MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 187 (XXXI) - Nr. 186        LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 8 martie 2019

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 761 din 22 noiembrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) şi art. 155 alin. (3) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

13. - Ordonanţă de urgenţă pentru completarea Legii nr. 176/2018 privind internshipul

 

129. - Hotărâre privind reactualizarea valorii taxelor pentru activităţile miniere, prevăzute de Legea minelor nr. 85/2003  

 

130. - Hotărâre privind stabilirea instituţiilor publice şi organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale coordonate de prim-ministru, prin Cancelaria Prim-Ministrului, şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 21/2017 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Secretariatului General al Guvernului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

562. - Ordin al ministrului transporturilor privind aprobarea încheierii Contractului de servicii publice de transport cu metroul pentru anul 2019 al Societăţii de Transport cu Metroul Bucureşti „METROREX" - S.A.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

36. - Ordin privind aprobarea Metodologiei pentru evaluarea condiţiilor de finanţare a investiţiilor pentru electrificarea localităţilor ori pentru extinderea reţelelor de distribuţie a energiei electrice

 

ACTE ALE CAMEREI CONSULTANŢILOR FISCALI

 

4. - Hotărâre pentru modificarea Normelor procedurale privind monitorizarea şi controlul activităţii consultanţilor fiscali, aprobate prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 14/2011 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr.761

din 22 noiembrie 2018

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) şi art. 155 alin. (3) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Irina-Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) şi art. 155 alin. (3) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, excepţie ridicată de Societatea Modern Bau - S.R.L. din Cluj-Napoca şi Societatea Mokoryte - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 1.298/1.285/2013/a16 al Tribunalului Specializat Cluj şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 525D/2018.

2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, Societatea Modern Bau - S.R.L. din Cluj-Napoca, domnul avocat Florin Bulieris, din Baroul Cluj, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate Societatea Modern Bau - S.R.L. din Cluj-Napoca a depus la dosar un memoriu, în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate invocate, prin care solicită reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, concretizată în Decizia nr. 267 din 24 aprilie 2018, şi, în consecinţă, admiterea excepţiei.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. în acest sens se susţine, în esenţă, că situaţia existenţei unui concurs între un privilegiu special imobiliar şi o ipotecă legală a făcut obiectul mai multor analize doctrinare, dintre care s-au concurat trei opinii, însă numai una dintre ele este valorificată în Decizia Curţii Constituţionale nr. 267 din 24 aprilie 2018, ca premisă a analizei excepţiei de neconstituţionalitate. Or, se arată că, în condiţiile inexistenţei unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în soluţionarea fie a unui recurs în interesul legii, fie în dezlegarea unei chestiuni de drept, printr-o hotărâre prealabilă, obligatorie pentru instanţele de judecată, rezultă că acestea sunt libere să adopte oricare dintre opiniile exprimate în doctrină, iar Curtea Constituţională trebuie să aibă în vedere toate aceste opinii şi să nu excludă posibilitatea instanţelor care judecă fondul cauzei să îşi fundamenteze soluţia pe oricare dintre aceste opinii, care analizează situaţia lipsei unui termen pentru exerciţiul prerogativelor de conservare a privilegiului special imobiliar.

4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată şi menţinerea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 267 din 24 aprilie 2018.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea civilă nr. 1.947 din 6 decembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.298/1.285/2013/a16, Tribunalul Specializat Cluj a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 78 alin. (2) şi art. 155 alin. (3) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. Excepţia a fost ridicată de Societatea Modern Bau - S.R.L. din Cluj-Napoca şi Societatea Mokoryte - S.R.L. din Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva raportului asupra fondurilor obţinute din lichidare şi din încasarea de creanţe şi a planurilor de distribuire între creditori întocmite în cauză de către lichidatorul judiciar, în cadrul unei proceduri de insolvenţă.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate invocate de Societatea Mokoryte - S.R.L. din Cluj-Napoca se susţine că prevederile art. 78 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 sunt neconstituţionale deoarece, prin această convertire de plin drept a privilegiilor speciale imobiliare în ipoteci legale, se realizează o restrângere a dreptului real accesoriu - privilegiul special imobiliar născut sub imperiul Codului civil de la 1864, iar această restrângere nu respectă condiţiile cumulative prevăzute de dispoziţiile art. 53 din Constituţie. în acest sens se arată că această convertire conduce la pierderea rangului de preferinţă, înlăturând tocmai efectul esenţial al privilegiilor speciale imobiliare, un efect câştigat în acelaşi timp cu naşterea ope legis a acestui drept real accesoriu, de care beneficiarii lui aşteaptă în mod legitim să se prevaleze.

7. Se mai arată că această convertire încalcă principiul constituţional al ne retroactivităţii legii, dat fiind faptul că transpune efectul retroactiv al legii noi asupra privilegiilor speciale imobiliare născute sub imperiul Codului civil din 1864, iar prin aceasta este afectată însăşi substanţa dreptului născut anterior. Pentru aceleaşi motive se susţine şi încălcarea prevederilor art. 44 din Constituţie, precum şi a prevederilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,

8. în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 155 alin. (3) din Legea nr. 71/2011 se susţine că, potrivit prevederilor legale cuprinse în art. 155 alin. (1), conţinutul privilegiilor va fi guvernat de legea în vigoare la data naşterii lui, însă textul de lege criticat aduce modificări tocmai conţinutului privilegiilor. Astfel, în opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, data îndeplinirii formalităţilor de publicitate nu trebuia să aibă vreun impact asupra rangului privilegiilor, care trebuia să fie acelaşi, indiferent de momentul înscrierii în cartea funciară, câtă vreme privilegiul este născut sub imperiul vechii reglementări. Prin urmare, se susţine că, în temeiul textului de lege criticat, titularul privilegiului special imobiliar legal dobândit nu mai poate beneficia de preferinţa dreptului, în raport cu alţi creditori, motivat de faptul că data înscrierii în cartea funciară determină o convertire a rangului, aspecte ce contravin dispoziţiilor art. 15 alin. (2) şi ale art. 53 din Constituţie.

9. De asemenea, în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că această convertire a privilegiilor speciale imobiliare în ipoteci legale aduce atingere privilegiului legal imobiliar, ca drept real accesoriu dreptului de proprietate, ce beneficiază de protecţia constituţională şi convenţională a proprietăţii private şi constituie o restrângere a acestor drepturi reale accesorii născute în temeiul Codului civil din 1864, restrângere care nu respectă condiţiile cumulative prevăzute de art. 53 din Constituţie.

10. Se mai arată că, în temeiul art. 1.722 din Codul civil din 1864, beneficiarul unui privilegiu legal imobiliar avea, în virtutea dreptului dobândit ope legis, aşteptarea legitimă de a-şi valorifica creanţa înaintea altor creditori. Or, potrivit prevederilor art. 78 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, criticate în prezenta cauză, convertirea privilegiilor speciale imobiliare în ipoteci legale echivalează cu o deposedare de ordine de preferinţă, în condiţiile în care „rangul privilegiilor convertite este unul ordinar, dat de data înscrierii în cartea funciară, iar nu de data naşterii dreptului.” Astfel, beneficiarul unui privilegiu imobiliar poate pierde ordinea de preferinţă în faţa unui creditor ipotecar, al cărui drept s-a născut şi a fost înscris în cartea funciară în temeiul noului Cod civil, dar anterior înscrierii ipotecii legale convertite.

11. Se mai arată că, potrivit textului de lege criticat, data transformării privilegiilor deja înscrise în cartea funciară, până la intrarea în vigoare a Codului civil, este 1 octombrie 2012, respectiv la un an de la data intrării în vigoare a Codului civil. Astfel, dacă până la această dată beneficiarul privilegiului ar fi intrat în concurs cu alţi creditori, ei s-ar fi putut prevala de dreptul său de preferinţă, însă după această dată nu va mai beneficia de cauza de preferinţă dată de calitatea creanţei sale, respectiv aceea de privilegiu special imobiliar, iar nu de ipotecă legală. Se mai susţine că, deşi în doctrină se arată că privilegiile speciale imobiliare sunt în fond ipoteci privilegiate, acest lucru nu justifică restrângerea conţinutului unui drept real de garanţie, în temeiul dispoziţiilor tranzitorii criticate. în acest mod se aduce atingere însăşi substanţei drepturilor dobândite în temeiul art. 1,737 din Codul civil din 1864, fără a fi întrunite condiţiile restrictive reglementate prin art. 53 din Constituţie, respectiv fără ca măsura să fie necesară si proporţională.

12. În acest sens se mai arată că drepturile reale accesorii, astfel cum sunt privilegiile imobiliare, nu sunt drepturi absolute, însă limitarea acestora poate fi admisă numai în măsura în care legiuitorul a urmărit un scop legitim şi există un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmărit. Or, scopul urmărit de legiuitor prin reglementarea criticată nu este nici clar, nici determinat, ci, dimpotrivă, creează un dezechilibru între interesele creditorilor aflaţi în concurs. De asemenea nu sunt acordate garanţii suficiente pentru conservarea drepturilor câştigate ca urmare a naşterii privilegiului imobiliar în temeiul Codului civil din 1864, care impunea un alt regim juridic decât cel actual, aferent ipotecilor legale imobiliare.

13. În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 155 alin. (3) din Legea nr. 71/2011 se arată că, deşi potrivit art. 155 alin. (1) din acelaşi act normativ, conţinutul privilegiilor va fi guvernat de legea în vigoare la data naşterii lui, totuşi, textul de lege criticat modifică un aspect legat de însuşi conţinutul acestui drept real imobiliar. Astfel, în opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, efectuarea sau nu a formalităţilor de publicitate nu ar fi trebuit să aibă relevanţă în păstrarea rangului de prioritate, dobândit conform legii în vigoare la momentul naşterii dreptului. Cu alte cuvinte, în opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, indiferent de momentul înscrierii în cartea funciară şi de faptul că lipsa înscrierii este imputabilă sau nu titularului privilegiului, câtă vreme privilegiul este născut sub imperiul vechii reglementări, rangul de prioritate dobândit trebuia să rămână acelaşi, iar nu să fie transformat, în raport cu data înscrierii în registrele de publicitate.

14. Se mai arată că în acest mod sunt încălcate şi principiul constituţional al neretroactivităţii legii civile, precum şi prevederile art. 53 din Constituţie.

15. Tribunalul Specializat Cluj apreciază că excepţia este neîntemeiată, arătând că, în raport cu prevederile art. 1.722, art. 1.738, art. 1.742 şi art. 1.745 din Codul civil din 1864, în ceea ce priveşte opozabilitatea privilegiului sau, actualmente, a ipotecii legale, nu există diferenţe care să susţină ipoteza unei restrângeri a dreptului. Se mai apreciază că, prin modalitatea de reglementare aleasă de legiuitor, s-a realizat o raţionalizare a garanţiilor recunoscute de lege, iar nicidecum o restrângere a acestora. Textele de lege criticate fixează modalitatea de adaptare a vechilor privilegii la cerinţele noului Cod civil, fără a cuprinde o restrângere a conţinutului acestora, mai ales dacă se are în vedere dispoziţia cuprinsă în art. 155 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, potrivit căreia „constituirea, conţinutul şi opozabilitatea privilegiului sunt supuse dispoziţiilor legii în vigoare, la data când s-au născut". Mai mult, se apreciază că, dată fiind situaţia concretă a autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, al căror privilegiu nu a fost notat în cartea funciară şi nu este notat nici la data ridicării excepţiei, nu se poate reţine o eventuală restrângere, privilegiul acestora nefiind opozabil, la acest moment, celuilalt creditor ipotecar. Se mai apreciază că, dacă s-ar accepta o eventuală restrângere a garanţiei reale accesorii, aceasta ar fi în concordanţă cu dispoziţiile art. 53 din Constituţie, norma criticată stabilind un termen rezonabil pentru creditorul privilegiat de a-şi executa garanţia, iar, pe de altă parte, reglementarea unitară a sistemului de garanţii corespunde unui interes public, legitim.

16. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie se apreciază că textele de lege criticate nu aduc atingere drepturilor decurgând din privilegiile anterioare, creditorii păstrându-şi nealterate garanţiile existente, într-o altă formulă juridică, impusă de noul sistem de garanţii instituite de noul Cod civil.

17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:

19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 78 alin. (2) şi art. 155 alin. (3) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii
nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, potrivit cărora:

- Art. 78 alin. (2): „(2) Privilegiile speciale imobiliare, înscrise fie în vechile registre de publicitate imobiliară, fie în noile cărţi funciare până la intrarea în vigoare a Codului civil sau, după caz, în condiţiile prevăzute la alin. (1), se convertesc de plin drept în ipoteci legale după expirarea unui termen de un an de la intrarea în vigoare a Codului civil sau, după caz, de la data înscrierii şi se vor supune dispoziţiilor Codului civil.”;

- Art. 155 alin. (3): „(3) Privilegiile pentru care formalităţile de publicitate au fost efectuate înainte de intrarea în vigoare a Codului civil îşi păstrează rangul de prioritate dobândit conform legii în vigoare la momentul realizării acestora

21. Prevederile art. 78 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 fac trimitere la art. 78 alin. (1) din acelaşi act normativ, potrivit căruia: „(1) Privilegiile speciale imobiliare şi ipotecile legale născute până la intrarea în vigoare a Codului civil pot fi înscrise şi după această dată, fie în vechile registre de publicitate imobiliară, dacă pentru imobilele grevate nu sunt deschise cărţi funciare noi în condiţiile art. 581 din Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fie în noile cărţi funciare, potrivit dispoziţiilor acestei din urmă legi. ”

22. În opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii civile, art. 20 alin. (1) cu referire la aplicarea dispoziţiilor constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor în concordanţă cu tratatele internaţionale privind drepturile omului la care România este parte, art. 44 alin. (1) şi (2) referitoare la garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate privată şi a proprietăţii private şi art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea sunt invocate dispoziţiile art. 1 - Protecţia proprietăţii, cuprinse în Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că asupra prevederilor legale criticate s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 267 din 24 aprilie 2018, în raport cu aceleaşi dispoziţii constituţionale şi cu o motivare identică. Prin această decizie, Curtea a reţinut, în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 78 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, că, potrivit Codului civil din 1864 (art. 1.722, art. 1.737 pct. 4, art. 1.738 şi art. 1.742), privilegiul special imobiliar trebuia adus la cunoştinţa terţilor prin înscrierea unui proces-verbal, întocmit după începerea lucrărilor de antrepriză, iar prin această înscriere trecea înaintea ipotecilor ce grevau acelaşi imobil, chiar şi dacă acestea din urmă erau înscrise înaintea privilegiului, însă înainte de începerea lucrărilor. în concluzie, pentru a putea fi preferat ipotecilor, privilegiul special imobiliar trebuia să fie înscris potrivit procedurii stabilite prin lege (art. 1.737 pct. 4 din Codul civil din 1864, respectiv art. 103 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 633/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1049 din 29 decembrie 2006, în prezent abrogat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 700/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 şi 571 bis din 31 iulie 2014), iar dacă înscrierea se făcea tardiv, privilegiul respectiv se transforma în simplă ipotecă, cu consecinţa că dobândea rang de prioritate de la data înscrierii, trecând după ipotecile înscrise anterior (art. 1.745 din Codul civil din 1864).

24. Prin noul Cod civil, materia privilegiilor a fost reformată de către legiuitor, fiind eliminată categoria privilegiilor speciale imobiliare. Astfel, potrivit art. 2.386 pct. 6 din Codul civil, arhitecţii şi antreprenorii care au convenit cu proprietarul să edifice, să reconstruiască sau să repare un imobil beneficiază de o ipotecă legală asupra imobilului, pentru garantarea sumelor datorate acestora, însă numai în limita sporului de valoare realizat. în mod identic regimului juridic al privilegiilor speciale imobiliare reglementate de Codul civil din 1864, ipoteca este un drept real accesoriu, ce conferă creditorului prerogativa preferinţei şi a urmăririi, însoţind dreptul de creanţă a cărui executare o garantează. Potrivit art. 2.346 coroborat cu art. 2.421 din Codul civil, opozabilitatea ipotecii faţă de terţi operează din ziua înscrierii în registrele de publicitate, iar stabilirea ordinii de preferinţă între ipoteci se face după criteriul temporal, potrivit regulii prior tempore, potior jure, criteriu după care se stabileşte rangul ipotecilor.

25. Prin decizia menţionată, Curtea a reţinut că prevederile art. 78 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 reprezintă o normă tranzitorie, destinată reglementării situaţiei juridice a privilegiilor speciale imobiliare născute sub imperiul vechii reglementări, dat fiind faptul că, în prezent, aceste creanţe privilegiate sunt reglementate ca ipoteci legale, potrivit art. 2.386 din Codul civil. Or, din examinarea regimului juridic anterior ai privilegiilor speciale imobiliare, Curtea a reţinut că acestea confereau prerogativa preferinţei şi a urmăririi, asemenea ipotecilor, astfel încât este justificată opţiunea legiuitorului de a include privilegiile speciale imobiliare în categoria ipotecilor legale.

26. Cu privire la opozabilitatea faţă de terţi a privilegiului special imobiliar, în lipsa înscrierii privilegiului, anterior ipotecilor înscrise după începerea lucrărilor, prin aceeaşi decizie, paragraful 29, Curtea a reţinut că privilegiul special imobiliar avea valoarea unei creanţe ipotecare şi dobândea rang de prioritate în aceleaşi condiţii ca şi ipotecile, respectiv în ordinea înscrierii, astfel încât prevederea legală criticată reflectă practic, din acest punct de vedere, o identitate de regim juridic, în sensul că privilegiul imobiliar care nu a fost înscris până la data intrării în vigoare a Codului civil din 2009 va dobândi rang de prioritate de la data înscrierii, în conformitate cu regimul juridic al opozabilităţii ipotecilor legale. în acest sens dispun şi prevederile art. 155 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, potrivit cărora formalităţile de publicitate pentru opozabilitate faţă de terţi a privilegiilor sunt guvernate de dispoziţiile legii în vigoare la data efectuării acestora. Prin urmare, Curtea reţine că este firesc ca privilegiile speciale imobiliare născute anterior intrării în vigoare a Codului civil, dar neînscrise fie în vechile registre de publicitate imobiliară, fie în noile cărţi funciare, să urmeze regimul juridic al ipotecilor legale, cu care au fost asimilate de legiuitor, în privinţa regimului de publicitate, dacă sunt înscrise după această dată. De asemenea, în privinţa privilegiilor speciale imobiliare înscrise fie în vechile registre de publicitate imobiliară, fie în noile cărţi funciare, până la intrarea în vigoare a Codului civil, acestea au dobândit rang de prioritate tot de la data înscrierii, astfel încât este justificată opţiunea legiuitorului de convertire a acestora în ipoteci legale. Din acest punct de vedere, dobândirea de rang de prioritate, în concordanţă cu prevederile legii în vigoare la momentul înscrierii, este în acord cu principiul constituţional al neretroactivităţii legii civile.

27. Curtea a mai reţinut că, în măsura realizării formalităţilor de informare a terţilor, în scop de opozabilitate, dreptul de garanţie al creditorului este pe deplin protejat, în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale privind protecţia dreptului de proprietate privată şi cu prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la protecţia proprietăţii. Astfel, din perspectiva jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la noţiunea de „bun”, în situaţii precis delimitate, această noţiune include şi creanţele determinate potrivit dreptului intern (a se vedea Hotărârea din 20 noiembrie 1995, pronunţată în Cauza Pressos Compania Naviera - S.A. şi alţii împotriva Belgiei, paragraful 31, Hotărârea din 6 octombrie 2005, pronunţată în Cauza Draon împotriva Franţei, paragraful 65, Hotărârea din 10 iulie 2002, pronunţată în Cauza Gratzinger şi Gratzingerova împotriva Cehiei, paragraful 69).

28. De asemenea, prin decizia menţionată, s-a reţinut că opţiunea legiuitorului de instituire a unui termen de un an, calculat fie de la intrarea în vigoare a Codului civil (pentru privilegiile înscrise înainte de această dată), fie de la data înscrierii (pentru privilegiile înscrise după intrarea în vigoare a Codului civil), la expirarea căruia privilegiile speciale imobiliare se convertesc de plin drept în ipoteci legale, a avut în vedere uniformizarea regimului juridic al privilegiilor speciale imobiliare înscrise, dat fiind faptul că efectul înscrierii, indiferent de momentul când aceasta s-a realizat, era dat de dobândirea rangului de prioritate, aspect esenţial în identificarea regimului juridic al opozabilităţii privilegiilor speciale imobiliare cu cel al ipotecilor legale.

29. În concluzie, Curtea a statuat, în legătură cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 78 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, că transformarea privilegiilor speciale imobiliare, reglementate în Codul civil din 1864, în ipoteci legale corespunde naturii juridice a acestora, de veritabile drepturi reale de garanţie, care confereau prerogativa preferinţei şi a urmăririi şi în temeiul reglementării anterioare, şi nu este de natură să contravină dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) referitoare la ne retroactivitate a legii civile şi art. 44 alin. (1) şi (2) privind garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate privată.

30. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 155 alin. (3) din Legea nr. 71/2011, prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că, în acord cu principiul de drept intertemporal tempus regit actum, atât constituirea şi conţinutul privilegiului, cât şi opozabilitatea acestuia sunt supuse legii în vigoare la data naşterii privilegiului sau, respectiv, a efectuării formalităţilor de publicitate. în acelaşi sens, prevederile art. 155 alin. (3), criticate în cauză, dispun că privilegiile pentru care formalităţile de publicitate au fost efectuate înainte de intrarea în vigoare a Codului civil îşi păstrează rangul de prioritate dobândit conform legii în vigoare la momentul realizării acestora. Aşadar, este firesc ca rangul de prioritate al privilegiului imobiliar special să fie dat de momentul efectuării formalităţilor de publicitate, în deplin acord cu principiul constituţional al neretroactivităţii legii civile. Pretinsa „transformare a rangului de prioritate” şi, implicit, pretinsa modificare a conţinutului privilegiului imobiliar nu reprezintă o transformare, ci o dobândire de rang de prioritate, având în vedere faptul că, în acord cu natura juridică a fostului privilegiu special imobiliar, actuala ipotecă legală, atât în temeiul Codului civil din 1864, cât şi al noului Cod civil, dobândirea rangului de prioritate este legată intrinsec de îndeplinirea formalităţilor de publicitate. Prin urmare, în cazul unui concurs între creditorii ipotecari şi un creditor privilegiat, în lipsa înscrierii privilegiului, înainte de intrarea în vigoare a Codului civil, rangul acestuia este dat de legea în vigoare la data înscrierii, aferentă regimului juridic al ipotecilor legale, astfel încât criticile de neconstituţionalitate, raportate la dispoziţiile art. 15 alin. (2) şi art. 53 din Constituţie, nu au fost reţinute.

31. Cele statuate în decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.

32. Totodată, în prezenta cauză, în legătură cu susţinerile referitoare la lipsa unui termen pentru exerciţiul prerogativelor de conservare a privilegiului special imobiliar, în Codul civil din 1864, precum şi diversitatea opiniilor exprimate în doctrină în legătură cu acest aspect, Curtea mai reţine că aceste susţineri nu se pot constitui în veritabile argumente de neconstituţionalitate, vizând, în realitate, o critică a unei opţiuni a legiuitorului, asupra căreia Curtea nu se poate pronunţa.

33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr, 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Modern Bau - S.R.L. din Cluj-Napoca şi Societatea Mokoryte - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 1.298/1.285/2013/a16 al Tribunalului Specializat Cluj şi constată că dispoziţiile art. 78 alin. (2) şi art. 155 alin. (3) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Specializat Cluj şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 22 noiembrie 2018.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Irina-Loredana Gulie

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru completarea Legii nr. 176/2018 privind internshipul

 

Având în vedere faptul că Programul de guvernare 2017-2020, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 53/2017 pentru acordarea încrederii Guvernului, la secţiunea „Şanse reale pentru tineri”, face referire la „Promovarea transformării internshipurilor în contracte de muncă permanente”, iar printre măsurile propuse se regăsesc şi programele de tip „Internship” prin care participanţilor le este oferită oportunitatea de a dobândi experienţă, prin desfăşurarea unei activităţi într-un mediu organizat şi de a se familiariza cu metodele de lucru ale unei organizaţii-gazdă,

ţinând cont de faptul că începând cu anul 2013, Secretariatul General al Guvernului a finanţat Programul oficial de internship al Guvernului României, care a debutat cu 25 de tineri care au parcurs acest program la nivelul structurilor din aparatul de lucru al Guvernului, fiind extins în următorii ani şi la nivelul ministerelor şi instituţiilor publice din cadrul administraţiei publice centrale, în calitate de organizaţii-gazdă, ajungându-se astfel, după şase ediţii ale programului, la un total de 975 de ţineri care fac parte din reţeaua de alumni a Programului oficial de internship al Guvernului României,

având în vedere faptul că, pentru anul 2019, Programul oficial de internship al Guvernului României urmează a fi demarat în luna martie, iar textul actual al Legii nr. 176/2018 privind internshipul nu reglementează Programul oficial de internship al Guvernului României, se impune adoptarea unor măsuri, în regim de urgenţă, pentru reglementarea modalităţii de continuare a organizării acestui program de către Secretariatul General al Guvernului, atât la nivelul aparatului de lucru al Guvernului, cât şi la nivelul ministerelor şi instituţiilor publice ale administraţiei publice centrale,

ţinând cont de faptul că în bugetul de venituri şi cheltuieli al Secretariatului General al Guvernului pentru anul 2019 este necesara fi prevăzute fonduri pentru organizarea Programului oficial de internship al Guvernului României,

având în vedere faptul că integrarea pe piaţa muncii depinde atât de pregătirea adecvată a celor interesaţi, cât şi de existenţa unor locuri de muncă corespunzătoare,

în considerarea faptului că neadoptarea prezentei reglementări ar conduce la imposibilitatea pregătirii tinerilor pentru integrarea pe piaţa muncii în domeniile de activitate ale ministerelor şi instituţiilor publice din cadrul administraţiei publice centrale şi, implicit, la nerealizarea Programului de guvernare 2017-2020,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Articol unic. - Legea nr. 176/2018 privind internshipul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 626 din 19 iulie 2018, se completează după cum urmează

1. La articolul 2, după litera c) se introduce o nouă literă, litera c1), cu următorul cuprins:

„c1) instituţie organizatoare - Secretariatul General al Guvernului, care organizează Programul oficial de internship al Guvernului României pentru ministerele şi instituţiile publice ale administraţiei publice centrale;”

2. După articolul 8 se introduce un nou capitol, capitolul II1, cuprinzând articolele 81-83, cu următorul cuprins:

„CAPITOLUL II

Organizarea Programului oficial de internship al Guvernului României

Art. 81. - (1) Programul oficial de internship al Guvernului României este organizat de Secretariatul General al Guvernului, în calitate de instituţie organizatoare pentru ministerele şi instituţiile publice ale administraţiei publice centrale, care au calitatea de organizaţie-gazdă; pentru internii care prestează activitatea în cadrul structurilor aparatului de lucru al Guvernului, Secretariatul General al Guvernului are şi calitatea de organizaţie-gazdă.

(2) Finanţarea Programului oficial de internship al Guvernului României, inclusiv indemnizaţia cuvenită internului, se asigură din bugetul Secretariatului General al Guvernului aprobat anual cu această destinaţie.

Art. 82. - (1) Secretariatul General al Guvernului, în calitate de instituţie organizatoare, poate încheia în mod simultan contracte de internship pentru un număr de interni care nu poate fi mai mare de 50% din numărul total al salariaţilor aparatului de lucru al Guvernului.

           (2) În cadrul Programului oficial de internship al Guvernului României organizat de Secretariatul General al Guvernului ca instituţie organizatoare pot presta activitate în mod simultan, în cadrul aceleiaşi organizaţii-gazdă, un număr de interni care nu poate fi mai mare de 5% din numărul total al salariaţilor organizaţiei-gazdă respective.

           (3) Secretariatul General al Guvernului eliberează internului certificatul de internship pentru participarea la Programul oficial de internship al Guvernului României

           Art. 83. - Obligaţiile prevăzute la art. 3, 12, art. 16 lit. b) şi f), art. 17, 18 şi art. 19 alin. (1) pentru organizaţia-gazdă vor fi îndeplinite de Secretariatul General al Guvernului, în calitate de instituţie organizatoare.”

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORlCA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Toni Greblă

Ministrul muncii şi justiţiei sociale,

Marius-Constantin Budăi

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 5 martie 2019.

Nr. 13.

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind reactualizarea valorii taxelor pentru activităţile miniere, prevăzute de Legea minelor nr. 85/2003

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 44 alin. (5) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Valoarea taxelor anuale, prevăzute la art. 44 alin. (2)-(4) din Legea minelor nr. 85/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 27 martie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se reactualizează după cum urmează:

a) taxa anuală pentru activitatea de prospecţiune se stabileşte la 358 lei/km2;

b) taxa anuală pentru activitatea de explorare se stabileşte la 1.437 lei/km2;

c) taxa anuală pentru activitatea de exploatare se stabileşte la 35.923 lei/km2.

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

Gigi Dragomir

Secretarul general al Guvernului,

Toni Greblă

Ministrul economiei,

Niculae Bădălâu

p. Ministrul energiei,

Doru Vişan, secretar de stat Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 5 martie 2019.

Nr. 129.

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind stabilirea instituţiilor publice şi organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale coordonate de prim-ministru, prin Cancelaria Prim-Ministrului, şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 21/2017 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile

Secretariatului General al Guvernului

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 99/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Instituţiile publice şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale coordonate de prim-ministru, prin Cancelaria Prim-Ministrului, sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. II. - Hotărârea Guvernului nr, 21/2017 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Secretariatului General al Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 20 ianuarie 2017, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 3 alineatul (1), punctele 11 şi 21 se abrogă.

2. În anexă, punctele 1, 5, 6, 9, 10 şi 12 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„1. Cancelaria Prim-Ministrului, structură fără personalitate juridică, în subordinea prim-ministrului;

5. Institutul Naţional de Statistică, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului prin Cancelaria Prim-Ministrului;

6. Agenţia Naţională pentru Romi, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului prin Cancelaria Prim-Ministrului;

9. Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului prin Cancelaria Prim-Ministrului;

10. Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului prin Cancelaria Prim-Ministrului;

12. Secretariatul de Stat pentru Culte, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului prin Cancelaria Prim-Ministrului;".

3. În anexă, după punctul 20 se introduce un nou punct, punctul 21, cu următorul cuprins:

„21. Autoritatea Naţională pentru Formare Profesională Iniţială în Sistem Dual din România, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului.”

 

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Toni Greblă

Ministrul afacerilor externe,

Teodor-Viorel Meleşcanu

Ministrul delegat pentru afaceri europene,

George Ciamba

 

Bucureşti, 5 martie 2019.

Nr. 130.

 

ANEXĂ

 

Instituţiile publice şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale coordonate de prim-ministru,

prin Cancelaria Prim-Ministrului

 

1. Institutul Naţional de Statistică, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, finanţat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului;

2. Agenţia Naţională pentru Romi, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, finanţat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului;

3. Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, finanţat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului;

4. Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, finanţat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului;

5. Secretariatul de Stat pentru Culte, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, finanţat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea încheierii Contractului de servicii publice de transport cu metroul pentru anul 2019 al Societăţii de Transport cu Metroul Bucureşti „METROREX” - S.A.

 

Având în vedere:

- Referatul Direcţiei transport feroviar din Ministerul Transporturilor nr. 2.524/215/AP din data de 22.01.2019;

- Hotărârea Consiliului de administraţie al Societăţii de Transport cu Metroul Bucureşti „Metrorex” - S.A. nr. 2 din data de 22.01.2019,

ţinând cont de prevederile art. II alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/2016 pentru modificarea alin. (4) al art. 241 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şl în regim de închiriere, precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind aplicarea în domeniul transportului cu metroul a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1.191/69 şi nr, 1.107/70 ale Consiliului, aprobată prin Legea nr. 27/2017,

în temeiul art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă încheierea Contractului de servicii publice de transport cu metroul pentru anul 2019 al Societăţii de Transport cu Metroul Bucureşti „METROREX” - S.A., prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin, care se încheie în două exemplare originale.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor,

Alexandru-Răzvan Cuc

 

Bucureşti, 26 februarie 2019.

Nr. 562.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei pentru evaluarea condiţiilor de finanţare a investiţiilor pentru electrificarea localităţilor ori pentru extinderea reţelelor de distribuţie a energiei electrice

 

Având în vedere prevederile art. 51 alin. (2) şi (3) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) şi ale art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia pentru evaluarea condiţiilor de finanţare a investiţiilor pentru electrificarea localităţilor ori pentru extinderea reţelelor de distribuţie a energiei electrice, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Operatorii economici din sectorul energiei electrice duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar entităţile organizatorice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea acestora.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 75/2013 privind aprobarea Metodologiei pentru evaluarea condiţiilor de finanţare a investiţiilor pentru electrificarea localităţilor ori pentru extinderea reţelelor de distribuţie a energiei electrice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 30 octombrie 2013.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Dumitru Chiriţă

 

Bucureşti, 28 februarie 2019.

Nr. 36.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

pentru evaluarea condiţiilor de finanţare a investiţiilor pentru electrificarea localităţilor ori pentru extinderea reţelelor de distribuţie a energiei electrice

 

CAPITOLUL I

Scop

 

Art. 1. - Metodologia stabileşte etapele şi procedura de analiză şi soluţionare a cererilor de dezvoltare a reţelei electrice de distribuţie pentru electrificarea localităţilor sau extinderea reţelei electrice de distribuţie, formulate de autorităţile administraţiei publice locale sau centrale, denumite în continuare autorităţi publice, în baza planurilor de dezvoltare regională şi de urbanism, inclusiv modalitatea de evaluare a condiţiilor de finanţare a lucrărilor respective.

 

CAPITOLUL II

Domeniu de aplicare

 

Art. 2. - Metodologia se aplică de către;

a) autorităţile publice, pentru:

(i) Întocmirea cererii şi a documentaţiei aferente acesteia, privind dezvoltarea reţelei electrice de distribuţie pentru electrificarea localităţilor ori pentru extinderea reţelei de distribuţie în baza planurilor de dezvoltare regională şi de urbanism;

(ii) cofinanţarea lucrărilor de investiţii necesare dezvoltării reţelei electrice de distribuţie pentru electrificarea localităţilor sau pentru extinderea reţelei electrice de distribuţie, în conformitate cu rezultatele studiului de fezabilitate prevăzut la lit. b) pct. (ii);

(iii) realizarea reţelelor electrice respective;

b) operatorii de distribuţie concesionari, pentru;

(i) analiza şi soluţionarea cererilor privind electrificarea sau extinderea reţelei electrice de distribuţie, formulate de autorităţile publice, în baza planurilor de dezvoltare regională şi de urbanism aprobate;

(ii) evaluarea condiţiilor de finanţare a investiţiilor în vederea dezvoltării reţelei electrice de distribuţie pentru electrificarea localităţilor sau pentru extinderea reţelei electrice de distribuţie, în cadrul unui studiu de fezabilitate întocmit în baza cererii şi a documentaţiei aferente depuse de autorităţile publice;

(iii) finanţarea sau cofinanţarea lucrărilor de investiţii prevăzute la lit. a) pct. (ii);

(iv) realizarea, operarea şi întreţinerea reţelelor electrice respective;

c) utilizatorii persoane fizice şi juridice care au solicitat autorităţii publice dezvoltarea reţelei electrice în baza planurilor de dezvoltare regională şi de urbanism, în vederea racordării la reţeaua electrică de interes public, pentru cofinanţarea lucrărilor de investiţii necesare dezvoltării reţelei electrice de distribuţie, în conformitate cu rezultatele studiului de fezabilitate prevăzut la lit. b) pct. (ii).

CAPITOLUL III

Definiţii şi abrevieri

 

Art. 3. - (1) Termenii utilizaţi în prezenta metodologie sunt definiţi în următoarele acte normative:

a) Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Lege;

b) Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Hotărârea Guvernului nr. 907/2016;

c) Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 59/2013, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Regulament de racordare.

(2) Termenii şi expresiile utilizate în prezenta metodologie, altele decât cele prevăzute la alin. (1), se definesc astfel:

a) electrificarea (unei localităţi) - dezvoltarea reţelei electrice de distribuţie de interes public deţinute de operatorul de distribuţie concesionar prin realizarea de noi capacităţi de distribuţie şi efectuarea lucrărilor de întărire a reţelei electrice strict necesare, în vederea racordării la reţea a unei localităţi neelectrificate, în scopul alimentării cu energie electrică a locurilor de consum, a obiectivelor de importanţă strategică, care contribuie la securitatea şi siguranţa naţională, precum şi a obiectivelor sociale de interes public din localitatea respectivă;

b) extinderea reţelei electrice de distribuţie - dezvoltarea reţelei electrice de distribuţie de interes public deţinute de operatorul de distribuţie concesionar prin realizarea, într-o zonă dintr-o localitate electrificată, a unor noi capacităţi de distribuţie şi efectuarea lucrărilor de întărire a reţelei electrice strict necesare, în vederea racordării mai multor locuri de consum, a obiectivelor de importanţă strategică, care contribuie la securitatea şi siguranţa naţională, precum şi a obiectivelor sociale de interes public la reţeaua electrică de interes public din zona respectivă;

c) obiective sociale de interes public - obiective stabilite de autorităţile publice în conformitate cu prevederile legale în vigoare, care implică garantarea şi respectarea de către instituţiile şi autorităţile publice a drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor, recunoscute de Constituţie, legislaţia internă şi tratatele internaţionale la care România este parte, precum şi îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, cu respectarea principiilor eficienţei, eficacităţii şi economicităţii cheltuirii resurselor;

d) obiective de importanţă strategică, care contribuie la securitatea şi siguranţa naţională - sunt obiectivele stabilite astfel de către organele abilitate ale statului.

(3) În prezenta metodologie se folosesc următoarele abrevieri:

a) DRI - durata de recuperare a investiţiei;

b) VAN - valoarea actualizată netă;

c) Itotal - valoarea totală estimată a investiţiei;

d) Ief - valoarea calculată pentru eficienţa economică a investiţiei;

e) RRR - rata reglementată a rentabilităţii.

 

CAPITOLUL IV

Dispoziţii generale

 

Art. 4. - (1) Operatorul de distribuţie concesionar asigură dezvoltarea şi finanţarea reţelei de distribuţie pentru electrificarea localităţilor ori pentru extinderea reţelelor de distribuţie în zona acoperită de contractul de concesiune, respectiv de licenţa pe care acesta o deţine, ca urmare a solicitării autorităţilor publice efectuate în baza planurilor de dezvoltare regională şi de urbanism aprobate, în condiţiile prezentei metodologii.

(2) În cazul în care realizarea investiţiilor prevăzute la alin. (1) nu este justificată economic pentru operatorul de distribuţie concesionar, acestea se realizează prin cofinanţarea de către autorităţile publice şi/sau utilizatorii persoane fizice şi juridice care au solicitat racordarea la reţea în acea zonă.

(3) Evaluarea condiţiilor de finanţare a investiţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se determină de operatorul de distribuţie concesionar în baza unui studiu de fezabilitate, conform prezentei metodologii.

(4) Reţeaua electrică de distribuţie prevăzută la alin. (1) nu cuprinde instalaţiile de racordare individuale pentru niciun loc de consum. După punerea în funcţiune a reţelei electrice de distribuţie, racordarea instalaţiilor utilizatorilor la respectiva reţea se face în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare.

 

CAPITOLUL V

Etapele procesului de evaluare a condiţiilor de finanţare a lucrărilor de electrificare a localităţilor sau de extindere

a reţelei electrice de distribuţie, prevăzute în cadrul planurilor de dezvoltare regională şi de urbanism

 

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

 

Art. 5. - Pentru evaluarea condiţiilor de finanţare a lucrărilor de electrificare a localităţilor sau de extindere a reţelei electrice de distribuţie se parcurg următoarele etape:

a) depunerea de către autoritatea publică a cererii şi a documentaţiei aferente acesteia;

b) întocmirea studiului de fezabilitate de către operatorul de distribuţie concesionar şi evaluarea lucrărilor de investiţii din punctul de vedere al eficienţei economice

c) transmiterea răspunsului către autoritatea publică privind rezultatele studiului de fezabilitate cuprinzând, dacă este cazul, oferta de coparticipare la finanţare, cu cota rezultată din calculul de eficienţă ce revine autorităţii publice şi/sau utilizatorilor pentru finanţarea investiţiei solicitate.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Depunerea de către autoritatea publică a cererii şi a documentaţiei aferente

 

Art. 6. - (1) În baza planurilor de dezvoltare regionala şi de urbanism aprobate, autoritatea publică solicită operatorului de distribuţie concesionar, printr-o cerere scrisă, dezvoltarea reţelei electrice de distribuţie pentru electrificarea localităţii ori pentru extinderea reţelei electrice de distribuţie în zona acoperită de contractul de concesiune.

           (2) Cererea prevăzută la alin. (1) constituie o ofertă fermă, angajantă, şi se face pentru fiecare localitate sau zonă dintr-o localitate pentru care se solicită, după caz, electrificarea sau extinderea reţelei electrice de distribuţie.

Art. 7. - (1) Cererea autorităţii publice se transmite operatorului de distribuţie concesionar însoţită de următoarele documente, în copie:

a) planul urbanistic general (PUG) în vigoare la data solicitării, pentru localitatea unde se propune electrificarea/ extinderea reţelei electrice de distribuţie, cu prezentarea echipării edilitare existente şi a propunerilor de dezvoltare a acesteia, inclusiv a reţelelor electrice pentru asigurarea necesarului de consum: piese scrise şi piese desenate;

b) planul urbanistic zonal (PUZ) în vigoare la data solicitării pentru zona de dezvoltare a unităţii administrativ-teritoriale unde se propune extinderea reţelei  electrice de distribuţie, cu prezentarea echipării edilitare existente şi a propunerilor de dezvoltare a acesteia, inclusiv a reţelelor electrice, pentru asigurarea necesarului de consum: piese scrise şi piese desenate;

c) actele doveditoare asupra proprietăţii terenului pe care urmează să fie amplasate reţelele electrice de distribuţie;

d) procesele-verbale de trasare (bornare) a drumurilor publice şi a celorlalte terenuri pe care vor fi amplasate reţelele electrice de distribuţie şi/sau planul de situaţie scara 1:2000 cu drumurile publice şi celelalte terenuri pe care vor fi amplasate reţelele electrice de distribuţie, vizat de serviciul de cadastru al autorităţii publice. Pe planul de situaţie vor fi indicate amplasamentele locurilor de consum ale utilizatorilor persoane fizice şi juridice care au solicitat dezvoltarea reţelei în acea zonă;

e) autorizaţii de construire sau certificate de urbanism pentru construcţiile aferente viitoarelor locuri de consum în zona unde se solicită dezvoltarea reţelei electrice de distribuţie, dacă acestea au fost emise;

f) memoriu conţinând gradul de dezvoltare existent şi perspectiva de dezvoltare a localităţii sau a zonei, inclusiv următoarele informaţii:

(i) numărul de locuri de consum existente, în curs de construire sau cu autorizaţii de construire în termen de valabilitate, precizând locaţiile pentru care sunt deja emise autorizaţii de construire, inclusiv prin marcarea lor pe piesele desenate transmise conform prevederilor lit. a);

(ii) numărul final de locuri de consum din zonă;

(iii) numărul de utilizatori, alţii decât clienţi finali casnici, cu precizarea destinaţiei consumului, dacă este cazul;

(iv) eşalonarea în timp a numărului de utilizatori corespunzător etapelor de finalizare a locuinţelor sau construcţiilor cu altă destinaţie;

(v) date documentate privind puterea totală necesară pe etape de dezvoltare a zonei şi puterea finală, atât pentru consumul casnic, cât şi pentru consumul noncasnic, dacă autoritatea publică deţine aceste date;

g) acordul de principiu al utilizatorilor persoane fizice şi juridice, care au solicitat dezvoltarea reţelei în acea zonă, de a participa la cofinanţarea lucrărilor;

h) acordul de principiu al proprietarilor de teren privind dreptul de uz şi servitute asupra terenului afectat de realizarea lucrărilor;

i) studiul de fezabilitate al obiectivului de investiţii pentru care autoritatea publică solicită extinderea reţelei, dacă acesta există.

(2) PUG şi PUZ pot fi înlocuite cu un document similar, aprobat printr-o hotărâre a consiliului local, urmând ca cele două planuri să fie transmise ulterior, cel mai târziu la semnarea contractului de finanţare.

 

SECŢIUNEA a 3-a

întocmirea studiului de fezabilitate de către operatorul de distribuţie concesionar şi evaluarea lucrărilor de investiţii din punctul de vedere al eficienţei economice

 

Art. 8. - (1) Operatorul de distribuţie concesionar întocmeşte studiul de fezabilitate în vederea determinării eficienţei economice a investiţiei necesare pentru electrificarea localităţii sau pentru extinderea reţelei electrice de distribuţie solicitate de autoritatea publică, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 907/2016.

           (2) Operatorul de distribuţie concesionar întocmeşte studiul de fezabilitate în termen de maximum 60 de zile de la depunerea de către autoritatea publică a cererii însoţite de documentaţia prevăzută la art. 7.

Art. 9. - (1) Operatorul de distribuţie concesionar stabileşte soluţia tehnică pentru dezvoltarea de reţea în conformitate cu prevederile normelor tehnice în vigoare, în baza datelor precizate în documentaţia anexată cererii de către autoritatea publică. În situaţia în care autoritatea publică nu poate furniza date privind puterea necesară pentru viitoarele locuri de consum, operatorul de distribuţie concesionar utilizează, pentru calculul puterii instalate şi al puterii absorbite a unui loc de consum, valorile prevăzute în normele tehnice în vigoare.

           (2) Operatorul de distribuţie concesionar analizează în cadrul studiului de fezabilitate şi o variantă alternativă de alimentare cu energie electrică bazată pe surse regenerabile, cu posibilitatea stocării energiei electrice, determinând indicatorii de performanţă a alimentării cu energie electrică în această variantă (continuitate, siguranţă în alimentare etc.), numai în situaţia în care extinderea de reţea/electrificarea are în vedere localităţi sau zone neelectrificate sau izolate, aflate la mai mult de 3 km de reţeaua de medie tensiune existentă.

(3) Operatorul de distribuţie concesionar nu are obligaţia executării lucrării prevăzute prin soluţia alternativă, urmând ca aceasta să fie finanţată de către autoritatea publică şi realizată cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(4) După realizarea alimentării cu energie electrică în soluţia alternativă prevăzută la alin. (3), la solicitarea autorităţii publice, operatorul de distribuţie concesionar poate prelua în folosinţă reţeaua electrică de distribuţie, prin contract de comodat.

(5) Dezvoltarea reţelei electrice de distribuţie de interes public se poate realiza în etape, corelat cu etapele de finalizare a construcţiilor aferente viitoarelor locuri de consum în cazul în care autoritatea publică optează pentru dezvoltarea în etape, devizul general, cotele de eficienţă şi cotele de cofinanţare se stabilesc pentru fiecare etapă, iar contractul de cofinanţare se încheie în mod corespunzător, pe etape.

(6) În cadrul studiului de fezabilitate, costurile pentru realizarea lucrărilor necesare pentru electrificarea localităţii sau pentru extinderea reţelei electrice de distribuţie se stabilesc de către operatorul de distribuţie concesionar, conform devizului general, întocmit pe bază de măsurători estimative preliminare.

(7) Prin studiul de fezabilitate se stabilesc valoarea totală estimată a investiţiei Itotal şi eşalonarea costurilor în corelare cu graficul de realizare a investiţiei.

Art. 10. - (1) În vederea realizării lucrărilor necesare pentru electrificarea localităţii/extinderea reţelei electrice de distribuţie solicitate, operatorul de distribuţie concesionar evaluează lucrările de investiţii din punctul de vedere al eficienţei economice, prin analiza următorilor indicatori de performanţă financiară stabiliţi prin studiul de fezabilitate, cu respectarea metodei de calcul prevăzute în anexa nr. 1:

a) valoarea actualizată netă (VAN);

b) durata de recuperare a investiţiei (DRI).

(2) Pentru calculul indicatorilor de performanţă financiară prevăzuţi la alin. (1) se utilizează:

a) rata de actualizare egală cu valoarea ratei reglementate a rentabilităţii (RRR), utilizată la stabilirea tarifului pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, la nivelul valorii aprobate pentru perioada de reglementare curentă;

b) durata de analiză egală cu durata de viaţă economică a investiţiei, determinată prin ponderarea duratelor de viaţă reglementate ale mijloacelor fixe rezultate din lucrarea de investiţii, dar nu mai mică de 25 de ani.

(3) Se consideră eficiente economic lucrările pentru care valorile indicatorilor rezultaţi din studiul de fezabilitate îndeplinesc simultan condiţiile:

a) VAN > 0;

b) DRI  durata prevăzută la alin. (2) lit. b).

(4) În situaţia în care lucrările necesare pentru electrificarea localităţii/extinderea reţelei electrice de distribuţie sunt eficiente din punct de vedere economic conform alin. (3), operatorul de distribuţie concesionar are obligaţia, conform prevederilor legale, să asigure finanţarea investiţiei totale Itotal.

Art. 11. - (1) În cazul în care ca urmare a analizei indicatorilor de eficienţă economică VAN şi DRI se constată că nu este îndeplinită cel puţin una dintre condiţiile prevăzute la art. 10 alin. (3), valoarea investiţiei Ief se calculează ca fiind valoarea maximă a investiţiei pentru care sunt îndeplinite ambele condiţii prevăzute la art. 10 alin. (3).

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), operatorul de distribuţie concesionar are obligaţia să asigure finanţarea valorii investiţiei după cum urmează:

a) Itotal în cazul în care Ief este mai mare de 80% din valoarea Itotal a investiţiei;

b) Ief în cazul în care Ief se încadrează între 50% şi 80% din valoarea Itotal a investiţiei;

c) Itotal/2 în cazul în care Ief este mai mică de 50% din valoarea Itotal a investiţiei, în condiţiile coparticipării autorităţii publice în comun cu utilizatorii care au solicitat racordarea la reţea, la finanţarea lucrărilor cu valoarea diferenţei până la Itotal.

Art. 12. - (1) Utilizatorii care au solicitat racordarea la reţea în zona pentru care autoritatea publică a solicitat dezvoltarea reţelei electrice de distribuţie şi au prezentat acordul de principiu conform art. 7 alin. (1) lit. g) sunt obligaţi să asigure cofinanţarea lucrărilor într-o cotă totală de cel puţin 20% din valoarea care revine în comun autorităţii publice şi utilizatorilor conform prevederilor art. 11 alin. (2).

(2) Contribuţia fiecărui utilizator la finanţare se stabileşte de operatorul de distribuţie în funcţie de categoria de consumator, proporţional cu puterea maximă simultan absorbită de către acesta.

Art. 13. - (1) Finanţarea investiţiei se realizează prin încheierea unui contract de cofinanţare între operatorul de distribuţie concesionar şi autoritatea publică în nume propriu şi, după caz, ca reprezentant al utilizatorilor, în cadrul căruia se prevăd următoarele:

a) sumele şi calendarul de plată a contribuţiilor la cofinanţare;

b) calendarul de realizare a investiţiei;

c) componenţa comisiei comune operator - autoritate publică, care stabileşte contribuţiile ia cofinanţare în corelare cu valoarea totală a lucrărilor rezultată din procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, precum şi sumele de regularizare a acestora, modalitatea şi termenul-limită de plată a sumelor de regularizare care nu poate depăşi 90 de zile de la punerea în funcţiune a reţelei;

d) obligaţiile părţilor privind plata majorărilor de întârziere pentru fiecare zi care depăşeşte termenul prevăzut la lit. c), care nu pot depăşi nivelul dobânzii de întârziere datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare.

(2) În contractul de cofinanţare încheiat în conformitate cu alin. (1) se vor prevedea, fără a fi exhaustive, următoarele drepturi ale operatorului de distribuţie concesionar:

a) să folosească reţeaua realizată prin efectul legii;

b) fără a se aduce atingere dreptului prevăzut la lit. a), condiţiile de exercitare a acestuia sunt cele prevăzute în procesul-verbal de predare în exploatare şi/sau în contract;

c) să dezvolte reţeaua de distribuţie;

d) să utilizeze întreaga capacitate a reţelei;

e) să asigure racordarea la reţea a unor noi solicitanţi, cu respectarea prevederilor legale;

f) În situaţia în care finanţarea lucrărilor se face de către autoritatea publică şi/sau utilizatori, să solicite documente tehnico-economice care să facă dovada calităţii materialelor şi lucrărilor efectuate, precum şi a valorii investiţiei;

g) să înlocuiască elemente de reţea, în urma unor necesităţi apărute în scopul modernizării, măririi capacităţii reţelei sau ca urmare a creşterii gradului de uzură ori deteriorării acesteia.

(3) Corelativ cu drepturile prevăzute la alin. (2), operatorul de distribuţie concesionar are următoarele obligaţii:

a) să finanţeze, la expirarea duratei de viaţă sau în situaţiile prevăzute în reglementările în vigoare, investiţiile necesare înlocuirii elementelor reţelei pentru asigurarea continuităţii şi calităţii serviciului de distribuţie;

b) să opereze şi să întreţină reţeaua pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a acesteia conform normelor în vigoare.

(4) În vederea asigurării continuităţii şi a siguranţei în alimentarea cu energie electrică a clienţilor, în cazul in care prestarea serviciului public de distribuţie se realizează prin intermediul mijloacelor fixe proprietate a terţilor, se interzice schimbarea destinaţiei pentru care aceste mijloace fixe au fost construite.

Art. 14. - (1) Cu 90 de zile înainte de expirarea termenului de 5 ani de la punerea în funcţiune a reţelei, operatorul de distribuţie concesionar recalculează cota de eficienţă a investiţiei care rezultă în urma racordării ulterioare a altor utilizatori şi returnează coparticipanţilor la finanţare diferenţa dintre cota de cofinanţare care le-a revenit iniţial şi cota de cofinanţare rezultată în urma recalculării eficienţei, stabilite conform prevederilor art. 11.

(2) În situaţia în care, în urma recalculării prevăzute la alin. (1), valoarea eficientă a lucrării depăşeşte 80% din valoarea totală a investiţiei prevăzută în procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, operatorul de distribuţie concesionar este obligat să returneze participanţilor la cofinanţare contribuţia acestora.

(3) Termenul de plată a sumelor de regularizare prevăzute la alin. (1) sau (2) nu poate depăşi data împlinirii a 5 ani de la punerea în funcţiune a reţelei, iar nerespectarea acestuia conduce la obligaţia operatorului de a plăti majorări pentru fiecare zi de întârziere, care nu pot depăşi nivelul dobânzii de întârziere datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare.

Art. 15. - În situaţia prevăzută la art. 11 alin. (2), din totalul lucrărilor necesare pentru electrificarea localităţii/extinderea reţelei electrice de distribuţie, dacă este posibil, operatorul de distribuţie concesionar identifică:

a) elementele de reţea situate în vecinătatea reţelei electrice de distribuţie existente, care corespund valorii ce urmează să fie finanţată de operatorul de distribuţie concesionar;

b) elementele de reţea care corespund valorii ce urmează să fie finanţate în comun de autoritatea publică şi utilizatori, acestea fiind întotdeauna în aval de reţeaua finanţată de operatorul de distribuţie concesionar.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Răspunsul către autoritatea publici privind rezultatele studiului de fezabilitate

 

Art. 16. - (1) Operatorul de distribuţie concesionar transmite autorităţii publice care a solicitat electrificarea localităţii sau extinderea reţelei electrice de distribuţie, în termen de maximum 90 de zile de la depunerea cererii însoţite de documentaţia prevăzută la art. 7, o notificare conţinând:

a) rezultatele studiului de fezabilitate, respectiv descrierea soluţiei tehnice, valoarea obţinută pentru Itotal şi, dacă este cazul, valoarea Ief, precum şi stabilirea cotelor de cofinanţare stabilite conform art. 11 alin. (2);

b) valoarea lucrărilor corespunzătoare Itotal/2, Ief şi, respectiv, Itotal - Ief, după caz, precum şi cele aferente valorii care revine autorităţii publice şi fiecărui utilizator, stabilite conform prevederilor art. 11 şi 12;

c) calendarul orientativ pentru realizarea lucrării;

d) solicitarea de a participa, în conformitate cu prevederile Legii, la finanţarea lucrărilor respective în situaţia prevăzută la art. 11, precum şi informaţii referitoare la etapele ulterioare;

e) menţiunea suportării de către autoritatea publică a cheltuielilor efectuate pentru realizarea studiului de fezabilitate, în cazul refuzului de a coparticipa la finanţarea lucrării.

(2) Notificarea menţionată la alin. (1) va fi însoţită de propunerea de contract de finanţare.

 

CAPITOLUL VI

Finanţarea lucrărilor de investiţii necesare pentru electrificarea sau extinderea reţelei electrice de distribuţie, realizarea, operarea şi întreţinerea reţelelor electrice realizate

 

Art. 17. - (1) După primirea notificării prevăzute la art. 16, autoritatea publică analizează oferta de coparticipare la finanţare şi, în situaţia acceptării acesteia, inclusiv prin aportul utilizatorilor prevăzut la art. 12, transmite operatorului de distribuţie concesionar o scrisoare de confirmare în acest sens, în termen de maximum 60 de zile de la data primirii notificării.

(2) Scrisoarea de confirmare prevăzută la alin. (1) constituie un angajament ferm din partea autorităţii publice, inclusiv în numele utilizatorilor de a asigura cofinanţarea lucrării prin încheierea contractului de cofinanţare

(3) Pentru localităţile neelectrificate izolate, autoritatea publică poate lua în calcul realizarea unor sisteme electroenergetice izolate, prin adoptarea variantei alternative de alimentare cu energie electrică stabilită prin studiul de fezabilitate în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (2).

(4) Neprimirea de către operatorul de distribuţie concesionar a confirmării autorităţii publice în termenul prevăzut la alin. (1) echivalează cu neacceptarea ofertei de participare la finanţare de către autoritatea publică.

(5) Neacceptarea ofertei de participare la finanţare de către autoritatea publică, inclusiv prin aportul utilizatorilor prevăzut la art. 12, are drept consecinţă clasarea de către operatorul de distribuţie concesionar a cererii iniţiale şi recuperarea de la autoritatea publică a cheltuielilor efectuate pentru realizarea studiului de fezabilitate.

(6) Operatorul de distribuţie concesionar transmite autorităţii publice studiul de fezabilitate în termen de 10 zile lucrătoare de la achitarea de către autoritatea publică a costului integral al acestuia.

Art. 18. - (1) Operatorul de distribuţie concesionar introduce în programul de investiţii anual, în corelare cu perioada estimată de finalizare a lucrării:

a) valoarea investiţiei totale total, în situaţia în care aceasta îndeplineşte condiţiile de eficienţă prevăzute la art. 10 alin. (3);

b) valoarea investiţiei Itotal, defalcată pe surse de finanţare, în corelare cu prevederile art. 11 alin. (2), dacă a fost primită scrisoarea de confirmare pentru coparticiparea la finanţare din partea autorităţii publice.

(2) Operatorul de distribuţie concesionar introduce investiţiile în programul de investiţii anual în ordinea cronologică în care au fost depuse cererile însoţite de documentaţia completă prevăzută la art. 7, acordând prioritate zonelor sau localităţilor neelectrificate în care există locuri de consum construite sau în curs de construire ori cu autorizaţii de construire în termen de valabilitate, precum şi obiectivelor sociale de interes public şi obiectivelor de importanţă strategică.

(3) Lucrările de electrificare/extindere de reţea realizate de operatorul de distribuţie concesionar, corespunzătoare valorii Itotal, Itotal/2 sau valorii Ief, după caz, sunt considerate investiţii din surse proprii şi se recunosc în tarife în baza documentelor justificative.

(4) Operatorul de distribuţie concesionar are obligaţia să comunice în scris autorităţii publice informaţii cu privire la includerea lucrărilor solicitate în programul de investiţii anual, precizând calendarul de realizare a lucrărilor.

Art. 19. - În situaţia în care operatorul de distribuţie concesionar finanţează valoarea investiţiei totale Itotal, lucrările de electrificare/extindere de reţea se realizează de operatorul de distribuţie concesionar ca lucrări proprii, în conformitate cu reglementările în vigoare aplicabile.

Art. 20. - (1) În situaţia în care autoritatea publică a transmis scrisoarea de confirmare prevăzută la art. 17 alin. (1), coparticiparea autorităţii publice la finanţarea lucrărilor, inclusiv prin aportul utilizatorilor prevăzut la art. 12, după caz, se realizează prin încheierea între autoritatea publică în nume propriu şi ca reprezentant al utilizatorilor şi operatorul de distribuţie concesionar a contractului de cofinanţare, prevăzut la art. 13.

(2) Pentru realizarea lucrărilor de electrificare a localităţii/extindere de reţea în situaţia cofinanţării, autoritatea publică, în nume propriu şi ca reprezentant al utilizatorilor, după caz, şi operatorul de distribuţie concesionar încheie împreună un contract de execuţie de lucrări cu un operator economic atestat, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 21. - (1) Proiectarea şi executarea lucrărilor de dezvoltare a reţelei de distribuţie se realizează cu respectarea normelor în vigoare, de către operatori economici atestaţi de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

(2) Termenul de realizare a lucrărilor de dezvoltare a reţelei de distribuţie este de maximum 180 de zile de la obţinerea autorizaţiei de construire.

(3) Termenul prevăzut la alin. (2) se poate prelungi în cazuri justificate de complexitatea lucrărilor, în corelare cu etapele de realizare a acestora.

Art. 22. - (1) În cazul în care, ca urmare a comunicării prevăzute la art. 16, autoritatea publică şi/sau utilizatorii care au solicitat racordarea la reţea în zona pentru care s-a solicitat dezvoltarea reţelei electrice de distribuţie decid să finanţeze integral investiţia cu valoarea Itotal, aceasta se realizează de către autoritatea publică în calitate de titular de investiţie, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(2) În condiţiile prevăzute la alin. (1), lucrările se execută în baza unei documentaţii tehnico-economice avizate de operatorul de distribuţie concesionar. Operatorul de distribuţie concesionar are obligaţia să avizeze proiectul tehnic şi caietul de sarcini în termen de maximum 30 de zile de la depunerea acestora.

(3) În situaţia prevăzută la alin. (1), după finalizarea lucrărilor şi semnarea proceselor-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor şi de recepţie a punerii în funcţiune, operatorul de distribuţie concesionar este obligat să returneze autorităţii publice şi/sau utilizatorilor cota sa de cofinanţare stabilită în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2) şi să preia reţeaua electrică aferentă acestei cote.

(4) În situaţia prevăzută la alin. (1), contractul de cofinanţare încheiat între operatorul de distribuţie concesionar şi autoritatea publică prevede, suplimentar faţă de clauzele de la art. 13 alin. (2) şi (3), clauze referitoare la:

a) termenul de returnare a cotei de eficienţă a investiţiei puse la dispoziţia operatorului de către autoritatea publică şi/sau utilizatori, care nu poate depăşi data de 31 ianuarie a anului calendaristic următor celui în care a avut loc punerea în funcţiune a reţelei:

b) majorările de întârziere pentru fiecare zi care depăşeşte termenul prevăzut la lit. a), care nu pot depăşi nivelul dobânzii de întârziere datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare.

 

CAPITOLUL VII

Obligaţii privind monitorizarea lucrărilor cofinanţate

 

Art. 23. - (1) Operatorii de distribuţie concesionari au obligaţia de a transmite ANRE în termen de 30 de zile de la încheierea fiecărui semestru datele de monitorizare a lucrărilor pentru electrificarea localităţilor sau pentru extinderea reţelei electrice de distribuţie realizate prin cofinanţare, cu respectarea machetei prezentate în anexa nr. 2.

(2) Lucrările de investiţii realizate prin cofinanţare aflate în curs se raportează la fiecare termen prevăzut la alin. (1), completându-se stadiul acestora.

(3) Prima raportare a lucrărilor prevăzute ia alin. (1) se realizează la data de 31 iulie 2019.

 

CAPITOLUL VIII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 24. - Operatorii de distribuţie concesionari îşi vor organiza activitatea privind analiza şi soluţionarea cererilor de dezvoltare a reţelei electrice de distribuţie pentru electrificarea localităţilor sau pentru extinderea reţelei electrice de distribuţie, formulate de autorităţile publice în baza planurilor de dezvoltare regională şi de urbanism, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii.

Art. 25. - (1) După punerea îh funcţiune a reţelei electrice de distribuţie şi, dacă este cazul, preluarea capacităţilor energetice conform prevederilor art. 22 alin. (3), racordarea instalaţiilor utilizatorilor la respectiva reţea se face de către operatorul de distribuţie concesionar, în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare.

(2) Operatorul de distribuţie concesionar prestează serviciul public de distribuţie utilizatorilor racordaţi la respectiva reţea.

Art. 26. - (1) Cota din contravaloarea cheltuielilor cu finanţarea lucrărilor de realizare a reţelei electrice de interes public necesare pentru racordarea utilizatorilor individuali dintr-un ansamblu rezidenţial, care se restituie dezvoltatorului de către operatorul de distribuţie concesionar în condiţiile prevăzute în anexa nr. 3 la Regulamentul de racordare, este valoarea Ief a investiţiei, stabilită în conformitate cu modelul de calcul din prezenta metodologie, pe baza minimului dintre valoarea lucrărilor conform ofertei operatorului de distribuţie concesionar şi valoarea lucrărilor realizate rezultate din procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul în care la împlinirea termenului de 5 ani de la punerea în funcţiune a reţelei finanţate de dezvoltator numărul cererilor de racordare individuale înregistrate la operator din partea viitorilor clienţi nu reprezintă cel puţin 80% din numărul total al locurilor de consum din ansamblu, operatorul de distribuţie recalculează valoarea eficientă a reţelei în baza puterii aprobate în certificatele de racordare emise şi restituie dezvoltatorului cota de eficienţă recalculată; dreptul dezvoltatorului de a primi contravaloarea cheltuielilor cu finanţarea lucrărilor de realizare a reţelei electrice de interes public încetează după acest termen.

(3) Termenul de returnare a cotei de eficienţă a reţelei finanţate de dezvoltator este de 30 de zile de la împlinirea a 5 ani de fa data punerii în funcţiune a reţelei, pentru cazul prevăzut la alin. (2).

(4) În situaţia în care operatorul recalculează eficienţa reţelei ca urmare a racordării unui utilizator/dezvoltator din afara ansamblului rezidenţial, diferenţa de eficienţă se returnează primului dezvoltator în termen de 30 de zile de la racordarea utilizatorului/dezvoltatorului din afara ansamblului, în cazul în care a fost îndeplinită condiţia de returnare a cotei de eficienţă a investiţiei prevăzuta de Regulamentul de racordare, sau în termen de 30 de zile de la îndeplinirea acestei condiţii, în cazul în care la data racordării nu a fost îndeplinită.

(5) Prevederile prezentului articol se aplică şi în cazul contractelor de finanţare încheiate înainte de intrarea în vigoare a prezentei metodologii, dacă acestea nu conţin valoarea cotei de eficienţă ce se restituie dezvoltatorului şi aceasta nu a fost restituită.

Art. 27. - (1) Prevederile prezentei metodologii se aplică la soluţionarea cererilor de dezvoltare a reţelei electrice de distribuţie depuse la operatorul de distribuţie concesionar de autoritatea publică, după data intrării în vigoare a acesteia.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), cererile de dezvoltare a reţelei electrice de distribuţie pentru care la data intrării în vigoare a prezentei metodologii nu a fost încheiat contractul de cofinanţare se soluţionează în conformitate cu prevederile prezentei metodologii.

(3) Finanţarea lucrărilor de dezvoltare a reţelei electrice de distribuţie pentru care a fost încheiat contractul de cofinanţare se realizează în conformitate cu prevederile contractului încheiat.

Art. 28. - Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezenta metodologie.


*) Anexele nr. 1 şi 2 nu se pot publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, din motive tehnico-redactionale şi se vor publica pe site-ul ANRE, www.anre.ro, la data intrării în vigoare a prezentei metodologii.

ACTE ALE CAMEREI CONSULTANŢILOR FISCALI

 

CAMERA CONSULTANŢILOR FISCALI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Normelor procedurale privind monitorizarea şi controlul activităţii consultanţilor fiscali, aprobate prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 14/2011

 

În temeiul prevederilor art. 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 36 alin. (1) lit. n) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Camerei Consultanţilor Fiscali, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 3/2017,

Consiliul superior al Camerei Consultanţilor Fiscali, întrunit în şedinţa din 25 februarie 2019, hotărăşte:

Art. I. - Articolul 4 din Normele procedurale privind monitorizarea şi controlul activităţii consultanţilor fiscali, aprobate prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 14/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 26 octombrie 2011, se abrogă.

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali,

Dan Manolescu

 

Bucureşti, 25 februarie 2019.

Nr. 4.