MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 187 (XXXI) - Nr. 26         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 10 ianuarie 2019

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 550 din 18 septembrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Decizia nr. 677 din 6 noiembrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 alin. (2), art. 336 alin. (2) şi art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

3.899/2018. - Ordin al ministrului finanţelor publice pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 943/2016 privind tipurile de creanţe fiscale care pot fi plătite prin intermediul cârdurilor bancare prin POS

 

6.536/2018. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, privind extinderea desemnării organismului de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru construcţii Societatea Comercială QUALITY - CERT - S.R.L. în vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea funcţiei specifice de certificare a controlului producţiei în fabrică

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

208/2018. - Ordin pentru aprobarea Normei tehnice privind cerinţele tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru module generatoare, centrale formate din module generatoare şi centrale formate din module generatoare offshore (situate în larg)

 

210/2018. - Ordin privind modificarea şi completarea Regulamentului pentru autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei nr. 98/2015

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 550

din 18 septembrie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Irina-Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Gabriel Ariton şi Adriana Ioana Clucerescu în Dosarul nr. 27.314/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.608D/2017.

2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv deciziile nr. 613 din 4 octombrie 2016 şi nr. 649 din 17 octombrie 2017.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 10 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 27,314/3/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepţia a fost ridicată de Gabriel Ariton şi Adriana Ioana Clucerescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare formulate împotriva unei decizii de compensare, emisă de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că textul de lege criticat, potrivit căruia evaluarea imobilelor se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a legii, contravine protecţiei constituţionale a dreptului de proprietate privată, dat fiind faptul că nu asigură o dreaptă despăgubire pentru imobilele preluate în mod abuziv, ce intră în domeniul de reglementare al Legii nr. 165/2013. În acest sens se arată că despăgubirile ar fi trebuit stabilite în acord cu fostul proprietar al imobilului, cu luarea în considerare a valorii imobilului de la data preluării abuzive, iar această valoare ar fi trebuit să fie actualizată cu valoarea de piaţă, de la data emiterii deciziei de compensare. Se mai arată că valorile cuprinse în grilele notariale sunt valori minime, cu caracter informativ, şi nu reflectă valoarea de piaţă a imobilelor.

6. Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens invocă cele statuate de Curtea Constituţională prin deciziile nr. 269 din 7 mai 2014, nr. 715 din 9 decembrie 2014, nr. 561 din 16 iulie 2015, nr. 805 din 24 noiembrie 2015, nr. 846 din 10 decembrie 2015 şi nr. 588 din 13 septembrie 2016.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă cele statuate în Decizia Curţii Constituţionale nr. 588 din 13 septembrie 2016.

9. Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 269 din 7 mai 2014. Se apreciază că dreptul de proprietate nu are caracter absolut, conţinutul şi limitele sale fiind stabilite de lege, iar în cazul de faţă, nu se pune problema restrângerii exerciţiului dreptului de proprietate. Mai mult, prin Hotărârea din 12 octombrie 2010, pronunţată în Cauza Maria Atanasiu şi alţi împotriva României, statului român i-a fost lăsată o largă marjă de apreciere în privinţa mijloacelor prin care să îndeplinească obligaţiile juridice impuse, să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate avute în vedere. De asemenea, în acord şi cu dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, instanţa europeană a stabilit că statul are dreptul de a expropria bunuri - inclusiv orice drepturi la despăgubire consfinţite de lege - şi de a reduce, chiar foarte mult, nivelul despăgubirilor, prin mijloace legislative, cu condiţia ca valoarea despăgubirii acordate pentru o privare de proprietate să fie în mod rezonabil proporţională cu valoarea bunului.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că sunt criticate prevederile art. 21 alin, (6) din Legea nr. 165/2013, în forma anterioară modificării acestora prin art. I pct. 4 din Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 26 mai 2017. Prin urmare, Curtea urmează a se pronunţa asupra constituţionalităţii prevederilor noii reglementări, astfel cum acestea au fost preluate din redactarea anterioară a art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013. Prevederile legale criticate au următorul cuprins:

„(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, [...], şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu. “

13. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 44 alin. (1), (2), (3) şi (6), referitoare la dreptul de proprietate privată.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în privinţa constituţionalităţii dispoziţiilor din Legea nr. 165/2013, care instituie, pentru evaluarea imobilului ce constituie obiectul deciziei de compensare, metoda aplicării grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a legii, Curtea Constituţională are o bogată jurisprudenţă, care îşi menţine valabilitatea şi în cazul de faţă.

15. Astfel, prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, anterior citată, Curtea Constituţională s-a pronunţat, între alte prevederi constituţionale, şi asupra prevederilor art. 4 teza a două raportate la art. 21 alin. (6) şi art. 50 lit. b) teza întâi, analizând argumente de neconstituţionalitate similare celor formulate în prezenta cauză. Prin decizia menţionată, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, cu motivarea că prevederile legale criticate constituie modalitatea prin care legiuitorul a înţeles să transpună în legislaţia naţională exigenţele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, aşa cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 165/2013. În acest sens, în acord cu cele reţinute în jurisprudenţă sa, reprezentată de Decizia nr. 188 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 30 iunie 2014, Curtea a statuat că Legea nr. 165/2013 a fost adoptată de legiuitor ca urmare a pronunţării de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010 în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României, prin care, la paragraful 232, au fost reţinute în sarcina statului român obligaţia implementării unor proceduri simplificate şi eficiente, întemeiate pe măsuri legislative şi pe o practică judiciară şi administrativă coerentă, precum şi obligaţia adoptării unor reguli de procedură clare şi simplificate, care să acorde sistemului de despăgubiri o previzibilitate sporită. Prin aceeaşi decizie, Curtea a mai reţinut, de asemenea, că prin hotărârea-pilot menţionată a fost lăsată însă statului român o largă marjă de apreciere în privinţa mijloacelor prin care să îndeplinească obligaţiile juridice impuse şi să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate avute în vedere. Invocând jurisprudenţă sa anterioară în legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, Curtea a mai reţinut că modul de reparare a injustiţiilor şi a abuzurilor din legislaţia trecută ţine de opţiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a două din Constituţie, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.

16. Tot astfel, prin Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunţată în Cauza Preda şi alţii împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat - având în vedere marja de apreciere a statului român şi garanţiile instituite prin Legea nr. 165/2013, şi anume regulile de procedură clare şi previzibile, însoţite de termene constrângătoare şi de un control judecătoresc efectiv - că legea menţionată oferă, în principiu, un cadru accesibil şi efectiv pentru remedierea criticilor referitoare la atingerile aduse dreptului la respectarea bunurilor în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, rezultate în urma aplicării legilor de restituire (paragraful 129). În aceeaşi cauză, instanţa de contencios al drepturilor omului a statuat (paragraful 128), de asemenea, că măsurile de amenajare a plăţii creanţelor datorate de stat în virtutea deciziilor judecătoreşti definitive, cum ar fi eşalonarea plăţii acestora, măsuri luate pentru apărarea echilibrului bugetar între cheltuielile şi încasările publice, urmăreau un scop de utilitate publică şi realizarea unui just echilibru între diferitele interese aflate în joc, prin respectarea mecanismului existent şi prin grija pe care autorităţile au demonstrat-o în executarea acestuia (a se vedea în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 174 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 16 mai 2016).

17. Mai mult, aşa cum a reţinut Curtea prin Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, paragrafele 23 şi 24, prin Legea nr. 165/2013, legiuitorul a urmărit să introducă un sistem unitar şi previzibil de evaluare a imobilelor, astfel încât atât imobilele din Fondul naţional al terenurilor agricole şi al altor imobile, cât şi imobilele ce fac obiectul cererilor de restituire nesoluţionate să fie evaluate prin raportare la acelaşi sistem, respectiv prin aplicarea grilei notariale de la momentul intrării în vigoare a noii legi. Prin introducerea acestui nou sistem de calcul, este posibil ca valoarea despăgubirilor acordate sub formă de puncte să fie inferioară celei rezultate prin aplicarea legislaţiei anterioare în materie - Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 şi Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente - referitoare la stabilirea valorii de piaţă a imobilului de la data notificării, prin aplicarea standardelor internaţionale de evaluare. Însă, aşa cum s-a arătat prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, anterior citată, legiuitorul dispune de o largă marjă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalităţi prin care sunt acordate despăgubirile cuvenite în urma abuzurilor din regimul comunist, având obligaţia ca măsurile adoptate să respecte principiul proporţionalităţii, aşadar să fie adecvate, rezonabile şi să asigure un just echilibru între interesul individual şi cel general, al societăţii. Astfel, dacă printre exemplele oferite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cuprinsul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, care să conducă la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietăţilor, se numără şi plafonarea despăgubirilor (paragraful 235), statul român a optat, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând însă doar sistemul de referinţă al evaluării. Or, dacă această modificare legislativă generează, în concret, o diminuare a valorii totale a despăgubirilor obţinute de către persoanele îndreptăţite, aceasta este o măsură proporţională cu scopul legitim urmărit (constând în menţinerea echilibrului bugetar), putând avea, sub aspectul consecinţelor produse, valenţele unei plafonări. Prin decizia menţionată, Curtea a subliniat că această măsură nu este de natură să afecteze dreptul de proprietate în substanţa sa, deoarece nu îi pune în pericol existenţa şi efectele juridice, ci doar intervine asupra cuantumului bănesc obţinut prin valorificarea dreptului de proprietate, în limitele permise de art. 44 din Constituţie.

18. De asemenea, prin Decizia nr. 180 din 1 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 24 iunie 2014, a fost respinsă ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 lit. b), cu motivarea că este firesc ca obligaţia emiterii titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 să fie executată în condiţiile noii legi, aceasta fiind tocmai expresia concretă a principiului tempus regit actum şi a principiului aplicării imediate a legii noi. Aşadar, aplicarea imediată a legii noi în domeniul propriu de activitate cu privire la situaţiile pendinte nu aduce atingere principiului neretroactivităţii. Curtea a statuat în mod constant că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 294 din 6 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 29 septembrie 2004, şi Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004).

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gabriel Ariton şi Adriana Ioana Clucerescu în Dosarul nr. 27.314/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi constată că prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

 

Definitivă şi generat obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 18 septembrie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Irina-Loredana Gulie

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 677

din 6 noiembrie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 alin. (2)f art. 336 alin. (2)

şi art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 alin. (2), art. 336 alin. (2) şi art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Constantin Măntescu în Dosarul nr. 1.773/253/2016 al Judecătoriei Măcin şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 808D/2017.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus concluzii scrise, prin care solicită admiterea acesteia şi judecata în lipsă.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 alin. (2) din Codul de procedură penală, întrucât autorul nu a arătat în concret în ce constă contrarietatea reclamată.

5. Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 336 alin. (2) şi art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, şi solicită menţinerea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale. Astfel, instituirea unor reguli speciale de procedură reprezintă atribuţia şi apanajul exclusiv al legiuitorului, acesta situându-se în limitele marjei sale de apreciere, sens în care poate limita, în funcţie de natura procedurii desfăşurate în cursul urmăririi penale, posibilitatea exercitării sau nu a unei plângeri separate la instanţa de judecată. De altfel, niciun act al procurorului nu rămâne exclus de la controlul judecătorului, întrucât, în măsura în care se dispune o soluţie de netrimitere în judecată, există posibilitatea formulării plângerii în acord cu art. 340 din Codul de procedură penală, iar, în măsura în care se dispune trimiterea în judecată, există procedura camerei preliminare în care se pot formula cereri şi excepţii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

6. Prin încheierea din 1 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.773/253/2016, Judecătoria Macin a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 alin. (2), art. 336 alin. (2) şi art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Constantin Măntescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva unor ordonanţe ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea, prin care âu fost respinse plângerile formulate împotriva unor ordonanţe ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Măcin, de respingere a cererilor de consultare şi fotocopiere a dosarului.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi, la accesul liber la justiţie, la dreptul la apărare, precum şi dispoziţiile din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la drepturile oricărui acuzat. Autorul excepţiei, după ce a expus particularităţile cauzei şi modul defectuos în care este aceasta instrumentată, a apreciat că dispoziţiile legale criticate îl pun în imposibilitatea de a se adresa justiţiei în cazul constatării unor neregularităţi care îl nedreptăţesc.

8. Judecătoria Măcin opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, se arată că plângerile împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală emise de organul de cercetare penală sunt adresate procurorului care supraveghează activitatea, iar plângerile împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală emise de procuror se adresează procurorului ierarhic superior.

9. Totodată, soluţiile date de procuror, respectiv de procurorul ierarhic superior nu mai pot fi atacate la instanţă, singurele soluţii atacabile la instanţă fiind cele prevăzute de art. 340 din Codul de procedură penală, respectiv soluţiile de neurmărire sau netrimitere în judecată.

10. La prima vedere se dă impresia că soluţiile date în baza art. 336 alin. (2) şi, respectiv, art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală nu sunt supuse controlului judecătoresc. Însă, verificând art. 342 şi următoarele din Codul de procedură penală, se poate observa că dreptul la apărare este un atribut al judecătorului de cameră preliminară care în această procedură are posibilitatea să verifice acest aspect şi prin aceasta se garantează dreptul la apărare.

11. În ceea ce priveşte art. 172 alin. (2) din Codul de procedură penală, acesta se află în Partea generală, titlul IV - Probele, mijloacele de probă şi procedeele probatorii, capitolul VII - Expertiza şi constatarea. Deşi se invocă de petent tot încălcarea dreptului la apărare, nu se motivează această excepţie. Instanţa apreciază că, de fapt, prin art. 172 din Codul de procedură penală ce face trimitere la art. 100 din acelaşi cod, se reglementează modul de dispunere a acestei probe fără a exista vreo motivaţie care să justifice declararea ca neconstituţional a acestui text de lege.

12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

13. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, soluţia adoptată de legiuitor ţine seama de împrejurarea că procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului controlului ierarhic - art. 132 alin. (1) din Constituţie. De asemenea, fără a îngrădi în vreun fel accesul la justiţie, ea urmăreşte să asigure celeritatea procedurii judiciare.

Deşi nu se mai poate adresa în continuare procurorului ierarhic superior celui care a soluţionat plângerea iniţială, persoana interesată poate contesta la judecătorul de cameră preliminară soluţia de clasare, potrivit art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, beneficiind în acest fel de acces la justiţie. Mai mult, în cadrul procedurii desfăşurate la instanţă, aceasta poate apela la serviciile unui avocat ales, după cum se poate prezenta şi personal pentru a-şi susţine plângerea - art. 341 alin. (2) din Codul de procedură penală - exercitându-şi astfel în mod deplin dreptul la apărare.

14. Pe de altă parte, faptul că soluţia dispusă asupra plângerii de procurorul ierarhic superior nu poate fi contestată la instanţă în faza de urmărire penală nu aduce atingere art. 21 din Legea fundamentală, întrucât, aşa cum a statuat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, „posibilitatea formulării plângerii împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta la procurorul ierarhic superior constituie o garanţie procesuală, iar rămânerea definitivă a soluţiei dispuse de procurorul ierarhic superior are ca scop asigurarea celerităţii soluţionării cauzelor penale, nereprezentând un impediment în calea liberului acces la justiţie şi a dreptului ia un recurs efectiv” (a se vedea Decizia nr. 398 din 28 mai 2015, paragraful 16).

15. În ceea ce priveşte dreptul la un proces echitabil, respectarea acestuia se apreciază în contextul întregii proceduri judiciare. Or, câtă vreme legea îi recunoaşte inculpatului dreptul de a contesta la judecătorul de cameră preliminară - în condiţii de contradictorialitate şi cu respectarea dreptului la apărare - atât legalitatea şi temeinicia soluţiei de clasare - [art. 340 raportat la art. 341 alin. (7) lit. c) din Codul de procedură penală], cât şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală (art. 342 din Codul de procedura penală), inculpatul va avea posibilitatea de a formula critici atât vizavi de actul de punere în mişcare a acţiunii penale, cât şi cu privire la insuficienţa probelor administrate la urmărirea penală (punând în discuţie refuzul procurorului de a dispune efectuarea unor probe), iar prin aceasta va beneficia de garanţiile dreptului la un proces echitabil.

16. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, accesul liber Ia justiţie semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanţa judecătorească în cazul în care consideră că drepturile, libertăţile sau interesele sale legitime au fost încălcate.

17. Competenţa de a stabili regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti îi revine legiuitorului, în acord cu dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 126 alin. (2). Astfel, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe. Ca atare, se apreciază că textul legal potrivit căruia ordonanţele prin care se soluţionează plângerile împotriva soluţiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior este constituţional, nefiind de natură să împiedice accesul liber la justiţie ori să îngrădească părţii dreptul la un proces echitabil ori la apărare, câtă vreme partea are asigurat accesul la o instanţă de judecată.

18. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că accesul liber la justiţie este pe deplin respectat ori de câte ori partea interesată, în vederea valorificării unui drept sau interes legitim, a putut să se adreseze cel puţin o singură dată unei instanţe naţionale (a se vedea Decizia nr. 71 din 15 ianuarie 2009).

19. De asemenea, prevederile legale criticate nu aduc atingere principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, întrucât se aplică tuturor persoanelor aflate în situaţia reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare.

20. În ceea ce priveşte criticile îndreptate împotriva art. 172 alin. (2) din Codul de procedură penală, potrivit cărora până la momentul sesizării organul de cercetare penală nu s-a pronunţat asupra administrării unei probe, se arată că acestea pun în discuţie o problemă de aplicare a legii, ceea ce nu reprezintă o problemă de constituţionalitate. Aplicarea şi interpretarea legii excedează competenţei Curţii Constituţionale, care are atribuţia de a veghea la conformitatea legislaţiei cu principiile trasate prin Constituţie.

21. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

22. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

23. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 172 alin. (2), cu denumirea marginală Dispunerea efectuării expertizei sau a constatării art. 336 alin. (2) având denumirea marginală Dreptul de a face plângere şi art. 339 alin. (5), cu denumirea marginală Plângerea împotriva actelor procurorului, toate din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut;

- Art. 172 alin. (2): „Expertiza se dispune, în condiţiile art. 100, la cerere sau din oficiu, de către organul de urmărire penală, prin ordonanţă motivată, iar în cursul judecăţii se dispune de către instanţă, prin încheiere motivată.”;

- Art. 336 alin. (2): „Plângerea se adresează procurorului care supraveghează activitatea organului de cercetare penală şi se depune fie direct la acesta, fie la organul de cercetare penală.

- Art. 339 alin. (5); „Ordonanţele prin care se soluţionează plângerile împotriva soluţiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior şi se comunică persoanei care a făcut plângerea şi celorlalte persoane interesate.”

24. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiţie, art. 24 alin. (1) referitor la dreptul ia apărare, precum şi dispoziţiile art. 6 paragraful 3 lit. b) şi c) referitor la drepturile oricărui acuzat din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

25. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 610 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 15 noiembrie 2017, Deciziei nr. 478 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 12 septembrie 2017, şi Deciziei nr. 486 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 5 decembrie 2017, s-a statuat că, potrivit art. 132 alin. (1) din Constituţie, „procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţi, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic [...].” Ca o garanţie a respectării de către procurori a principiilor imparţialităţii şi legalităţii în activitatea lor, Constituţia a consacrat şi principiul unităţii de acţiune a membrilor Ministerului Public, sub forma controlului ierarhic. Prin urmare, dispoziţia legală ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate reprezintă o reflectare a exigenţelor constituţionale instituite de art. 132, fără ca prin aceasta să fie afectate drepturile consacrate de art. 21 şi art. 24 din Legea fundamentală. Aceasta, întrucât părţile interesate nu sunt obstrucţionate în niciun fel în a-şi exercita dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la apărare în condiţiile prevăzute de lege.

26. Stabilirea unor reguli speciale de procedură în cazul soluţionării plângerilor împotriva actelor procurorului este realizată de legiuitor în exercitarea competenţei sale constituţionale. Astfel, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, legiuitorul poate institui reguli speciale de procedură, ca modalităţi de exercitare a drepturilor procedurale, principiul accesului liber la justiţie presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, însă în formele şi modalităţile instituite de lege. Aşa fiind, prin instituirea procedurii prevăzute de art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală potrivit căreia ordonanţele prin care se soluţionează plângerile împotriva soluţiilor, actelor sau măsurilor procurorului nu mai pot fi atacate cu o nouă plângere la procurorul ierarhic superior, ca de altfel în toate cazurile în care legiuitorul a condiţionat valorificarea unui drept de exercitarea sa în cadrul unei anumite proceduri, nu s-a urmărit restrângerea accesului liber la justiţie, ci, exclusiv, instaurarea unui climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitării dreptului constituţional prevăzut de art. 21 din Constituţie. Astfel, se previn abuzurile şi se asigură protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale celorlalte părţi. Reglementarea de către legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferită prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor proceduri speciale, nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite.

27. Aşa fiind, nu poate fi primită critica referitoare la afectarea accesului liber la justiţie, deoarece cauza penală, odată rezolvată de către procuror, în condiţiile art. 327 din Codul de procedură penală, va putea fi supusă controlului judecătorului de cameră preliminară, ocazie cu care partea interesată va putea critica inclusiv acele acte ale procurorului care au fundamentat soluţia pronunţată.

28. Astfel, atunci când procurorul va emite rechizitoriu prin care dispune trimiterea în judecată, cauza va ajunge în faza camerei preliminare, fază în care, potrivit art. 342 din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră va verifica legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

29. Atunci când procurorul va emite o ordonanţă prin care clasează cauza, aceasta va putea ajunge, de asemenea, în faţa unui judecător de cameră preliminară în condiţiile art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, petentul şi intimaţii putând formula cereri şi ridica excepţii şi cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale, conform art. 341 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală.

30. În sfârşit, atunci când procurorul va emite o ordonanţă prin care renunţă la urmărirea penală, ordonanţa astfel pronunţată va fi verificată sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, iar când a fost întocmită de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior. Ulterior, această ordonanţă se transmite, spre confirmare, judecătorului de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă, iar, în faţa acestuia, persoana care a făcut sesizarea, părţile, suspectul, persoana vătămată ori altă persoană interesată vor putea releva aspecte cu privire la legalitatea şi temeinicia soluţiei pronunţate.

31. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia şi considerentele deciziilor mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă, inclusiv cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 336 alin. (2) din Codul de procedură penală referitor la Dreptul de a face plângere

32. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 alin. (2) din Codul de procedură penală referitor la Dispunerea efectuării expertizei sau a constatării, Curtea constată că este inadmisibilă, deoarece autorul acesteia nu a motivat-o, relevând numai aspecte ce ţin de modul de aplicare a normelor referitoare la dispunerea expertizelor, sens în care a arătat că, deşi a formulat o cerere de efectuare a unei expertize de specialitate, nu a primit niciun răspuns. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate şi, ca atare, Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei în ceea ce priveşte formularea unor motive de neconstituţionalitate. Acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie.

33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin Măntescu în Dosarul nr. 1.773/253/2016 al Judecătoriei Măcin şi constată că dispoziţiile art. 336 alin. (2) şi art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Măcin şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 6 noiembrie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 943/2016 privind tipurile de creanţe fiscale care pot fi plătite prin intermediul cardurilor bancare prin POS

 

În temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 943/2016 privind tipurile de creanţe fiscale care pot fi plătite prin intermediul cardurilor bancare prin POS, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 5 iulie 2016, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Partea introductivă a tabelului se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Cod clasificaţie/Cont disponibil Denumire indicatori/cont Denumire impozit/taxă”

 

2. La categoria „Contribuţii de asigurări sociale de sănătate”, după poziţia 21.05.23 se introduce o nouă poziţie, poziţia 21.05.24, cu următorul cuprins:

Cod clasificaţie/Cont disponibil

Denumire indicatori/cont

Denumire impozit/taxă

„21.05.24

Regularizări

Regularizări privind contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorate de asiguraţi”

 

3. După categoria „Amenzi, penalităţi şi confiscări” se introduc două noi categorii, categoria „Venituri din prestări de servicii şi alte activităţi” cu poziţia 33.01.25.01 şi categoria „Obligaţiile fiscale de plată ale contribuabililor persoane fizice” cu poziţia 55.04, având următorul cuprins:

Cod clasificaţie/Cont disponibil

Denumire indicatori/cont

Denumire impozit/taxă

 

„Venituri din prestări de servicii şi alte activităţi

Venituri din prestări de servicii şi alte activităţi

33.01.25.01

Venituri din recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat de la persoane rezidente

Venituri din recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat de la persoane rezidente

 

Obligaţiile fiscale de plată ale contribuabililor persoane fizice

Obligaţiile fiscale de plată ale contribuabililor persoane fizice

55.04

Sume reprezentând impozit pe venit şi contribuţii sociale datorate de persoanele fizice în curs de distribuire

Sume reprezentând impozit pe venit şi contribuţii sociale datorate de persoanele fizice în curs de distribuire”

 

Art. II. - Prezentul ordin se publică În Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 27 decembrie 2018.

Nr. 3.899.

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

 

ORDIN

privind extinderea desemnării organismului de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru construcţii Societatea Comercială QUALITY - CERT - S.R.L. În vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea funcţiei specifice de certificare a controlului producţiei în fabrică

 

Având în vedere Procesul-verbal nr. 1 din 26.11.2018 al Comisiei de evaluare a organismelor de evaluare şi verificare a constanţei performanţei şi a organismelor de evaluare tehnică europeană a produselor pentru construcţii,

în conformitate cu prevederile art. 3 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 1.236/2012 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu prevederile art. 11 alin. (4) din Procedura privind desemnarea organismelor de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru construcţii, aprobată prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, şi al ministrului afacerilor interne nr. 2.141/92/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 12 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 51/2018 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă extinderea desemnării organismului de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru construcţii Societatea Comercială QUALITY - CERT – S.R.L. în vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea funcţiei specifice de certificare a controlului producţiei în fabrică, conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia tehnică va notifica Comisiei Europene organismul prevăzut la art. 1 prin înscrierea în banca de date NANDO a următoarelor date/informaţii:

a) elementele de identificare a organismului;

b) perioada de valabilitate a notificării;

c) familia de produse/produsele, utilizarea preconizată, sistemul de evaluare şi verificare a constanţei performanţei şi funcţia organismului, precum şi specificaţia tehnică armonizată pentru care organismul a fost acreditat de Asociaţia de Acreditare din România - RENAR - şi evaluat.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I,

 

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Adriana-Mihaela Udroiu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 20 decembrie 2018.

Nr. 6.536.

 

ANEXĂ

 

Denumirea organismului:

Societatea Comercială QUALITY - CERT - S.R.L. NB 1870

Adresa: Şos. Panduri nr. 94, sectorul 5, Bucureşti, tel.: +40 0317.100.753, fax: +40 021.411.71.51, e-mail: quality_cert@yahoo.com, office@qualitycert.ro

Competenţa organismului a fost evaluată folosind ca referenţial standardul SR EN ISO/CEI 17065:2013.

Valabilitatea notificării se acordă pe termen nelimitat (cu condiţia îndeplinirii continue a cerinţelor care au stat la baza desemnării).

 

Domeniile de competenţă:

 

Nr.

deciziei CE

Familia de produse şi utilizarea preconizată

Sistemul de evaluare şi verificare

Specificaţia tehnică armonizată

Funcţia organismului

97/740/CE

Produse de bază şi auxiliare pentru zidărie (1/3) Mortare industriale de zidărie, cu performanţe indicate (utilizare preconizată în ziduri, coloane şi pereţi interiori)

Sistem 2+

EN 998-2: 2016

CPF

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI AUTORITATEA NAŢIONALA DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea Normei tehnice privind cerinţele tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru module generatoare, centrale formate din module generatoare şi centrale formate din module generatoare offshore (situate în larg)

 

Având în vedere prevederile art. 36 alin. (7) lit. n) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 7 alin. (1) şi alin. (4) din Regulamentul (UE) 2016/631 al Comisiei din 14 aprilie 2016 de instituire a unui cod de reţea privind cerinţele pentru racordarea la reţea a instalaţiilor de generare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) şi d) şi ale art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1 - Se aprobă Norma tehnică privind cerinţele tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru module generatoare, centrale formate din module generatoare şi centrale formate din module generatoare offshore (situate în larg), prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Operatorii economici din sectorul energiei electrice duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar entităţile organizatorice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor acestuia.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă:

a) art. 2 din anexa ia Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 51/2009 privind aprobarea Normei tehnice „Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 11 mai 2009, cu modificările şi completările ulterioare;

b) art. 2 din anexa la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 30/2013 privind aprobarea Normei tehnice „Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele electrice fotovoltaice”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 30 mai 2013, cu modificările ulterioare.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficia! al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 27 aprilie 2019.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Dumitru Chiriţă

 

Bucureşti, 14 decembrie 2018.

Nr. 208.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Regulamentului pentru autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 98/2015

 

Având în vedere prevederile art. 98 alin. (3) şi ale art. 121 alin. (2) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (1) lit. e) şi f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. I. - Regulamentul pentru autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 98/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 493 din 6 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4) în sensul prezentului regulament, operaţiunile de verificare şi revizie a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, indiferent de tipul lor, sunt realizate de către operatorii economici titulari ai autorizaţiilor tip ET sau EDIB, după caz, în funcţie de regimul de presiune al instalaţiei de utilizare a gazelor naturale.”

2. La articolul 11 alineatul (1), partea introductivă şi literele b), c) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 11. - (1) Operatorul economic, persoană juridică străină, înregistrată într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European sau în Elveţia, are dreptul de a presta servicii transfrontaliere, pentru realizarea de activităţi de proiectare, execuţie sau exploatare a obiectivelor/sistemelor/ instalaţiilor din domeniul gazelor naturale în România, dacă îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii:

b) transmite la ANRE o cerere redactată în limba română, conform modelului prevăzut în anexa nr. 12, însoţită de o traducere necertificată în limba română a documentului prevăzut la lit. a) şi o declaraţie pe propria răspundere, întocmită sau tradusă în limba română, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, semnată de reprezentantul legal al solicitantului, prin care acesta îşi asumă respectarea obligaţiilor rezultate din calitatea de titular al deciziei de confirmare prevăzută la lit. c), precum şi un document de înregistrare la autorităţile competente din ţara de origine, tradus în limba română;

c) deţine o decizie de confirmare emisă de ANRE prin care se recunoaşte acestuia dreptul de a presta servicii transfrontaliere în România, ca urmare a îndeplinirii condiţiilor prevăzute la lit. a), b) şi e);

e) achită tariful de autorizare/prelungire, stabilit în conformitate cu prevederile ordinului preşedintelui ANRE cu privire la aprobarea tarifelor şi contribuţiilor băneşti percepute de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru tipul de autorizaţie a cărei confirmare se solicită.”

3. La articolul 11, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Operatorul economic, persoană juridică străină, înregistrată într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European sau în Elveţia, are dreptul de a presta servicii transfrontaliere, pentru realizarea de lucrări de proiectare, execuţie sau exploatare a obiectivelor/sistemelor/ instalaţiilor din domeniul gazelor naturale în România, pe durata de valabilitate a documentului prevăzut la alin. (1) lit. a).

(3) Operatorul economic, persoană juridică străină înregistrată într-un alt stat decât un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European sau în Elveţia, poate solicita şi obţine acordarea unei autorizaţii emise în condiţiile prezentului regulament dacă îndeplineşte condiţiile de acordare corespunzătoare tipului de autorizaţie solicitat, prevăzute în prezentul regulament, şi dacă are înregistrat pe teritoriul României un sediu secundar, pentru întreaga durată de valabilitate a autorizaţiei; respectarea cerinţelor specificate în regulament se poate face inclusiv prin transmiterea de documente echivalente, emise în acest scop în ţara de origine a societăţii, traduse în limba română.”

4. La articolul 11, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Drepturile şi obligaţiile prevăzute de prezentul regulament se aplică şi operatorilor economici care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1), titulari ai deciziilor de confirmare emise de ANRE.”

5. La articolul 2 alineatul (2), după litera b) se introduc două noi litere, literele b1) şi b2), cu următorul cuprins:

„b1) confirmare - recunoaşterea dreptului unui operator economic care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 11 alin. (1) de a presta servicii transfrontaliere în România;

b2) decizie de confirmare - act administrativ emis unui operator economic care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 11 alin. (1) prin care se recunoaşte acestuia dreptul de a presta servicii transfrontaliere în România; decizia de confirmare ţine loc de autorizaţie; .

6. La capitolul I, în tabelul nr. 1, la activitatea „Proiectare”, rândul 8 „Instalaţii aferente activităţii de producere/stocare a gazelor naturale comprimate/gazelor naturale comprimate pentru vehicule GNC/GNCV” se abrogă.

7. La capitolul I, în tabelul nr. 1, la activitatea „Execuţie”, rândul 16 „Instalaţii aferente activităţii de producere/stocare a gazelor naturale comprimate/gazelor naturale comprimate pentru vehicule GNC/GNCV” se abrogă.

8. La articolul 3, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Un operator economic care are, potrivit legii, calitatea de antreprenor general, în baza unui contract de antrepriză încheiat cu un beneficiar, şi care deţine sau nu deţine o autorizaţie pentru activităţile de proiectare, execuţie şi exploatare a obiectivelor sistemelor/instalaţiilor din domeniul gazelor naturale acordată de ANRE are dreptul de a subcontracta lucrările de proiectare, execuţie şi exploatare a obiectivelor/sistemelor/instalaţiilor din domeniul gazelor naturale, care, prin contractul încheiat cu beneficiarul investiţiei, sunt în sarcina sa, numai către operatori economici autorizaţi conform prezentului regulament şi numai cu acordul beneficiarului. Antreprenorul general are obligaţia de a coordona realizarea tuturor lucrărilor de execuţie şi exploatare a obiectivelor/sistemelor/instalaţiilor din domeniul gazelor naturale printr-un angajat al său care deţine calitatea de instalator autorizat, având tipul de autorizaţie corespunzător activităţii la care se realizează lucrările; antreprenorul general este responsabil pentru lucrările de proiectare, execuţie şi exploatare a obiectivelor/sistemelor/instalaţiilor din domeniul gazelor naturale realizate, în solidar cu operatorul economic titular de autorizaţie cu care a subcontractat realizarea acestor lucrări.”

9. La articolul 4 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) certificatul constatator emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în copie, care să reflecte situaţia actualizată a solicitantului la data depunerii cererii de autorizare şi care să cuprindă informaţii de identificare ale operatorului economic, denumirea, adresa sediului social, codul unic de înregistrare, numărul de ordine în oficiul registrului comerţului, starea operatorului economic, forma de organizare, durata de constituire, capitalul social, asociaţii/acţionarii/administratorii operatorului economic, persoana/persoanele împuternicită/ împuternicite să reprezinte operatorul economic, domeniul de activitate pentru care se solicită autorizaţia, sucursale/subunităţi/ filiale, sedii secundare/puncte de lucru din România, sau, după caz, alt document justificativ care să conţină aceste informaţii;”.

10. La articolul 4 alineatul (1), după litera j) se introduce o nouă literă, litera k), cu următorul cuprins:

k) dovada achitării tarifului pentru autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul gazelor naturale, stabilit în conformitate cu prevederile ordinului preşedintelui ANRE cu privire la aprobarea tarifelor şi contribuţiilor băneşti percepute de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru tipul de autorizaţie solicitat.”

11. La articolul 4, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Pentru operatorii economici persoane juridice străine, înregistrate într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European sau în Elveţia, sunt acceptate şi documente emise într-un scop echivalent sau din care reiese clar că cerinţa respectivă este îndeplinită, în traducere necertificată în limba română.”

12. La articolul 5, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) document, în copie, datat şi asumat prin semnătură de către reprezentantul legal al operatorului economic/persoana împuternicită în acest sens, din care să reiasă că structura minimă de personal prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. g), la momentul încheierii de contracte pentru desfăşurarea unei/unor activităţi permise conform tipului de autorizaţie deţinut şi pe toată durata desfăşurării efective a acestor activităţi, cuprinde un număr de minimum 2 instalatori autorizaţi, tip PGT; unul dintre instalatorii autorizaţi trebuie să deţină experienţă în activitatea de proiectare pentru acest tip de obiective de minimum 7 ani şi să fie absolvent cu studii superioare în domeniul ştiinţelor inginereşti, având rol de coordonare a activităţii;”.

13. La articolul 6, litera a) sa modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) document, în copie, datat şi asumat prin semnătură de către reprezentantul legal al operatorului economic/persoana împuternicită în acest sens, din care să reiasă că structura minimă de personal prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. g), la momentul încheierii de contracte pentru desfăşurarea unei/unor activităţi permise conform tipului de autorizaţie deţinut şi pe toată durata desfăşurării efective a acestor activităţi, cuprinde un număr de minimum 2 instalatori autorizaţi, tip PGT; unul dintre instalatorii autorizaţi trebuie să deţină experienţă în activitatea de proiectare pentru acest tip de obiective de minimum 7 ani şi să fie absolvent cu studii superioare în domeniul ştiinţelor inginereşti, având rol de coordonare a activităţilor;”.

14. La articolul 7, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) document, în copie, datat şi asumat prin semnătură de către reprezentantul legal al operatorului economic/persoana împuternicită în acest sens, din care să reiasă că structura minimă de personal prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. g), la momentul încheierii de contracte pentru desfăşurarea unei/unor activităţi permise conform tipului de autorizaţie deţinut şi pe toată durata desfăşurării efective a acestor activităţi, cuprinde un număr de minimum 2 instalatori autorizaţi, tip PGD; unul dintre instalatorii autorizaţi trebuie să deţină experienţă în activitatea de proiectare pentru acest tip de obiective de minimum 5 ani şi să fie absolvent cu studii superioare în domeniul ştiinţelor inginereşti, având rol de coordonare a activităţilor;”.

15. La articolul 8, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) document, în copie, datat şi asumat prin semnătură de către reprezentantul legal al operatorului economic/persoana împuternicită în acest sens, din care să reiasă că structura minimă de personal prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. g), la momentul încheierii de contracte pentru desfăşurarea unei/unor activităţi permise conform tipului de autorizaţie deţinut şi pe toată durata desfăşurării efective a acestor activităţi, cuprinde un număr de minimum 2 instalatori autorizaţi, tip PGIU; unul dintre instalatorii autorizaţi trebuie să deţină experienţă în activitatea de proiectare în domeniul gazelor naturale de minimum 5 ani şi să fie absolvent cu studii superioare în domeniul ştiinţelor inginereşti, având rol de coordonare a activităţilor;”.

16. Articolul 9 se abrogă.

17. La articolul 10, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,a) document, în copie, datat şi asumat prin semnătură de către reprezentantul legal al operatorului economic/persoana împuternicită în acest sens, din care să reiasă că structura minimă de personal prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. g), la momentul încheierii de contracte pentru desfăşurarea unei/unor activităţi permise conform tipului de autorizaţie deţinut şi pe toată durata desfăşurării efective a acestor activităţi, cuprinde un număr de minimum 2 instalatori autorizaţi, tip EGT; unui dintre instalatorii autorizaţi trebuie să deţină experienţă în activitatea de execuţie pentru acest tip de obiective de minimum 5 ani şi să fie absolvent cu studii superioare în domeniul ştiinţelor inginereşti, având rol de coordonare a activităţilor;”.

18. La articolul 11, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,a) document, în copie, datat şi asumat prin semnătură de către reprezentantul legal al operatorului economic/persoana împuternicită în acest sens, din care să reiasă că structura minimă de personal prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. g), la momentul încheierii de contracte pentru desfăşurarea unei/unor activităţi permise conform tipului de autorizaţie deţinut şi pe toată durata desfăşurării efective a acestor activităţi, cuprinde un număr de minimum 2 instalatori autorizaţi, tip EGT; unul dintre instalatorii autorizaţi trebuie să deţină experienţă în activitatea de execuţie pentru acest tip de obiective de minimum 5 ani şi să fie absolvent cu studii superioare în domeniul ştiinţelor inginereşti, având rol de coordonare a activităţilor;”.

19. La articolul 12, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) document, în copie, datat şi asumat prin semnătură de către reprezentantul legal al operatorului economic/persoana împuternicită în acest sens, din care să reiasă că structura minimă de personal prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. g), la momentul încheierii de contracte pentru desfăşurarea unei/unor activităţi permise conform tipului de autorizaţie deţinut şi pe toată durata desfăşurării efective a acestor activităţi, cuprinde un număr de minimum 2 instalatori autorizaţi, tip EGD; unul dintre instalatorii autorizaţi trebuie să deţină experienţă în activitatea de execuţie pentru acest tip de obiective de minimum 3 ani şi să fie absolvent cu studii superioare în domeniul ştiinţelor inginereşti, având rol de coordonare a activităţilor;”.

20. La articolul 13, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) document, în copie, datat şi asumat prin semnătură de către reprezentantul legal al operatorului economic/persoana împuternicită în acest sens, din care să reiasă că structura minimă de personal prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. g), la momentul încheierii de contracte pentru desfăşurarea unei/unor activităţi permise conform tipului de autorizaţie deţinut şi pe toată durata desfăşurării efective a acestor activităţi, cuprinde un număr de minimum 2 instalatori autorizaţi, tip EGIU; unul dintre instalatorii autorizaţi trebuie să deţină experienţă în activitatea de execuţie pentru acest tip de obiective de minimum 3 ani şi să fie absolvent cu studii superioare în domeniul ştiinţelor inginereşti, având rol de coordonare a activităţilor; “.

21. Articolul 14 se abrogă.

22. La articolul 15, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) certificatul constatator emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în copie, care să reflecte situaţia actualizată a solicitantului la data depunerii cererii de autorizare şi care să cuprindă informaţii de identificare ale persoanei fizice autorizate, denumirea, adresa sediului profesional, codul unic de înregistrare, numărul de ordine în Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, domeniul de activitate pentru care se solicită autorizaţia;”.

23. La articolul 15, după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:

„f) dovada achitării tarifului pentru autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul gazelor naturale, stabilit în conformitate cu prevederile ordinului preşedintelui ANRE cu privire la aprobarea tarifelor şi contribuţiilor băneşti percepute de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru tipul de autorizaţie solicitat.”

24. La articolul 17, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Declaraţiile pe propria răspundere se transmit în original, datate şi semnate.”

25. La articolul 17, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

„(6) Documentele prevăzute la alin. (1) se pot transmite la ANRE şi conform prevederilor art. 4 alin. (3).”

26. La articolul 18, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12), cu următorul cuprins:

„(11) Tariful de autorizare/prelungire se achită integral, înainte sau odată cu înregistrarea cererii prevăzute la alin. (1).

(12) în situaţia în care se constată că, în termen de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii prevăzute la alin. (1), tariful prevăzut la alin. (11) nu a fost achitat integral şi efectiv virat în contul de destinaţie, solicitarea se clasează de drept, solicitantul fiind notificat cu privire la acest lucru, precum şi la posibilitatea de restituire a documentelor anexate cererii.”

27. La articolul 18, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (71), cu următorul cuprins:

„(71) ANRE poate refuza acordarea unei noi autorizaţii dacă gradul de satisfacţie anual al beneficiarilor, în ultimele 24 de luni consecutive, anterioare cererii, se situează sub valorile de referinţă stabilite de ANRE în anexa nr. 16.”

28. La articolul 19, după litera b) se Introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins:

„c) dovada achitării tarifului de prelungire care este egal cu cel de autorizare a operatorilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul gazelor naturale, stabilit în conformitate cu prevederile ordinului preşedintelui ANRE cu privire la aprobarea tarifelor şi contribuţiilor băneşti percepute de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru tipul de autorizaţie solicitat.”

29. La articolul 20, alineatele (1)-(3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 20. - (1) ANRE, prin direcţia de specialitate, analizează documentaţia depusă de operatorul economic conform prevederilor prezentului regulament în termen de 30 de zile.

(2) în cazul în care nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de prezentul regulament, ANRE comunică operatorului economic neconformităţile constatate.

(3) Operatorul economic are obligaţia să completeze documentaţia, în vederea eliminării neconformităţilor semnalate de către ANRE, în termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea comunicării; ANRE reia procedura prevăzută la alin. (1) şi (2).”

30. La articolul 21, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Motivele care stau la baza refuzului de acordare a autorizaţiei/autorizaţiilor sunt prevăzute la art. 18 alin. (7) şi (71).”

31. La articolul 24, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 24. - (1) ANRE decide modificarea autorizaţiei/ autorizaţiilor în următoarele situaţii:

a) schimbarea denumirii şi/sau a formei juridice a titularului de autorizaţie;

b) schimbarea sediului social/profesional al titularului de autorizaţie.

(2) ANRE examinează situaţia nou-creată prevăzută la alin. (1) şi eliberează autorizaţia care corespunde noilor circumstanţe, în termen de 10 zile lucrătoare de la data notificării însoţite de documentele justificative, respectiv certificatul constatator eliberat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului sau alte documente similare, precum şi dovada achitării tarifului de modificare a autorizaţiei operatorilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul gazelor naturale, stabilit în conformitate cu prevederile ordinului preşedintelui ANRE cu privire la aprobarea tarifelor şi contribuţiilor băneşti percepute de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru tipul de autorizaţie solicitat.”

32. La articolul 25 alineatul (4), partea introductivă şi litera a) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(4) La solicitarea scrisă a titularului de autorizaţie/autorizaţii, la sesizarea transmisă de o terţă persoană sau la constatarea de către ANRE din oficiu, ANRE poate decide suspendarea unei/unor autorizaţii în următoarele situaţii:

a) în cazul în care se constată că titularul de autorizaţie încalcă în mod repetat o obligaţie prevăzută în anexele nr. 7, 8 sau 10. Prin «mod repetat» se înţelege cel puţin de două ori în decursul a 12 luni consecutive pentru aceeaşi obligaţie;”.

33. La articolul 25, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (5) şi (6), cu următorul cuprins:

(5) în situaţia prevăzută la alin. (4) lit. c) durata de suspendare a autorizaţiei este de 6 luni de la data emiterii deciziei de suspendare; o nouă suspendare pentru motivul prevăzut la alin. (4) lit. c) poate avea loc numai după un an de la terminarea precedentei suspendări.

(6) Pe durata suspendării unei autorizaţii se suspendă drepturile titularului de autorizaţie prevăzute în condiţiile de valabilitate, cu excepţia pct. 5 din anexa nr. 7 şi a pct. 5 din anexa nr. 8; în situaţia prevăzută la alin. (4) lit. c)i dacă titularul autorizaţiei are, la data emiterii deciziei de suspendare, contracte în derulare încheiate potrivit drepturilor conferite de acel tip de autorizaţie, acesta poate desfăşura, în baza autorizaţiei suspendate, activităţile/lucrările necesare finalizării acelor contracte.”

34. La articolul 26, alineatul (1) şi partea introductivă a alineatului (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 26. - (1) La solicitarea scrisă a titularului de autorizaţie/autorizaţii, ANRE poate decide suspendarea autorizaţiei/autorizaţiilor pe o perioadă de maximum 180 de zile.

(2) La solicitarea scrisă a titularului de autorizaţie, la sesizarea transmisă de o terţă persoană sau la constatarea de către ANRE din oficiu, ANRE poate decide retragerea autorizaţiei/autorizaţiilor în următoarele situaţii:”.

35. La articolul 26 alineatul (2), după literat) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

„g) după două suspendări consecutive pentru motivul invocat la art. 25 alin. (4) lit. c).”

36. La articolul 26, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:

„(41) La luarea deciziei cu privire la suspendarea/retragerea autorizaţiei/autorizaţiilor, ANRE ţine seama de contractele pe care titularul de autorizaţie/autorizaţii le are în derulare şi de efectele pe care le poate avea suspendarea/retragerea asupra celeilalte părţi contractante.”

37. La articolul 26, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5)în perioada de suspendare a autorizaţiei/autorizaţiilor, în oricare din situaţiile prevăzute la art. 25 şi prezentul articol, operatorul economic este obligat să nu desfăşoare activităţi pentru care a obţinut autorizaţia/autorizaţiile în domeniul gazelor naturale, cu excepţia activităţilor/lucrărilor prevăzute la art. 25 alin. (6).”

38. La articolul 26, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:

„(7) Titularul de autorizaţie/autorizaţii are obligaţia să transmită la ANRE originalul autorizaţiei/autorizaţiilor retrase.”

39. După articolul 26 se introduce un nou articol, articolul 261, cu următorul cuprins:

„Art. 261. - Prevederile art. 25 şi 26 se aplică şi cu privire la suspendarea sau retragerea deciziei de confirmare.”

40. La articolul 34, litera c) se abrogă.

41. Articolul 351 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 351. - (1) Pe pagina de internet a ANRE se publică:

a) Lista deciziilor de acordare/refuz de acordare a autorizaţiilor;

b) Lista deciziilor de confirmare;

c) Lista deciziilor de modificare a autorizaţiilor;

d) Lista deciziilor de suspendare/retragere a autorizaţiilor;

e) Lista cererilor de autorizare refuzate sau clasate;

f) Lista autorizaţiilor în vigoare, a celor suspendate, cu precizarea perioadei de suspendare, precum şi a celor retrase.

(2) ANRE poate publica, pe pagina de internet, valorile gradului de satisfacţie a beneficiarilor contractelor finalizate de titularii de autorizaţii.

(3) în cazul pierderii sau distrugerii autorizaţiei, la solicitarea operatorului economic autorizat, ANRE emite un duplicat, numai după prezentarea documentelor din care să rezulte că a fost efectuată publicarea anunţului privind pierderea/distrugerea autorizaţiei, într-un ziar de circulaţie naţională, precum şi după achitarea tarifului pentru eliberarea unui duplicat, stabilit în conformitate cu prevederile ordinului preşedintelui ANRE cu privire la aprobarea tarifelor şi contribuţiilor băneşti percepute de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru tipul de autorizaţie solicitat.

(4) La cererea scrisă a solicitantului, ANRE poate transmite, prin fax sau e-mail, copiile deciziei şi a autorizaţiei, precum şi a condiţiilor de valabilitate aferente emise de ANRE în bâza prevederilor prezentului regulament.

(5) Originalele deciziei, autorizaţiei şi condiţiilor de valabilitate aferente emise de ANRE în baza prevederilor prezentului regulament:

a) se ridică de la sediul ANRE de către:

(i) reprezentantul legal al operatorului economic;

(ii) angajaţii titularului, care prezintă o împuternicire în acest sens, semnată de reprezentantul legal al operatorului economic;

(iii) orice altă persoană care prezintă o împuternicire notarială sau avocaţială;

b) se transmit, la cerere, contra cost, de ANRE prin intermediul serviciilor poştale.

(6) Reprezentantul legal al operatorului economic sau persoana fizică autorizată completează cererea prevăzută în anexa nr. 6 sau anexa nr. 4, după caz, cu adresa de e-mail şi telefonul mobil.

(7) în situaţia în care informaţiile prevăzute la alin. (6) nu sunt precizate în cererile prevăzute în anexele nr. 4 şi 6, acestea nu se înregistrează la ANRE.

(8) Autorizarea în domeniul gazelor naturale nu conduce la transferul de responsabilităţi de la titularii de autorizaţii la ANRE şi nici nu îi exonerează pe aceştia de obligaţiile ce le revin.”

42. La anexa nr. 1, partea introductivă a declaraţiei se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Subsemnatul, …………. cod numeric personal …………………., posesor al actului de identitate seria ……. nr. ….. eliberat la data de …. în calitate de reprezentant legal al operatorului economic ……………… declar pe propria răspundere că pe toată durata de valabilitate a autorizaţiei/deciziei de confirmare acordate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniu! Energiei (ANRE), respectiv la momentul încheierii de contracte pentru desfăşurarea unei/unor activităţi permise conform tipului de autorizaţie deţinut şi pe toată durata desfăşurării efective a acestor activităţi:”.

43. La anexa nr. 1 primul paragraf, după punctul 6 se introduce un nou punct, punctul 7, cu următorul cuprins:

„7. mă angajez să respect toate normele şi reglementările emise de ANRE, precum şi orice alte prevederi legale incidente în ceea ce priveşte lucrările realizate şi serviciile prestate, precum şi să realizez lucrările doar în limitele permise conform tipului de autorizaţie/autorizaţii/decizie de confirmare acordată/acordate de ANRE;”.

44. La anexa nr. 1 paragraful trei, după al treilea marcator se introduce un nou marcator, cu următorul cuprins:

„- la data prezentei, operatorul economic, în numele şi pe seama căruia semnez această declaraţie, nu se află în procedura falimentului.”

45. La anexa nr. 5, partea introductivă a declaraţiei se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Subsemnatul ……………. cod numeric personal ……………. posesor al actului de identitate seria ………….. nr. …………. , eliberat la data de ………….. în calitate de instalator autorizat de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), tipul autorizaţiei legitimaţia nr. …………., mă angajez:”.

46. La anexa nr. 5 paragraful doi, după al treilea marcator se introduce un nou marcator, cu următorul cuprins:

„- la data prezentei nu mă aflu în procedura falimentului.”

47. La anexa nr. 7, punctele 15,17,19 şi 21 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„15. Titularul are obligaţia să ţină evidenţa studiilor de fezabilitate, documentaţiilor tehnice şi/sau proiectelor tehnice, în ordine cronologică, într-un registru unic de evidenţă, inclusiv în format electronic, care să cuprindă cel puţin următoarele: denumirea beneficiarului, denumirea obiectivului de investiţii, amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul), numărul şi data încheierii contractului de prestări servicii, precum şi data la care acesta a fost finalizat, instalatorii autorizaţi ANRE care au efectuat lucrarea (nume şi prenume, tip autorizaţie şi număr legitimaţie), gradul de satisfacţie aferent contractului de prestări servicii (puncte), observaţii; în acest registru se evidenţiază şi contractul/contractele de subantrepriză încheiat/încheiate; informaţiile se completează în termen de 5 zile lucrătoare de la deţinerea fiecărei informaţii.

…………………………………………………..

17. Titularul are obligaţia să furnizeze corect şi complet, în termenul precizat de ANRE, datele şi informaţiile solicitate, să îndeplinească măsurile dispuse şi să dea curs convocărilor adresate de către ANRE.

…………………………………………………..

19. Documentele, comunicările sau informaţiile solicitate de ANRE se pot transmite în format electronic, datate şi asumate prin semnătură electronică de către reprezentantul legal al operatorului economic/persoana împuternicită în acest sens, prin intermediul unui portal ce este pus la dispoziţie de ANRE în acest scop sau prin fax/e-mail; pentru cele transmise prin fax/ e-mail, originalele documentelor se depun prin curier/servicii poştale/personal la registratura ANRE.

……………………………………………..

21. Titularul are obligaţia să solicite clienţilor săi completarea formularului de apreciere privind calitatea lucrărilor realizate/ serviciilor prestate, pentru fiecare lucrare finalizată, prevăzut în anexa nr. 15 la regulament.”

48. La anexa nr. 8 punctul 4, nota aferentă alineatului (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(*) Pct. 4 alin. (2) se completează doar pentru titularul autorizaţiei de tip EDIB/EDSB/ET, în conformitate cu prevederile art. 34 din Regulamentul pentru autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 98/2015, cu modificările şi completările ulterioare.”

49. La anexa nr. 8, punctele 15, 18, 20 şi 22 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„15. Titularul are obligaţia să ţină evidenţa tuturor lucrărilor executate, în ordine cronologică, într-un registru unic de evidenţă, inclusiv în format electronic, care să cuprindă cel puţin următoarele: denumirea beneficiarului, denumirea obiectivului de investiţii, amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul), numărul şi data încheierii contractului de prestări servicii, precum şi data la care acesta a fost finalizat, instalatorii autorizaţi ANRE care au efectuat lucrarea (nume şi prenume, tip autorizaţie şi număr legitimaţie), gradul de satisfacţie aferent contractului de prestări servicii (puncte), observaţii; în acest registru se evidenţiază şi contractul/contractele de subantrepriză încheiat/încheiate; informaţiile se completează în termen de 5 zile lucrătoare de la deţinerea fiecărei informaţii.

…………………………………………………..

18. Titularul are obligaţia să furnizeze corect şi complet, în termenul precizat de ANRE, datele şi informaţiile solicitate, să îndeplinească măsurile dispuse şi să dea curs convocărilor adresate de către ANRE.

…………………………………………………..

20. Documentele, comunicările sau informaţiile solicitate de ANRE se pot transmite în format electronic, datate şi asumate prin semnătură electronică de către reprezentantul legal al operatorului economic/persoana împuternicită în acest sens, prin intermediul unui portal ce este pus la dispoziţie de ANRE în acest scop sau prin fax/e-mail; pentru cele transmise prin fax/ e-mail, originalele documentelor se depun prin curier/servicii poştale/personal la registratura ANRE.

…………………………………………………..

22. Titularul are obligaţia să solicite clienţilor săi completarea formularului de apreciere privind calitatea lucrărilor realizate/ serviciilor prestate, pentru fiecare lucrare finalizată, prevăzut în anexa nr. 15 la regulament.”

50. La anexa nr. 10 punctul 7, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) registru de evidenţă a lucrărilor executate în care se evidenţiază cel puţin elementele (*):

- beneficiarul lucrării (numele şi prenumele):

- adresa punctului de consum;

- data executării lucrării;

- numărul şi data procesului-verbal de demontare/înlocuire/ montare a racordului flexibil;

- observaţii;

- gradul de satisfacţie aferent contractului de prestări servicii (puncte);


(*) Registrul de evidenţă se completează în termen de 5 zile lucrătoare de la deţinerea fiecărei informaţii.

51. La anexa nr. 10 punctul 13, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,d) Normele tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 89/2018; “.

52. La anexa nr. 10, punctele 18, 20 şi 21 se modificaşi vor avea următorul cuprins:

„18. Titularul are obligaţia să furnizeze corect şi complet, în termenul precizat de ANRE, datele şi informaţiile solicitate, să îndeplinească măsurile dispuse şi să dea curs convocărilor adresate de către ANRE.

20. Documentele, comunicările sau informaţiile solicitate de ANRE se pot transmite în format electronic, datate şi asumate prin semnătură electronică de către reprezentantul legal al operatorului economic/persoana împuternicită în acest sens, prin intermediul unui portal ce este pus la dispoziţie de ANRE în acest scop sau prin fax/e-mail; pentru cele transmise prin fax/e-mail, originalele documentelor se depun prin curier/servicii poştale/personal la registratura ANRE.

21. Titularul are obligaţia să solicite clienţilor săi completarea formularului de apreciere privind calitatea lucrărilor realizate/serviciilor prestate, pentru fiecare lucrare finalizată, prevăzut în anexa nr. 15 la regulament.”

53. La anexa nr. 12, primul paragraf se modifică şi va avea următorul cuprins;

„Subsemnatul ……………… posesor al actului de identitate/paşaportului seria nr. ……………. eliberat de la data în calitate de ………….. (administrator/director general etc.), reprezentant legal al operatorului economic …………….. cu sediul social în statul membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European sau Elveţia, adresa ……………..(completă a sediului social) …………….. solicit confirmarea dreptului de a presta servicii transfrontaliere, pentru realizarea de proiectare, execuţie sau exploatare a obiectivelor/sistemelor/instalaţiilor din domeniul gazelor naturale în România, în limitele competenţelor acordate de următorul tip de autorizaţie/următoarele tipuri de autorizaţii:

(se vor menţiona tipurile de autorizaţii corespunzătoare).”

54. Anexele nr. 13 şi 14 se abrogă.

55. La anexa nr. 16 punctul 2, în tabel, tipurile de autorizaţii PGNC şi EGNC, precum şi valorile-limite ale gradului de satisfacţie anual aferente, respectiv 6 şi 6,5, se abrogă.

Art. II. - Solicitările depuse de către operatorii economici în vederea autorizării, înainte de intrarea în vigoare a prezentului ordin, se analizează de Autoritatea Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, în conformitate cu prevederile Regulamentului pentru autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 98/2015, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificat şi completat prin prezentul ordin.

Art. III. - (1) Autorizaţiile destinate proiectării/execuţiei instalaţiilor aferente activităţii de producere/stocare a gazelor naturale comprimate/gazelor naturale comprimate pentru vehicule GNC/GNCV îşi încetează valabilitatea în condiţiile legii.

(2) Cererile de autorizare/prelungire/modificare a autorizaţiilor pentru activităţile de proiectare/execuţie aferente activităţii de producere/stocare a gazelor naturale comprimate/gazelor naturale comprimate pentru vehicule GNC/GNCV însoţite de documentele aferente, depuse la Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, se restituie solicitanţilor, la cererea scrisă a acestora, prin modalităţile prevăzute la art. 351 alin. (5) din regulamentul prevăzut la art. I.

(3) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (2) tariful pentru autorizarea/prelungirea/modificarea autorizaţiilor operatorilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul gazelor naturale se restituie solicitanţilor.

Art. IV. - Operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul gazelor naturale vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar entităţile organizatorice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmări respectarea acestora.

Art. V. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Henorel Florin Soreaţă

 

Bucureşti, 19 decembrie 2018.

Nr. 210.