MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 187 (XXXI) - Nr. 11         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 4 ianuarie 2018

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

4. - Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe

 

4. - Decret pentru promulgarea Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 674 din 6 noiembrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.012/2018. - Hotărâre privind trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a unor construcţii şi amenajări la terenuri din cadrul unor imobile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, situate în judeţele Olt, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Ialomiţa, Alba, Ilfov, Buzău, Brăila şi Bistriţa-Năsăud, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării acestora, şi pentru actualizarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.664/2018. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor din unitatea administrativ-teritorială Bolintin-Deal, judeţul Giurgiu

 

3. - Ordin al ministrului sănătăţii privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.008/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a titlului XX din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, referitoare la avizarea activităţilor în domeniul dispozitivelor medicale

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 SENATUL

 

LEGE

privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - În temeiul art. 115 alin. (1) din Constituţia României, republicată, Guvernul este abilitat ca, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, dar nu înainte de încheierea celei de-a două sesiuni ordinare a anului 2018, şi până la data de 31 ianuarie 2019, să emită ordonanţe în domenii care nu tac obiectul legilor organice, după cum urmează:

I. Finanţe publice şi economie:

1. reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare;

2. modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

3. modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

4. modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”, republicată, cu modificările ulterioare;

5. modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, republicată, cu completările ulterioare;

6. modificarea şi completarea Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

7. reglementarea unor măsuri în domeniul privatizării.

II. Administraţie publică şi dezvoltare regională:

1. modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

2. modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii „C.N.I.”- S.A., aprobată cu modificări prin Legea nr. 117/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

3. reglementarea unor măsuri în domeniul tehnologiei informaţiei, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative.

III. Agricultură şi dezvoltare rurală:

1. reglementări privind reorganizarea sistemului naţional de clasificare a carcaselor de bovine, porcine şi ovine, precum şi monitorizarea, controlul şi raportarea preţurilor de piaţă ale

carcaselor şi animalelor vii;

2. reglementarea unor măsuri în domeniul agricol, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative.

IV. Transporturi;

1. modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2011 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 18/2012, cu modificările şi completările ulterioare;

2. modificarea şi completarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

V. Fonduri europene:

- modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, în perioada 2014- 2020, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/2016, cu modificările şi completările ulterioare.

VI. Sănătate:

- modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul sănătăţii.

VII. Prorogarea sau modificarea unor termene prevăzute în acte normative cu putere de lege

Art. 2. - În conformitate cu dispoziţiile art. 115 alin. (3) din Constituţia României, republicată, ordonanţele emise de Guvern în temeiul art. 1 vor fi înaintate spre aprobare Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la data de 31 ianuarie 2019. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

FLORIN IORDACHE

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 4 ianuarie 2019.

Nr. 4.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 3 ianuarie 2019.

Nr. 4.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 674

din 6 noiembrie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005

pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Marius Gabriel Şandru în Dosarul nr. 5.100/84/2012 al Curţii de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 612D/2017.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate îl împiedică să acopere prejudiciul. În realitate, art. 10 din Legea nr. 241/2005 instituie o cauză legală de reducere a pedepsei în ipoteza acoperirii legale a prejudiciului în condiţiile stipulate de legiuitor. Autorul deduce neconstituţionalitatea acestui text din perspectiva faptului că i-au fost indisponibilizate bunurile, iar acest lucru îl împiedică să acopere integral prejudiciul şi să beneficieze de cauza de reducere a pedepsei. Aşa fiind, faţă de dispoziţiile constituţionale pretins încălcate de textul contestat şi invocate de autor, reprezentantul Ministerului Public susţine că nu este afectat principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, deoarece cauza de reducere se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. De asemenea, art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală nu este incident în cauză, întrucât textul contestat reprezintă o normă de drept penat substanţial care nu poate afecta caracterul echitabil al procesului.

4. Dincolo de aceste aspecte, se mai arată că această cauză de reducere a pedepsei poate să coexiste cu luarea măsurilor asigurătorii în procesul penal, cu atât mai mult cu cât scopul acesteia este tocmai acoperirea prejudiciului, iar, dacă valoarea bunurilor indisponibilizate depăşeşte valoarea pagubei, partea interesată are posibilitatea să conteste măsura asigurătorie.

5. În concluzie, excepţia este inadmisibilă, întrucât în cauză sunt puse în discuţie aspecte legate de interpretarea textului contestat coroborat cu aplicarea dispoziţiilor privind măsurile asigurătorii la speţa concretă care-l priveşte pe autor.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

6. Prin încheierea din 17 ianuarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 5.100/84/2012, Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Marius Gabriel Şandru într-o cauză penală în apel în care se fac cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin. (î) lit. b) şi c) din Legea nr. 241/2005.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi la dreptul la un proces echitabil. Astfel, arată autorul excepţiei, încă din faza de urmărire penală, prin ordonanţele emise la data de 10 februarie 2011, i-au fost sechestrate mai multe bunuri, fiindu-i interzis să le înstrăineze sau să le folosească drept garanţie la asumarea vreunei obligaţii, în condiţiile în care valoarea prejudiciului cauzat reţinută în rechizitoriu este inferioară. În aceste condiţii, ar fi trebuit să beneficieze de dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, întrucât legiuitorul a condiţionat posibilitatea micşorării limitelor de pedeapsă de acoperirea integrală de către inculpat a prejudiciului cauzat. Or, o astfel de condiţie nu vizează numai ipoteza plăţii efective, ci şi acoperirea prejudiciului în orice modalitate. De aceea, nu este echitabil ca statul român, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (parte civilă în proces), să fie asigurat că va fi îndestulat integral pentru prejudiciul suferit prin vânzarea bunurilor sale indisponibilizate în procedura executării silite a viitoarei hotărâri definitive de condamnare, iar inculpatul să nu poată beneficia de dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru simplul motiv că prin procesele-verbale de aplicare a sechestrului i-a fost interzisă înstrăinarea bunurilor în cauză, neputând dispune de ele pentru acoperirea prejudiciului.

8. Totodată, sunt afectate şi dispoziţiile constituţionale referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, deoarece inculpaţii cărora nu le sunt sechestrate bunurile de către organele judiciare le pot vinde ori le pot aduce în garanţie pentru împrumutarea sumelor de bani necesare plăţii integrale a prejudiciului, în condiţiile art. 10 din Legea nr. 241/2005, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, şi beneficiază de reducerea pedepselor ori chiar de încetarea procesului penal, în timp ce inculpaţii cărora le-au fost sechestrate toate bunurile nu mai pot beneficia de norma respectivă. Aceeaşi este şi situaţia inculpaţilor care, pe lângă bunuri sechestrate penal, au şi lichidităţi financiare din care achită prejudiciul în termenul sus-menţionat.

9. Aşa fiind, textul legal criticat este neconstituţional în măsura în care este interpretat în sensul că doar inculpaţii care plătesc integral prejudiciul, prin virarea în bugetul consolidat al statului a sumei echivalente valorii acestuia, beneficiază de reducerea pedepselor ori de aplicarea unor sancţiuni administrative

10. Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori opinează că instituirea unui sechestru asigurător asupra bunurilor inculpatului este o măsură procesuală cu caracter sancţionator, având ca scop indisponibilizarea bunurilor inculpatului pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune. Prin urmare, nu se poate denatura scopul unei măsuri asigurătorii într-o modalitate de reparare a prejudiciului cauzat. Aceasta cu atât mai mult cu cât este prevăzută în Codul de procedură penală procedura valorificării bunurilor mobile sechestrate în cursul urmăririi penale sau al judecăţii (art. 2522 şi art. 2523 din cod), ceea ce înseamnă că valorificarea bunurilor imobile indisponibilizate este o procedură ulterioară judecăţii, ce ţine de faza executării hotărârilor judecătoreşti. Aşa fiind, dispoziţiile legale criticate nu contravin normelor constituţionale invocate.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, după cum s-a pronunţat Curtea Constituţională în mod constant în jurisprudenţa sa, egalitatea în faţa legii înseamnă aplicarea aceluiaşi regim juridic pentru persoanele aflate în situaţii similare, şi nu un regim juridic uniform pentru persoane aflate în situaţii diferite. Art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor trebuie interpretat în corelare cu art. 4 din Constituţie, care stabileşte criteriile generale de discriminare, şi anume: rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială. Or, nicio astfel de diferenţiere nu se face în textul legal criticat. Aşa fiind, art. 10 din Legea nr. 241/2005 nu instituie tratamente discriminatorii pentru anumite categorii de persoane, aplicându-se în mod nediferenţiat tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică.

13 Totodată, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 529 din 27 iunie 2006, s-a statuat că legiuitorul este liber să stabilească reglementarea unui regim sancţionator în funcţie de recuperarea prejudiciului cauzat prin infracţiunea săvârşită. Introducerea unei cauze de reducere a pedepsei pentru făptuitorul care acoperă integral prejudiciul cauzat reprezintă o măsură de politică penală determinată de specificul infracţiunilor de evaziune fiscală, respectiv de necesitatea recuperării, cu celeritate, a sumelor datorate bugetului general consolidat, şi nu este de natură să aducă atingere principiului egalităţii în drepturi, care nu implică tratarea juridică uniformă a tuturor infracţiunilor, ci impune ca la aceleaşi situaţii juridice să se aplice acelaşi regim, iar la situaţii juridice diferite tratamentul să fie diferenţiat. Câtă vreme cauzele de nepedepsire, respectiv de reducere a pedepselor prevăzute de dispoziţiile legale criticate se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situaţia reglementată de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, nu se poate primi critica privind încălcarea principiului constituţional al egalităţii în drepturi.

14. În legătură cu neconstituţionalitatea prevederilor legale criticate în raport cu art. 21 din Constituţie, Guvernul face trimitere la aceeaşi decizie a Curţii Constituţionale mai sus menţionată, prin care s-a statuat că faptul că de reducerea limitelor pedepsei, respectiv cauza de impunitate reglementată de lege, beneficiază numai persoana cercetată care acoperă integral prejudiciul cauzat în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, nu are semnificaţia îngrădirii accesului liber la justiţie. Cel în cauză are posibilitatea de a se adresa instanţelor judecătoreşti, în cazul în care consideră că drepturile, libertăţile sau interesele sale legitime au fost încălcate, şi de a beneficia de toate garanţiile procesuale prevăzute de lege, inclusiv în ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, în deplină concordanţă cu imperativele dreptului la un proces echitabil. În faţa instanţei de judecată, partea interesată are deplina libertate să demonstreze existenţa sau inexistenţa, respectiv întinderea prejudiciului, după caz, instanţa urmând ca, în temeiul competenţei sale constituţionale, astfel cum este consfinţită aceasta de prevederile art. 126 din Legea fundamentală, să decidă în cauză, pe baza probelor administrate, şi asupra laturii civile.

15. De asemenea, Curtea Constituţională a mai reţinut că textul legal criticat nu conţine norme de procedură penală, ci o normă de drept substanţial, a cărei aplicare nu poate duce la încălcarea dispoziţiilor constituţionale privind accesul liber la justiţie (a se vedea Decizia nr. 448 din 15 aprilie 2008).

16. Avocatul Poporului apreciază că îşi menţine opinia exprimată în Decizia nr. 723 din 29 octombrie 2015. Cu acel prilej a susţinut că nu pot fi reţinute criticile referitoare la încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) şi ale art. 21 alin. (3) din Constituţie, întrucât legiuitorul, în temeiul art. 73 alin. (3) lit. h) din Legea fundamentală, este liber să stabilească atât sancţiunile, cât şi situaţiile când pedepsele pot fi reduse. Instituirea unor cauze de reducere a pedepselor numai pentru anumite infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute de Legea nr. 241/2005 constituie o măsură de politică penală, determinată de specificul infracţiunilor în cauză, respectiv de necesitatea recuperării, cu celeritate, a sumelor datorate bugetului general consolidat, şi nu este de natură să aducă atingere dreptului la un proces echitabil, Totodată, Curtea Constituţională a reţinut, în mod constant, în jurisprudenţa sa, că principiul egalităţii în drepturi nu implică tratarea juridică uniformă a tuturor infracţiunilor, iar reglementarea unui regim sancţionator în funcţie de acoperirea prejudiciului cauzat prin infracţiunea Săvârşită este expresia firească a principiului constituţional menţionat, care impune ca la aceleaşi situaţii juridice să se aplice acelaşi regim, iar la situaţii juridice diferite tratamentul juridic să fie diferenţiat (Decizia nr. 802 din 3 iulie 2008, Decizia nr. 1.053 din 9 octombrie 2008, Decizia nr. 1.594 din 26 noiembrie 2009, Decizia nr. 1.564 din 7 decembrie 2010 şi Decizia nr. 647 din 19 iunie 2012).

17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, în redactarea anterioară modificării prin art. 79 pct. 2 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, care au următorul conţinut: (1) în cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică o sancţiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar.

(2) Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârşit o infracţiune prevăzută de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile alin. (1).”

20. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil.

21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că este neîntemeiată critica referitoare la împrejurarea că autorul excepţiei a fost privat de dreptul la un proces echitabil şi a fost discriminat faţă de alţi cetăţeni din cauza faptului că, fiindu-i indisponibilizate toate bunurile, nu a mai putut dispune de ele în vederea acoperirii prejudiciului cauzat, în aşa fel încât să poată beneficia de cauza de reducere a limitelor de pedeapsă prevăzută de art. 10 din Legea nr. 241/2005, deoarece, în acord cu art. 2521 alin. (1) şi art. 253 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură penală, bunurile sechestrate, atât mobile, cât şi imobile, puteau fi valorificate la cererea proprietarului. Astfel, potrivit art. 2521 alin. (1) referitor la Cazuri speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate din Codul de procedură penală: „în cursul procesului penal, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive, procurorul sau instanţa de judecată care a instituit sechestrul poate dispune de îndată valorificarea bunurilor mobile sechestrate, la cererea proprietarului bunurilor sau atunci când există acordul acestuia Totodată, potrivit art. 253 alin. (2) lit. a) referitor la Procesul-verbal de sechestru şi notarea sau înscrierea ipotecară din acelaşi cod, organul care aplică sechestrul încheie un proces-verbal descriind amănunţit bunurile sechestrate, cu indicarea valorii lor, şi încunoştinţează părţile că „pot solicita valorificarea bunului sau bunurilor sechestrate, în temeiul art. 2521 alin. (1)”. Mai mult decât atât, împrejurarea că, în prezenta cauză, au fost sechestrate bunuri în valoare totală mult mai mare decât valoarea pagubei reţinute prin rechizitoriu nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, întrucât, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată”, iar nu cu privire la modul de interpretare şi aplicare în concret a dispoziţiilor legale criticate. De altfel, într-o astfel de situaţie, persoana interesată avea posibilitatea ca, în acord cu art. 249 alin. (5) din Codul de procedură penală, potrivit căruia „Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora”, să formuleze, în acord cu art. 250 alin. (1) şi (6) şi art. 2501 alin. (1) din Codul de procedură penală, contestaţie împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror/judecătorul de cameră preliminară/instanţa de judecată sau împotriva modului de aducere la îndeplinire.

22. În plus, dreptul la reducerea limitelor de pedeapsă prevăzut de textul legal criticat nu este un drept fundamental şi, totodată, nu poate fi pus semnul egalităţii între persoanele cercetate pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 241/2005, pentru care, potrivit art. 11 din aceeaşi lege, „luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie”, şi persoanele cercetate pentru alte infracţiuni, pentru care nu este prevăzută o astfel de obligativitate, având în vedere particularităţile infracţiunilor reglementate de Legea nr. 241/2005 (a se vedea Decizia nr. 320 din 17 mai 2016, paragraful 17).

23. În sfârşit, dincolo de criticile autorului, fundamentate punctual din perspectiva situaţiei sale particulare, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au fost supuse, în numeroase rânduri, controlului instanţei de contencios constituţional, prin raportare la aceleaşi prevederi din Constituţie invocate şi în prezenta cauză şi cu motivări similare. Astfel, prin Decizia nr. 318 din 18 aprilie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 9 mai 2006, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 241/2005, statuând că, în temeiul art. 73 alin. (3) lit. h) din Legea fundamentală, legiuitorul este liber să stabilească un regim sancţionator în vederea recuperării prejudiciului cauzat prin faptele incriminate ca infracţiuni. În aplicarea acestui text constituţional, legiuitorul a reglementat, în art. 10 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, o cauză de reducere a pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită, în situaţia în care în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, învinuitul/suspectul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat. Aceasta constituie o măsură de politică penală determinată de specificul infracţiunilor de evaziune fiscală, respectiv de necesitatea recuperării, cu celeritate, a sumelor datorate bugetului general consolidat, şi nu este de natură să aducă atingere dreptului la un proces echitabil.

24. Astfel, faptul că de reducerea limitelor pedepsei prevăzute de lege beneficiază numai învinuitul/suspectul ori inculpatul care acoperă integral prejudiciul cauzat, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, nu are semnificaţia îngrădirii accesului liber la justiţie. Cel în cauză are posibilitatea de a se adresa instanţelor judecătoreşti, în cazul în care consideră că drepturile, libertăţile sau interesele sale legitime au fost încălcate, şi de a beneficia de toate garanţiile procesuale prevăzute de lege, inclusiv în ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, în deplină concordanţă cu imperativele dreptului la un proces echitabil.

25. Cu acelaşi prilej, Curtea a reţinut că, în faţa instanţei de judecată, partea interesată are deplina libertate să demonstreze existenţa sau inexistenţa, respectiv întinderea prejudiciului, după caz, instanţa urmând ca, în temeiul competenţei sale constituţionale, astfel cum este consfinţită aceasta de prevederile art. 126 din Legea fundamentală, să decidă în cauză, pe baza probelor administrate, şi asupra laturii civile. Aşa fiind, nu pot fi reţinute susţinerile autorului excepţiei în sensul că textul de lege ar avea drept consecinţă imposibilitatea cenzurării de către instanţele de judecată a deciziilor luate de organele de urmărire penală, în ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, respectiv crearea posibilităţii unor plăţi nedatorate către bugetul de stat.

26. Totodată, prin Decizia nr. 802 din 3 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 580 din 1 august 2008, Curtea, respingând, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005, a statuat că principiul egalităţii în drepturi nu implică tratarea juridică uniformă a tuturor infracţiunilor, iar reglementarea unui regim sancţionator în funcţie de acoperirea prejudiciului cauzat prin infracţiunea săvârşită este expresia firească a principiului constituţional menţionat, care impune ca la aceleaşi situaţii juridice să se aplice acelaşi regim, iar la situaţii juridice diferite tratamentul juridic să fie diferenţiat.

27. În acelaşi sens sunt şi Decizia nr. 1.053 din 9 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2008, Decizia nr. 1.594 din 26 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 15 ianuarie 2010, şi Decizia nr. 1.564 din 7 decembrie 2010, publicată În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 2 februarie 2011.

28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marius Gabriel Şandru în Dosarul nr. 5.100/84/2012 al Curţii de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori şi constată că dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 6 noiembrie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului

a unor construcţii şi amenajări la terenuri din cadrul unor imobile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, situate în judeţele Olt, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Ialomiţa, Alba, Ilfov, Buzău, Brăila şi Bistriţa-Năsăud, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării acestora, şi pentru actualizarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

Având în vedere prevederile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcţiune, casare şi valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 10 alin. (2) şi art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorilor de inventar ale unor bunuri imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1*), la care se modifică valorile de inventar ca urmare a reevaluării acestora, în condiţiile legii.

Art. 2. - Se aprobă trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a unor părţi de imobile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, constituite din construcţii şi amenajări la terenuri, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării acestora.

Art. 3. - Se aprobă actualizarea adreselor poştale ale unor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 3, ca urmare a înscrierii acestora în cartea funciară.

Art. 4. - Ministerul Apărării Naţionale îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Ministrul apărării naţionale,

Gabriel-Beniamin Leş

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 20 decembrie 2018.

Nr. 1.012.

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale unor construcţii şi amenajări la terenuri din cadrul unor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, care trec în domeniul privat al statului în vederea scoaterii din funcţiune şi casării acestora

 

Nr. crt.

Nr.  M.F.P.

Codul de clasificare

Denumirea imobilului din domeniul public al statului

Adresa poştală a bunului imobil

Elementele-cadru de descriere tehnică ale construcţiilor şi amenajărilor la terenuri propusa pentru trecere în domeniul privat al statului şi valoarea contabilă totală a acestora propusă pentru diminuare din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, nr. CF/nr. cadastral

Persoana juridică - administrator al imobilului/C.U. I.

0

1

2

3

4

5

6

1.

103884 - parţial

8.19.01

Imobil 1114 parţial

Comuna Deveselu,

judeţul Olt

1. Construcţii:

Pavilionul V 3:

- suprafaţa construită = 464,00 mp;

- valoarea contabilă = 482.289,94 lei;

Pavilionul X:

- suprafaţa construită = 34,00 mp;

- valoarea contabilă = 2.493,29 lei

Total valoare contabilă:

imobil 1114 - parţial = 484.783,23 lei

CF nr. 50108 Deveselu, nr. cadastral 50108

Ministerul Apărării Naţionale

C.U.I. 4183229

2.

107145 - parţial

8.19.01

Imobil 1852 parţial

Comuna Corbu,

judeţul Constanţa

2. Construcţii:

Pavilionul H 1:

- suprafaţa construită = 30,00 mp;

- valoarea contabilă = 4.184,00 lei;

Pavilionul H 2:

- suprafaţa construită = 245,65 mp;

- valoarea contabilă = 20.962,00 lei;

Pavilionul M:

- suprafaţa construită = 6,21 mp;

- valoarea contabilă = 4.596,00 lei;

Drumuri şi alei interioare asfaltate:

- suprafaţa construită = 100,00 mp;

- valoarea contabilă = 12.111,00 lei

Total valoare contabilă:

imobil 1852 - parţial = 41.853,00 lei

CF nr. 109958 Corbu, nr. cadastral 109958

Ministerul Apărării Naţionale

C.U.I. 4183229

3.

107095 - parţial

8.19.01

Imobil 1733 parţial

Comuna Limanu - 2 Mai,

judeţul Constanţa

3. Construcţii:

Drum macadam:

- suprafaţa construită = 1.200,00 mp;

- valoarea contabilă = 9.100,00 lei;

Împrejmuire beton:

- suprafaţa construită = 924,00 ml;

- valoarea contabilă = 5.500,00 lei;

Împrejmuire plasă sârmă:

- suprafaţa construită = 304,00 ml;

- valoarea contabilă = 381,99 lei;

Platou macadam:

- suprafaţa construită = 50,00 mp;

- valoarea contabilă = 2.800,00 lei;

Reţea alimentare cu apă:

- lungime = 300,00 ml;

- valoarea contabilă = 21.450,00 lei;

Reţea canalizare:

- lungime = 150,00 ml;

- valoarea contabilă = 18.892,92 lei;

Reţea electrică subterană;

- lungime = 150,00 ml;

- valoarea contabilă = 8.672,16 lei

Total valoare contabilă:

imobil 1733 - parţial = 66.797,07 lei

CF nr. 104962 Limanu - 2 Mai, nr. cadastral 104962

Ministerul Apărării Naţionale

C.U.I. 4183229

4.

107048-

parţial

8.19.01

Imobil 3287 parţial

Municipiul Tecuci,

judeţul Galaţi

4. Construcţii:

Drum pământ:

- suprafaţa construită = 735,00 mp;

- valoarea contabilă = 410,88 lei;

Împrejmuire sârmă ghimpată 1 rând stâlpi:

- suprafaţa construită = 1.330,00 ml;

- valoarea contabilă = 5.020,16 lei

Total valoare contabilă:

imobil 3287 - parţial = 5.431,04 lei

CF nr. 101285 Tecuci, nr. cadastral 101285

Ministerul Apărării Naţionale

C.U.I. 4183229

5.

107192 - parţial

8.19.01

Imobil 1300 parţial

Comuna Sfântu Gheorghe,

judeţul Tulcea

5. Construcţii:

Pavilionul H/construcţia C3:

- suprafaţa construită = 6,00 mp;

- valoarea contabilă = 4.596,00 lei;

Platforme betonate:

- suprafaţa construită = 207,00 mp;

- valoarea contabilă = 20.065,55 lei

Total valoare contabilă:

imobil 1300 - parţial = 24.661,55 lei

CF nr. 30404 Sfântu Gheorghe,

nr. cadastral 30404

CF nr. 30405 Sfântu Gheorghe,

nr. cadastral 30405

CF nr. 30144 Sfântu Gheorghe, nr. cadastral 30144

Ministerul Apărării Naţionale

C.U.I. 4183229


*) Anexa nr. 1 nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

 

0

1

2

3

4

5

6

6.

103804 - parţial

8.19.01

Imobil 324 parţial

Localitatea Mihail Kogălniceanu,

judeţul Ialomiţa

6. Construcţii:

împrejmuire sârmă pe 1 rând de stâlpi:

- suprafaţa construită = 4.172,00 ml;

- valoarea contabilă = 1.047,664 lei;

Împrejmuire sârmă pe 2 rânduri de stâlpi:

- suprafaţa construită = 1.986,00 ml;

- valoarea contabilă = 1.503,40 lei

Total valoare contabilă:

imobil 324 - parţial = 2.551,064 lei

CF nr. 21152 Mihail Kogălniceanu, nr. cadastral 21152

CF nr. 21153 Mihail Kogălniceanu, nr. cadastral 21153

CF nr. 21148 Mihail Kogălniceanu, nr. cadastral 21148

Ministerul Apărării Naţionale

C.U.I. 4183229

7.

107170 - parţial

8.19.01

Imobil 1524 parţial

Comuna Tuzla,

judeţul Constanţa

7. Construcţii:

împrejmuire sârmă ghimpată:

- suprafaţa construită = 73,00 ml;

- valoarea contabilă = 98,00 lei;

Reţea de alimentare cu apă:

- lungime = 1.100,00 ml;

- valoarea contabilă = 862,51 lei;

Reţea de canalizare:

- lungime = 60,00 ml;

- valoarea contabilă = 20.643,00 lei;

Reţea de alimentare cu energie electrică subterană;

- lungime = 100,00 ml;

- valoarea contabila = 492,00 iei

Total valoare contabilă:

imobil 1524 - parţial = 22.095,51 lei

CF nr. 106452 Tuzla, nr. cadastral 106452

Ministerul Apărării Naţionale

C U I. 4183229

8.

107158 - parţial

8.19.01

Imobil 2292 parţial

Comuna Agigea,

judeţul Constanţa

8. Construcţii:

Pavilionul C:

- suprafaţa construită = 5,00 mp;

- valoarea contabilă = 979,00 lei;

Reţea de energie electrică subterană:

- lungime = 20,00 ml;

- valoarea contabilă = 112,00 lei

Total valoare contabilă:

imobil 2292 - parţial = 1,091,00 lei

CF nr. 110517 Agigea, nr. cadastral 110517

Ministerul Apărării Naţionale

C U I. 4183229

9.

103960 - parţial

8.19.01

Imobil 2660 parţial

Localitatea Alba Iulia,

Bulevardul Revoluţiei 1989 nr. 25,

judeţul Alba

9. Construcţii:

Pavilionul T - construcţia C 8:

- suprafaţa construită = 278,00 mp;

- valoarea contabilă = 27.584,52 lei

Total valoare contabilă:

imobil 2660 - parţial = 27.584,52 lei

CF nr. 103117 Alba Iulia, nr. cadastral 103117

Ministerul Apărării Naţionale

C.U.I. 4183229

 

0

1

2

3

4

5

6

10.

103558-parţial

8.19.01

Imobil 1278 parţial

Comuna Brăneşti,

judeţul Ilfov

10. Construcţii:

Pavilionul A:

- suprafaţa construită = 33,20 mp;

- valoarea contabilă = 5,11 lei;

Pavilionul C1:

- suprafaţa construită = 189,00 mp;

- valoarea contabilă = 17.184,08 lei;

Pavilionul D1:

- suprafaţa construită = 384,00 mp;

- valoarea contabilă = 26.348,92 lei;

Pavilionul E:

- suprafaţa construită = 30,00 mp;

- valoarea contabilă = 9.648,53 lei;

Pavilionul F:

- suprafaţa construită = 86,00 mp;

- valoarea contabilă = 35.048,09 lei;

Pavilionul G:

- suprafaţa construită = 7,00 mp;

- valoarea contabilă = 0,44 lei;

Pavilionul H1:

- suprafaţa construită = 25,00 mp;

- valoarea contabilă = 6.038,31 lei;

Pavilionul H2;

- suprafaţa construită = 25,00 mp;

- valoarea contabilă = 6.038,31 lei;

Pavilionul L1:

- suprafaţa construită = 288,00 mp;

- valoarea contabilă = 54.267,52 lei;

Pavilionul T:

- suprafaţa construită = 2,90 mp;

- valoarea contabilă = 2.837,36 lei;

Pavilionul Ţ:

- suprafaţa construită = 2,90 mp;

- valoarea contabilă = 2.837,36 lei;

Pavilionul U:

- suprafaţa construită = 2,90 mp;

- valoarea contabilă = 2.837,36 lei;

Pavilionul V:

- suprafaţa construită = 2,90 mp;

- valoarea contabilă = 2.837,36 lei;

Pavilionul X:

- suprafaţa construită = 2,90 mp;

- valoarea contabilă = 2.837,36 lei;

Pavilionul 11:

- suprafaţa construită = 349,00 mp;

- valoarea contabilă = 36.508,58 lei;

Pavilionul I2:

- suprafaţa construită = 349,00 mp;

- valoarea contabilă = 36.508,58 lei;

Pavilionul I4:

- suprafaţa construită = 349,00 mp;

- valoarea contabilă = 36,508,58 lei;

Împrejmuire metalică:

- suprafaţa construită = 220,00 ml;

- valoarea contabilă = 94,468 lei;

Împrejmuire beton:

- suprafaţa construită = 70,00 ml;

- valoarea contabilă = 766,073 lei;

Reţea electrică aeriană:

- lungime = 630,00 ml;

- valoarea contabilă = 3.870,342 lei;

Drumuri pavate:

- suprafaţa construită = 1.260,00 mp;

- valoarea contabilă = 1.474,70 lei;

Platforme pavate cu macadam:

- suprafaţa construită = 3.750,00 mp;

- valoarea contabilă = 12.991,50 lei

Total valoare contabilă:

Imobil 1278 - parţial = 297.488,937 lei

CF nr. 59089 Brăneşti, nr. cadastral 59089

Ministerul Apărării Naţionale

C.U.I. 4183229

 

0

1

2

3

4

5

6

11.

107153 - parţial

8.19.01

Imobil 2392 parţial

Localitatea Ovidiu,

judeţul Constanţa

11. Construcţii:

Drumuri şi alei pavate:

- suprafaţa construită = 2.216,00 mp;

- valoarea contabilă = 3.631,72 lei;

Reţea alimentare apă:

- lungime = 838,00 ml;

- valoarea contabilă = 4.422,10 lei;

Reţea electrică subterană:

- lungime = 80,00 ml;

- valoarea contabilă = 295,71 lei

Total valoare contabilă:

imobil 2392 - parţial = 8.349,53 lei

CF nr. 106182 Ovidiu, nr. cadastral 106182

Ministerul Apărării Naţionale

C.U.I. 4183229

12.

107057 - parţial

8.19.01

Imobil 2920 parţial

Comuna Adamclisi,

judeţul Constanţa

12. Construcţii:

Drumuri şi alei cu macadam:

- suprafaţa construită = 435,00 mp;

- valoarea contabilă = 760,52 lei;

Drumuri şi alei pământ:

- suprafaţa construită = 130,00 mp;

- valoarea contabilă = 128,01 lei;

Pavilionul K:

- suprafaţa construită = 3,15 mp;

- valoarea contabilă = 22.988,46 lei;

Pavilionul R:

- suprafaţa construită = 24,00 mp;

- valoarea contabilă = 472,70 lei

Total valoare contabilă:

imobil 2920 - parţial = 24.349,69 lei

CF nr. 101925 Adamclisi, nr. cadastral 101925

CF nr. 100485 Adamclisi, nr. cadastral 100485

CF nr. 100483 Adamclisi, nr. cadastral 100483

CF nr. 101923 Adamclisi, nr. cadastral 101923

CF nr. 102558 Deleni - Şipotele, nr. cadastral 102558

Ministerul Apărării Naţionale

C U I. 4183229

13.

107047-

parţial

8.19.01

Imobil 1576 parţial

Comuna Movileni,

judeţul Galaţi

13. Construcţii:

Drumuri pavate cu pietriş:

- suprafaţa construită = 8.471,00 mp;

- valoarea contabilă = 12.348,14 lei

Total valoare contabilă:

imobil 1576 - parţial = 12.348,14 lei

CF nr. 100057 Movileni, nr. cadastral 100057

CF nr. 100278 Movileni, nr. cadastral 100278

Ministerul Apărării Naţionale

C U I 4183229

14.

107041 - parţial

8.19.01

Imobil 488 parţial

Localitatea Tecuci,

strada Gheorghe Petraşcu nr. 1,

judeţul Galaţi

14. Construcţii:

Drumuri şi alei interioare cu balast:

- suprafaţa construită = 3.640,00 mp;

- valoarea contabilă = 20.711,60 lei;

Reţea alimentare cu apă:

- lungime = 1.335,00 ml;

- valoarea contabilă = 39.088,80 lei;

Reţea de canalizare:

- lungime = 1.470,00 ml;

- valoarea contabilă = 14.023,80 lei;

Reţea de gaze:

- lungime = 850,00 ml;

- valoarea contabilă = 5.219,00 lei

Total valoare contabilă:

imobil 488 - parţial = 79.043,20 lei

CF nr. 107721 Tecuci, nr. cadastral 107721

Ministerul Apărării Naţionale

C.U.I. 4183229

 

0

1

2

3

4

5

6

15.

107149 - parţial

8.19.01

Imobil 3176 parţial

Localitatea Năvodari, judeţul Constanţa

15. Construcţii:

Drumuri asfaltate:

- suprafaţa construită = 6.438,00 mp;

- valoarea contabilă = 3.184,21 lei;

Platouri asfaltate:

- suprafaţa construită = 2.820,00 mp;

- valoarea contabilă = 12.759,15 lei;

Platouri betonate:

- suprafaţa construită = 2.324,00 mp;

- valoarea contabilă = 7.714,43 lei;

Platouri cu macadam:

- suprafaţa construită = 880,00 mp;

- valoarea contabilă = 2.665,31 lei

Total valoare contabilă:

imobil 3176 - parţial = 26.323.10 lei

CF nr. 109601 Năvodari, nr. cadastral 109601

CF nr. 109695 Năvodari, nr. cadastral 109695

CF nr. 116262 Năvodari, nr. cadastral 116262

Ministerul Apărării Naţionale

C.U.I. 4183229

16.

106987 * parţial

8.19.01

Imobil 3091 parţial

Localitatea Topliceni,

judeţul Buzău

16. Construcţii:

Drumuri betonate:

- suprafaţa construită = 200,00 mp;

- valoarea contabilă = 1.386,07 lei;

Platouri betonate:

- suprafaţa construită = 200,00 mp;

- valoarea contabilă = 1.386,07 lei

Total valoare contabilă:

imobil 3091 - parţial = 2.772,14 lei

CF nr. 20642 Topliceni, nr. cadastral 122

Ministerul Apărării Naţionale

C.U.I. 4183229

17.

107007 - parţial

8.19.01

Imobil 3447 parţial

Localitatea Mircea Vodă,

judeţul Brăila

17. Construcţii:

Reţea de energie electrică aeriană:

- lungime = 80,00 ml;

- valoarea contabilă = 816,70 lei;

Pavilionul S5 - construcţia C 2:

- suprafaţa construită = 48,17,00 mp;

- valoarea contabilă = 6.697,20 lei

Total valoare contabilă:

imobil 3447 - parţial = 7.513,90 lei

CF nr. 71620 Mircea Vodă, nr. cadastral 988

Ministerul Apărării Naţionale

C.U.I. 4183229

18.

106644 - parţial

8.19.01

Imobil 355 parţial

Localitatea Bistriţa,

str. Avram Iancu nr. 1,

judeţul Bistriţa-Năsăud

18. Construcţii:

Pavilion C - construcţia C7:

- suprafaţa construită = 1.859 mp;

- valoarea contabilă = 250,00 lei;

Pavilionul R7:

- suprafaţa construită = 504 mp;

- valoarea contabilă = 28,00 lei;

Pavilionul R9:

- suprafaţa construită = 1.118 mp;

- valoarea contabilă = 70 lei

Total valoare contabilă:

imobil 3447 - parţial = 348,00 lei

CF nr. 55450 Bistriţa, nr. cadastral 55450

Ministerul Apărării Naţionale

C.U.I.4183229

 

ANEXA Nr. 3

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale unor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale la care se actualizează adresele poştale unde sunt situate acestea, în urma înscrierii în cartea funciară

 

Nr.

crt.

Nr.

M.F.P.

Codul de

clasificare

Denumirea bunului din domeniul public al statului la care se modifică adresa poştală

Persoana juridică care are în administrare bunul şi codul unic de înregistrare

Adresa poştală a bunului înscrisă în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului la data de 4.09.2018

Adresa actualizată a bunului imobil, conform cărţii funciare

Carte fundară actualizată/ Nr. cadastral

0

1

2

3

4

5

8

7

1.

107057

8.19.01

Imobil 2920

Ministerul Apărării Naţionale -4183229

Ţara: România;

judeţul: Constanţa;

comuna Adamclisi

Ţara: România;

judeţul: Constanţa;

comuna Adamclisi;

comuna Deleni-Şipotele

CF nr. 101925 Adamclisi, nr. cadastral 101925;

CF nr. 100485 Adamclisi, nr. cadastral 100485;

CF nr. 100483 Adamclisi, nr. cadastral 100483;

CF nr. 101923 Adamclisi, nr. cadastral 101923;

CF nr. 102558 Deleni-Şipotele, nr. cadastral 102558

2.

107007

8.19.01

Imobil 3447

Ministerul Apărării Naţionale - 4183229

Ţara: România,

judeţul: Brăila

oraşul: Ianca

Ţara: România,

judeţul: Brăila,

comuna Mircea Vodă

CF nr. 71620, nr. cadastral 988

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor din unitatea administrativ-teritorială Bolintin-Deal, judeţul Giurgiu

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă începerea lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor din unitatea administrativ-teritorială Bolintin-Deal, judeţul Giurgiu.

Art. 2. - Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 124/2013 privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor din unitatea administrativ-teritorială Bolintin-Deal, judeţul Giurgiu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 26 februarie 2013.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu-Codruţ Ştefănescu

 

Bucureşti, 6 decembrie 2018.

Nr. 1.664.

 

ANEXĂ*)

 

Reprezentarea grafică a sectoarelor cadastrale în care se desfăşoară lucrări de înregistrare sistematică

Judeţ: GIURGIU UAT: BOLINTIN-DEAL Sectoare: 1,2,3,4,5,6,7

 


*) Anexa este reprodusă în facsimil.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.008/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a titlului XX din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, referitoare la avizarea activităţilor în domeniul dispozitivelor medicale

 

Văzând Referatul de aprobare nr. SP 59 din 4.01.2019 al Direcţiei politica medicamentului şi a dispozitivelor medicale şi Adresa Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale nr. 51.833E din 18.12.2018 înregistrată la Ministerul Sănătăţii cu nr. 67.121 din 18.12.2018,

ţinând cont de prevederile art. 932 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de prevederile art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 734/2010 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.008/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a titlului XX din Legea nr. 95/2006 privind reforma În domeniul sănătăţii, referitoare la avizarea activităţilor în domeniul dispozitivelor medicale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 22 septembrie 2016, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. După articolul 19 se introduce un nou articol, articolul 191, cu următorul cuprins:

„Art. 191. - (1) în vederea asigurării continuităţii activităţilor prevăzute la art. 3, ANMDM emite avize de funcţionare temporare, valabile până la data emiterii avizului de funcţionare prevăzut la art. 4, dar nu mai târziu de 30.06.2019.

(2) Avizele de funcţionare temporare prevăzute la alin. (1) se emit doar pentru deţinătorii care au depus la ANMDM documentaţia prevăzută la art. 18 alin. (3), în vederea preschimbării acestora.

(3) Avizele de funcţionare temporare prevăzute la alin. (1) se emit în baza informaţiilor furnizate în cererea de preschimbare.

(4) Pentru deţinătorii de aviz de funcţionare pentru care ANMDM a emis raport favorabil până la data intrării în vigoare a prezentului ordin, avizul de funcţionare se emite potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (2).

(5) Modelul de aviz de funcţionare temporar este prevăzut în anexa nr. 6.

(6) Avizele de funcţionare temporare se emit în maximum 7 zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin.”

2. Articolul 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 20. - Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.”

3. După anexa nr. 5 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 6, al cărei cuprins este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul sănătăţii,

Dan-Octavian Alexandrescu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 4 ianuarie 2019.

Nr. 3.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 6 la normele metodologice)

 

AVIZ TEMPORAR DE FUNCŢIONARE

nr. … din …………….

 

În conformitate cu art. 926 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în baza documentaţiei înaintate, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale avizează funcţionarea unităţii: …………………………………………………………………………………………………….

cu sediul social în …………………………………………………………………………………………………….

şi puncte de lucru în …………………………………………………………………………………………………….

pentru activităţi de:

import dispozitive medicale |DA|NU|*);

distribuţie dispozitive medicale |DA|NU|*);

depozitare dispozitive medicale |DA|NU|*);

protezare |DA|NU|:| |ortopedică;| |auditivă;| |alte tipuri;

optică medicală |DA|NU|;

reparare, mentenanţă şi punere în funcţiune/instalare |DA|NU|

pentru dispozitive medicale

(categoriile şi tipurile de dispozitive medicale pentru care se execută lucrări de reparare, mentenanţă şi punere în funcţiune/instalare)

 

Unitatea este distribuitor/importator al producătorului**):

…………………………………………………………………………………………………….

ţara

Unitatea este reprezentant autorizat în Uniunea Europeană al producătorului**):

…………………………………………………………………………………………………….

ţara

Orice modificare a condiţiilor stabilite prin reglementările Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale care au stat la baza avizării atrage anularea prezentului aviz de funcţionare.

Valabilitatea prezentului aviz poate fi verificată prin solicitare scrisă adresată ANMDM.

Prezentul aviz de funcţionare este valabil cel târziu până la data de 30.06.2019.


*) Se specifică dacă dispozitivele medicale importate/depozitate/distribuite sunt noi (N), second-hand (SH) sau complet recondiţionate (CR).

**) Pentru fiecare producător se specifică dacă dispozitivele medicale importate/depozitate/distribuite sunt noi (N), second-hand (SH) sau complet recondiţionate (CR).

 

Preşedinte,

……………………………