea contabilităţii cheltuielilor şi veniturilor bugetare, care să reflecte încasarea veniturilor/finanţărilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar;

c) asigură ţinerea corectă şi la zi a evidenţei financiar- contabile, conform prevederilor legii contabilităţii şi planului de conturi aprobat pentru instituţiile publice;

d) verifică documentele justificative primite şi întocmeşte notele contabile pentru toate operaţiunile economico-financiare;

e) verifică deconturile de cheltuieli prezentate de titulari şi efectuează operaţiunile de regularizare a avansurilor acordate;

f) asigură evidenţa contabilă a debitorilor şi creditorilor;

g) asigură evidenţa contabilă a împrumuturilor şi a datoriilor asimilate;

h) asigură evidenţa contabilă a imobilizărilor necorporale, imobilizărilor corporale, imobilizărilor în curs şi a imobilizărilor financiare;

i) asigură evidenţa contabilă a materialelor şi a obiectelor de inventar;

j) asigură evidenţa contabilă a furnizorilor;

k) asigură evidenţa contabilă a drepturilor de personal şi a conturilor asimilate;

l) asigură evidenţa contabilă a datoriilor către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, protecţie socială şi conturi asimilate;

m) asigură evidenţa contabilă a conturilor de trezorerie;

n) asigură evidenţa contabilă a fondurilor externe nerambursabile;

o) asigură evidenţa contabilă a cheltuielilor;

p) asigură evidenţa contabilă a finanţărilor şi a veniturilor;

q) asigură evidenţa rezultatului patrimonial;

r) asigură evidenţa contabilă a conturilor în afara bilanţului, conform prevederilor legale;

s) organizează evidenţa sintetică şi analitică, întocmeşte balanţe de verificare lunare;

ş) întocmeşte situaţiile financiare lunare, trimestriale şi anuale, precum şi alte raportări lunare şi trimestriale, conform prevederilor legale, şi le transmite la direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, cu aprobarea directorului Institutului, şi în format on-line în Sistemul naţional de raportare FOREXEBUG;

t) răspunde de întocmirea registrelor contabile obligatorii: registrul jurnal, registrul inventar, cartea mare;

ţ) organizează activitatea casieriei, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

u) are obligaţia de a asigura organelor de control condiţiile necesare desfăşurării activităţii, punându-le la dispoziţie documentele necesare pentru îndeplinirea misiunilor

B. Atribuţii referitoare Sa formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice alocate institutului

a) fundamentează şi elaborează proiectul de buget al Institutului şi îl transmite la direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei;

b) efectuează propuneri de virări de credite, în limita creditelor bugetare aprobate, pe care le transmite la direcţia de Specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei;

c) solicită fonduri suplimentare cu ocazia rectificărilor bugetare, propunerilor de disponibilizare a creditelor de angajament şi creditelor bugetare aprobate, pe care le transmite la direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei;

d) solicită deschideri de credite, pe surse de finanţare şi pe titluri de cheltuieli, în limita bugetului aprobat, cu încadrare în creditele de angajament şi creditele bugetare aprobate pe trimestre şi le transmite la direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei;

e) monitorizează lunar execuţia bugetară, pe structura clasificaţiei bugetare, în vederea realizării indicatorilor economici sau bugetari şi face propuneri, dacă este cazul, de retragere a creditelor bugetare deschise, în condiţiile legii, pe care le transmite la direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei;

f) întocmeşte documentele privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea operaţiunilor economice, în limita şi pe structura bugetului repartizat, cu aprobarea ordonatorului de credite şi numai pentru efectuarea acelor cheltuieli permise de actele normative în vigoare;

g) efectuează plăţile către terţi în limita şi pe structura bugetului aprobat, după ce au fost angajate, lichidate şi ordonanţate de ordonatorul de credite.

C. Atribuţii în domeniul salarizării şi altor drepturi de personal

a) stabileşte drepturile salariate pentru toate categoriile de personal al Institutului, conform normelor legale în vigoare, asigurând legalitatea şi realitatea datelor înscrise în statele de plată;

b) calculează şi acordă drepturile salariale pentru toate categoriile de salariaţi ai Institutului, având la bază statele de funcţii şi de personal, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

c) calculează şi acordă alte drepturi de natură salarială pentru toate categoriile de personal din cadrul Institutului, conform prevederilor în vigoare;

d) răspunde, din punct de vedere salarial, de aplicarea deciziilor directorului Institutului privind încadrarea, promovarea, sancţionarea şi eliberarea din funcţie/încetarea contractelor de muncă pentru personalul din cadrul Institutului;

e) întocmeşte documentele de plată privind plata salariilor şi a vărsămintelor la bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale, bugetul asigurărilor de sănătate, în termenele prevăzute de lege;

f) întocmeşte şi depune declaraţiile obligatorii, în temnenele reglementate;

g) întocmeşte adeverinţele privind drepturile salariale, la solicitarea personalului Institutului;

h) întocmeşte dările de seamă statistice lunare şi periodice privind indicatorii de muncă şi salarii şt le transmite, conform legii;

i) întocmeşte situaţia lunară cu privire la monitorizarea cheltuielilor de personal şi o transmite la direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, cu aprobarea directorului Institutului.

D. Atribuţii în materia resurselor umane:

a) întocmeşte lucrările necesare organizării concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante;

b) întocmeşte lucrările necesare numirii, delegării, detaşării, transferului şi eliberării din funcţie a personalului;

c) gestionează programul REVISAL;

d) gestionează fişele de post ale personalului Institutului;

e) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege în această materie.

E. Atribuţii în materia achiziţiilor publice:

a) solicită şi centralizează necesarul de achiziţii pentru anul următor de la fiecare compartiment din Institut şi face propuneri privind necesarul de credite pentru achiziţii de bunuri, servicii şi lucrări, cu ocazia întocmirii proiectului de buget anual previzionat;

b) întocmeşte programul anual al achiziţiilor publice al Institutului, în funcţie de bugetul aprobat, pe coduri ale vocabularului comun al achiziţiilor publice - C.P.V., pe baza propunerilor formulate de compartimentele din cadrul acesteia, în conformitate cu prevederile bugetare, şi îl supune aprobării ordonatorului terţiar de credite;

c) efectuează modificări în programul anual al achiziţiilor publice, respectiv introducerea de noi poziţii sau modificarea celor existente, şi monitorizează permanent achiziţiile efectuate;

d) organizează şi efectuează toate operaţiunile necesare desfăşurării procedurilor de achiziţii publice, altele decât cele care fac obiectul achiziţiei directe, de Sa întocmirea documentaţiei de atribuire şi până la încheierea contractelor, a actelor adiţionale ale acestora, finanţate din creditele bugetare proprii ale Institutului, conform actelor normative în vigoare, pe baza caietelor de sarcini, termenelor şi condiţiilor specifice în baza cărora se va atribui contractul de achiziţie publică, întocmite de compartimentele ce solicită achiziţia;

e) efectuează activităţile necesare desfăşurării operaţiunilor de achiziţie directă, în condiţiile legii, pentru aprovizionarea cu bunuri şi servicii necesare desfăşurării activităţii Institutului, în baza referatelor de necesitate aprobate;

f) întocmeşte rapoarte către conducătorul ierarhic privind situaţia achiziţiilor existente în programul anual al achiziţiilor publice, efectuate în baza solicitărilor primite de la compartimentele de specialitate, şi, în acest sens, urmăreşte monitorizarea acestuia;

g) monitorizează contractele încheiate prin consemnarea acestora într-un registru de evidenţă;

h) răspunde de păstrarea în condiţii de siguranţă a contractelor şi a dosarelor de achiziţie, în vederea prezentării acestora în faţa organelor de control competente, precum şi a terţilor, după caz;

i) avizează referatele de necesitate pe baza cărora se demarează procedura de atribuire, întocmite de către compartimentele solicitante. Avizul specifică: existenţa sumelor estimate aferente pentru achiziţia bunului, serviciului sau lucrării în programul anual al achiziţiilor publice, numărul poziţiei, disponibilul existent;

j) elaborează strategia de contractare împreună cu compartimentele care au solicitat achiziţia în cauză şi care au participat la întocmirea caietului de sarcini şi o înaintează spre avizare ordonatorului terţiar de credite;

k) întocmeşte proiectul de decizie a directorului privind componenţa comisiei de evaluare sau negociere, după consultarea conducătorilor compartimentelor din care fac parte persoanele propuse;

l) participă în comisiile de evaluare şi asigură activitatea de secretariat a comisiei, respectiv întocmirea proceselor-verbale de deschidere, transmiterea solicitărilor de clarificări către ofertanţi din partea comisiei de evaluare, a proceselor-verbale intermediare, precum şi a rapoartelor procedurilor de atribuire a contractelor;

m) are sarcina constituirii următoarelor evidenţe în domeniul administrativ şi achiziţii publice:

- programul anual al achiziţiilor publice;

- evidenţa electronică a achiziţiilor planificate în cursul unui an calendaristic, a procedurilor de achiziţie publică finalizate, a contractelor încheiate şi a termenelor de executare a acestora;

- schema de repartizare a spaţiilor în cadrul Institutului;

n) întocmeşte şi transmite anunţurile de intenţie/ participare/atribuire în SEAP, JOUE, pe site-ul Institutului, precum şi notificări în SEAP în cazul achiziţiilor directe, după caz;

o) întocmeşte şi transmite solicitări de ofertă către operatorii economici, în vederea întocmirii studiilor de piaţă pentru achiziţionarea de servicii prevăzute în anexa nr. 2 a Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a solicitărilor compartimentelor şi a specificaţiilor tehnice transmise de acestea;

p) întocmeşte, împreună cu compartimentul care a redactat caietul de sarcini, răspunsul la cererile de clarificări cu privire la documentaţia de atribuire în etapa prealabilă depunerii ofertelor şi asigură publicarea acestuia pe SEAP şi pe site-ul Institutului;

q) întocmeşte contractul de achiziţie publică şi obţine avizele sau vizele necesare încheierii contractului; înregistrează contractul de achiziţie publică, urmăreşte semnarea acestuia de către operatorul economic, urmăreşte constituirea garanţiei de bună execuţie a contractului şi colaborează cu compartimentul care a întocmit caietul de sarcini şi cu operatorul economic pentru clarificarea anumitor clauze contractuale: termen de livrare, prestare sau execuţie, modalitatea constituirii garanţiei de bună execuţie a contractului, termenele de efectuare a plăţii, precum şi orice alte clauze care pot apărea, după caz;

r) înaintează câte o copie a contractului, inclusiv a anexelor şi eventualelor acte adiţionale, compartimentului care a solicitat achiziţia;

s) înştiinţează, în conformitate cu prevederile legale în domeniu] achiziţiilor, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice pentru demararea procedurilor în vederea numirii de observatori; pune la dispoziţia acestui organism documentele solicitate şi colaborează cu aceştia pe parcursul desfăşurării procedurii;

ş) achiziţionează bunuri, servicii şi lucrări atât prin intermediul catalogului electronic, cât şi off-line, după caz;

t) arhivează documentele ce compun dosarul achiziţiei, conform legislaţiei privind achiziţiile publice.

F. Atribuţii în privinţa administrării patrimoniului:

a) asigură evidenţa bazată pe caracteristici tehnice şi economice a bunurilor de orice fel aflate în patrimoniul Institutului, pe întreaga durată de viaţă a acestora, pentru a oferi informaţii necesare fundamentării deciziilor de înlocuire, reparare, recondiţionare, scoatere din folosinţă, declasare, casare, transfer, trecere în patrimoniul privat, precum şi a altor decizii privind exploatarea lor;

b) ţine evidenţa tehnico-operativă pe locuri de depozitare şi pe utilizatori a activelor fixe şi a obiectelor de inventar;

c) administrează imobilele aflate în proprietatea sau în administrarea Institutului;

d) asigură recepţia, evidenţa şi distribuirea tuturor bunurilor şi materialelor ce sunt achiziţionate pentru activitatea Institutului;

e) monitorizează derularea contractelor de furnizare de bunuri şi de prestări de servicii pentru contractele care au fost încheiate;

f) coordonează activitatea conducătorilor auto;

g) asigură întreţinerea şi exploatarea, în condiţii bune şi de siguranţă, a autoturismelor şi celorlalte mijloace de transport din parcul auto;

h) analizează lunar situaţia privind consumul de carburanţi din cursul lunii, pentru fiecare autoturism şi mijloc auto, şi întocmeşte situaţiile contabile centralizatoare aferente;

i) asigură multiplicarea, tipărirea şi legarea documentelor necesare Institutului, confecţionarea legitimaţiilor de serviciu, cărţilor de vizită, ecusoanelor, în situaţia în care acestea pot fi executate cu tehnica din dotare;

j) sprijină efectiv, prin asigurarea resurselor materiale disponibile, activităţile de tipul simpozioanelor, conferinţelor şi altor asemenea acţiuni;

k) asigură sprijin trupelor de jandarmi pentru a asigura securitatea şi paza sediului Institutului, pe baza protocolului încheiat cu Ministerul Afacerilor Interne;

l) identifică, monitorizează şi evaiuează factorii de risc specifici, în cooperare cu organele competente;

m) urmăreşte îndeplinirea măsurilor şi a acţiunilor de prevenire şi de pregătire a intervenţiei în cazul calamităţilor, în funcţie de încadrarea în clasificarea de protecţie civilă;

n) înştiinţează persoanele şi organismele competente asupra factorilor de risc şi le semnalează de îndată iminenţa producerii sau producerea unei situaţii de protecţie civilă la nivelul Institutului;

o) asigură dotarea unităţii cu mijloace tehnice de stingere a incendiilor.

G. Atribuţii în domeniul administrativ-IT:

a) administrează reţelele de calculatoare LAN, WAN, internet, intranet şi VPN;

b) configurează arhitectura staţiilor de lucru (PC);

c) instalează, configurează şi exploatează echipamentele periferice;

d) diagnostichează şi remediază defectele survenite la PC-uri, periferice şi alte echipamente de comunicaţii;

e) instalează, configurează şi administrează sistemele de operare Windows, suita MS Office;

f) asigură conducerea şi întreţinerea autovehiculelor din dotare;

g) asigură păstrarea curăţeniei în spaţiile Institutului.

 

SUBSECŢIUNEA a 4-a

Compartimentul secretariat

 

Art. 22. - (1) Compartimentul secretariat este structura organizatorică aflată în coordonarea directorului Institutului şi are următoarele atribuţii:

a) întocmeşte lucrările de secretariat ale conducerii Institutului;

b) primeşte şi înregistrează corespondenţa Institutului cronologic, prin atribuirea unui număr unic de înregistrare pentru fiecare lucrare şi documente ori materiale primite ulterior în legătură cu aceasta;

c) ţine evidenţa tuturor documentelor intrate, a celor întocmite pentru uz intern, precum şi a celor ieşite;

d) distribuie documentele, după repartizare, serviciilor/ birourilor în vederea soluţionării;

e) expediază către destinatar corespondenţa prin poşta specială, poşta, curier, fax, e-mail etc.;

f) ţine evidenţa documentelor emise de conducerea Institutului;

g) eliberează copii ale documentelor deţinute numai cu acordul directorului Institutului;

h) ţine evidenţa şi actualizează dosarele profesionale ale angajaţilor Institutului;

i) îndeplineşte orice alte atribuţii, legate de specificul său de activitate, stabilite de conducerea Institutului;

j) întocmeşte lunar referatul de necesitate cu privire la dotarea cu rechizite, materiale consumabile şi asigurarea acestora personalului;

k) întocmeşte şi actualizează permanent evidenţa concediilor de odihna şi a altor tipuri de concedii (medicale, de studii etc.) pentru personalul Institutului, în baza programărilor acceptate la nivel de conducere;

l) întocmeşte evidenţa ordinelor/deciziilor de deplasare/ delegare a personalului Institutului;

m) întocmeşte lunar şi transmite foaia de pontaj la biroul economico-financiar până cel mai târziu la data de 1 a lunii în curs pentru luna anterioară;

n) verifică şi preia de la celelalte servicii/birouri/ compartimente documentele de arhivat şi asigură evidenţa tuturor documentelor din depozitul de arhivă;

o) organizează depozitul de arhivă, conform prevederilor legale;

p) pregăteşte şi inventariază documentele în vederea casării sau predării în condiţiile legii;

q) eliberează copii ale documentelor arhivate, numai cu acordul scris al directorului Institutului.

(2) Dosarele profesionale ale angajaţilor Institutului prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. h) cuprind:

a) cererea de înscriere la concurs/examen sau de numire în funcţie, după caz;

b) actele de stare civilă, în copie;

c) actele de studii, în copie;

d) curriculum vitae;

e) carnetul de muncă/adeverinţe doveditoare privind profesia exercitată şi vechimea în muncă, după caz, în copie;

f) cazierul judiciar;

g) cazierul fiscal;

h) adeverinţele medicale, potrivit legii, precum şi rezultatele testelor psihologice, după caz;

i) declaraţiile cu privire la respectarea interdicţiilor prevăzute de Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

j) rezultatele obţinute la concursul de admitere, examenul de capacitate, lucrările scrise susţinute la concursuri sau examene, rezultatele privind cursurile de perfecţionare, alte diplome şi certificate, precum diplome de absolvire a cursurilor postuniversitare, de absolvire a unor cursuri în străinătate, diplome de master şi alte cursuri, diplome de doctorat, în copie;

k) ordinele şi celelalte documente, precum şi comunicările privind numirea, delegarea, detaşarea, transferul, promovarea şi eliberarea din funcţie, în copie;

l) rezultatele evaluărilor performanţelor profesionale individuale;

m) fişa postului, în original.

 

SUBSECŢIUNEA a 5-a

Activitatea de soluţionare a petiţiilor şi a cererilor privind liberul acces la Informaţiile de interes public

 

Art. 23. - (1) Directorul răspunde de buna organizare şi desfăşurare a activităţii de primire, evidenţiere şi rezolvare a petiţiilor ce sunt adresate Institutului, precum şi de legalitatea soluţiilor şi comunicarea acestora în termenul legal.

(2) Compartimentul secretariat primeşte, înregistrează şi se îngrijeşte de rezolvarea petiţiilor şi expedierea răspunsurilor către petiţionari.

(3) Compartimentul secretariat înaintează petiţiile înregistrate către serviciul/biroul/compartimentul de specialitate, în funcţie de obiectul acestora, cu precizarea termenului, de trimitere a răspunsului.

(4) Compartimentul secretariat este obligat să urmărească soluţionarea şi redactarea în termen a răspunsului.

(5) Expedierea răspunsului către petiţionar se face numai de către Compartimentul secretariat, care se îngrijeşte de clasarea şi arhivarea petiţiilor.

(6) Soluţionarea petiţiilor se realizează în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la activitatea de soluţionare a petiţiilor.

Art. 24. - (1) în vederea soluţionării cererilor de acces la informaţiile de interes public, directorul Institutului va desemna persoane cu atribuţii în acest domeniu.

(2) Soluţionarea cererilor şi asigurarea accesului la informaţiile de interes public se realizează în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind liberul acces la informaţiile de interes public.

 

CAPITOLUL IV

Patrimoniul

 

Art. 25. - Patrimoniul iniţial al Institutului, necesar pentru perioada de operaţionalizare a instituţiei, reprezentat de echipamente şi sisteme informatice, mobilier, aparatura birotică, precum şi orice alte active necesare, se asigură prin transferuri din patrimoniul Ministerului Justiţiei. Modalităţile de predare- primire a elementelor patrimoniale se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei. Prin protocol încheiat între Ministerul Justiţiei şi Institutul Naţional de Criminologie va fi stabilit modul de decontare a cheltuielilor comune de funcţionare.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

Art. 26. - Personalul din cadrul Institutului are obligaţia Să asigure realizarea la timp şi de calitate a tuturor sarcinilor stabilite de conducerea Institutului.

Art. 27. - (1) Atribuţiile stabilite prin prezentul regulament se detaliază pentru fiecare post din structura organizatorică prin fişa postului.

(2) Fişa postului cuprinzând atribuţiile directorului Institutului se aprobă de către ministrul justiţiei.

Art. 28. - (1) Prin regulamentul de ordine interioară se stabilesc normele de ordine interioară, regulile privind desfăşurarea activităţilor structurilor organizatorice ale Institutului, modul de organizare a timpului de lucru, a pauzelor şi evidenţa prezenţei, precum şi circuitul lucrărilor.

(2) Regulamentul de ordine interioară se aprobă prin decizie a directorului Institutului Naţional de Criminologie.

 

ANEXĂ

la regulament

 

ORGANIGRAMA

Institutului Naţional de Criminologie

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DIRECTOR

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Serviciul cercetare

- şef serviciu -

 

Compartimentul secretariat

 

 

Biroul economico-financiar şi administrativ

- şef birou -

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Compartimentul studii şi analize

 

Compartimentul documentare

 

Compartimentul economico-financiar

 

Compartimentul administrativ-IT

 

RECTIFICĂRI

 

În cuprinsul Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 176/2019 privind aprobarea Procedurii de notificare pentru racordarea la reţelele electrice de interes public a locurilor/nodurilor de consum şi de verificare a conformităţii acestora cu cerinţele tehnice de racordare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 12 august 2019, se fac următoarele rectificări:

- la art. 66 alin, (3) din anexă, În loc de: „ ....corectitudinea funcţionării acestuia ...” se va citi: „...corectitudinea funcţionării acesteia ...”;

- la titlul anexei nr. 2 la procedură, în loc de: „compresor static de putere reactivă - SVC” şi de: „compresor static sincron – STATCOM se va citi: „compensator static de putere reactivă - SVC şi „compensator static sincron - STATCOM”.