MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 187 (XXXI) - Nr. 4         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 3 ianuarie 2019

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

345/2018. - Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

 

1.294/2018. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

 

1.295/2018. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal

 

352/2018. - Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice

 

1.301/2018. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice

 

353/2018. - Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 449/2003 privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora

 

1.302/2018. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 449/2003 privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora

 

361/2018. - Lege pentru declararea municipiului Iaşi „Capitală istorică” a României şi a municipiului Alba Iulia „Capitală a Marii Uniri” a României

 

1.310/2018. - Decret privind promulgarea Legii pentru declararea municipiului laşi „Capitală istorică” a României şi a municipiului Alba Iulia „Capitală a Marii Uniri” a României

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 557 din 18 septembrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 390 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865

 

Decizia nr. 558 din 18 septembrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 204 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.011/2018. - Hotărâre privind actualizarea datelor de identificare şi a valorii de inventar ale unui imobil aparţinând domeniului public al statului şi transmiterea unei părţi din acesta din administrarea Autorităţii Naţionale Fitosanitare în administrarea Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu”

 

1.015/2018. - Hotărâre pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 970/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Bihor, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Bihor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.677/1.609/2018. - Ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru modificarea anexelor nr. 2 şi 4 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.605/875/2014 privind aprobarea modului de calcul, a listei denumirilor comerciale şi a preţurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naţionale de sănătate şi a metodologiei de calcul al acestora

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

21/2018. - Normă privind abrogarea Normei Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 32/2016 pentru aplicarea Orientărilor privind sistemele şi controalele într-un mediu de tranzacţionare automat pentru platformele de tranzacţionare, firmele de investiţii şi autorităţile competente şi pentru abrogarea unor dispuneri de măsuri ale Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 22 alineatul (3), după litera c) se Introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

„d) efectuarea unei examinări medicale de specialitate la trimiterea medicului, în condiţiile alin. (6).”

2. La articolul 22, alineatele (4)-(6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(4) Examinarea medicală a solicitanţilor prevăzuţi la alin. (3) lit. a) şi b), precum şi a conducătorilor de autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie se realizează în unităţi de asistenţă medicală autorizate, existente la nivelul fiecărui judeţ, care au obligaţia luării în evidenţă a acestora,

(5) Lista unităţilor de asistenţă medicală autorizate se stabileşte şi se actualizează prin ordin al ministrului sănătăţii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea L Lista se publică şi pe pagina de internet a Ministerului Sănătăţii,

(6) Orice medic, atunci când constată că un conducător de autovehicul, de tractor agricol sau forestier ori tramvai, aflat în evidenţa sau îngrijirea sa, prezintă afecţiuni medicale prevăzute în ordinul ministrului sănătăţii emis conform alin. (2), este obligat să emită bilet de trimitere către o unitate de asistenţă medicală autorizată prevăzută la alin. (4), cu diagnosticele constatate şi cu datele de contact ale unităţii medicale în care medicul trimiţător îşi desfăşoară activitatea şi să consemneze acest lucru în fişa medicală a conducătorului. Biletul de trimitere va fi comunicat conducătorului, de îndată, prin orice mijloc de comunicare prevăzut de Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În baza biletului de trimitere, în termen de 3 zile lucrătoare de la comunicarea acestuia, persoana care posedă permis de conducere este obligată să se prezinte la unitatea de asistenţă medicală autorizată pentru a efectua examinarea medicală de specialitate,”

3. La articolul 22, după alineatul (6) se introduc patru noi alineate, alineatele (61)-(64), cu următorul cuprins:

(61) în cazul în care unitatea de asistenţă medicală autorizată, în urma realizării examenului de specialitate necesar, stabileşte că persoana care posedă permis de conducere este inaptă medical pentru a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai, aceasta este obligată, în termen de o zi de la data constatării, să comunice rezultatul examinării către poliţia rutieră în a cărei rază teritorială unitatea îşi desfăşoară activitatea, către medicul trimiţător, precum şi persoanei declarate inaptă din punct de vedere medical pentru a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai. În cazul în care persoana care posedă permis de conducere este declarată aptă medical, unitatea de asistenţă medicală autorizată comunică, în termen de 15 zile de la constatare, rezultatul examinării către medicul trimiţător.

(62) În cazul în care, în termen de 30 zile de la data comunicării biletului de trimitere în condiţiile alin. (6), medicul trimiţător nu este înştiinţat de către unitatea de asistenţă medicală autorizată asupra rezultatului examinării, acesta este obligat să comunice poliţiei rutiere pe a cărei rază teritorială acesta îşi desfăşoară activitatea numele, prenumele şi codul numeric personal al persoanei aflate în evidenţa sau îngrijirea sa, precum şi informaţia că aceasta a fost trimisă sa se prezinte pentru O examinare medicală în conformitate cu prevederile alin. (6).

(63) La data primirii comunicării prevăzute la alin. (61)teza I sau, după caz, la alin. (62), poliţia rutieră retrage permisul de conducere al persoanei respective, făcând menţiune despre aceasta în evidenţa permiselor de conducere reţinute şi a sancţiunilor aplicate conducătorilor de autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie. Măsura dispusă i se comunică, de îndată, conducătorului prevăzut la alin. (6).

(64) Persoana care posedă permis de conducere, declarată inaptă medical pentru a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai, nu mai are dreptul de a conduce de la data comunicării acestui fapt de către poliţia rutieră în condiţiile alin. (63). În termen de maximum 3 zile lucrătoare de la această dată, conducătorul este obligat să se prezinte la sediul poliţiei rutiere pentru a preda permisul de conducere, în vederea retragerii acestuia, până la încetarea cauzelor pentru care s-a luat această măsură.”

4. La articolul 22, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(8) Permisul de conducere al persoanei care este declarată inaptă psihologic pentru a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie se retrage de către poliţia rutieră şi poate fi redobândit numai după încetarea motivului pentru care s-a luat această măsură.”

5. La articolul 97, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Retragerea permisului de conducere se dispune de către poliţia rutieră în cazurile prevăzute la art. 22 alin. (63) şi (8).”

6. La articolul 102 alineatul (1), după punctul 39 se introduce un nou punct, punctul 40, cu următorul cuprins:

„40. neîndeplinirea de către medic a obligaţiei prevăzute la art. 22 alin. (6) şi alin. (62).

7. La articolul 105, după punctul 29 se introduce un nou punct, punctul 30, cu următorul cuprins:

„30. neîndeplinirea de către unitatea medicală autorizată a obligaţiei de a comunica în termenul prevăzut la art. 22 alin. (61) faptul că persoana este inaptă medical pentru a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai poliţiei rutiere pe a cărei rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, precum şi medicului trimiţător.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 27 decembrie 2018.

Nr. 345.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale ari. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 27 decembrie 2018.

Nr. 1.294.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege

 

Art. I. - Ordonanţa Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 31 august 2015, aprobată cu modificări prin Legea nr. 327/2015, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 4, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (71), cu următorul cuprins:

„(71) Prin excepţie de la prevederile alin. (7), în cazul contribuabilului aflat în procedura simplificată de insolvenţă, a contribuabilului care a intrat în faliment sau a contribuabilului pentru care s-a pronunţat ori a fost adoptată o hotărâre de dizolvare, inactivitatea fiscală declarată pentru situaţiile prevăzute la art. 92 alin. (1) lit. a)-c) şi e)-g) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, nu se înscrie în cazierul fiscal al practicianului în insolvenţă desemnat în procedură potrivit legii/

2. La articolul 5, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Organele competente să constate faptele prevăzute la art. 4 şi să aplice sancţiuni au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data rămânerii definitive a actelor care sancţionează fapte care, potrivit legii, se înscriu în cazierul fiscal,neatacate în termenele prevăzute de lege, să comunice aceste acte, în copie, organului fiscal competent în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal contribuabilul sancţionat.”

3. La articolul 6 alineatul (1), litera j) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„j) decesul, respectiv radierea contribuabilului. Inactivitatea fiscală a persoanei juridice sau a entităţii fără personalitate juridică înscrisă anterior radierii acestora în cazierul fiscal al reprezentanţilor legali sau al reprezentanţilor desemnaţi se scoate din evidenţă la data împlinirii unui termen de un an de la data radierii contribuabilului reprezentat. În situaţia înscrierii inactivităţii fiscale ulterior radierii persoanei juridice sau a entităţii fără personalitate juridică în cazierul fiscal al reprezentanţilor legali sau al reprezentanţilor desemnaţi, aceasta se scoate din evidenţă la data împlinirii unui termen de un an de la data înscrierii.”

4. La articolul 9, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Cererea de eliberare a certificatului de cazier fiscal se poate transmite la organul fiscal de către persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2) prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.”

Art. II. - (1) în situaţia în care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt înscrise în cazierul fiscal al practicianului în insolvenţă, ce are calitatea de reprezentant desemnat, informaţii privind inactivitatea fiscală a contribuabilului pentru situaţiile prevăzute la art. 4 alin. (71) din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal, aprobată cu modificări prin Legea nr. 327/2015, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, declarată anterior intrării în procedura simplificată de insolvenţă, în faliment sau pronunţării ori adoptării unei hotărâri de dizolvare, acestea se scot din evidenţa cazierului fiscal, de către organul fiscal competent, la cererea practicianului în insolvenţă.

(2) Prevederile art. 6 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2015, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, referitoare la scoaterea din evidenţă a informaţiilor privind inactivitatea fiscală înscrise în cazierul fiscal al reprezentanţilor legali sau al reprezentanţilor desemnaţi ai contribuabililor se aplică şi situaţiilor existente în cazierul fiscal la data intrării în vigoare a prezentei legi.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 27 decembrie 2018.

Nr. 346.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 27 decembrie 2018,

Nr. 1.295.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 21 aprilie 2000, aprobată prin Legea nr. 38/2001, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (4), litera h) se abrogă.

2. La articolul 7 alineatul (2), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) angajamentul operatorului pentru efectuarea operaţiunilor prevăzute la art. 5 şi 6. În cazul unităţilor/fermelor de producţie, operatorul va indica data la care încetează cultivarea produselor a căror utilizare pe parcelele respective nu este în conformitate cu prevederile art. 5;”.

3. La articolul 8, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

(11) în cadrul inspecţiilor şi controalelor prevăzute la alin. (1), organismele de control trebuie să respecte prevederile art. 65 din Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei din 5 septembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice în ceea ce priveşte producţia ecologică, etichetarea şi controlul, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 250 din 18 septembrie 2008, şi să se asigure că analiza probelor prelevate se realizează în laboratoarele oficiale desemnate conform art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produse alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 165 din 30 aprilie 2004, sau în laboratoarele de referinţă desemnate conform art. 33 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.”

4. La articolul 8, alineatele (32) şi (33) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(32) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 2 alin. (4) lit. I), personalul cu atribuţii de inspecţii tehnice de la nivel central sau teritorial din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prelevă probe de sol, din plante şi din produsele agroalimentare ecologice ale operatorilor înscrişi în sistemul de agricultură ecologică, în baza sesizărilor/notificărilor transmise către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale sau în baza sesizărilor din oficiu, după caz.

(33) Pentru analiza probelor prevăzute la alin. (11) şi (32), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale desemnează laboratoarele oficiale şi de referinţă cu respectarea obligaţiilor prevăzute la art. 12 şi art. 33 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale”.

5. La articolul 8, după alineatul (35) se Introduce un nou alineat, alineatul (36), cu următorul cuprins:

„(36) Condiţiile şi procedurile detaliate de colectare, procesare, definirea scopului analizelor şi transferul datelor referitoare la rezultatele analizelor se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.”

6. La articolul 9, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

.(2) în cazul importurilor de produse ecologice din ţări terţe, verificarea lotului şi vizarea certificatului de inspecţie se efectuează de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentelor, autoritate competentă relevantă pe teritoriul României, în punctele de intrare desemnate, în conformitate cu art. 13 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.235/2008 al Comisiei din 8 decembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte regimul de import al produselor ecologice din ţări terţe, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 334 din 12 decembrie 2008.”

7. La articolul 9, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Regulile naţionale privind importul de produse ecologice din ţări terţe, pe teritoriul României se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.”

8. Articolul 13 se abrogă.

9. În tot cuprinsul ordonanţei de urgenţă, sintagma „organism de inspecţie şi certificare” se înlocuieşte cu sintagma „organism de control”.

Art. II. - Ordinele autorităţilor publice competente prevăzute la art. 8 alin. (33) şi (36), precum şi la art. 9 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, aprobată prin Legea nr. 38/2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se elaborează şi se publică în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. III. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 21 aprilie 2000, aprobată prin Legea nr. 38/2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 27 decembrie 2018.

Nr. 352.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 27 decembrie 2018.

Nr. 1.301.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 449/2003 privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 9 din 27 ianuarie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 449/2003 privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora, adoptată în temeiul art. 1 pct. I.2 din Legea nr. 346/2015 privind abilitatea Guvernului de a emite ordonanţe, şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 29 ianuarie 2016, cu următoarele modificări şi completări:

1. La articolul I punctul 6, alineatul (6) al articolului 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) Vânzătorul are aceleaşi obligaţii pentru produsul înlocuit ca şi pentru produsul vândut iniţial, dar în baza garanţiei legale de conformitate.”

2. La articolul I punctul 9, alineatul (3) al articolului 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Certificatul de garanţie, emis pe baza garanţiei comerciale, trebuie redactat în termeni simpli şi uşor de înţeles.”

3. La articolul I punctul 9, după alineatul (3) al articolului 20 se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Toate costurile privind garanţia comercială, inclusiv transportul produsului în vederea recuperării preţului plătit de consumator, se suportă de către vânzător.”

4. La articolul I punctul 10, alineatele (1) şi (2) ale articolului 21 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 21. - (1) La cererea consumatorului, certificatul de garanţie, emis în baza garanţiei comerciale, va fi oferit în scris sau pe orice alt suport durabil, disponibil şi accesibil acestuia.

(2) în cazul în care certificatul de garanţie, emis în baza garanţiei comerciale, nu respectă prevederile alin. (1) şi ale art. 20, valabilitatea acesteia nu este afectată, consumatorul având dreptul de a solicita vânzătorului îndeplinirea condiţiilor incluse în declaraţiile referitoare la garanţie.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 27 decembrie 2018.

Nr. 353.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 449/2003 privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 449/2003 privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 27 decembrie 2018.

Nr. 1.302.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru declararea municipiului laşi „Capitală istorică” a României şi a municipiului Alba Iulia „Capitală a Marii Uniri” a României

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - În anul Centenarului, pentru reconsiderarea rolului istoriei şi al culturii naţionale, municipiul Iaşi se declară „Capitală istorică” a României şi municipiul Alba Iulia „Capitală a Marii Uniri” a României.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 27 decembrie 2018.

Nr. 361.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru declararea municipiului laşi „Capitală istorică” a României şi a municipiului Alba Iulia „Capitală a Marii Uniri” a României

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru declararea municipiului laşi „Capitală istorică” a României şi a municipiului Alba Iulia „Capitală a Marii Uniri” a României şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 27 decembrie 2018.

Nr. 1.310.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 557

din 18 septembrie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 390 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Irina-Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

 

1. Pe roi se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 390 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Natalia Ioana Fărcăşan în Dosarul nr. 25.473/211/2016 al Tribunalului Cluj - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.953D/2017.

2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Mihăiţă Sorin Moldovan a depus note scrise, prin care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, şi anume deciziile nr. 936 din 19 decembrie 2006 şi nr. 407 din 13 aprilie 2010.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 31 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 25.473/211/2016, Tribunalul Cluj - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 390 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865. Excepţia a fost ridicată de Natalia Ioana Fărcăşan într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în constatarea perimării executării silite.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că este neconstituţionala interpretarea prevederilor legale criticate în sensul că perimarea de drept a executării, reglementată de art. 389 din Codul de procedură civilă din 1865, nu se aplică executărilor silite încuviinţate fără somaţie. În acest sens, se arată că, printr-o contestaţie la executare, a solicitat instanţei să constate că a intervenit perimarea executării silite, în ceea ce priveşte acte de executare silită efectuate în perioada 2010-2014, precum şi că a intervenit prescripţia dreptului de a obţine executarea silită în respectivul dosar execuţional. Instanţa de judecată a respins ca neîntemeiată contestaţia la executare formulată de autoarea excepţiei, cu motivarea că dispoziţiile art. 389 alin. (1) din Codul de procedură civilă din 1865, referitoare la perimarea de drept a actelor de executare, nu se aplică în cazurile când legea încuviinţează executarea fără somaţie, în speţă fiind efectuată o executare silită prin poprirea conturilor reclamantei, caz în care legea permite executarea silită fără somaţie, respectiv printr-o adresă, însoţită de o copie certificată de pe titlul executoriu.

7. În aceste condiţii, autoarea excepţiei susţine că interpretarea dată de instanţa de judecată textului de lege criticat este neconstituţională, încălcând principiul securităţii raporturilor juridice, ca parte componentă a dreptului la un proces echitabil, reglementat de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi principiul constituţional al egalităţii în drepturi. Se arată că interpretarea potrivit căreia, în situaţia în care executarea silită s-a făcut prin poprire, nu mai poate interveni perimarea executării silite, chiar dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare fără să fi urmat alte acte de urmărire, contravine principiului securităţii raporturilor juridice civile, dat fiind faptul că, neştiind când va fi finalizată executarea, există o incertitudine care planează asupra oricăror raporturi juridice ale debitorului cu orice alte persoane, a vânzii-cauză ai debitorului, respectiv alţi creditori sau terţi. În acelaşi sens citează mai multe opinii, exprimate în doctrina de specialitate, referitoare la faptul că perimarea poate interveni şi în cazul în care executarea se face fără somaţie.

8. În ceea ce priveşte încălcarea principiului constituţional al egalităţii în drepturi, se susţine că prin această interpretare jurisprudenţială se creează o diferenţiere nejustificată între creditori, unii suportând sancţiunea perimării, în cazurile în care legea încuviinţează executarea silită cu somaţie, în vreme ce, în cazurile în care executarea silită se face fără somaţie, nu există nicio sancţiune a lipsei oricărui act de executare. În acest sens sunt citate mai multe soluţii pronunţate de alte instanţe de judecată, prin care acestea au statuat în sensul că trimiterea la art. 389, cuprinsă în textul de lege criticat, nu poate fi interpretată în sensul că, în cazurile în care legea încuviinţează executarea silită fără somaţie, nu poate interveni perimarea, o soluţie contrară fiind de natură să instituie o diferenţiere nejustificată în privinţa incidenţei perimării, în funcţie de modalităţile şi formele de executare silită la care apelează debitorul.

9. Se mai arată că prevederile legale criticate, în interpretarea dată de instanţa de judecată învestită cu soluţionarea fondului cauzei, reprezintă o restrângere a dreptului de a cere desfiinţarea executării silite, cuprins în art. 389 din Codul de procedură civilă din 1865, fără ca această restrângere să îndeplinească condiţiile reglementate de art. 53 din Constituţie. Astfel, se arată că o excludere totală de la sancţiunea perimării şi, implicit, negarea dreptului de a cere desfiinţarea executării silite reprezintă o ingerinţă mult prea severă pentru a putea fi considerată necesară într-o societate democratică. Mai mult, restrângerea aplicabilităţii perimării aduce atingere previzibilităţii circuitului civil, iar lipsa unei simple formalităţi (somaţia), care conduce la neutralizarea unui drept ce apără securitatea circuitului civil, este o măsură vădit proporţională cu situaţia care a determinat-o.

10. Tribunalul Cluj - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, se consideră că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate, ci, din examinarea motivelor invocate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, rezultă că textul de lege criticat este interpretat în mod neunitar de către instanţele de judecată, aspect ce poate constitui obiect al unui recurs în interesul legii.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îi reprezintă prevederile art. 390 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 152 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000, potrivit cărora: „Dispoziţiile art. 387 şi 389 nu se aplică în cazurile când legea încuviinţează executarea fără somaţie.” Prevederile legale criticate fac trimitere la dispoziţiile art. 387 şi art. 389 din acelaşi act normativ, potrivit cărora:

- Art. 387 din Codul de procedură civită din 1865: „În afară de cazurile în care legea prevede altfel, executarea poate începe numai după ce se va comunica debitorului o somaţie care va cuprinde următoarele:

1. denumirea şi sediul organului de executare;

2. data emiterii somaţiei şi numărul dosarului de executare;

3. numele şi domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul debitorului;

4. arătarea titlului executoriu anexat în baza căruia urmează să se facă executarea silită;

5. termenul în care cel somat urmează să-şi execute de bunăvoie obligaţia prevăzută în titlul executoriu şi arătarea consecinţelor nerespectării acesteia;

6. semnătura şi ştampila organului de executare.

Dacă în termenul arătat în somaţie debitorul nu-şi execută de bunăvoie obligaţia, executorul judecătoresc va proceda de îndată la executarea silită.”

- Art. 389 din Codul de procedură civilă din 1865: „Dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept şi orice parte interesată poate cere desfiinţarea ei.

În caz de suspendare a executării, termenul de perimare curge de la încetarea suspendării.

Dacă se face o nouă cerere de executare, se va face mai întâi o nouă somaţie, la care nu se va mai alătura titlul ce se execută.”

15. Deşi prevederile art. 390 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 nu mai sunt în vigoare, fiind abrogate prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea Constituţională urmează să se pronunţe asupra prevederilor legale criticate, dat fiind faptul că acestea continuă să îşi producă efectele juridice în cauza dedusă judecăţii, astfel încât, în acord cu jurisprudenţa Curţii (Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare”, Curtea urmează a se pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată.

16. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi şi art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil, cuprins în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în componenta sa privind securitatea raporturilor juridice.

17. Analizând motivarea excepţiei, Curtea reţine că autoarea acesteia susţine că este neconstituţională interpretarea prevederilor legale criticate în sensul că perimarea de drept a executării, reglementată de art. 389 din Codul de procedură civilă din 1865, nu se aplică executărilor silite încuviinţate fără somaţie. Sunt invocate, în acest sens, alte soluţii de speţă, pronunţate de instanţele de judecată, cuprinzând interpretări diferite ale textului de lege criticat, precum şi opinii ştiinţifice, formulate de doctrina de specialitate, referitoare la modalitatea de interpretare a textului de lege criticat.

18. Curtea reţine că aceste susţineri nu reprezintă veritabile motive de neconstituţionalitate. Astfel, interpretarea dată de instanţa de judecată textului de lege criticat, în vederea aplicării acestuia în cauza dedusă soluţionării sale, este o problemă de interpretare şi aplicare a legii, care nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că, pentru determinarea competenţei sale de a exercita controlul de constituţionalitate asupra unei interpretări a normei juridice, criteriul fundamental ce trebuie avut în vedere este caracterul continuu al acestei interpretări, respectiv persistenţa sa în timp, în cadrul practicii judiciare, aşadar, existenţa unei practici judiciare care să releve un anumit grad de acceptare la nivelul instanţelor. De aceea, Curtea este abilitată să intervină atunci când este sesizată cu privire la existenţa unei practici unitare/neunitare de interpretare şi aplicare a legii de natură a încălca exigenţele Constituţiei, iar interpretările izolate nu pot face obiectul controlului de constituţionalitate, ci al controlului judecătoresc, legislaţia în vigoare oferind alte remedii procesuale, ce au ca scop interpretarea unitară a normelor juridice, A accepta un punct de vedere contrar ar echivala cu încălcarea competenţei instanţelor judecătoreşti, iar Curtea şi-ar aroga competenţe specifice acestora, transformându-se din instanţă constituţională în una de control judiciar [a se vedea Decizia nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, paragrafele 20-21, sau Decizia nr. 2 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2018, paragraful 19].

19. În prezenta cauză, Curtea reţine că autoarea excepţiei este nemulţumită de modul în care instanţa de judecată a soluţionat contestaţia la executare formulată, constatând, în urma interpretării textului de lege criticat, că nu a intervenit perimarea executării silite. Aşadar, autoarea excepţiei este nemulţumită de o interpretare concretă a textului legal criticat, în speţa dedusă soluţionării instanţei de judecată. Or, o asemenea critică nu poate fi calificată drept una de neconstituţionalitate, întrucât vizează interpretarea şi aplicarea legii la o situaţie de speţă, fără ca o asemenea practică judiciară să aibă o relevanţă constituţională. Prin urmare, având în vedere art. 2 alin. (2) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, coroborate cu art. 126 alin. (1) şi art. 142 din Constituţie, aspectele criticate nu intră în competenţa Curţii Constituţionale, ci a instanţelor judecătoreşti, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 2 din 18 ianuarie 2018, anterior citată, paragraful 20).

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 390 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Natalia Ioana Fărcăşan în Dosarul nr. 25.473/211/2016 al Tribunalului Cluj - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 18 septembrie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Irina-Loredana Gulie

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 558

din 18 septembrie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 204 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Irina-Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 204 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Daniel Ilie în Dosarul nr. 25.788/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.971D/2017.

2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei a depus note scrise referitoare la excepţia de neconstituţionalitate invocată, prin care solicită admiterea acesteia.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, şi anume deciziile nr. 860 din 10 decembrie 2015 şi nr. 550 din 12 iulie 2016.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 8 decembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 25.788/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 204 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Daniel Ilie într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în revizuire.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine că textul de lege criticat încalcă dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la apărare, deoarece instituie posibilitatea reclamantului de a-şi modifica cererea numai până la primul termen la care acesta este legal citat.

7. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 204 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: „(1) Reclamantul poate să îşi modifice cererea şi să propună noi dovezi, sub sancţiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat în acest caz, instanţa dispune amânarea pricinii şi comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancţiunea decăderii, va ii depusă cu cel puţin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei. (...)

(3) Modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor părţilor. “

12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, art. 21 - Accesul liber la justiţie şi ale art. 24 - Dreptul la apărare.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că textul de lege criticat a mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, prin raportare, între alte dispoziţii constituţionale, şi la dispoziţiile art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 24 privind dreptul la apărare şi cu o motivare similară.

14. Astfel, prin Decizia nr. 860 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 17 februarie 2016, paragrafele 13-16, Curtea a reţinut că principiul disponibilităţii prevăzut de art. 9 din Codul de procedura civilă trebuie coroborat şi cu principiul legalităţii, părţile având, potrivit art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă, obligaţia să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător, să-şi  probeze pretenţiile şi apărările, să contribuie la desfăşurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia. Astfel, în ceea ce priveşte instituirea anumitor termene pentru exercitarea unui drept, Curtea a reţinut că, în jurisprudenţa sa, a statuat că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cărora li se subsumează şi instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Aşa fiind, Curtea a constatat că, departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigenţe dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exerciţiului unui anume drept având drept consecinţă fie negarea, fie amputarea drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cărora statul este ţinut să le acorde ocrotire, în egală măsură. Totodată, Curtea a reţinut că legiuitorul are competenţa exclusivă de a stabili regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, soluţie ce rezultă din dispoziţiile constituţionale ale art. 126 alin. (2), astfel că, pentru situaţii deosebite, legiuitorul poate stabili reguli speciale de procedură, precum şi modalităţi de exercitare a drepturilor procesuale, astfel încât liberul acces la justiţie să nu fie afectat.

15. Prin decizia menţionată, Curtea a mai reţinut că soluţia legislativă adoptată reprezintă opţiunea legiuitorului, care a dorit disciplinarea părţilor, precum şi asigurarea celerităţii procesului, permiţând astfel o bună desfăşurare a judecăţii, într-un termen optim şi previzibil, în sensul art. 6 din Codul de procedură civilă, element component al termenului rezonabil, reglementat de art. 21 alin. (3) din Constituţie. Curtea a mai reţinut că respectiva soluţie legislativă este pe deplin justificată, în condiţiile în care în Codul de procedură civilă este reglementată expres procedura prealabilă a verificării şi a regularizării cererii de chemare în judecată. Mai mult, conform art. 201 din Codul de procedură civilă, pârâtul poate depune întâmpinare în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condiţiile art. 165 din acelaşi cod, reclamantul este obligat să depună răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare, iar în termen de 3 zile de la data depunerii răspunsului la întâmpinare judecătorul fixează, prin rezoluţie, primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluţiei, dispunând citarea părţilor. Aşadar, reclamantul are timp pentru modificarea cererii de chemare în judecată şi pentru propunerea de dovezi. Aşa fiind, Curtea a reţinut că, întrucât drepturile procesuale recunoscute de lege părţilor au caracter legitim numai în măsura în care sunt exercitate cu bună-credinţă, în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor şi intereselor în egală măsură ocrotite ale celorlalte subiecte de drept, stabilirea de către legiuitor a unor limite prin intermediul textelor de lege criticate nu aduce nicio îngrădire drepturilor în sine, ci, dimpotrivă, creează premisele valorificării lor în concordanţă cu exigenţele generale proprii unui stat de drept.

16. Cele statuate în decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Daniel Ilie în Dosarul nr. 25.788/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 204 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 18 septembrie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Irina-Loredana Gulie

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind actualizarea datelor de identificare şi a valorii de inventar ale unui imobil aparţinând domeniului public al statului şi transmiterea unei părţi din acesta din administrarea Autorităţii Naţionale Fitosanitare în administrarea Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu”

 

Având în vedere prevederile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 867 alin. (1) şi art. 868 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Datele de identificare şi valoarea de inventar ale imobilului aflat în domeniul public al statului, înregistrat la nr. M.F. 62038 în anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare, se actualizează potrivit anexei nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă transmiterea unei părţi de imobil aflat în domeniul public al statului, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, din administrarea Autorităţii Naţionale Fitosanitare în administrarea Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K, Constantinescu”.

Art. 3. - Predarea-preluarea părţii de imobil prevăzute la art. 2 se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 4. - După predarea-preluarea părţii de imobil transmise potrivit art. 2, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

Art. 5. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Petre Daea

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 20 decembrie 2018.

Nr. 1.011.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului pentru care se actualizează datele de identificare şi valoarea de inventar, aflat în administrarea Autorităţii Naţionale Fitosanitare - CUI 34334188

 

Nr. M.F.

Cod de clasificare

Denumire

Descriere tehnică

Adresa

Valoare de inventar actualizată (în lei)

1

2

3

4

5

6

62038

8.29.08

Clădire administrativă + anexe

Suprafaţa construită = 263 mp; suprafaţa desfăşurată = 444 mp; regimul de înălţime = P + 1; suprafaţă de teren = 4.316 mp; CF = 50547

Ţara: România;

judeţ: Ilfov;

localitatea Ştefăneştii de Sus;

Str. Zorilor nr. 21

1.535.936

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a părţii de imobil aflate în domeniul public al statului, care se transmite din administrarea Autorităţii Naţionale Fitosanitare, CUI - 34334188, în administrarea Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu”, CUI – 4283511

 

Nr. M.F.P.

Codul de clasificare

Denumirea bunului

Adresa

Elementele-cadru de descriere tehnică a părţii bunului care se transmite

Elementele-cadru de descriere tehnică pentru partea bunului care nu se transmite

Valoarea părţii bunului care se transmite

(lei)

Valoarea părţii bunului care nu se transmite

(lei)

Persoana juridică da la care se transmite imobilul/CUI

Persoana juridică la care se transmite imobilul/CUI

62038

(Parţial)

8.29.08

Clădire administrativă + anexe

Ţara: România;

judeţ: Ilfov;

localitatea Ştefăneştii de Sus;

Str. Zorilor nr. 21

Suprafaţă construită =

131.41 mp; suprafaţă desfăşurată -

131.41 mp; suprafaţă teren =

818 mp;

CF =50547

Suprafaţă construită =

131.59 mp; suprafaţă desfăşurată =

312.59 mp; suprafaţă teren =

3.498 mp;

CF = 50547

328.766

1,207.170

Autoritatea Naţională Fitosanitară - CUI 34334188

Agenţia Naţională pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu” - CUI 4283511

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 970/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Bihor, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Bihor

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La secţiunea I „Bunuri imobile” din anexa nr. 2 „Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Oradea” la Hotărârea Guvernului nr. 970/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Bihor, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Bihor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 şi 671 bis din 10 septembrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, următoarele capitole şi poziţii se modifică după cum urmează:

1. capitolul VIII „Clădirea în care îşi desfăşoară activitatea consiliul local, primăria, precum şi instituţiile publice de interes local”, punctul 4 „Grădiniţe”:

- la poziţia nr. 6358, coloana 2 va avea următorul cuprins: „Grădiniţa cu program prelungit nr. 20”, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Oradea, aleea Posada nr. 3, suprafaţă construită la sol 942 mp, suprafaţa construită desfăşurată 1.879,3 mp, Grădiniţa cu program prelungit nr. 20, regim de înălţime S tehnic parţial + P + 1E, edificată în anul 1967”, coloana 5 va avea următorul cuprins: „3.481,8 mii lei”, iar coloana 6 va avea următorul cuprins: „Domeniul public al municipiului Oradea, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Oradea nr. 237/1999, Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Oradea nr. 159/2018 şi Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Oradea nr. 1049/2018, C.F. nr. 179351 Oradea, nr. cadastral 179351-C1”;

2. capitolul XIV „Terenuri”:

- la poziţia nr. 7137, coloana 2 va avea următorul cuprins: „Grădiniţa cu program prelungit nr. 20”, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Oradea, aleea Posada nr. 3, categoria de folosinţă: curţi construcţii, teren împrejmuit cu gard de beton 4.558 mp”, coloana 5 va avea următorul cuprins: „1.540,88 mii lei”, iar coloana 6 va avea următorul cuprins: „Domeniul public al municipiului Oradea, potrivit Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Oradea nr. 237/1999 şi Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Oradea nr. 159/2018, C.F. nr. 179351 Oradea, nr. cadastral 179351”.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Sirma Caraman,

secretar de stat

 

Bucureşti, 20 decembrie 2018.

Nr. 1.015.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 1.677 din 28 decembrie 2018

Nr. 1.609 din 27 decembrie 2018

 

ORDIN

pentru modificarea anexelor nr. 2 şi 4 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.605/875/2014 privind aprobarea modului de calcul, a listei denumirilor comerciale şi a preţurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naţionale de sănătate şi a metodologiei de calcul al acestora

 

Văzând Referatul de aprobare nr. SP16.099 din 28.12.2018 al Ministerului Sănătăţii şi nr. DG5.589din 27.12.2018 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

având în vedere:

- art. 58 alin. (4) şi (5), art. 221 alin. (1) lit. k) şi art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2018 pentru încredinţarea către Compania Naţională „Unifarm” - S.A. a serviciului de interes economic general în vederea realizării activităţii de aprovizionare cu medicamente necesare asigurării activităţii de prevenire a deceselor şi agravării bolilor generate de lipsa imunoglobulinei umane şi suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, aprobată prin Legea nr. 182/2018;

- Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. I. - Anexele nr. 2 şi 4 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.605/875/2014 privind aprobarea modului de calcul, a listei denumirilor comerciale şi a preţurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naţionale de sănătate şi a metodologiei de calcul al acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 951 şi 951 bis din 29 decembrie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1 şi 2*) care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare începând cu luna ianuarie 2019.

 

p. Ministrul sănătăţii,

p. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Dan-Octavian Alexandrescu,

Liliana-Maria Mihai

secretar de stat

 

 


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

NORMĂ

privind abrogarea Normei Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 32/2016 pentru aplicarea Orientărilor privind sistemele şi controalele într-un mediu de tranzacţionare automat pentru platformele de tranzacţionare, firmele de investiţii şi autorităţile competente şi pentru abrogarea unor dispuneri de măsuri ale Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare

 

În temeiul prevederilor art. 1 alin. (2), art. 2 alin. (1) lit. a) şi d), art. 6 alin. (2) şi ale art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere faptul că Orientările privind sistemele şi controalele într-un mediu de tranzacţionare automat pentru platformele de tranzacţionare, firmele de investiţii şi autorităţile competente, emise de către Autoritatea europeană pentru valori mobiliare şi pieţe (ESMA) în baza art. 16 din Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare şi pieţe - ESMA), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE şi de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei, au fost retrase prin Decizia ESMA din 26 septembrie 2018 (ESMA70-154-803), în urma preluării şi dezvoltării obiectului acestor orientări în cadrul pachetelor legislative MiFID II şi MAD II [Directiva (UE) 65/2014, Regulamentul (UE) 600/2014, Regulamentul delegat (UE) 589/2017, Regulamentul (UE) 596/2014],

potrivit deliberărilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară din data de 12 decembrie 2018,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite următoarea normă:

Art. 1. - Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 32/2016 pentru aplicarea Orientărilor privind sistemele şi controalele într-un mediu de tranzacţionare automat pentru platformele de tranzacţionare, firmele de investiţii şi autorităţile competente şi pentru abrogarea unor dispuneri de măsuri ale Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 4 august 2016, se abrogă.

Art. 2. - Prezenta normă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, în Buletinul şi pe site-ul Autorităţii de Supraveghere Financiară şi intră în vigoare la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Leonardo Badea

 

Bucureşti, 14 decembrie 2018.

Nr. 21.